Carpatii occidentali se afla situati in partea de vest (occidentala) a Depresiunii colinare a

Transilvaniei, de unde aceasta denumire data dupa pozitia lor geografica.

Carpatii Occidentali, cuprinsi intre Dunare (in sud), zona Barcau-Somes (in nord), Dealurile
de Vest si Campia de Vest (in Vest) si culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-ateg, Strei-
Orastie (care ii desparte de Carpatii !eridionali) si Depresiunea Transilvaniei (in est), au o
serie de trasaturi generale comune (care ii deose"este de celelalte ramuri carpatice) cum ar fi#
- altitudinile mai co"orate, su"stratul petrografic mai variat cu forme de relief diversificate$
- fragmentarea accentuata, indeose"i in partea de vest, unde s-au format depresiunile - golf$
- locuirea integrala (pana la mari inaltimi), stravec%e si continua, a intregului teritoriu$
- resurse diversificate (minereuri de fier, auroargentifere, "au&ita, minereuri de cupru si
polimetalice, car"uni, roci de constructie, pasuni, paduri, ape minerale, %idroenergie, singurle
zacaminte de minereuri rare - mercur, moli"den, crom, nic%el, magneziu.)$
- o utilizare foarte vec%e a resurselor de minereuri (epoca "ronzului si fierului, epoca daco-
romana, evul mediu) si o utilizare timpurie la scara industriala a resurselor industriei siderurgice
(la 'esita, unedoara)$
- o retea de asezari rurale, foarte mult adaptata la conditiile reliefului si activitatile economice
predominante, cu p frecventa mare a localitatilor cu o te&tura risipita si rasfirata, legate strans de
%interlandul lor apropiat$
- la acestea se aduaga un potential turistic deose"it de "ogat si variat, dar insuficient utilizat
pana in prezent.
Prezentare
Informatii selective
Prezentare
(na dintre caracteristicile esentiale ale Carpatilor Occidentali,
discontinuitatea indusa de culoarele mentionate (Campia )ugo*ului si
culoarul !uresului), segmenteaza spatiul montan in trei unitati distincte#

Muntii Banatulu i - intre Dunare si Campia )ugo*ului$
Muntii Poiana Rusca - intre Campia )ugo*ului, culoarul Bistrei si Valea !uresulu$
Muntii Apuseni - la nord de !ures.
+iecare unitate are o serie de trasaturi fizico-geografice si economico-geografice
relativ distincte, care le confera caracteristici geografice proprii, atat la nivel regional,
cat si la nivelul intregii tari.
Muntii Banatului
Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia )ugo*ului in nord si o
succesiune de dealuri in vest, !untii Banatului reprezinta su"diviziunea sudica a Carpatilor
Occidentali.
,i par o continuare fireasca a Carpatilor !eridionali spre vest, dincolo de culoarul Timis-Cerna,
in lungul caruia se afla la o altitudine cu -... m. mai scazuta.
Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului
Clima hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului
Resurse in Muntii Banatului
Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului
Activitati economice in Muntii Banatului
Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului
/ltitudinile medii sunt su" -.... m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (-001 m) si
!untii /lma*ului (-223 m. in Vf. Svinecea !are !untii Banatului sunt formati in mod predominant
din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.
/realele calacroase au un relief carstic foarte reprezentativ# pesteri (4estera Comarnic), c%ei
(C%eile !inisului, C%eile 5erei, C%eile Carasului), cursuri su"terane, izvoare carstice, vai seci.
4e flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de
modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii !eridionali.
6n partea de vest si nord !untii Banatului sunt marginiti de o "ordura deluroasa formata din
strate sedimentare fria"ile (depuneri su"marine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si
acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane.
4arete central o constituie !untii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai
adanci pe margini.
7ona de izvoare a Barzavei, 5erei si Timisului a constituit o regiune cu vec%i asezari
permanente situate la altitudine.
Spre deose"ire de !untii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, !untii /ninei, situati spre
vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele
ocupa suprafet importante si dau forme reprezentative.
)a nord de zona Semenic-/nina se dezvolta, pe Valea 5erei, Depresiunea /lma*ului
(Bazovici), o depresiune intramontana ca pozitie$ in sudul acesteia !untii /lma*ului, mai inalti, au
la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeose"i in zona Cazanelor.
+isia calcaroasa este continuata din!untii /ninei in !untii )ocvei iar la intersectia ei cu Valea
5erei s-au dezvoltat C%eile 5erei.
!untii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-,zeris cu !untii
Dognecei, mai *osi (8-1m) si 9inecati: in sedimente.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului.
Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza
depresiunile si muntii *osi.
6nfluentele su"mediteraneene (/ustrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni
mai "lande) caracterizeaza ansam"lul !untilor Banatului.
6n depresiuni si pe latura nordica "at vanturi de tip foen, iar in Deoresiunea /lma*ului si
culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.
Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova
formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii.
6n regim natural Dunarea avea o succesiune de "azinete si sectoare mai inguste (cum sunt
Cazanele), in prezent, datorita construirii S..5. 4ortile de +ier, cursul Dunarii a fost transformat
intr-un lac, foarte lung si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor.
Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in e&teriorul tarii), 5era (la Bazias) si Cerna (la
Orsova).
Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). 6n afara lacului de pe Dunare, in
!untii Banatului e&ista cateva lacuri mici pentru %idroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si
Timis) si lacuri carstice semipermanente.
6n !untii /ninei e&ista mari acumulari de ape su"terane.
Vegetatia este formata din paduri de ste*ar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen,
paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere.
,&ista specii su"mediteraneene, indeose"i in Defileul Dunarii. +auna corespunde eta*elor de
vegetatie cu prezenta unor elemente su"mediteraneene. 4redomina, dintre soluri, cam"isolurile
("rune si "rune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).
'ezervatiile principale sunt#
- Cazanele (flore, fauna, peisa*, relief)$
- 4estera Comarnic$
- C%eile 5erei$
- C%eile Carasului.
Resurse in Muntii Banatului
!unrii Banatului au resurse diverse, dar modeste cantitativ. uila e&trasa de peste 2.. de ani
este in curs de epuizare. 6n mod similar sunt rezervele de mangan si minereuri de fier.
!inereurile de cupru si minereurile polimetalice se e&trag in cantitati relativ reduse. !ai
importante sunt resursele forestiere, pasunile si terenurile ara"ile.
Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului.
Culoarul Timis-Cerna si !untii Banatului au reprezentat in perioada daco-romana un teritoriu
de populare intensa. Dierna (orsova) si /d !ediam (!e%adia) erau puncte de tranzit o"ligatoriu
spre Sarmizegetusa (lpia Traiana.
6n secolele ;666 -;6; au e&ista un intens sc%im" de populatie intre !untii Banatului si Oltenia, in
am"ele sensuri. 6n prezent densitatea populatiei variaza intre 21-1. loc.<=mp. in apropierea
centrelor ur"ane ('esita, Caranse"es, Oravita).
Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor asezari
rurale. ,&ista un aport alogen, ceea ce contri"uie la realizarea unui ec%ili"ru demografic.
/sezarile rurale, in general mici, au frecvent acttivitati legate de cresterea animalelor, activitati
miniere sau ale economiei forestiere.
/sezarile ur"ane sunt# 'esita (>?.... loc.), Caranse"es (@2.... loc.), Bocsa (->.... loc.),
!oldova 5oua (-?.... loc.).
'esita s-a dezvoltat foarte mult datorita industriei metalurgice$ are in prezent functii mai
diversificate, dar o structura ur"ana influentata de spatiul limitat oferit de relieful vaii Barzavei.
Caranse"es este principalul centru ur"an din culoarul Timis Cerna cu o industrie mai modesta
(in care predomina prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport)
si culturale.
Celelalte orase au fiecare structuri ur"ane si functionale proprii, astfel# Bocsa este un oras
industrial (industria constructoare de masini)$ !oldova 5oua este un centru industrial, cu un port
la Dunare (moldova Vec%e)$ Orsova, stramutat pe un amplasament nou si integral reconstruit, are
activitati industriale (industria de nave, prelucrarea "um"acului) si este un port de tranzit$ Oravita
are un trecut semnificativ (primul teatru romanesc,centru administrativ, industrie de prelucrare a
cuprului., dar cu o industrie mai modesta in prezent (te&tila, lemn)$ /nina este un centru minier.
Activitatile economice in Muntii Banatului.
Datorita e&istentei unor resurse (car"uni, minereuri de fier, mangan, minereuri neferoase,
lemn). !untii Banatului au intrat de timpuriu (sec. ;V666) in aria industrializarii.
,&tractia %uilei, in trecut foarte importanta, are in prezent mai mult o valoare sim"olica. Dintre
centrele de e&tractie (/nina, 4onor, Cozia, Baia 5oua) mai important este centrul /nina$ aici
e&ita, de asemenea, situri "ituminoase.
Cocseria de la 'esita foloseste mai mult car"une adus din "azinul 4etrosani sau din import
(prin intermediul portului Orsova). )a !e%adia e&ista si un mic zacamant de car"une "run.
!inereurile de fier (e&trase de la Dognecea si Ocna de +ier) si minereurile de mangan
(e&trase la Delinesti), am"ele in apropiere de 'esita, au favorizat aparitia industriei siderurgice. 6n
prezent siderurgia resiteana se "azeaza foarte mult pe materii prime din import.
4ana in anul ->1. 'esita a fost principalul centru siderurgic al tarii. ,&ista si cantitati mici
(magneziu, la Tisovita, crom si nic%el la Du"ova, am"ele localitati in Defileul Dunarii).
!inereurile comple&e (e&trase la !odova 5oua, Sasca !ontana) si minereurile de cupru
(!oldova 5oua) sunt prelucrate in alte centre, mai frecvent la com"iantul c%imico-metalurgic din
Turnu !agurele, unde preparatele de minereuri sunt aduse pe Dunare, de la !oldova Vec%e.
6ndustria constructiilor de masini este localizata la 'esita (unde se produc utila*e, componente
pentru locomotive), Bocsa (cu utila*e agricole), Caranse"es si Orsova.
)a 'esita se o"tin produse de distilare a lemnului si caramizi refractare.
6ndustria lemnului prelucreaza materia prima din regiune la Oravita, /nina, Orsova, 'esita,
Bocsa.
)a Caranse"es (Balta Sarata) e&ista un com"inat de industrializare a lemnului, cu vec%i traditii,
care produce c%erestea, placi aglomerate si fi"rolemnoase, placva*e, furnire, mo"ila, pe "aza
materiei prime adusa dintr-unspatiu mai e&tins.
Dintre ramurile industriei te&tile mai semnificative sunt prelucrarea "um"acului (Orsova),
prelucrarea primara a matasii naturale (Oravita) si industria confectiilor ('esita).
6ndustria alimentara este prezenta in orase, dar si in localiatati rurale (Bozovici) prin difeite
produse.
/gricultura dispune de un fond funciar relativ redus. 4asunile si fanetele favorizeaza cresterea
animalelor. Culoarul Timis-Cerna,, dealurile din nordul muntilor, depresiunile /lma*ului si Oravitei
formeaza impreuna a doua regiune pomicola a tarii.
Caile de comunicatie cuorund cai ferate, dintre care calea ferata Oravita-Bazias este cea mai
vec%e din tara, sosele, transporturi aeriene si transporturi speciale.
Culoarul Timis-Cerna este stra"atut de magistrala - Bucuresti-Timisoara, cu un nod feroviar la
Caranse"es (pentru legatura cu 'esita) si de un drum national.
Turismul dispune de o"iective nota"ile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona carstica /nina,
c%eile, amena*arile turistice din semenic etc.).
Muntii Poaiana Rusca
O caracterictica importanta a Carpatilor Occidentali o constituie discontinuitatea acestora si
separarea lor in trei areale distincte# !untii Banatului, 4oiana 'usca si !untii /puseni.
!untii 4oiana 'usca apar "ine individualizati si delimitati de spatiile adiacente# in nord Valea
!uresului ii desparte de !untii /puseni, spre est contactul cu zona depresionara ateg-Stre este
relativ a"rupt, spre sud culoarul Bistrei cu 4oarta de +ier a Transilvaniei ii desparte de !untii
Tarcu din Carpatii meridionali (mai inalti cu aproape -.... m), iar spre vest Bega induce in relief
un culoar "ine conturat.
Relieful Muntilor Poiana Rusca
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic Muntii Poiana Rusca
Populatia si asezarile omenesti Muntii Poiana Rusca
Resursele si activitatile industriale Muntii Poiana Rusca
Relieful Muntilor Poiana Rusca
'elieful !untilor 4oiana 'usca are o serie de caracteristici care ii individualizeaza in
ansam"lul Carpatilor 'omanesti.
/ltitudinile, pe ansam"lul relativ reduse, se mentin frecventla 3.. - -... m.$ la contactul cu
zonele invecinate co"oara la 2.. -@.. m., iar altitudinea ma&ima este de -@?0 m, in Vf.4adesu.
Su"stratul geologic este format este format aproapr in totalitate din sisturi cristaline, la care se
aduaga suprafete reduse de calcare puternic metamorfozate (marmura), roci vulcanice (9!agura:
Devei) si roci sedimentare pe margini. 4e ansam"lu, 4oiana 'usca are aspectul unui %orst "ine
delimitat de gra"ene marginale.
!untii 4oiana 'usca au culmi netede la altitudini interpretate ca platforme de eroziune.
)a -... m e&ista o platforma neteda cu sate foarte vec%i si drumuri de culme, pastratoare a
unei vec%i civilizatii rurale (este 9tinutul 4adurenilor:).
7ona montana este intersectata de vai foarte adanci, cu desfasurare radiara, si, pe alocuri, cu
tresee sinuase.
Bega (si afluentii ei directi), Cerna (afluent al !uresului), vaile ce co"oara spre Bistra sau
!ures formeaza un foarte interesant sistem %idrografic adancit puternic in masivul 4oiana 'usca.
+iind 9masivi: nu au su"diviziuni de ordinul 66.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic al Muntilor Poiana Rusca
Climatul este caracteristic dealurilor inalte (pe margini) si muntilor *osi). /re predominant
influente oceanice, cu precipitatii ridicate (3.. - -.... - -.2.. mm) si vanturile de vest.
Temperatura medie scade sensi"il ca altitudine (3 gr. C pe margini, 1 gr. C pe inaltimi).
'eteaua %idrografica este colectata de !ures (Cerna, , precum si alte rauri mai mici), Bega
(care izvoraste din centrul zonei montane), Timis (prin intermediul Bistrei).
,&ista si lacuri de interes industrial si turistic (Cincis si Surduc). /pele su"terane au, spre est,
si un caracter termal (Calan).
Vegetatia este eta*ata# in "aza zonei montane predomina padurile de ste*ar, urmate apoi de
paduri de amestec (ste*ar-fag), paduri de fag, iar pe alocuri c%iar in amestec cu rasinoase (la
peste -.... m).
)a altitudini mari apar si pa*isti secundare care (impreuna cu terenurile agricole) au inlocuit
vegetatia naturala.
+auna este corepunzatoare eta*elor de vegetatie. 6n Depresiunea ategului e&ista cunaoscuta
rezervatie de zim"ri. Spre !ures, in culoarul Streiului se afla parcul dendrologic de la Simeria, la
vest de Deva rezervatia de fauna si peisa* 9Cetatea Devei: si rezervatia forestiera 4adurea
Be*an.
Solurile sunt predominant cam"ice (cam"isoluri) si podzolice (spodosoluri).
Populatia si asezarile omenesti din Muntii Poiana Rusca
4opulatia este formata in regiunea marginala aproape in e&clusivitate din romani. 4e margini,
indeose"i in orase, e&ista si grupuri semnificative de mag%iari (Deva, unedoara). Sporul natural
este redus.
Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale )ateg, !ures, Bistra)
fiind de 1.-?1 loc.<=mp. 6n interior densitatea este mai redusa fiind de su" 21 loc.<=mp. 4artea
de nord este a muntilor (9tinutul 4adurenilor:) este mai "ine si omogen populata. ,&ista
argumente ca aceasta regiune conserva traditii so populatie foarte vec%e, continua si mult timp
autar%ica.
/sezarile rurale se concentreaza pe zone de contact, pe vai, iar in interior c%iar pe culmile
netede. 4e langa activitaitle agricole, pastorale si forestiere o serie de localitati au activitai
e&tractive (A%elari, Teliuc, 'usc%ita, !untele !ic) sau industriale (5adrag, Tomesti).
Orasele sunt situate in zone marginale, adiacente, dar legate economic de 4oiana 'usca.
/stfel, Deva, unedoara si Bistra (fost Otelu 'osu) sunt legate strans si ca pozitie si functii de
zona montana. Calan, ateg si Simeria sunt orase situate in zona ateg-Strei, dar, cu toata
aceasta zona depresionara, sunt complementare si foarte apropiate muntilor.
Deva (?@.@88) are functii administrative, economice si aspecte ur"ane proprii. unedoara
(3-.->3) are ostructura preponderent industriala (industria siderurgica)$ in mod similar, orasele
Calan si Bistra (Otelu 'osu). Simeria are o functie importanta de transport.
Resursele si activitatile industriale in Muntii Poiana Rusca
'esursele energetice sunt modeste, fiind reduse la cele %idrografice. 4e "aza unor materii
prime energetice aduse din alte regiuni (gaz metan din Depresiunea Transilvaniei si car"uni din
Depresiunea 4etrosani) au fost construite mari agregate termoenergetice din !intia-Deva (una
din cele mai mari termocentrale din tara), Calan, unedoara si Bistra.
6ndustria metalurgica este "ine reprezentata si dezvoltata datorita resuselor de minereu de
fier.
Desi pe ansam"lul economieie rezervele de fier sunt modeste, ele avut o mare importanta in
aparitia si dezvoltarea industriei siderurgice de la unedoara, Bistra, Calan si 5adrag.
!inereurile de fier au un continut relativ redua de fier (2.-@. B). 4rincipalele centre de
e&tractie sunt localizate la A%elari si Teliuc (si alte centre mai mici).
Centru siderurgic unedoara isi are inceputul cu peste -.. de ani in urma. ,l foloseste in
prezent minereurile de fier din 4oiana 'usca (la care se aduga minereuri aduse din import prin
intermediul nodului feroviar Simeria, %uila din "azunul 4etrosani, calcar siderurgic de la
Sandulesti-Turda, gaz metan (adus printr-o conduscta), mangan (adus din zona Vatra Dornei).
/re instalatii comple&e# cocserii, furnale, otelarii, laminoare.
/ fost un timp (->1.-->?1) principalul centru siderurgic al tarii. )a Bistra si 5adrag se produc
laminate, iar la Clan, fonta si semicocs.
!etalurgia neferoasa cuprinde e&ploatari de minereuri comple&e cu un continut mai mare de
cupru si zinc (Deva, !uncelu !ic) sau plum" ('usc%ita). Constructiile de masini sunt concentrate
la unedoara, Deva, Simeria (reparatii de material rulant). )a !arginea, in culoarul Begai, e&ista
o intreprindere de produse de distilare a lemnului. 'ocile de constructie e&trase sunt# marmura (la
'usc%ita, dar si la Caprioara si /lun, in apropier) si andezit (Deva). )a Bircea se produc
prefa"ricate, iar la Tomesti articole de sticlarie.
'esusele forestiere sunt prelucrate in centrele din *ur (ateg, Deva, Carase"es, Bistra).
+ondul funciar dispune de terenuri ara"ile concentrate pe margini (indeose"i in zona Strei-
ateg) si pe culmile netede din partea de nord-est. 4asunile naturale favorizeaza cresterea
"ovinelor si ovinelor. 6n zona ateg-Strei e&ista plantatii pomicole ale caror produse sunt
prelucrate la ateg. 'amuri ale industriei alimentare sunt localizate si in alte orase (deva,
indeose"i).
Caile de comunicatii sunt concentrate pe margini. 4e Valea !uresului magistrala 2 trece prin
Simeria si Deva. )a Simeria se face cone&iunea cu linia transcarpatica electrificata +iliasi-
4etrosani-Simeria cu o deose"ita insemnatate economica. Cai ferate locale (Simeria-unedoara,
Caranse"es-ateg) au, de asemenea, utilizari industriale.
Soselele au traiectorii similare.
O"iectivele turistice sunt concentrate la Deva (inclusiv Cetatea Devei), unedoara, ateg
(inclusiv rezervatia de zim"ri), Cala (inclusiv "aile cu caracter local, folosite inca din timpul
imperiului roman), Sarmizegetusa (lpia Traiana (fosta capitala a Daciei romane), zona 'usc%ita,
9Tinutul 4adurenilor:, )acul Cincis si )acul Surdus (+ardea).
Muntii Apuseni
!untii /puseni se afla situati la nord de Valea !uresului, fiind cea mai intinsa si cea mai
devrsificata unitate a Carpatilor Occidentali.
)imita lor vestica o constituie Dealurile de vest si, pe mici portiuni, c%iar Campia de Vest (in
dreptul !untilor 7arandului), care patrund in interiorul depresiunilor - golf formand un teren foarte
sinuos.
)imita de nord este ezitanta, deoarece structuri asemanatoare muntilor se prelungesc, prin
intermediul 9*ugului intracarpatic:, pana langa muntii vulcanici din grupa nordica a Carpatilor
Orientali$ conventional limita ar putea fi dusa pana la Valea Barcaului si a Somesului (la Ci"ou),
Dealurile Crasnei si ale Sala*ului (apartinand Dealurilor de Vest) #inecand: aici terminatiile nordice
(4lopis, mese) ale !untilor /puseni.
Spre est contactul cu Depresiunea colinara a Transilvaniei se face printr-un sir de depresiuni
9su"montane: (/lmas, 6ara, culoarul /l"a 6ulia-Turda.
Spre sud-est Culoarul Orastie ii desparte de !untii Surenului din Carpatii !eridionali, iar in
continuare, Vale !uresului este o discontinuitate ma*ora spre sud.
Relief si subdiviziuni in Muntii Apuseni
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni
Resurse naturale si utilizarea lor in Muntii Apuseni
Caile de comunicatie in Muntii Apuseni
Populatia si asezarile omenesti in Muntii Apuseni
Relief si subdiviziuni in Muntii Apuseni
Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali, !untii /puseni a"ia depasesc
-.3..m in partea centrala (Bi%or, -.30?m$ Vladeasa, -.3@0m$ !untele !are, -.321m).
6n general, altitudinile oscileaza in *urul valorii de -....m.
Su"stratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci
vulcanice (!untii !etaliferi, indeose"i), flis (Trascau, 4adurea Craiului) si calcare (in !untii Bi%or,
Codru-!oma, 4adurea Craiului, Trascau).
/sociat acestor structuri geologice e&ista un relief diferentiat# suprafete de modelare ciclica
indeose"i pe sisturi cristaline, relief structural si petrografic pe flis si calcare, relief vulcanic pe
structurile eruptive.
6n !untii /puseni au fost identificate trei platforme de eroziune, asemanatoare si sincrone celor
din Carpatii !eridionali, dar mai reduse altitudinal. O trasatura distinctiva a !untilor /puseni o
constituie si frecventa mare a fenomenelor carstice de calcare.
,&ista mai multe areale, dintre care mai semnificative sunt# zona centrala Scarisoara-4adis-
Cetatile 4onorului (cu g%etarul Scarisoara, sistemul su"teran Cetatile 4onorului, iz"ucuri,
ponoare etc.).
!untii Trascaului (indeose"i cu relief de tip c%ei), !untii Codru-!oma (cu platoul carstic
Vascau, unde se afla iz"ucul de la Calugari, un sistem su"teran, pesteri, polii) si !untii 4adurea
Craiului (cu pesteri deose"ite, cum este 4estera Vantului, cea mai lunga din tara, 4estera !ezaid
etc.).
O caracteristica importanta a !untilor /puseni o constituie e&istenta in partea lor vestica a
depresiunilor-golf.
Su"diviziunile principale se pot grupa astfel#

a) in partea centrala# !untii Bi%or, Vladeasa, !untele !are continuati spre e&tremitati cu
!untele Aaina (-.030m), !untii Ailaului si depresiunile Brad si uedin$ la izvoarele
/riesului se afla o regiune cu traditii istorice si populare intensa# Tara !otilor$
") in sud-est sunt !untii Trascaului (cu C%eile 'ametilor, 6ntregalde si in prelungirea lor nordica
C%eile Turzii) si !untii !etaliferi (cu un relief de conuri vulcanice partial transformate de
eroziune)$
c) in vest sunt !untii 7arandului (cu Vf. Drocea, 3@1m), Codru !oma (cu 4lesu -.-.>m), !untii
4adurea Craiului si !untii 4lopisului (Ses), despartiti prin depresiunile-golf 7arand (pe Crisul /l"),
Beius (pe Crisul 5egru), Vad-Borod (pe Crisul 'epede)$ acesti munti sunt reuniti uneori su"
denumirea de !untii Crisurilor$
d) in nord, !untii /puseni continua prin D*ugul intracarpaticD (!eses, 4risnel, 4reluca) pana in
apropierea Carpatilor Orientali. )a vest de acest aliniament mai apare un sir de maguri (!agura
Simleului si Culmea Codrului), marginite de dealuri (Dealurile Crasnei si Dealurile Sala*ului).
Depresiunea Simleului are aspectul unei depresiuni-golf situata intre !eses si 4lopis.
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni
Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei
vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. /ltitudinile induc, pentru o mare parte a
zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona
centrala.
!untii /puseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini
similare datorita e&punerii vestice# in Bi%or-Vladeasa-!untele !are cad peste -.2..mm<anual (in
Vladeasa c%iar peste -.@..mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara).
Depresiunile-golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in partea de sud-est
se formeaza vanturi de tip foen. 4e ansam"lul lor, !untii /puseni au un climat cu influente
oceanice.
'aurile principale cu izvoare in !untii /puseni sunt# Somesul !ic (format din Somesul Cald si
Somesul 'ece), raurile din "azinul Crisurilor (Barcau, Crisul 'epede cu 6ada si Dragan, Crisul
5egru, Crisul /l"), /ries si /mpoi, afluentii directi ai !uresului.
,&ista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuri %idroenergetice (+antanelele
si Tarnita, pe Somesul Cald). /pele su"terane au acumulari mari in zonele carstice. )a !oneasa,
Aeoagiu Bai si Vata de Cos e&ista izvoare termale.
Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. 4redomina
padurile de fag, in amestec cu cele de ste*ar (in zonele *oase) si conifere (la -.2..--.0..m)$
padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (-.0..--.3..m).
+auna naturala, mai "ine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de eta*ele de
vegetatie. 4redomina cam"isolurile (soluri "rune si "rune acide) pe cea mai mare intindere, in
depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste -.8..m) apar si spodosoluri.
'ezervatiile naturale mai cunoscute sunt# Cetatile 4onorului, Scarisoara, Vadu Crisului
(rezervatii speologice), 6g%iu, Detunate, Dealu cu !elci, Bratca (rezervatii geologice si
paleontologice), 6ntregalde (rezervatie floristica, unde floarea de colt se afla la cea mai mica
altitudine).
!untii /puseni au resurse variate# minereuri de fier, car"uni inferiori, minereuri comple&e si
auroargintifere, mercur, moli"den, "au&ita, roci de constructie, pasuni, paduri, %idroenergie, ape
termale si un potential turistic deose"it.
Populatia si asezarile omenesti in Muntii Apuseni
!untii /puseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (-.0..--.8..m), unde e&ista
asezari permanente si cvasipermanente.
O populatie stravec%e si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe "una dreptate, un
nucleu al etnogenezei poporului roman.
O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din !untii /puseni# aici
furtul (%otia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma.
Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 1.loc<=m2, mai ridicat in depresiuni si vai
si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este de 1E, relativ redusin comparatie cu
valorile din alti ani.
(n grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe /ries si Crisul /l".
/sezarile rurale sunt in general mici si mi*locii. O mare parte dintre acestea au o te&tura
risipita, cu DcranguriD situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente
comunelor Bistra, Scarisoara, /l"ac, orea, Vidra, Bucium etc.
4e vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar.
6n cadrul functiunilor economice se im"ina activitatile agricole (cresterea animalelor indeose"i),
miniere, industriale si turistice. ,&ista numeroase localitati cu profil minier (Baia de /ries, 'osia
!ontana, Te"ea etc.), industrial (/stileu, Aura Barza, 'osia !ontana, Baita, C%iscadaga) si
turistic (!oneasa, Aeoagiu Bai, Vata de Cos).
Orasele sunt de dimensiuni mici# /"rud (cu traditii istorice si miniere), Campeni (cu industria
lemnului), Brad (cu e&ploatari de minereuri, car"uni, industrie de prelucrare a minereurilor
neferoase), 7latna, /mpelum in antic%itatea daco-romana (centru de e&ploatare si prelucrare a
minereurilor neferoase), 5ucet (cu e&ploatarea de moli"den de la Baita), Vascau, Stei, Beius,
Se"is, /lesd (un oras deose"it de industrializat), uedin, Simleul Silvaniei.
4e margini s-au dezvoltat orase mai mari# /l"a 6ulia, Turda, 7alau, /iud, Clu*-5apoca.
Resurse naturale si utilizarea lor in Muntii Apuseni
!untii /puseni dispun de resurse energetice modeste, dar de importante resurse de minereuri
neferoase si roci de constructie.
6n "azinul Brad se e&ploateaza car"une "run din apropiere, utilizat in cea mai mare masura la
termocentrale.
)a limita nordica, in zona deluroasa marginala e&ista e&ploatarile de lignit din "azinul Barcaului
si de car"une "run din "azinul /lma*ului (acestea sunt localizate evident in afara zonei montane
propriu-zise).
'esursele %idroenergetice sunt valorificate partial prin %idrocentralele de pe Somesul !ic
(Tarnita, !ariselu, Ailau), 6ada si Dragan.
!inereurile de fier din !untele !are (Baisoara) si !untii Ailaului (Capusu !ic), desi de
proportii reduse, plaseaza aceasta unitate pe locul al doilea (dupa 4oiana 'usca) in productia
interna de fier, cu apro&imativ -<@.
!inereurile auroargintifere au traditii vec%i de e&ploatare si utilizare. 6n antic%itatea daco-
romana centrele principale erau 7latna si 'osia !ontana.
6n prezent acestea se e&trag la Baia de /ries, Bucium, 'osia !ontana, 7latna, Baita, !usariu,
Criscior si se prelucreaza la 7latna si Brad.
Bau&ita se e&trage din !untii 4adurea Craiului la Varciorog, 'osia, Do"resti, 7ece otare,
dupa care se prelucreaza primar in apropiere (la Do"resti si C%istag), de unde se transporta la
Oradea, pentru transformarea "au&itei in alumina.
)a 6zvorul /mpoiului se e&trage mercur, iar la Baita (de 5ucet) e&ista minereuri de moli"den.
!inereurile comple&e (de cupru, plum", zinc) se e&ploateaza la Baita, Sacaram", 'osia
4oieni.
Diferite utila*e si masini pentru industria miniera se produc si se repara la Brad, Stei (4etru
Aroza), iar alte produse metalice se o"tin la uedin si Se"is.
)a 7latna se produc acid sulfuric, produse a"razive si elecrtoc%imice, iar la /g%ires, cerneluri.
Datorita alcatuirii geologice, industria de e&tractie a materialelor de constructie are o
raspandire larga. Se e&trag urmatoarele roci#
granit ( la 'adna, 7am, Savarsin), "azalt (la Branisca) si andezit (Vata de Cos, Varfurile)$
marmura (la !oneasa, Vascau)$
travertin (la Banpotoc)$
argila refractara (/lesd, /g%ires), caolin (/g%ires), diatomita (!inisu de Sus, in !untii
7arandului), gresie etc.$
calcare se e&trag la Sandulesti (pentru Turda si unedoara), /lesd, Baita (pentru fa"rica
de ciment de la C%iscadaga)$
6ndustria materialelorde constructie produce ciment (C%istag, Turda, C%iscadaga), az"ociment
(C%istag), produse refractare (/stileu, Turda, /l"a 6ulia), prefa"ricate din "eton (C%iscadaga,
Simleul Silvaniei), articole de sticlarie (4oiana Codrului si 4adurea 5eagra) etc.
+ondul forestier relativ "ogat si diversificat a favorizat dezvoltarea industriei de prelucrare a
lemnului in centre mai mici situate in zona (Campeni, uedin, Beius, Brad, Stei, Se"is etc.) si
ofera materie lemnoasa semiprelucrata unor com"inate de industrializare (/rad, A%erla) sau
fa"rici de mo"ila (Oradea, Clu*-5apoca, /iud, Turda, 7alau).
6ndustria te&tila si alimentara s-a dezvoltat in localitatile ur"ane (Brad, Campeni, /"rud, Stei)
si c%iar in asezarile rurale (Baia de /ries).
4onderea relativ redusa a terenurilor ara"ile (mai intinse in depresiuni) este compensata de
suprafetele cu pasuni si fanete care permit dezvoltarea unor activitati importante de crestere a
animalelor ("ovine si ovine indeose"i).
!untii /puseni au si un deose"it potential turistic (fenomene carstice, traditii istorice, cum ar fi
targul de pe muntele Aaina etc.).
Caile de comunicatie in Muntii Apuseni
Cai ferate si soselele de importanta deose"ita traverseaza marginea de nord (Clu*-5apoca-
Ciucea-Oradea) si marginea de sud (/l"a 6ulia-/rad) a !untilor /puseni.
6n interior e&ista o retea feroviara de penetrare pe vai (/rad-Brad, Oradea-Vascau, Deva-Brad,
/l"a 6ulia-7latna) si o retea rutiera de legatura. 6ntre Turda si /"rud circula ultimul tren de cale
ferata ingusta (DmocanitaD).

Informatii selective (pastile din Carpatii !ccidentali
"epresiunile din Muntii Banatului sunt#
Influentele climatice e$terioare
Cheile %erei
Cursurile de apa ce dreneaza Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca sunt urmatoarele#
Apele curgatoare din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca pe care s&au realizat
acumulari antropice sunt#
"rumul de interes european '()
Rezervatiile naturale si elementele ocrotite din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca
sunt#
*recatoare care a permis construirea caii ferate "eva&Brad
Cursurile de ape din Muntii Apuseni pe care s&au efectuat lucrari de interes energetic sunt#
Rezervatiile naturale ale biosferei din Muntii Apuseni sunt#
Carierele de roci din Muntii Apuseni (pe tipuri sunt#
!rasele cuprinse in limitele Muntilor Apuseni#
!rase situate in Muntii Apuseni pe drumul transcarpatic '(+#
"epresiunile si culoarele depresionare care dau aspectul insular Muntilor Apuseni
*ipurile de sate ce se intalnesc in Muntii Apuseni luind in considerare modul de distributie
in teritoriu a gospodariilor sunt#
Pesterile considerate obiective turistice deosebite din Muntii Apuseni sunt#
,imite Muntii Apuseni
Culmi muntoase Muntii Apuseni
"epresiuni, culoare tectonice Muntii Apuseni
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Apuseni
Ape curgatoare Muntii Apuseni
,acuri de acumulare Muntii Apuseni
Rezevatii foristice Muntii Apuseni
Rezervatii de peisa- si de flora Muntii Apuseni
Rezervatii speologice Muntii Apuseni
,imite Muntii Poiana Rusca
Culmi muntoase Muntii Poiana Rusca
"epresiuni, culoare tectonice Muntii Poiana Rusca
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Poiana Rusca
Ape curgatoare Muntii Poiana Rusca
Parcuri dendrologice Muntii Poiana Rusca
!rase Muntii Poiana Rusca
,imite Muntii Banatuluii
Culmi muntoase Muntii Banatului
"epresiuni. culoare tectonice Muntii Banatului
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Banatului
Ape curgatoare Muntii Banatului
!rase Muntii Banatului
,acuri de acumulare Muntii Banatului
Rezervatii floristice Muntii Banatului
Rezervatii de peisa- si de flora Muntii Banatului
Rezervatii speologice Muntii Banatului
"epresiunile din Muntii Banatului sunt#
- Depresiunea /lma*ului$
- Depresiunea -,zeris$
- Depresiunea Oravitei.
Cheile %erei
C%eile 5erei se formeaza intre !untii )ocvei si !untii 4oiana /ninei.
Influentele climatice e$terioare
6nfluentele climatice e&terioare ce se propaga pe fondul climatului in zona !untilor Banatului sunt
de nanta mediteraneana, evidente mai ales pentru altitudinile mai *oase$ ele se manifesta prin ploi
de toamna si ierni "linde.
Cursurile de apa ce dreneaza Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca sunt urmatoarele#
- Timis$
- !e%adia$
- Cerna$
- Barzava$
- Caras$
- !inis$
- 5era$
- Bega$
- !ures$
- Cerna (afluent al !uresului)$
- Strei$
- 'au !are$
- Bistra.
Apele curgatoare din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca pe care s&au realizat
acumulari antropice sunt#
- pe Dunare - )acul 4ortile de +ier$
- pe Barzava - )acul Valiug, )acul Aozna, )acul Secu$
- pe Cerna - )acul Cincis ()acul Teliuc).
"rumul de interes european '()
parcurge Culoarul Timis-Cerna (Orsova - Caranse"es spre )ugo*) si Timisoara iar ,83 urmareste
Valea !uresului ( 5adlac - /rad - Deva).
Rezervatiile naturale si elementele ocrotite din Muntii Banatului Muntii Poiana Rusca sunt#
- de peisa* si de flora# Cazane, Cetatea Devei$
- de flora si de fauna# Dumogled$
- paleontologica si geologica# Comarnic$
- parc dendrologic# Simeria.
!biectivele turistice de mare frumusete din Muntii Banatului sunt #
- C%eile 5erei, !inisului, Carasului$
- 4estera Comarnic din !untii /ninei$
- Comple&ul turistic Semenic$
- Defileul /lma*ului cu elemente etnografice si de folclor.
"epresiunile .golf. drenate de cele trei Crisuri sunt#
- Depresiune 7arand$
- Depresiune Aura%ont$
- Depresiunea Brad$
- Depresiune Vad-Borod.
*recatoare care a permis construirea caii ferate "eva&Brad
Dintre pasurile# Ciuce, Valisoara si Bucium 4asul Valisoara a favorizat construiraea secventa
feroviara Deva - Brad.
Cursurile de ape din Muntii Apuseni pe care s&au efectuat lucrari de interes energetic sunt#
- Somesul Cald$
- Somesul !ic$
- Crsul 'epede$
- 6ada$
. Dragan.
Rezervatiile naturale ale biosferei din Muntii Apuseni sunt#
- floristica - 6ntergralde$
- forestiera - 4adurea Be*an.
Carierele de roci din Muntii Apuseni (pe tipuri sunt#
eruptive#
- granite - 'adna, Savarsin, 7am$
- "azalte - Branisca$
- andezite - Deva.
metamorfice#
- calcare policrome - !oneasa, Vascau, Caprioara$
sedimentare#
- travertin - Banpotoc$
- caolin - /rg%iresu$
- calcare - Sandulesti.
!rasele cuprinse in limitele Muntilor Apuseni#
- Brad$
- /"rud$
- Campeni$
- Beius$
- 7latna$
- Se"is$
- /lesd$
- 5ucet$
- Vascau$
- Stei$
- uedin$
- Deva$
- Simeria.
!rase situate in Muntii Apuseni pe drumul transcarpatic '(+#
- Beius$
- Brad$
- Deva.
"epresiunile si culoarele depresionare care dau aspectul insular Muntilor Apuseni
!untii /puseni sunt situati intre Valea !uresului la sud si Valea Somesului si a Barcaului la nord.
Depresiunile si culoarele depresionare din *ur accentueaza pozitia insulara a acestor munti.
/ceste sunt#
- Depresiunea Simleu$
- Depresiunea /lmas$
- Depresiunea uedin$
- Depresiunea 6ara$
- Culoarul Turzii$
- Depresiunea /l"a-6ulia$
- Culoarul Orastiei,
*ipurile de sate ce se intalnesc in Muntii Apuseni luind in considerare modul de distributie
in teritoriu a gospodariilor sunt#
- dupa modul de distri"uire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic satul risipit sau imprastiat,
cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni$ pe vai sunt sate lineare, iar in depresiunile
intramontane apare satul compact, cu casele lipite perete de perete$
- dupa numarul locuitorilor, sunt sate mici, su" 1.. de locuitori, numite DcranguriF.
Pesterile considerate obiective turistice deosebite din Muntii Apuseni sunt#
- 4estera Scarisoara$
- 4estera (rsilor de la C%iscau$
- 4estera !eziad$
- 4estera Vantului.
,imite Muntii Banatului#
5# Campia )ugo*ului si Dealurile Buziasului
S# Valea Dunarii
,# Culoarul Timis-Cerna
V# Dealurile Tirolului
Culmi muntoase Muntii Banatului#
Semenic - -008 m. in Vf. Semenic
/lma* - -220 m. in Vf. Svinecea !are
/ninei - --8. m.
)ocvei - ?2? m.
Dognecea - 8-? m
"epresiuni, culoare tectonice Muntii Banatului#
/lma* (Bozovici)
Caras-,zeris
Oravitei
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Banatului#
Domasnea 10. m.
Culoarul Timis-Cerna
Defileul Dunarii
Ape curgatoare Muntii Banatului#
Timis
Barzava
5era
!e%adia
Caras
!inis
Cerna
Dunarea
,acuri de acumulare Muntii Banatului#
4ortile de +ier pe Dunare
Valiug pe Barzava
Rezervatii floristice si faunistice Muntii Banatului#
C%eile 5erei
Rezervatii de peisa- si flora Muntii Banatului#
Cazane
Rezervatii speologice Muntii Banatului#
Comarnic
!rase Muntii Banatului#
'esita
Caranse"es
Bocsa
/nina
Oravita
!oldova 5oua
Orsova
,imite Muntii Poiana Rusca
5# Defileul !uresului
S# Culoarul Bistrei
,# Depresiunea ateg
V# Dealurile )ipovei
Culmi muntoase Muntii Poiana Rusca
4oiana 'usca - -@?0 m. 6n Vf.4adesu
"epresiuni, culoare tectonice Muntii Poiana Rusca
ateg
Culoarul Bistrei
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Poiana Rusca
4oarta de +ier a Transilvaniei ?.. m.
Defileul Deva-)ipova (!ures)
Ape curgatoare Muntii Poiana Rusca
Bega
Bistra
Strei in Depresiunea ateg
'aul !are in Depresiunea ateg
Parcuri dendrologice Muntii Poiana Rusca
Simeria
!rase Muntii Poiana Rusca
Otelu 'osu
Deva
Simeria
unedoara
Calan
ateg
Orastie
Cugir
Simeria
Se"es
,imite Muntii Apuseni
5# Vaile Barcau si Somes
S# Valea !uresului
,# 4odisul Transilvaniei
V# Dealurile si Campia de Vest
Culmi muntoase Muntii Apuseni
Bi%or - -30> m. in Vf.Bi%or
Aaina - -08? m.
!etaliferi -.3. m.
!untele !are -328 m.
Trascau
7arand 3@8 m. in Vf.Drocea
Codru-!oma ---2 m. in Vf. 4lesu
4adurea Craiului
4lopis (Ses) - ??8 m.
Cugul intracarpatic
!untii !eses
Dealurile 4risnel
4reluca
Dealul mare
"epresiuni. culoare tectonice Muntii Apuseni
7arand
Aura%ont
Brad
Beius
Vad-Borod
Simleu
uedin
7latna
Pasuri, trecatori, defilee Muntii Apuseni
Ciucea
Bucium ?21 m.
Valisoara 08- m.
Defileul Deva- )ipova (!ures)
Ape curgatoare Muntii Apuseni
Barcau
Crasna agris
/lmas
Crisul 'epede
Crisul 5egru
Crisul /l"
/mpoi
/ries
asdate
Somesul 'ece
Somesul Cald
Somesul !ic
!ures
6ada
Dragan
,acuri de acumulare Muntii Apuseni
)acurile de acumulare de pe Somesul Cald#
Dragan
6ada
Rezervatii floristice Muntii Apuseni
6n !untii Trascau 6ntregalde
Rezervatii de peisa- si de flora Muntii Apuseni
Cetatile 4onorului
Cetatea Devei
Rezervatii forestiere Muntii Apuseni
4adurea Be*an (in !untii !etaliferi)
Rezervatii speologice Muntii Apuseni
Scarisoara
Vadu
Crisului
Rezervatii paleontologice si speologice Muntii Apuseni
Dealul cu !elci
!untele Vulcan
Detunatele
Bratca
6g%iu