Sunteți pe pagina 1din 18

P a d i s

Localizare

Buia Andra Coman Aura Crisan Roxana Clasa a XII-a C

Zona turistica Padis este situata in Muntii Apuseni, mai precis in partea nordica a Muntilor Bihor. Administrativ, Padisul este situat in zona sud-estica a judetului Bihor la circa 10-15 km est de comuna Pietroasa. Zona turistica Padis cuprinde: bazinul inchis Padis- Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 km2, impreuna cu Cheile Galbenei si Poiana Florilor, situata la sud vest si zona Cheile Somesului Cald- Poiana Varasoaia- Poiana Cuciulata situata la nord. De asemenea turistii mai includ in zona turistica Padis obarsia Vaii Boga, situata in partea de nord-vest a bazinului inchis, sub abruptul Pietrelor Boghii. Zona este delimitata de: - Culmea Carligatelor, Varful Cuciulata si Valea Somesului Cald la nord - Culmea Magura Vanata, Varful Biserica Motului, Varful Gardisoara si Varful Chicera la est - Muntele Glavoiu, Varful Bortig, Valea Galbenei la sud - Valea Galbenei, Varful Balileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu si Abruptul Brailesei la vest Bazinul inchis Padis Cetatile Ponorului reprezinta un teritoriu din care nu exista nici o scurgere la suprafata, fiind inchis de culmi cu inaltimi variind intre 1642m (Varful Magura Vanata) si 1100m (Creasta din nordvestul Varfului Piatra Galbenei). El este inconjurat de bazinele hidrografice ale Somesului Cald, Ariesului si Crisului Pietros, drenajul tuturor apelor ce curg pe suprafata bazinului facandu-se pe sub munte in Valea Galbena (peste 80%) si Valea Boga. Bazinul Padis Cetatile Ponorului este format la randul lui din 8 bazine inchise in care apele nu strabat decat prin canale subterane. Cheile Somesului Cald, impreuna cu Cetatile Radesei reprezinta cursul superior al raului Somesul Cald, pana la confluenta cu primul sau afluent serios Alunul Mare, pe o lungime de circa 3 km. Cheile Galbenei incep cu Izbucul Galbenei, care dreneaza cea mai mare parte a apelor din bazinul inchis Padis Cetatile Ponorului. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de circa 1,5 km inconjurand
1

practic pe laturile est-sud-vest Poiana Florilor. Dupa depasirea Poienii Florilor, Cheile continua cu un sector deosebit de salbatic de circa 6 km pana la confluenta cu Valea Bulzului.

Cai de acces
Zona este strabatuta de la est la vest de drumul forestier Rachitele-IC Ponor-Padis-Boga-Pietroasa, in lungime totala de 53 km, dintre care Rachitele-Padis 31 km si Padis-Pietroasa 22 km. Din drumul forestier se desfac cateva ramuri favorizand accesul auto spre Cetatile Ponorului (de la Cantonul Ponor drumul este inchis circulatiei publice in scopul protectiei zonei Cetatii Ponorului), Poiana Varasoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulzului), Cheile Somesului Cald (de la IC Ponor) si Valea Boga (din satul Boga). Pe potecile marcate, accesul in zona Padis se poate face dinspre: Cabana Vladeasa (32 km), Stana de Vale (20 km), Pietroasa (20 km), Saua Vartop (24 km), Arieseni (16 km), comuna Garda (23 km), Pestera Ghetarul Scarisoara (20 km).

Relief si geologie
Zona de interes face parte din ramura nordica a Muntilor Bihor constituita in general din calcare si prezentand un relief carstic remarcabil, atat ca intindere cat si ca amploare si varietatea formelor. In acest fel, Muntii Bihor se situeaza pe primul loc in tara in ceea ce priveste dezvoltarea formelor carstice, ceea ce i-a renumele de care se bucura. Intregul relief rezultat ca urmare a actiunii directe a apei asupra calcarului poarta numele de relief carstic. Relieful si fenomenele carstice de suprafata apartin exocarstului, iar cele subterane endocarstului. Culmile cuprinse in zona sau cele care delimiteaza zona au o orientare haotica. Bazinul Padis Cetatile Ponorului este inchis de o cununa neintrerupta si este constituit dintr-o succesiune de doua fasii de roci impermeabile si calcare orientate de la nord la sud-vest. Aceasta determina drenajul apelor care apar si dispar din si in subteran, Padisul fiind un adevarat cascaval, plin de goluri subterane prin care se dreneaza apele. Aceste alternante de roci impermeabile si calcare permeabile dau impartirea bazinului in 8 bazine mai mici care sunt: Platoul Padis, Poiana Balileasa, Valea Cetatilor, Groapa Barsa, Poiana Ponor, Platoul Lumea Pierduta, Barsa Cohanului si Paragina. O alta comparatie din punctul de vedere al geologiei Padisului poate fi facuta cu sistemul de canalizare al unui oras, conducta finala in aval fiind Pestera Cetatile Ponorului, de dimensiuni impresionante.
2

Altitudinea medie a bazinului inchis este in jur de 1200m, varfurile cele mai mari situandu-se in partea nordica (Carligate 1694m) si nord-vestica (Magura Vanata 1642m). Partea estica, desi are o altitudine medie mai mica are pante deosebit de abrupte, cu diferente de nivel de 200400m spre Valea Galbena si Valea Boga. Pantele sunt pe alocuri rupte de abrupturi calcaroase deosebit de impresionante: Piatra Boghii, Piatra Galbenei.

Relieful exocarstic
Lapiezurile sunt forme ale reliefului exocarstic in care coroziunea si eroziunea apelor de suprafata au dat nastere la mici santuri si creste care se intretaie in toate partile. Dolinele sunt depresiuni circulare in forma de palnie sau farfurie conic-adanca, mai mult largite decat adanci, in fundul lor aflandu-se o comunicare cu subteranul. Deci mai multe doline- camp de doline, semnaleaza prezenta unor eventuale pesteri in subteran. Dolinele sunt, de asemenea, larg raspandite in zona, intalnindu-le in Sesul Padis sau in imediata vecinatate a Cabanei Padis. Marmitele scobituri circulare sapate in roca de apa care cade in ele si produce vartejuri de suprafata sau de adancime. Cele mai frumoase marmite se gasesc in Cheile Galbenei. Cheile Carstice se impart in doua categorii dupa geneza lor: cheile sapate de ape de suprafata care si-au adancit albia pana la nivelul acutal si chei rezultate din foste perteri-tunel prabusite. Poliile depresiunu carsticie in forma de cuva intinsa, putin adanca, inchisa de jur imprejur, avand fundament in roca de ses, marginit de versanti abrupti. O polie tipica se afla in Poiana Ponor. Gurile de pestera au in general forma de palnie, mai largi decat galeria din continuare, datorita actiunii mai intense a agentilor modelatori la intrarea in pestera.

Relieful endocarstic
Caracteristice unei zone carstice, deci si Padisului, sunt dezorganizarea retelei hidrografice de suprafata prin absorbtia in subteran a cursurilor de apa locul poarta numele de ponor si formarea pe parcursul cursului subteran a unei retele de goluri subterane cu amploare variabila. In final, cursul de apa revine din nou la suprafata, locul de iesire purtand numele de izbuc (exemplu: Izbucul Ponor din Poiana Ponor ce dreneaza majoritatea apelor din platoul carstic Padis). Patrunderea in golul subteran se poate face printr-o gura de pestera sau printr-un aven (coborare verticala spre subteran). O retea de goluri
3

subterane, alcatuita majoritar din puturi verticale se cheama si ea in intregime aven. Tipice sunt avenele din platoul carstic Lumea Pierduta. Galeriile sunt reprezentate de drumul apelor subterane actuale sau parasite (galerii fosile). In general o pestera are un nivel activ reprezentat de cursul de apa subteran actual si unul sau mai multe nivele fosile, in general superioare cursului activ.

Sala de pestera poate fi de prabusire sau de confluenta a doua sau mai multe ape subterane. Atat galeriile cat si salile de pestera pot prezenta diverse speleoteme (stalactite si stalagmite), concretiuni ce dau farmecul si frumusetea de negrait a acestor goluri subterane.

Un relief necarstic al pesterilor este acela format din aparitia ghetii cu depozitele ei binecunoscute precum si cel biomorf, adica al urmelor de viata bioglife lasate de om si ursul de caverna. Prin larga raspandire a reliefului exocarstic si endocarstic si marea lor varietate, Muntii Bihor si, dealtfel, Carpatii Apuseni in general, ies in evidenta in cadrul montan romanesc si se constituie intr-o destinatie mereu vie pentru grupurile de turisti iubitori ai muntelui.

Clima
Conditiile climatice in zona Padisului difera in functie de pozitie. In general, clima este tipica de munte, umeda si rece. Bazinul inchis Padis Cetatile Ponorului prezinta insa caracteristici climatice aparte datorita lipsei ventilatiei pe vai (acestea fiind inchise imprejur) si extensiei unor depresiuni cu doline. Aerul rece se acumuleaza pe fundul acesteia, neputandu-se scurge, temperatura creste cu altitudinea, creandu-se fenomenul de inversiune termica. Un fenomen deosebit il constituie ceata Padisana care apare seara, constituita intr-un strat dens de circa 1 m inaltime, care se taraste lent pe sol. Ea se datoreaza de asemenea reliefului alcatuit din depresiuni inchise cu doline, acestea acumuland caldura ziua; seara aerul cald se ridica si condenseaza in contactul cu capacul termic de aer rece captiv in depresiuni. Temperatura medie anuala este de 3 grade Celsius, vara urcand pana la 22-25, iar iarna scazand pana la sub 10. Vanturile dominante sunt cele de vest, aducand precipitatii abundente. Din acest punct de vedere, Padisul se situeaza pe primele locuri in tara in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii. Datorita schimbarilor climatice din ultimii ani, generate de taierea padurilor si poluarea industriala, este greu de apreciat care perioada a anului este cea mai favorabila pentru drumetii.

Hidrologie
Zona Padis este inconjurata radial de 3 bazine hidrografice: Crisul Pietros(Boga si Galbena)- spre vest, Somesul Cald- spre nord si est si Ariesul(Garda Seaca si Cobles)- spre sud-vest si sud. Debitele vailor Padisului variaza mult in functie de sezon si precipitatii. In ansamblu,seceta manifestata in ultimii ani a dus la o scadere considerabila a debitelor raurilor, iar inundatiile catastrofale din 1995 la schimbarea unor cursuri ale acestora.
5

Reteaua hidrografica a bazinului inchis Padis-Cetatile Ponorului este tributara Vailor Galbena si Boga in special prin cele doua izbucuri spectaculoase: Izbucul Galbenei si Izbucul Boga. Majoritatea vailor ce curg prin cele 8 depresiuni inchise se termina cu ponoare, aportul lor regasinduse intr-unul dintre izbucurile situate in depresiunile marginase. Intre doua depresiuni inchise circulatia apei se face prin canale subterane, unul explorate deja de temerarii speologi. ] Principalele cursuri de rauri ce strabat depresiunile inchise ale Padisului si parcursul lor: -Valea Cutilor si Valea Renghii, ce izvorasc de pe Muntele Magura Vanata se pierd in ponoare situate la limita nord-vestica a Sesului Padis, iesind din nou la lumina prin Izbucul Boga dupa un parcurs subteran de aproximativ 3 km. -Valea Rea si Valea Tranghiestii izvorasc de pe Muntele Magura Vanata, strabat partea estica a Sesului Padis si se pierd in subteran printr-un ponor situat in apropierea Cabanei Padis. Ele razbat la suprafata prin Izbucul Ponor, dar nu pentru mult timp, pierzandu-se din nou prin sorburile din Poiana Ponor, dupa un parcurs de cateva sute de metri. -Raul Izbucul Ursului isi formeaza debitul in special prin contributia a doua izbucuri apropiate ca distanta: Izbucul Ursului si Izvorul Rece. -Valea Cetatilor, formata din apele unor izbucuri, are un parcurs nord-sud, fiind insotita de soseaua forestiera spre Cetatile Ponorului. De remarcat ca in ultimii ani debitul obisnuit al Vaii Cetatilor a scazut simtitor. -Somesul Cald isi are obarsia in partea nordica a culmii ce separa Muntele Magura Vanata de abrupturile Carligate- Piatra Arsa.

Flora si vegetatia
Muntii Bihor prezinta vegetatia etajata pe verticala dupa schema generala din Carpati: paduri de foioase (carpineto-gorunete, carpinetofagete), paduri de fag , paduri de amentec(fageto-bradete, fageto-molidise), paduri de molid, tufarisuri si pajisti subalpine. Acest cadru general prezinta modificari, perturbatii si inversiuni datorita conditiilor locale de subsol, clima si topografie, frecvent si datorita influentei antropice, aceasta fiind o caracteristica generala a Muntilor Apuseni. O alta caracteristica este marea varietate a componentelor florei, aici dandu-si mana elemente nordice, sudic-mediteraneene, sudic- balcanice,central europene si orientale, eurasiatice etc.,dar si cele endemice si relictare. Regiunea endoerica Padis- Cetatile Ponorului prezinta pasuni si fanete cu o vegetatie care reflecta puternic diversele influente fizicogeografice si antropice existente in zona, inclusiv compozitia substratului care este in mare parte constituit din calcare pe care se dezvolta o vegetatie specifica.
6

Vegetatia lemnoasa Padurile se dezvolta pe versanti si platouri, fiind reprezentate de paduri de fag, paduri de molid cu fag si paduri de molid. Structura padurilor de pe platoul Padis a fost puternic modificata de catre om deoarece rar se gasesc portiuni unde nu sunt urme de taiere, de pasunat sau ale prospectiunilor geologice. Molideto-fagetele (Chrysanthemo rotundifolio-Piceo-Fagetum) ocupa partea inferioara si de mijloc a pantelor din jurul platoului Padis urcand pe vai pana in treimea lor superioara. Molidisele (Oxalo-Piceetum, Chrysanthemo rotundifolio- Piceetum, Luzulo silvaticae-Piceetum, Sphagno-Piceetum) ocupa local partea inferioara a pantelor sud-estice si nord-vestice situate la altitudini mai joase decat fagetele datorita inversiunilor care se produc in acest platou inchis, dar urca pe versantii urmariti pana pe platou. Tufarisurile sunt reprezentate mai des de juniperete si in mod exceptional, la Molhasul Mare de la Izbuc, apar jnepenisuri. Vegetatia ierboasa In general, pasunile si fanetele sunt dominate de o vegetatie ierboasa, scunda, edificata de parul porcului (Violo Declinatae Nardetum) instalata pe locul pajustilor mai inalte dominate de paiusul rosu ( Scorzonero Roseae Festucetum Rubrae) ca urmare a pasunatului excesiv. Pe terenurile plane de la baza versantilor se intalnesc pajisti cu valoare furajera buna, edificate de paiusul rosu si iarba campului (Festuceto rubrae Agrostietum tenius), reprezentand resturile unor formatii vegetale mult mai extinse odinioara, dar reduse in prezent de presiunea exercitata de pasunatul intensiv. Vegetatia stancariilor In zona Padis, gruparile vegetale instalate pe peretii, politele si branele stancariilor sunt dominate de Sesleria rigida si Avenastrum decorum, ambele cu valoare fitogeografica ridicata pentru Carpatii Romanesti. Pajistile de Sesleria rigida au un rol deosebit de important in procesul de inierbare a stancilor si de impadurire a carstului. Cateva specii adaptate conditiilor particulare ale grohotisului de calcar formeaza asociatii pioniere, dominate de Dryopteris robertiana, Galium erectum, Thymus comosus etc. Pe brane si polite se instaleaza o vegetatie xerofila dominata de Festuca pallens, Melica ciliata si mai rar, de Stipa pulcherrima. De-a lungul paraielor si locuri bogate in dejectii ale animalelor se instaleaza masiv buruienarisurile edificate de Rumex alpinus, Carduus nutans, Carlina acaulis etc. Este important sa mentionam prezenta dolinelor, total sau partial colmatate si acoperite de o vegetatie mezotrofa, precum si rezervatia Molhasul Mare de la Izbuc, o adevarata arhiva fitoistorica si consemnarea unei populatii de jneapan la o altitudine de numai 1300m.
7

Etajul subalpin apare incepand de la altitudinea de 1600m. elementul caracteristic pentru vegetatia lemnoasa este Juniperus comunis. Aici apar asociatii ierboase tipic subalpine dominate de Festuca rubra, F.ovina, Anthoxtantum odoratum. Pe locurile mai pietroase apar afinisele. Pe locul padurilor taiate se formeaza la inceput buruienarisuri caracteristice (Epilobium angustifolium, Rubus ideus) urmand apoi pajistile mezofile care din cauza pasunatului abuziv si a xerofitizarii trec in pajisti acidofile, cu valoare furajera foarte scazuta (ca parul porcului si iarba neagra). Muntii Apuseni au fost propusi sa beneficieze de o suprafata constituita intr-un parc national, necesar si urgent datorita puternicii presiuni antropozoogene ce se manifesta mai ales incepand din deceniul al treilea al acestui secol. Aceasta ameninta disparitia unor relicte tertiare: Syrigna josikaea cu areal punctiform doar in acest spatiu (Valea Iadului), Veronica bacchofeni (Poiana Florilor, Varful Galbena), a relictelor glaciare Pedicularis limnogena, Eriophorum vaginatum, Empetrum nigrum, Carex pauciflora, a endemitelor corologice si carpatice precum si a unui mare numar de specii rare. Amestecul de elemente floristice din aceasta zona reflecta o complicata istorie a vegetatiei, unele elemente prezente fiind relicte ale unor climate disparute, fie calde din tertiar, fie reci din epocile glaciare.

Fauna
Padurile intinse ce imbraca zona Padisului adapostesc numeroase specii de animale salbatice. Ursii salasluiesc pe Muntele Magura Vanata, Boghii si in Groapa Barsa, putand fi intalniti in mai toate zonele Padisului, in afara traseelor turistice (ursul este foarte speriat de contactul cu oamenii evetand pe cat se poate apropierea de zonele circulate). In aproapr toate poienile se gasesc ramaturi de mistret , in timp ce in padurile de altitudine traiesc cocosii de munte si veveritele. Nu demult a fost introdusa capra neagra in zona Vaii Boa, unde s-a adaptat bine si rasul. Cerbii si caprioarele intregesc patrimoniul cinegetic al Padisului. Datorita vanatorii necontrolate si a pasunatului excesiv, animalele Padisului sunt tot mai rar intalnite. Privite doar ca vanat cu valoare economica , sute de exemplare dintre animalele ce mai mult se ascund decat traiesc, sunt amenitate cu disparitia. Situatia este cu atat mai grava cu cat o mare parte dintre aceste specii sunt ocrotite de lege.

Capacitati de cazare
Zona Padis este una dintre cele mai vitregite regiuni din tara din punct de vedere al dotarilor turistice . Aceasta se datoreaza in primul rand dezinteresului manifestat de catre factorii de decizie pentru valorificarea turistica a bogtului patrimoniu natural existent in regiune, preferandu-se exloatarea pana la epuizare a padurilor si pasunilor. De asemenea, un obstacol in dezvoltarea turistica a zonei l-a constituit existenta in subsol a zacaminelor de uraniu, minereu considerat strategic , exploaterea lui presupunand sacrificarea zonei.

Pana nu demult, singura unitate de cazare din zona era Cabana Padis, oferind conditii modeste, cu o capacitate de 24 de locuri in camere cu doua sau patru paturi, fara facilitati. Cabana dispune de un restaurant. Din pacate, in loc sa se dezvolte, Cabana Padis a intrat intr-un avansat proces de ruinare, priciurile si casutele aferente fiind complet distruse iar anexele prabusite. Casutele din apropierea Cabanei Padis, grupate in doua campinguri (unul dintre ele apartinand Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca), de asemenea cu facilitati modeste (apa la rau, WC-uri neintretinute), treag si ele sa se prabusesca. O alta posibilitate de cazare o constituie blocul care a adapostit muncitorii sondori. Acesta este situat de asemenea in apropierea Cabanei Padis, avand 9 camere cu 4 paturi si una cu zece paturi. Si aici conditiile minime de igiena lipsesc.
9

Cele 3 cantoane silvice situate in zona nu ofera posibilitati de cazare. O casa impunatoare langa care s-au construit cateva casute confortabile, situata in Poiana Varasoaia-sud, este o alta posibilitate de cazare in zona Padis. In jurul zonei Padis, dar la o distanta destul de apreciabila de obiectivele turistice ale zonei, exista si alta posibilitati de cazare. Pe Valea Bulzului exista popasul cu acelasi nume, situat in apropierea confluentei cu Galbena, cu 25 de locuri de cazare in camere cu 2 paturi, apa calda, dusuri, restaurant, putand fi un placut popas. In satul de vacanta Boga numerosi intreprinzatori particulari ofera de asemenea conditii omenesti de cazare si masa. O alta sansa pentru turisti o reprezinta dezvoltarea serviciilor legate de turismul rural (agroturismul), in acest sens existand unele initiative la nivelul comunei Pietroasa. Un alt popas deosebit de placut in drumul spre Padis su poate face pe Valea Ariesului, la Arieseni, Garda si Albac, unde posibiulitatile sunt mult mai bune. Dinspre partea Clujului, posibilitati de cazare si alimentatie, precum si campinguri, sunt in dezvoltare in zona Doda Pilii-Smida unde este situata si Cabana Rustic, singura din zona in care eleganta si bunul gust pot sa-ti ofere un sejur reconfortant.

Zone naturale de interes turistic


Sesul Padis Situat la o altitudine medie de 1225m, Sesul Padis se constituie dintrun veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, prin care se dreneaza apele de precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei in Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau in Valea Boga. Sesul este brazdat de drumuri forestiere si drumuri de tractor, ramuri ale drumului forestier care face legatura intre Cabana Padis si comuna Pietroasa. In extrema nordica a Sesului, in saua ce-l in desparte de Poaiana Varasoaia, se afla Pestera Padis, cu aspect de galerie descendenta ce patrunde sub Muntele Boghii. Pestera nu prezinta interest turistic nefiind concretionata. Terenurile mlastinoase din apropierea padurilor consituie singurele locuri unde vegetatia se dezvolta in conditii normale, restul terenului fiind deteriorat de pasunatul excesiv, depozitele de gunoaie sau santurile ramase in jurul corturilor. Din pacate, Sesul Padis se afla astazi intr-un grad foarte avansat de depreciere ecologica. Initial ecositemul forestier Platoul Carstic Padis a fost poate printre primele zone despadurite ale Padisului.
10

Pentru refacerea ecosistemelor din aceasta zona (care detine paradoxal statutul de rezervatie) se impune incetarea sau cel putin reducerea drastica a pasunaltului. Astfel, intr-un interval de timp cuprins intre 10 si 20 de ani ar fi o posibila o refacere cel putin partiala a compozitiei floristice si aspectului acestui platou carstic unic in felul lui in relieful Muntilor Bihor. Izvoarele Somesului Cald Situata in extremitatea nordica a zonei Padis, in bazinul Somesului Cald, regiunea este una dintre cele mai complexe si intresante zone carstice din Muntii Bihor, cu mai multe pesteri, canioane, izbucuri, cu aspect deosebit de salbatic. Regiunea include doua zone turistice mai importante: Cetatea Radesei si Cheile Somesului Cald. Pestera Cetatea Radesei incepe cu un portal inalt de peste 15 m in forma de ciuperca, in care intra paraul Radeasa. Pestera este un tunel lung de 212m, cu sali de mari dimensiuni si hornuri ce razbat in tavanul pesterii pana la suprafata. Cele 5 ferestre create de aceste hornuri (avene), lasa sa patrunda in pestera raze de lumina, creand un dcor de teatru.

11

Pestera poate fi vizitata fara dificultate, datorita amenajarilor efectuate( scari de lemn si podete). Totusi, in ultimii ani, aceste amenajari au fost deteliorate. Cheile Somesului Cald Desi nu are un obiectiv asa de spectaculos ca pestera Cetatea Radesei, acest sector ofera privelisti extrem de pitoresti ale abrupturilor calcaroase ce coboara pana in patul vaii. Traseul turistic recomandat este un circuit atingand astfel ambii versanti. Traseul Circuitul Cheilor Somesului Cald este mai greu de parcurs decat Circuitul Radesei din cauza marilor diferente de nivel si a lungimii sale considerabile. Se recomanda turistilor ce parcurg acest traseu adoptarea unor masuri ecoprotective deosebite pentru pastrarea nestirbita a aspectului acestei zone unice in Muntii Bihor. Pietrele Boghii Zona Pietrelor Boghii reprezinta un obiectiv turistic major dat de ampla priveliste pe care o ofera asupra zonei vestice a Muntilor Bihor si a Depresiunii Beiusului. Abruptul impresionant creeaza impresia unei contemplari din avion a Vaii Boga, cu carele de vacanta grupate inspre Piatra Bulzului. Varful Boghii (1436m), candva acoperit de padure deasa, acum cu goluri defrisate, margineste partea de nord-vest Sesul Padis. Panta vestica a varfului, dupa o scurta coborare destul de lina prin padurea de molid si frasin, este rupta, creand o prapastie adanca de peste 300m formata din doua sectoare: Pietrele Boghii si Gardul Boghii, in care se afla un culoar foarte abrupt si plin de grohotisuri. Groapa de la Barsa Numita si Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai salbatice din Muntii Apuseni, cu un climat umed, ce a favorizat dezvoltarea unei vegetatii ierboase dese cu aspect de mlastina. Alaturi de aceasta, padurea deasa, afinisurile, vaile oarbe (terminate cu ponoare) si lipsa unor puncte de priveliste determina ca parcurgerea Gropii Barsa sa devina o adevarata aventura pentru cei ce se abat de la poteca marcata. In zona exista multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prabusit de mari dimensiuni (actualmente inierbat), un altul cu pod natural, lac suspendat cu apa neagra situat intr-o dolina (Taul Negru) si mai multe pesteri. Cea mai mare dintre acestea este Pestera de la Zapodie, din partea vestica a depresiunii, de aproape 7 km lungime, pestera cu un parcurs extrem de dificil. A doua, Pestera Neagra, situata in partea de est a depresiunii, are o dezvoltare de aproape 4 km si este de asemenea recomandata doar speologilor antrenati. Cele 2 pesteri sunt legate printr-un sifon, ceea ce
12

face ca sistemul Zapodie-Pestera Neagra sa atinga o dezvoltare de aproape 11 km. Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din 2 Sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii mari este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o cantitate mare de busteni, frunze, precum si zapada din exterior, acumulate intr-o imensa movila in centrul salii. Bustenii au fost prinsi in gheata, capetele lor ramase libere putrezind si murdarind planseul de gheata. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheata aflate in partea opusa intrarii in pestera. Deosebit de placuta este iesirea din pestera vara, cand temperatura exterioara este mult superioara celei din pestera. Explicatia existentei ghetarului in pestera este data de 2 elemente: tavanul spart de fereastra favorizeaza acumularea aerului rece si lipsa ventilatiei in pestera mentine aerul rece captiv tot timpul anului. Poiana Ponor Este o depresiune inchisa de jur-imprejur de culmi inalte, partial impadurite. Suprafata poienii, cu iarba marunta (pentru pasunat), se prelungeste pe culmile inconjuratoare spre culmile vecine. Faptul cel mai remarcabil in aceasta poiana este sistemul de pierdere al apei, care se face in patul raului prin orificii stramte, acoperite de nisip fin numite sorburi. La ape scazute sun 2 sorburi in functiune. La ape mari, determinate de ploi persistente sau de topirea zapezii, sorburile acestea nu mai pot drena intreaga cantitate de apa care se acumuleaza, depasind patul normal al raului. Meandrele pe care raul le face au dat nastere unor terase plate, pe care turistii obisnuiau sa-si puna corturile. Acum poiana este declarata rezervatie naturala, camparea fiind interzisa. Din pacate pasunatul persista cu intensitate, riscand sa compromita si acest loc unic in peisajul carstic romanesc. Complexul Carstic Cetatile Ponorului Cetatile Ponorului reprezinta fara indoiala cel mai grandios fenomen carstic din Romania, cunoscut si apreciat in intreaga lume. Din start trebuie mentionat ca turistii ce-l viziteaza raman profund impresionati de capacitatea de creatie a naturii, care in aceasta zona s-a intrecut pe sine realizand o adevarata cetate gigantica. Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii aflat in custodia Academiei Romane. Din pacate interesul scazut al autoritatilor pentru punerea in valoare a exceptionalului potential turistic al acestui obiectiv, a dus la degradarea continua a zonelor din jurul sau, existand iminentul
13

pericol al scaderii acestui potential datorita degradarii peisajului. Taierile masive de padure de pe Muntele Bortig si Glavoiu, practicarea unor drumuri de tractor ce contribuie la cresterea eroziunii solului, poluarea apelor si poluarea cu deseuri, constituie amenintari asupra celui mai important fenomen carstic din Romania. Lipsa amenajarilor turistice constituie in acest sens atat o mare deficienta, care pune la indoiala spiritul gospodaresc si viziunea economica a administratorilor legali ai obiectivului, cat si un avantaj, prin protejarea obiectivului de o invazie devastatoare, necontrolata a turistilor. In tarile civilizate, astfel de obiective de valoare excepitonala ar constitui fara indoiala o importanta sursa de venituri pentru administratorii legali si stat.

Cheile Galbenei Situata in sud-vestul si vestul bazinului inchis Padis-Cetatile Ponorului, in afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a apelor ce-l strabat. Cu o lungime totala de 6 km, Valea Galbenei se prezinta in totalitate ca un sector de chei inguste, marginita de pereti verticali si pante abrupte, avand numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, pe portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu valea Luncsoara, constituindu-se intr-un canion ingust, marginit de pereti verticali de peste 100m, creand numeroase cascade si un tunel subteran. Sectorul din aval de Poiana Florilor, pana la confluenta cu Crisul Pietros, numit si Cheile Jgheabului, este de asemenea deosebit de spectaculos prin cascadele din zonele de confluenta cu afluentii de pe partea stanga; aceste chei nu sunt accesibile, pe deasupra lor in ambii versanti s-au construit drumuri forestiere care permit pe alocuri contemplarea salbaticiei acestora.
14

Lumea Pierduta Denumita asa datorita salbaticiei sale din trecut, Lumea Pierduta reprezinta un platou carstic impadurit, marginit de paraul Izbucul Ursului, Valea Seaca si culmea sudica a varfului Gardisoara. Din punct de vedere hidrografic, aici apar 2 vai: Valea Izvorul Ursului si Paraul Sec. Aceste 2 vai avand izvoarele apropiate si unindu-se in aval delimiteaza un platou izolat de regiunile din jur. Mai demult, el era acoperit de o padure deasa care acum este partial defrisata si strabatuta de drumuri forestiere care iau rapit farmecul. Portiunile defrisate sunt acum acoperite de zmeurise si vegetatie tipica zonelor recent defrisate in care are loc regenerarea naturala a padurii. Peste vegetatia deasa care invadeaza intreaga regiune se ridica siluetele unor brazi supravietuitori ai masivelor defrisari din trecut. Platoul Lumea Pierduta ascunde in subteran o imensa retea de galerii active, tradata la suprafata de existenta unor doline mascate de vegetatie. Doua dintre acestea sunt porti de intrare in subteran, prin avene cu verticale unice in patrimoniul carstic romanesc. Avenul Negru (cu o verticala de 108m) se prezinta ca o palnie cu un diamentru de circa 50m. datorita neatentiei, in timpul exploatarilor padurii o serie de busteni au fost aruncati in adancurile avenului, obturandu-l partial. Pe acesti busteni s-au acumulat zapezi, care au format un dop de gheata, facand imposibil accesul in reteaua subterana.

Cateva propuneri de trasee turistice


Legaturi intre zonele considerate ca puncte de plecare: Cabana Padis La Grajduri (45min) La Grajduri Cabana Padis (1 ora) Cabana Padis Poiana Varasoaia (45min) Cabana Padis Sesul Padis (30min) Cabana Padis satul Boga (3 ore pe jos, 1 ora cu autoturismul) Cabana Padis Poiana Florilor (2,5 ore) Trasee cu plecari de la Cabana Padis: Circuitul Varfului Biserica Motului (2 ore) Circuitul Muntelui Magura Vanata (5 ore) Varful Magura Mare (dus-intors 2 ore) Sesul Padis Piatra Boghii Pestera Sura Boghii Gardul Boghii Poiana Varasoaia Pestera Padis (6 ore) Circuitul Izvoarelor Somesului Cald (6 ore)
15

Culmea Carligatelor Varful Varasoaia (6 ore) Varful Varasoaia Valea Boga satul Boga Plaiul Scarita Balileasa Sesul Padis (7 ore) Baileasa Groapa de la Barsa Piatra Galbenei Pestera Ghetarul Focul Viu La Grajduri (6 ore) Poiana Ponor La Grajduri Piatra Galbenei Pestera Ghetarul Focul Viu Groapa de la Barsa Balileasa (7ore) Poiana Ponor Cetatile Ponorului (circuit complet) La Grajduri (6 ore) Poiana Ponor Muntele Bortig Izbucul Galbenei Poiana Florilor Pestera Ghetarul Focul Viu Piatra Galbenei La Grajduri (9 ore) La Grajduri Piatra Galbenei Poiana Florilor Cheile Galbenei Izbucul Galbenei Bortig balcoane Cetatile Ponorului La Grajduri (8 ore) Izvorul Rece Lumea Pierduta (avene) Valea Seaca Cetatile Ponorului (circuit complet) La Grajduri (7 ore) Izvorul Rece Lumea Pierduta Pestera Caput Poiana Ponor (5 ore) Balileasa Poiana Florilor Valea Seaca Groapa Ruginoasa si retur (2 zile) Garda Seaca Casa de Piatra (6 ore dus-intors)

16

Elemente de strategie pentru dezvoltarea durabila a zonei Padis


Cu toate obstacolele care stau in calea unei reale dezvoltari durabile a zonei Padis, anticipam ca in urmatorul deceniu vor fi create premise pentru punerea in valoare a potentialului de exceptionala valoare, prin practicarea unui turism ecologic, organizat si controlat, in paralel cu protejarea organizata pe baze stiintifice a cadrului natural. Sensibilizarea autoritatilor, in primul rand a celor locale, privind beneficiile ce s-ar putea obtine prin exploatarea rationala a potentialului turistic al regiunii a inceput. Majoritatea locuitorilor comunelor invecinate Padisului au conditii dificile de viata, preferand activitatile aducatoare de venituri pe moment, fara a avea o gandire de perspectiva asupra necesitatilor si resurselor de viata viitoare. Furtul calificat de lemne este singura activitate prezenta, de care majoritatea locuitorilor sunt legati. In acest sens autoritatile locale se gandesc sa dezvolte strategii menite sa asigure o dezvoltare a zonei prin folosirea resurselor existente. Cum exploatarea padurilor a depasit demult limitele de risc, autoritatile locale se indreapta spre un alt fel de exploatare a resurselor naturale: valorificarea lor turistica.

17

18