Pansamentul chirurgical este actul prin care se realizează

şi se menţine asepsia unei plăgi in scopul cicatrizării ei.

Materiale necesare

1.Substanţe de aseptizare a plăgii

2.Materiale de protecţie
3.Mijloace de fixare
4.Instrumentar adecvat
1.Substanţe antiseptice

-curăţirea si dezinfecţia plăgii si a tegumentelor

din jur;
Alcoolul sanitar;
Tinctura de iod;
Apa oxigenată;
Bromocetatul (Bromocet);
Acidul boric, etc.
2. Materiale de
protecţie(comprese din vată si
tifon)
Calităţi:
să fie uşoare;
să nu fie iritabile pentru tegumente;
să aibă putere absorbantă;
să se opună patrunderii germenilor din afară;
să realizeze o compresiune elastică a plăgii;
 Tifonul se foloseşte pentru protecţia plăgii şi nu pentru
absorbţia secreţiilor, întrucât capacitatea lui de absorbţie este
mică în comparaţie cu vata.

Vata se foloseşte in scop protector şi absorbant.

 3.Mijloace de fixare

1.Galifix(mastisolul) o soluţie de colofonium

2.Romplast(fâşie de panză din bumbac,cauciucată de diverse
lăţimi şi lungimi, adezivă pe una din feţele sale)
3.Bandaje
4.Instrumentar(steril)
 Pense(anatomice,chirurgicale, Pean, Kocher,port-tampon);
 Foarfece diverse;
 Sonde canelate;
 Stilet butonat;
 Curete Volkman;
 Tăviţe renale;
 Bisturie;
 Material de sutură;
 Sonde metalice si de cauciuc;
 Canule vaginale;
 Irigatoare;
 Ale soluţii antiseptice.
Condiţiile unui
pansament bun
1.Să fie facut in conditii aseptice
Materialele de protecţie şi instrumentarul cu care se face
pansamentul să fie sterile. Instrumentele de la un bolnav nu
se vor folosi la alţi bolnavi. Mâinile celui care face un
pansament trebuie să fie protejate de manuşi
sterile.Tegumentele din jurul plăgii trebuie să fie rase şi
dezinfectate pentru a diminua cat mai mult riscul de
contaminare a plăgii. Plaga la randul ei trebuie să fie curaţată
şi dezinfectată, folosind soluţiile antiseptice.
 2. Să fie absorbant in cazul plăgilor
secretante sau drenate, absorbţia
secreţiilor este o cerintă a procesului de
cicatrizare.
 3. Să fie protector un pansament bun trebuie
să protejeze plaga de microorganisme sau faţă de
pătrunderea germenilor din exterior. În acest sens
pansamentul va fi alcătuit din straturi suprapuse de
comprese şi vată.
 4. Să nu fie dureros manevrele de
efectuare a unui pansament trebuie să fie
blânde pentru a nu declanşa in plus dureri
bolnavului. În unele situaţii anestezie
regională sau generală.
Fixarea pansamentului nu trebuie să
fie prea stransă ca să producă dureri in
zona respectivă, după cum nu trebuie să
limiteze mişcările segmentului respectiv,
dacă nu au existat indicaţii în acest sens.
 5. Să fie schimbat la timp
Schimbarea în funcţie de evoluţia plăgii. În cazul
plăgilor chirurgicale aseptice, fără secreţii
schimbarea se face cât mai rar(la scoaterea firelor).
Tor rar trebuie schimbat şi pansamentul plăgilor
la care au aparut mugurii de cicatrizare si epitelizare
deoarece ruperea acestora odată cu dezlipirea
compreselor întarzie mult vindecarea unei plăgi.
În cazul plăgilor secretante schimbarea
pansamentelor se face funcţie de cantitatea
secreţiilor.
De asemenea când bolnavul acuză dureri la plagă
sau când prezintă febră fără altă explicaţie se va
controla obligatoriu plaga şi cu această ocazie
pansamentul va fi schimbat sau suprimat.
 Pansamentele se efectuează în sălile de pansamente fie la
patul bolnavului.
 În caz de urgenţă pansamentul se va face la locul
accidentului, folosind materiale necesare din trusa de urgenţă.
 De condiţiile în care se face primul pansament depinde
evoluţia ulterioară a unei plăgi!

Ulcer varicos vindecat

 Pacinetul în decubit indiferent unde se face pansamentul
pentru a evita eventualele lipotimii emoţionale.
Efectuarea unui
pansament
1) Pregătirea medicului pentru pansament
(mănuşi sterile, servire de către asistentă cu
instrumentele necesare);
2) Dezlipirea vechiului pansament,
îndepartarea vechiului pansament (cu blândete,
eventual dupa umezire cu apă oxigenată,
cloramină.
3) Curăţirea si dezinfectarea tegumentelor
din jurul plăgii, centrifug cu un tampon de vată
sterilă îmbibat cu alcool, iod.
4) Tratamentul plăgii - în funcţie de natura sa şi momentul evoluţiei:
- plăgi operatorii cu evoluţie aseptică: nu necesită tratament special, în afară de scoaterea
tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;
- plăgi secretante: necesită curaţire (spălare cu soluţie antiseptică, excizie a ţesuturilor
mortificate);
- evacuare a colecţiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plăgii
cu o pensă ;
- colecţii purulente:
 deschidere largă,
 spălarea,
 drenarea plăgii.
- plăgi accidentale:
 curăţare de resturi vestimentare sau telurice,
 debridare,
 regularizare,
 lavaj antiseptic,
 eventual suturare.
5) Protecţia plăgii: stratul de comprese trebuie
să depăşească marginile plăgii, iar grosimea să nu
fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o
bună capilaritate).
6) Fixarea pansamentului: galifix, leucoplast,
feşi.
 Se va avea în vedere ca fixarea pansamentului să nu
producă dureri în zona respectivă, să nu limiteze mişcările
segmentului pansat şi să nu jeneze circulaţia de întoarcere.
Tipuri de pansamente
Pansament protector
Plăgi care nu secretă şi nu sunt drenate.
Seface cu mai multe straturi de
comprese(2-3 straturi).
Fixate cu galifix sau romplast.
 Pansament absorbant
Plăgile drenate sau secretante.
Strat de comprese şi un strat de vată
hidrofilă.
Fixarea cu galifix sau feşe.
 Pansamentul compresiv
In scop hemostatic(plăgi sangerande).
Pentru imobilizarea unei regiuni sau pentru
reducerea unei cavităţi superficiale după
puncţionare.
Peste stratul de comprese se va aplica un start
mai gros de vată care va acoperi si reliefurile
osoase şi se fixează cu feşi în asa fel încât să nu
jeneze circulaţia de intoarcere iar compresia să fie
repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii.
 Pansamentul ocluziv
Indicat în plăgile însoţite de leziuni osoase.
Acoperirea plăgii cu comprese si vată peste care
se aplică aparatul gipsat pentru imobilizare
osoasă. Schimbarea la intervale mai mari de
timp(2-3 săptamâni).