1.Date generale
2.Semne si simptome
3.Diagnosticul de laborator al tuberculozei
4.Diagnosticul infectiei TB
5.Tratament
1.Date generale
Ce este tuberculoza?
Tuberculoza este o boala infectioasa grava cauzata de
bacilul tuberculozei (bacilul Koch).
Se poate localiza in multe parti ale corpului (sistem osos,
ganglioni limfatici, rinichi) – TBC extrapulmonar, dar cea
mai frecventa localizare este la nivelul plamanilor - TBC
pulmonar.
Boala are o larga raspandire in lume, avand caracter
endemic si, netratata sau incorect tratata, duce chiar si la
moarte.
Care este cauza ?
Tuberculoza este cauzata de Mycobacterium
Tuberculosis (bacilul
Koch), o bacterie care se dezvolta lent in medii ale
organismului care sunt
bogate in sange si oxigen, cum ar fi plamanii.
Bacilul Koch
Bacilul tuberculozei a fost descoperit
de savantul german
Robert Koch la 24 martie 1882
•Forma bacilli • Suportă bine tremperaturi
•Puţin incovoiaţi joase
•Diferită lungime • Moare la expunere lumină
•Diametru 1-5 mikroni solară 1,5 ore
•Se inmulţesc la 37-38C • Razele UV – 2-3 min
Manifestari clinice
Tuberculoza primară pulmonară rezultă in urma unei infecţii
iniţiale cu bacili tuberculoşi in zonele cu prevalenţă inaltă a
tuberculozei, această formă de boală se intalnecte frecvent la
copii.
•La copiii cu defecte imunitare, ca in cazul
celor cu malnutriţie sau infecţie HIV,
tuberculoza primară pulmonara poate
progresa rapid spre boala manifestă clinic.
· Clasa 0:
Nu este istoric de tuberculoza – Nu este infectat.
Persoanele fara istoric de expunere si cu reactie
tuberculinica nesemnificativa.
· Clasa I:
Expunere la tuberculoza – Nu este infectat.
Persoanele cu un istoric de expunere( contact cu
un caz de tuberculoza) dar cu reactie la
tuberculina nesemnificativa.
Clasa II:
Infectie tuberculoasa – Fara boala. Persoanele ce
prezinta o reactie la tuberculina semnificativa dar
fara evidenta radiologica si/sau bacteriologica de
boala.
Clasa III:
Tubercoloza – Boala prezenta. Persoanele la care
s-a pus in evidenta M. tuberculosis prin cultura,
BAAR (bacil alcoolo-acidorezistent) la
examenul direct sau exista evidenta clinica si/sau
radiologica de boala activa care raspunde la
tratament specific.
Clasa IV:
Tuberculoza – Nu este boala actuala. Persoanele
cu un istoric anterior de episod/episoade de
tuberculina, leziuni radiologice anormale dar
stabile si reactie la tuberculina semnificativa,
studii biologice negative si fara evidenta clinica de
boala.
Clasa V:
Suspect de tuberculoza. Diagnosticul asteapta
rezultatele la culturi sau evaluarea clinica si
radiologica completa. Pacientii nu trebuie sa
ramana in aceasta categorie mai mult de 3 luni.
Monitorizarea programelor de control a tuberculozei
1.Vindecat
2.Tratament complet
3.Decedat prin orice cauza
4.Esec
5.“Defaulter”
6.Transferat
Urmatorii indicatori trebuie raportati:
· Produsele vor fi trimise cat mai rapid la laborator. Daca transportul este
temporizat, produsele vor fi pastrate la frigerator.
Pacientul avand recipientul pentru sputa intra
in camera de recoltare si urmeaza urmatoarele
etape:
Deschide prin desurubare recipientul de recoltare;
Realizeaza 2-3 cicluri de inspir-expir profund;
Tuseste si incearca sa mobilizeze secretia din bronsii;
Colecteaza in recipientul de sputa aprox 5ml de sputa;
Inchide recipientul prin insurubarea capacului;
Ramane in camera de izolare pana la oprirea tusei.
Alte produse patologice utilizate pt examenul
bacteriologic, in functie de localizarea
tuberculozei:
1.Tuberculoza pulmonara
·lichidul pleural;
·piese biopsice;
·piese operatorii;
2.Tuberculoza extrapulmonara:
·urina ;
·LCR;
·Lichid de ascita;
·Sange menstrual;
·Fragmente de tesut;
II. Transportul:
·Prompt;
·Conditii de securitate microbiologica;
III.PRELUCREAREA:
1.Examenul microbiologic:
Diagnostic de certitudine in TBC
Direct dupa coloratie -Ziefl-Nielsen sau auramina-
rodamina,prin culturi.
Efectuarea ex microscopic:
Frotituri care vor fi colorate prin metode diferentiale pt
evidentierea bacililor
acido-alcoolo-rezistenti
Acido-alcool-rezistenta este o caracteristica tinctoriala
a micobacteriilor care inseamna nedecolorarea dupa
tratarea cu mixturi de acizi minerali si alcooli.
Etapele efectuarii unui frotiu de sputa:
1.Flacon purulent, se preleva cu ansa si se depune pe o lama
de microscop curata;
2.Etalarea:produsul patologic se etaleaza in strat subire si
uniform.L-2cm,l-1cm in mijlocul lamei;
3.Uscarea: la temperatura camerei sau pe o platina
incalzitoare;
4.Colorarea: Ziehl Neelsen sau coloratia cu fluorocromi
auraminarodamina.
Timpii efectuarii coloratiei Ziehl-Neelsen:
1.Se acopera lama cu fucsina Ziehl;
2.Se incalzeste lama trecand pe sub frotiu flacara unui bec
Bunsen sau a unei lampi cu spirt,operatiunea se repeta de
2 ori;
3.Se varsa fucsina si se spala frotiul sub jet slab de apa;
4.Decolorarea:se acopera lama cu amestec de acool acid
timp de 3 minute dupa care se spala si se scurge excesul
de lichid.
5.Recolorarea:se acopera lama cu solutie albastru de metilen
timp de 1 minut,se spala sub jet de apa si apoi se usuca.
Examenul microscopic:
Avantaje:
·Ieftin,rapid ,usor de efectuat;
·Diferentiaza bolnavii intens contagiosi de cei mai putin
contagiosi;
·Reprezinta un mijloc eficient de verificare a succesului
antibioterapiei.
Dezavantaje:
·Nu permite diferentierea de alte microbacterii
netuberculoase
·Nu ofera indicatii privind sensibilitarea la antibiotice
Scala de apreciere a concentratiei
bacteriene:
Numar BAAR/camp microscopic Rezultat
0 BAAR/ 100 campuri Negativ
1-3 BAAR/ 100 campuri Negativ-se repeta
4-9 BAAR/100 campuri Se comunica nr exact de BAAR
10-99 BAAR/ 100 campuri 1+
1-9 BAAR/ camp 2+
>10 BAAR/ camp 3+
IV.Cultivarea
Cultivarea pe medii speciale necesita pentru produsele provenite
din zone normal colonizate,un timp prealabil de decontaminare.
Avantaje:
Sensibilitate mare
Timp scurt de mentinere la termostat
Dezavantaje:
Suprainfectarea, frecvent intalnita
Orice persoana care are simptome sugestive pentru TBC trebuie sa se prezinte
de urgenta la medic,iar acesta stabileste diagnosticul dupa efectuarea unor
analize specifice. In primul rand se face un examen clinic, apoi examen din
sputa recoltata prin tuse, urmat de examen radiografic, care poate pune in
evidenta modificari la nivelul plamanilor.
Diagnosticul nu se pune numai pe baza radiografiei, ci este necesara
evidentierea bacilului Koch in sputa. Dupa diagnosticarea completa, medicul
specialist stabileste tratamentul care trebuie sa fie administrat o perioada de cel
putin 6 luni.