Sunteți pe pagina 1din 68

Program Operațional Capital Uman

Apel: POCU/91/4/8Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical


Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman
SPITAL – COMUNITATE Cod Proiect: 109586
Flux de îngrijire continuă a nou-născutului și a sugarului cu risc crescut de îmbolnăvire și deces
TEHNICI DE RECOLTARE A PROBELOR BIOLOGICE

• asistentul medical este direct responsabil de recoltarea promptă şi


corectă a acestor probe.

• în unele cazuri, chiar dacă nu asistentul medical este cel care


recoltează, trebuie să verifice proba, să pregătească pacientul, să asiste
medicul, să-l ajute la efectuarea respectivei recoltări şi să acorde
îngrijiri specifice pacientului după recoltare
TEHNICI DE RECOLTARE A PROBELOR BIOLOGICE

• dacă medicul este cel care face recoltarea, asistentul medical va


supraveghea pacientul atât pe parcursul acesteia cât si după pentru a
putea acorda îngrijirile specifice în orice situaţie.

• a explica procedura, cum va fi efectuată şi potenţialele riscuri este în


primul rând responsabilitatea medicului.

• asistenta va relua explicaţiile medicului


TEHNICI DE RECOLTARE A PROBELOR BIOLOGICE

• este un drept al aparținătorului/tutore legal să i se ofere toate


informaţiile pentru a înţelege exact ce i se va face copilului
• să i se ofere toate informaţiile privind procedura medicală în sine
• riscurile şi implicaţiile manevrei înainte de a consimţi şi a semna că
este de acord cu efectuarea procedurii
• se va asigura că aparținătorul/tutorele legal le-a înţeles bine şi va
verifica dacă a semnat consimţământul
Măsuri de protecţie

• măsurile de protecţie trebuie luate atât pentru asistentă cât şi pentru


pacient.

• după recoltare, produsul trebuie etichetat şi transportat în condiţii


optime, astfel incât să nu afecteze rezultatul
Recoltare sânge venos

• se spală mâinile bine şi se pun mănuşi

• se confirmă identitatea copilului(pentru a se evita confuzia şi a nu se


lua analize la un alt copil)

• recoltarea se face cu, copilul întins în pat(incubator,masă radiantă)

• se evaluează cel mai bun loc de puncţie venoasă


Recoltare sânge venos

• se observă şi se palpează vena pentru o mai precisă localizare

• se montează garoul proximal faţă de zona aleasă pentru puncţie.(de


preferat este ca pe post de garou să fie o altă asistentă/infirmieră care
totodată va imobiliza și copilul)

• se dezinfectează zona aleasă pentru puncţie cu paduri cu alcool până


acesta rămâne curat
Recoltare sânge venos

• curăţarea zonei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni


contaminarea zonei puncţionate cu flora existentă pe pielea din jur

• nu se combină folosirea padurilor cu alcool cu cele pe bază de iod,


deoarece alcoolul neutralizează efectul dezinfectantelor pe bază de iod.

• după dezinfectarea zonei se asteaptă să se usuce înainte de puncţionare


Recoltare sânge venos

• se imobilizează vena presând cu policele exact sub locul ales pentru


puncţie şi se întinde de piele
• se puncţionează vena sub un unghi de 30 grade. Dacă se foloseşte
eprubeta, ea se va umple automat până la nivelul la care este marcată.
• dacă se foloseşte seringa, se va evita aspirarea bruscă şi rapidă,
deoarece se va colaba vena.
Recoltare sânge venos

• holderul trebuie menţinut într-o poziţie sigură pentru a evita iesirea lui
din venă

• se va îndepărta garoul imediat ce sângele începe să curgă adecvat,


pentru a preveni staza şi hemoconcentraţia sângelui ce pot afecta
rezultatele probelor recoltate

• se va evita să se ţină garoul mai mult de 3 minute


Recoltare sânge venos

• se schimbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se


scoate accidental acul din venă sau a se perfora vena

• după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blândeţe pentru


amestecarea aditivilor cu sângele

• se desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea acului


Recoltare sânge venos

• se pune o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de


puncţie şi se scoate cu blândeţe acul din venă.

• întotdeauna se scoate întâi eprubeta din holder şi apoi se scoate acul

• se presează locul puncţiei pentru 2-3 minute sau până când se opreşte
sângerarea dacă aceasta durează mai mult de atât. Aceasta previne
extravazarea sângelui în ţesutul din jur şi formarea hematomului
Recoltare sânge venos

• după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv

• a se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate


produce hemoliză.

• se reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs


hematom.
Recoltare sânge venos

• în cazul în care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de


5 minute, după care se aplică comprese calde.

• se descarcă separat materialele folosite în pliantul de deșeuri


infecțioase și galetușa de tăietoare înțepătoare
Recoltare sânge venos

• nu se va recolta niciodata de pe braţul sau piciorul care au fost folosite


deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deoarece
rezultatul analizelor poate fi afectat.

• se va evita recoltarea de sânge din zone edemaţiate, zone cu


hematoame sau răni vasculare
Recoltare sânge capilar

• rapid

• uşor de recoltat

• folosind o picătură de sânge capilar din


• deget,
• lobul urechii
• sau călcâie (bebeluşi)
Recoltare sânge capilar

Este necesar pentru pentru


• testele biologice care se pot lucra din sânge capilardacă avem aparate
de biochimie rapidă putem lucra
• hemoleucograma
• CRP
• ionograma
• bilirubina
• în general recoltăm sânge capilar la copil pentru a verifica nivelul
gazelor și ionilor din sânge=ASTRUP
Recoltare sânge capilar

• analiza gazelor sanguine reprezintă eficacitatea ventilaţiei măsurând


pH-ul sanguin
• presiunea parţială a oxigenului (PaO2)
• a dioxidului de carbon arterial (PaCO2).
• PH-ul sanguin arată balanţa acido-bazică din sânge.
• PaO2 indică cantitatea de O2 pe care plămânii o trimit în sânge
• PaCO2 indică capacitatea plămânilor de a elimina dioxidul de carbon,
concentraţia şi saturaţia de oxigen cât şi valorile bicarbonatului.
Recoltare sânge capilar

• dacă este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese


calde, umede timp de 10 minute

• se şterge locul ales pentru puncţie cu alcool şi apoi se usucă cu o


compresă

• se puncţionează locul dintr-o singură mişcare scurtă şi rapidă


Recoltare sânge capilar

• după puncţionare se va evita să se facă compresie sau să se “stoarcă”


locul, pentru a evita amestecarea sângelui capilar cu alte fluide
tisulare.

• se lasă să curgă picătura de sânge in capilarul heparinat al aparatului


pentru gaze si ioni sau in capilarul microcuvetelor pentru diversele
analize de sânge
Recoltare sânge capilar

• după recoltare se menţine compresie pe locul puncţionării până se


opreşte sângerarea

• după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv

• dacă trebuie să repetam oricare analiză cerută din sânge capilar vom
încerca să obținem sânge din înțepătura făcută anterior
Recoltare sânge capilar

• dacă nu se poate vom înțepa tot în marginea lateral a călcâiului dar în


alt loc față de prima dată

• în general la copii pâna la un an este de preferat ca sângele capilar să


se obțină din călcâi

• dacă nu se poate putem puncționa falanga distală a degetului inelar


Recoltarea probelor de urină

• recoltarea probelor de urină se poate face în mai multe feluri în


funcţie de scopul urmărit.

• se poate recolta proba de urină ca parte a unui examen clinic complet


Recoltarea probelor de urină

• proba de urină sterilă printr-o tehnică neinvazivă

• prin sondaj urinar

• în general la copiii pâna in 2 ani sumarul de urină și urocultura se


recoltează in punguțe sterile pediatrice
Punguță sterilă pediatrică pentru urină

• este confecționată din material plastic subțire,transparent

• are burete adeziv pe piele

• buretele este protejat de o folie de hârtie autoadezivă care se va


înlătura în momentul montării

• este gradată

• are un volum de 100 ml


Recoltarea sumarului de urină

• vom desface eticheta autoadezivă

• atașăm buretele adeziv al punguței pe organele genitale ale


copilului,cu mare atenție ca urina să poată fi colectată in această
punguță

• apoi punem pampersul


Recoltarea sumarului de urină

• verificăm din 15 în 15 minute dacă punguța s-a umplut

• de preferat este ca să montăm întâi punguța și apoi să recoltăm probe


de sânge dacă sunt indicate

• odată cu ,,supărarea,, copilului prin recoltarea de sânge putem obține și


urină în punguța pediatrică
Pentru recoltarea uroculturii avem nevoie de :

• punguța sterilă pediatrică

• apă şi săpun

• hârtie prosop

• mănuşi
Pentru recoltarea uroculturii avem nevoie de :

• comprese sterile

• soluţie antiseptică

• recipient steril cu capac ,gradat


Tehnică

• se procedează la fel ca la recoltarea sumarului de urină cu mențiunea


ca

• spălăm organele genitale cu apă caldă și săpun

• ștergem cu hârtie prosop

• dezinfectăm cu comprese sterile îmbibate în soluție antiseptică


Tehnică

• apoi atașăm cu mare grijă fară ca să atingem gura punguței de altceva


întrucât urocultura poate fi contaminată

• se va proceda cu mare atenție în momentul în care se va transvaza


urina din punguță în recipientul steril ca să nu contaminăm proba
Tehnică

• ar fi indicat să folosim o serigă sterilă cu ac și să înțepăm punguța la


bază și prin aspirare să extragem urina,punem un alt ac steril la
seringă, si transvazăm urina în recipientul steril

• dacă in maxim o oră copilul nu a urinat reluăm procedura de la


început
Dacă avem montată sondă urinară

Pentru sumar se recolteză simplu

• se detașează capătul sonde de la punga colectoare


• se lasă să curgă din sondă 3-4 ml de urină direct în eprubeta pentru
sumar de urină
• pentru sumar de urină putem lua cei 3-4 ml de urină chiar din punga
colectoare
Dacă avem montată sondă urinară

Dacă trebuie să recoltăm pentru urocultură

• tehnica trebuie să fie cât mai riguros executată

• folosim mănuși chirurgicale(sterile)

• detașăm capătul sondei de la punga colectoare


Dacă avem montată sondă urinară

Dacă trebuie să recoltăm pentru urocultură


• dezinfectam cu soluție antiseptică capătul sondei urinare

• apoi lăsăm să curgă 3-4 ml de urină in recipientul steril

• nu atingem capătul sondei urinare de gura recipientului steril

• nu atingem interiorul capacului de la recipientul steril


Dacă avem montată sondă urinară

Dacă trebuie să recoltăm pentru urocultură

• dacă urina nu curge liberă din sondă vom aspira cât mai ușor fără a
forța, cu o seringă sterilă cantitatea necesară

• este de preferat ca tehnica să fie făcuta de două asistente pentru a fi


executată cât mai steril
Recoltare de urină pe 24 de ore

• deoarece hormonii, proteinele şi electroliţii sunt excretaţi în cantităţi


mici şi variabile în urină

• probele trebuie recoltate pe o perioadă extinsă de timp pentru a avea o


valoare diagnostică
Recoltare de urină pe 24 de ore

• Probele cerute din urina strânsă pe 24 de ore sunt cele mai uzuale,
deoarece sunt semnificative pentru toate substanţele eliminate în
această perioadă
Recoltare de urină pe 24 de ore

• se pot cere probe şi din urina colectată timp de 2 până la 12 ore, în


funcţie de informaţiile pe care dorim să le aflăm.
Recoltare de urină pe 24 de ore

• urina pe 24 de ore la copilul mic care nu face încă la oliță se poate


recolta

• din sonda urinară ce va avea pungă colectoare gradată

• sau prin atașarea de punguțe de urină care vor fi atent monitorizate


pentru a nu se pierde urina și a influența în mod negativ rezultatul
Recoltare de urină pe 24 de ore

• se va contabiliza cantitatea de urină strânsă în cele 24 de ore

• la final din cantitatea strânsă se va duce la laborator un eșantion

• pe bonul de analiză ce însoțește eșantionul, pe lângă datele personale


ale copilului,tipul analizei cerute se va trece obligatoriu data de când și
până cand a fost colectată urina și volumul total în cele 24 de ore
Recoltarea probelor din scaun

• recoltând eşantioane din scaun se pot depista ouă şi paraziţi, sânge,


bilă, grasime, agenţi patogeni sau alte substanţe.

• analizarea scaunului ca şi caracteristici (culoarea, consistenţă, miros)


poate depista o eventuală sângerare gastro-intestinală.
Recoltarea probelor din scaun

• scaunul nu trebuie amestecat cu urina deoarece pH-ul acesteia poate


inhiba creşterea bacteriilor din scaun.

• se pun mănuşi, şi cu ajutorul unei spatule se va recolta din scaun cea


mai reprezentativă mostră

• se va pune în recipient şi se va închide capacul


Recoltarea probelor din scaun

• dacă copilul elimină împreună cu scaunul sânge, mucus, puroi, acestea


trebuie incluse în mostra recoltată

• nu se vor plasa niciodata probele de scaun într-un frigider care conţine


alte medicamente sau mâncare
Recoltarea probelor din scaun

• se anunţă medicul ori de câte ori aspectul scaunului este neobişnuit

• ajutorul spatulei din recipientul de recoltare se va recolta din scaun cea


mai reprezentativă mostră.

• se va pune în recipient şi se va închide capacul.

• după recoltarea fiecărei probe cel mai bine este ca acestea să fie
trimise imediat la laborator
Recoltarea de probe prin tamponare, ştergere

• acest tip de recoltare cu ajutorul aplicatoarelor cu capătul format din


tampon de bumbac ajută la identificarea agenţilor patogeni.
Recoltarea de probe prin tamponare, ştergere

• procedura de recoltare presupune minim de contaminare cu flora


bacteriană normal prezentă în diversele zone de recoltare.

• după ce este recoltată proba, aplicatorul este introdus cu capătul folosit


într-un tub steril care conţine un mediu de transport
Recoltare exudat faringian

• se tamponează zonele amigdaliene cu aplicatorul incluzând zonele


inflamate sau purulente

• ne asigurăm că nu atingem cu tamponul de recoltare limba, dinţii sau


obrajii pentru a evita contaminarea sa
Recoltare exudat faringian

• se plasează imediat tamponul în tubul cu mediul de cultură

• proba se trimite imediat la laborator


Recoltare exudat nazal

• se va introduce cu blândețe tamponul de recoltare în nara

• se roteşte repede tamponul şi se scoate

• se intoduce tamponul de recoltare in tubul cu mediu de cultură

• proba se trimite imediat la laborator


Recoltare secreții otice

• se curăţă cu blândeţe excesul de secreţii din urechea copilului cu


soluţie de ser fiziologic 0,9% şi comprese de tifon

• se introduce tamponul în canalul auditiv şi se roteşte cu blândeţe de-


alungul peretelui canalului, pentru a nu leza timpanul

• se retrage tamponul cu grijă pentru a nu atinge şi alte suprafeţe şi se


introduce în tubul steril
Recoltare secreții oculare

• se şterg ochii şi excesul de secreţii cu ser fiziologic 0,9% şi comprese


de tifon, din colțul intern spre cel extern

• se retrage pleoapa inferioară pentru a evidenţia sacul conjuctival


Recoltare secreții oculare

• se roteşte cu bândeţe aplicatorul cu tampon peste cojunctivă având


grijă să nu atingem şi alte suprafeţe

• se ţine aplicatorul mai degrabă paralel cu ochiul decât perpendicular,


pentru a prevenii iritaţiile corneene datorită mişcărilor bruşte
Recoltarea de probe prin puncţie lombară

• puncţia lombară constă în introducerea unui ac steril în spaţiul


subarahnoidal, de obicei între a 3-a şi a 4-a vertebră lombară

• această procedură se efectuează pentru a depista prezenţa sângelui în


lichidul cefalorahidian, pentru a obţine probe din acesta în vederea
analizării sau pentru scăderea presiunii intracraniene.
Recoltarea de probe prin puncţie lombară

• procedura necesită tehnică sterilă

• o poziţionare corectă a pacientului

• puncţia lombară este efectuată de către medic ajutat de asistentă


Materiale necesare

• măsuţă de lucru/ cărucior

• mănuşi sterile (pentru medic şi asistentă)

• soluţie dezinfectantă

• comprese sterile

• paduri cu alcool
Materiale necesare

• câmp steril cu deschidere pe mijloc


• seringi
• ac steril
• ace spinale
• leucoplast
• eprubete sterile pentru recoltare LCR
Tehnică

• se aşează materialele pe măsuţa de lucru având grijă să nu se


contamineze materialele sterile când se desfac

• se asigură luminozitate şi se ajustează înălţimea patului copilului


pentru a fii la îndemâna medicului

• se poziţionează copilul culcat pe pat, în decubit latera/poziție șezândl,


cât mai aproape de marginea patului
Tehnică

• bărbia trebuie să fie în piept şi genunchii strânşi şi poziţionaţi pe


abdomen

• spatele pacientului va fi curbat, la marginea patului.

• pentru a ajuta copilul să-şi menţină poziţia adecvată ne plasăm o mână


la ceafă şi una în spatele genunchilor copilului şi tragem cu blândeţe
înspre interior.
Tehnică

• în timpul introducerii acului copilul trebuie ţinut cu fermitate în


această poziţie pentru a evita accidente nedorite

• se va dezinfecta locul puncţiei cu comprese sterile, de 3 ori cu 3


comprese diferite,în sens circular,din interior spre exterior

• apoi se va aşeza câmpul steril cu deschizătura pe locul puncţionării


Tehnică

• după ce medicul introduce acul, se vor face procedurile indicate de


recoltare a LCR în eprubetele sterile

• după recoltarea probelor şi scoaterea acului se şterge locul puncţionării


cu un dezinfectant şi se aplică un pansament
Tehnică

• se va monitoriza cu atenţie copilul pe tot parcursul intervenţiei şi se va


anunţa imediat o eventuală schimbare a valorilor semnelor vitale sau a
stării generale a pacientului

• probele de LCR recoltate trebuie trimise imediat la laborator

• puncţia lombară este foarte utilă în diagnosticarea meningitei


Recoltarea de secreții endotraheale

În cazul copilului ventilat mecanic

• manevra trebuie executată de două asistente

• o asistentă va îmbrăca mănuși sterile și va fi servită de cea de a doua


asistentă pentru a recolta proba în condiții sterile
Recoltarea de secreții endotraheale

În cazul copilului ventilat mecanic


• asistenta care servește va deconecta sonda de intubație de la ventilator
• cea de a doua asistentă cu ajutorul port tamponului va recolta secrețiile
strânse în sonda de intubație
• apoi se va conecta sonda de intubație la ventilator cât mai repede
pentru a nu produce desaturare
Recoltare suc gastric

• la copii care au montată o sondă oro/nazogastrică pentru alimentație


sau pentru drenaj gastric, putem recolta suc gastric

• când alimentăm pe sonda oro/nazogastică trebuie mai întâi să


verificăm reziduul gastric și apoi să alimentăm
Recoltare suc gastric

• cuantificarea reziduului gastric se face de fiecare dată când alimentăm


copilul pe sondă,notăm ml de suc gastric dar și aspectul care poate fi
• bilios
• cu striuri de sânge
• lapte nedigerat

• anunțăm medicul de toate aceste aspecte obsevate si la indicația lui


putem trimite la laborator o probă de suc gastric
Recoltarea de secreții din bontul ombilical/plagă ombilicală

• manevra se realizează de două asistente

• se folosesc mănuși sterile

• paduri cu alcool

• comprese sterile

• port tampon pentru recoltare culturi


Recoltarea de secreții din bontul ombilical/plagă ombilicală

• o asistentă imobilizează copilul

• cealaltă cu blândețe dar cu mișcări ferme și cu ajutorul port


tamponului recoltează secrețiile din bont/plaga ombilicală

• apoi trimite proba la laborator

• se face toaleta bontului/plăgii ombilicale după recoltarea secrețiilor