Elemente de diagnostic pentru

tuberculoza

clinic
bacteriologic
radiologic
 Definitie
-boala infecto-contagioasa
-produsa de Mycobacterium tuberculosis
Tuberculoza (bacilul Koch)
-transmisa pe cale aeriana

Sursa principala = omul bolnav cu tuberculoza pulmonara,

care elimina bacili tuberculosi, cel mai frecvent prin tuse si
expectoratie, dar si prin vorbit, stranut

Localizarea tuberculozei
 Pulmonara: importanta din punct de vedere
epidemiologic
 Extrapulmonara
 Infectie - Boala
• Infectia tuberculoasa se defineste prin prezenta bacilului
tuberculos in organismul uman

Bacilii inhalati, raman in plaman,
unde sunt mentinuti
in stare dormanta de catre sistemul
de aparare imunitara al organismului
Nu inseamna ca
organismul respectiv este bolnav
Riscul de progresie a infectiei spre
boala este maxim in primii 1-2 ani
de la contactul infectant si scade
progresiv ulterior.
Doar 10 % din cazurile cu infectie
vor progresa spre boala pe
parcursul
intregii vieti.

•Boala (tuberculoza) = Imbolnavirea

organismului provocata de bacilul tuberculos
cand este depasita capacitatea de aparare a sistemului imunitar
Bacilii se multiplica si provoaca leziuni pulmonare
 Factorii de risc (populatie receptiva)

Contactii bolnavilor
de tuberculoza Persoane din zone cu
(in special copii) incidenta ridicata

Aglomerari populationale

Personal medical din unitati

de pneumoftiziologie

Persoane imunodeficitare: infectie HIV, Populatie paupera,

tratament imunosupresiv, diverse conditii detinuti
patologice (cancer, diabet, limfoame,
alte boli imunodeprimante), consumatori de
droguri.
 Modalitati de debut clinic (I)
• Asimptomatic: 20 – 40 %, cu manifestari exclusiv
radiologice, depistate ca rezultat al examenelor
radiologice ocazionale

• Insidios: 40 %, doar jumatate din aceste cazuri

apeleaza la medic, simptomatologie discreta:
subfebra, astenie fizica, inapetenta, paloare,
transpiratii nocturne, insomnie, nervozitate, scadere
ponderala (clasicul “sindrom de impregnatie bacilara”)

Tuse, initial seaca sau slab productiva (atentie

fumatorii!)
 Modalitati de debut clinic (II)

• Brusc: 30 – 40 % din cazuri, cu urmatoarele aspecte:

hemoptoic

pseudogripal

pneumonic

pleuretic

pneumotorax spontan - exceptional

 Elemente de diagnostic clinic (I)

• Tusea = simptomul dominant la > 70 % din

cazuri. De cele mai multe ori este productiva, cu
expectoratie aparent mucoasa, muco-purulenta sau
patent purulenta.
Ofera produsul patologic necesar confirmarii
etiologice a bolii.
Orice bolnav care tuseste > 3 saptamani trebuie sa
aibe un control bacteriologic al sputei pentru
tuberculoza!!!
• Hemoptizia: sub forma de spute striate cu
sange pana la hemoptizie patenta, uneori masiva
 Elemente de diagnostic clinic (II)

• Scaderea in greutate Prezenta in peste 80 % din

cazuri, imediat dupa debutul bolii
! Cunoasterea simptomelor: decisiva in depistarea
precoce
Simptome respiratorii:
Tuse peste 2-3 saptamani!!!
Transpiratii
Hemoptizie

• Alte simptome:
Dispneea

Durerea toracica Pierderea apetitului

Oboseala
 Elemente de diagnostic clinic (III)

• Semne generale : febra, astenie, inapetenta,

scadere ponderala, transpiratii nocturne

• Alte manifestari clinice: durere toracica, dispnee,

“raceli frecvente”

! Examenul clinic general al pacientului nu ofera

argumente de diagnostic caracteristice pentru
tuberculoza.
 Elemente de diagnostic bacteriologic (I)

Confirmarea bacteriologica fundamenteaza

diagnosticul de certitudine
• Examinarea microscopica a frotiului din sputa,
cu evidentierea de bacili acid-alcoolo-rezistenti: BAAR
(coloratie Ziehl- Neelsen)
Metoda rapida, ieftina
Un numar mare de BAAR pe frotiu indica un
numar mare de bacili in plamanii bolnavului
Pacientii cu TB pulmonara cu frotiu pozitiv au cel
mai mare risc de a transmite tuberculoza la cei
din jur
 Elemente de diagnostic bacteriologic (II)

• Cultivarea bacilului Koch pe medii de cultura

specifice (Lowenstein-Jensen): dezvoltarea de colonii
specifice de Mycobacterium tuberculosis.
Se face in laboratoare specializate
Dureaza in medie 4- 6 sapatamani
Ofera certitudine diagnostica!
O data izolata tulpina de Mycobacterium
tuberculosis se poate testa sensibilitatea la
medicamentele antituberculoase! (inca 3-4
saptamani)
 Recoltarea probelor de sputa (I)
• Se efectueaza ori de cate ori se suspecteaza diagnosticul
de TB pulmonara
• Se efectueaza in spatii special destinate, acolo unde
acestea exista
• Se face dupa instruirea prealabila a bolnavului privind
tehnica
• Se face sub supravegherea unui cadru medical (geam/vizor
la boxa de recoltare)
• Se respecta masurile de control al infectiilor:
Ventilatie corespunzatore (fereastra)
Lampi U.V., daca este posibil
Masti
 Recoltarea probelor de sputa (II)

Recipientele recomandate :

Plastic transparent pentru a putea permite

evaluarea calitatii sputei

Diametru minim 3-4 cm!

30 - 50 ml capacitate

Capac inchis prin infiletare

 Recoltarea probelor de sputa (III)

• Clatirea gurii cu apa pentru indepartarea resturilor alimentare

• 2 inspiratii profunde urmate de retinerea respiratiei dupa fiecare

dintre ele timp de cateva secunde, apoi o a treia inspiratie
profunda, urmata de un expir fortat. Se declaseaza tusea care va
usura expectoratia
• Depunerea sputei in recipientul/flaconul care se tine lipit de buze

• Fixarea stransa a capacului prin infiletare

• Spalarea pe maini cu apa si sapun

• Se recolteaza 3 probe pentru fiecare control bacteriologic: 2 sub

supraveghere medicala si una din prima sputa emisa spontan
dimineata
 Camera de recoltare a probelor de sputa

• Ventilatie fereastra
• Lampa de U.V.
• Frigider, pentru pastrarea probelor
• Usa cu vizor, pentru supravegherea recoltarii
• Recipiente corespunzatoare

Recoltarea: supravegheata de catre personalul

medical!
Transportul probelor la laboratorul de bacteriologie
pentru bK: in cutie de plastic cu capac
 Trimiterea probelor la laborator

• Insotite de formularul de solicitare standardizat,

completat la toate rubricile: un singur formular
pentru toate cele 3 probe

• Flacoanele etichetate/marcate cu numele si

prenumele bolnavului pe corpul recipientului, nu pe
capac!

• Se impacheteaza si se trimit la laboratorul de

bacteriologie desemnat
 Elemente de diagnostic radiologic (I)

• Opacitati infiltrative, de intensitate slaba,“moi”, imprecis

delimitate, cu aspect de “voal” care sterge plamanul
• Opacitati nodulare, cu aspect de “pete”, ceva mai dense,
multiple sau izolate, bine delimitate sau inconjurate de un
“halou” infiltrativ
• Ulceratia sau excavatia tuberculoasa, o pierdere de substanta
din aria pneumonica a infiltratului
• Caverna tuberculoasa, hipertransparenta delimitata de perete
propriu, reprezinta o distrugere tisulara locala.

Localizarea predilecta: segmentele apicale si dorsale ale lobilor

pulmonari superiori, sau segmentele apicale ale lobilor inferiori
(zone intens aerate)
 Elemente de diagnostic radiologic (II)
Examenul radiologic nu ofera certitudine diagnostica!

Rezultatul examenului radiologic trebuie intotdeauna

corelat cu:
Contextul epidemiologic
Istoricul bolii

Simptomatologia
Rezultatul examenului bacteriologic!
(singurul de certitudine)