Transplantul de organe

Transplantul de organ (sinonim cu grefa de organ) inseamna inlocuirea totala sau partiala
a unui organ sau tesut bolnav cu un organ sau tesut sanatos, sau cu parti ale acestuia, provenite
de la un donator.
Organul sau tesutul prelevat pentru transplant (numit si grefon) poate proveni de la donatori vii
sau de la donatori decedati
Beneficiarul unui transplant este numit primitor.
Clasificare transplanturi

Homotransplant

Numit si homogrefa, homotransplantul este transplantul efectuat intre membrii aceleiasi

specii. Este cel mai frecvent tip de transplant folosit in practica. In majoritatea cazurilor, sistemul
imunitar al primitorului percepe organul transplantat ca pe un corp strain. De aceea pentru a evita
fenomenul imunologic de respingere a transplantului , primitorul trebuie sa urmeze toata viata
tratament imunosupresor. Sunt si cazuri care nu necesita tratament imunosupresor cum ar fi
transplantul de cornee.
Un caz particular de homotransplant il constituie transplantul intre organisme genetic
identice (intre gemeni identici), care se comporta asemanator autotransplantului, din punct de
vedere imunologic.
Heterotransplantul

Numit si heterogrefa (xenogrefa), heterotransplantul este un transplant efectuat intre

organisme apartinand unor specii diferite. Fenomenul de respingere este mult mai puternic in
cazul heterogrefelor.
Unele heterotransplanturi sunt utilizate curent in medicina umana ( de exemplu
transplantul de valve cardiace de la porc la om).
Multe heterotransplanturi se realizeaza experimental intre diferite specii in vederea
studierii unei posibile aplicabilitati la om (de exemplu in acest sens este transplantul
experimental de tesut insular pancreatic de la pesti la primate non-umane).

Autotransplant

Autotransplantul numit si autogrefa, este acel timp de transplant in care primitorului I se

transplanteaza tesuturi proprii prelevate dintr-o alta parte a corpului.
Acest transplant are efect doar in cazul transplantului de tesuturi sau celule.
Grefoanele se preleveaza din zone regenerabile sau din zone cu exces de tesut.
Sunt si situatii in care se preleveaza tesuturi non-indispensabile din unele zone pentru a fi
transplantate in zone unde sunt imperios necesare (in unele proceduri de by-pass arterial realizat
din grefon venos).
ORGANE CE POT FI TRANSPLANTATE
Organe toracice: cord (donator in moarte cerebrala), plaman (donator in moarte cerebrala
sau donator viu);
Organe abdominale: rinichi (donator in moarte cerebrala sau donator viu), ficat (donator
in moarte cerebrala sau donator viu), pancreas (donator in moarte cerebrala), intestin (donator in
moarte cerebrala sau donator viu);
Tesuturi, celule, fluide: brate (donator in moarte cerebrala), cornee (donator in moarte
cerebrala), piele (autografa), insulele Langerhans (donator in moarte cerebrala sau donator viu),
maduva hematogena/celule stem adulte (donator viu sau autografe), transfuzii sanguine (donator
viu sau autogrefa), vase de sange (autogrefa sau donator in moarte cerebrala), valve cardiace
(xenogrefa, donator viu sau in moarte cerebrala), os (donator in moarte cerebrala sau donator
viu).
In Romania, interventiile de transplant se fac in cadrul Programului National de
Transplant de organe, tesuturi si celule condus de Agentia Nationala de Transplant.
Printre unitatile care deruleaza programul sunt:

Institutul de Boli cardiovasculare si Transplant Targu Mures

Institutul Clinic Fundeni Bucuresti
Spitalul de Urgenta Floreasca Bucuresti
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj Napoca
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara
Institutul Clinic de Urologie si Transplant renal Cluj Napoca
Spitalul Clinic Judetean Constanta
Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Spiridon “ Iasi
Institutul National de Hematologie Transfuzionala “Pr. Dc. C.T. Nicolau”.
Donatori aflati in moarte cerebrala
Sunt pacienti declarati in moarte cerebrala (coma profunda, cu absenta reflexelor de
trunchi cerebral, absenta ventilatiei spontane confirmata de testul de apnee si cu 2 trasee EEG
inregistrate la interval de 6 ore care evidentiaza absenta activitatii cerebrale)
Organele acestor pacienti sunt mentinute in stare viabila prin suport artificial.
Exista 2 tipuri de astfel de donatori: cei cu activitate cardiaca si cei fara activitate
cardiaca (non- heart beating)- organele prelevate de la cei din urma fiind mai putin viabile.
Primul transplant reusit a fost cel de cornee si s-a realizat in 1905. De atunci medicii au
reusit sa transplanteze organe, tesuturi,celule si fluide diverse.
In ceea ce priveste valvele, acestea pot sa provina de la porcine si ovine, transplantul
purtand numele de xenograft.
Rezultate bune se obtin prin transplantul de insule Lagerhans in pancreasul bolnavilor de
diabet de tip 1.
 Transplantul autograft insemna ca provenienta tesutului este proprie , cum ar fi
transplantul de piele la pacientii arsi.
Transplant isograft cand acesta se realizeaza intre frati gemeni.
Allograftul sunt transplanturile care au loc intre aceleasi specii si desigur intre oameni.
1. Primul transplant de organ solid, reusit din punct de vedere clinic, a fost realizat in
Romania in anul 1980. A fost vorba de un transplant renal, realizat la Spitalul Fundeni din
Bucuresti.
2. Succesul unui transplant depinde in principal de:
- Tipul organului transplantat;
- Numarul organelor transplantate;
- Boala care a impus transplantul, gradul ei de extindere in organism (daca sunt si alte
organe implicate);
- Statusul imun al pacientului;
- Starea generala de sanatate.
Rata de succes a transplantului semnifica de fapt procentul pacientilor care supravietuiesc
dupa 5 ani de la realizarea acestuia. Pentru cele mai frecvente organe transplantate,
rata de succes este urmatoarea:
- Rinichi: 80-90%
- Ficat: 73-78%
- Plamani: 45-52%
- Pancreas: 80-90%
- Inima: 68-70%.
In vederea recoltarii unui organ sau unui fragmet de organ se pot realiza doua tipuri de
interventii chirurgicale:

- Interventia chirurgicala deschisa, clasica: procedura supune organismul unui stres chirurgical
mai mare iar perioada de recuperare este mult mai prelungita.
- Interventia laparoscopica: procedura presupune realizarea a catorva incizii prin care sunt
introduse instrumentele de lucru. Se introduce si un fibroscop, astfel incat medicul vede in
interiorul cavitatii in care intra si nu realizeaza procedura in orb.
 Daca se gaseste un donator iar compatibilitatea o permite, pacientul va fi chemat imediat
la spital in vederea realizarii transplantului. Prezentarea lui trebuie sa se faca de urgenta, deci
este de dorit ca pacientul sa aiba totul pregatit dinainte. Totul trebuie facut contra timp, deoarece
organul trebuie implantat cat mai rapid, astfel incat acesta sa nu sufere devitalizari sau alterari
functionale. Imediat dupa ce s-a prezentat la spital, pacientului ii vor fi realizate anumite analize
medicale, si daca totul se dovedeste a fi bine, interventia are loc imediat.

BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.scribd.com/doc/94808314/Referat-Etica-Transplant
2. https://episcopia-italiei.it/index.php/ro/opinii-ortodoxe/514-aspecte-etico-antropologice-
ale-trasplantului-de-organe
3. https://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/transplantul-de-organe-
beneficii-si-riscuri_17880#Beneficiile_transplantului_de_organe