CONDUITA ASISTENTULUI

MEDICAL LA PACIENTUL
CU TUBERCULOZĂ
TUBERCULOZA

 Tuberculoza (TB) este boala infecto-

contagioasă, cu caracter endemic produsă de
Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch),
caracterizată prin formarea de granuloame, cu
inflamaţie şi distrucţie tisulară importante,
localizare obişnuit pulmonară şi evoluţie
naturală.
 Ȋn absenţa unui tratament corect devine o
boala cronică, consumptivă şi deseori fatală.
 În acelaşi timp tuberculoza este o problemă
de sănătate publică întrucât interesează
comunitatea în ansamblu.
 TUBERCULOZA

Infecția tuberculoasă începe atunci

când micobacteria ajunge la alveolele
pulmonare, unde invadează și se
multiplică în endozomii celulelor
macrofage alveolare.
Tuberculoza poate afecta toate
organele, deși, fără motive
cunoscute, afectează rareori inima, Săgețile albe indică infecția în
mușchii scheletici, pancreasul sau ambii plămâni. Săgețile negre arată
tiroida. cavitatea care s-a format.
 Etiologie

Agentul etiologic face

parte din familia
Mycobacteriacee, tipul
micobacteriilor patogene
(Mycobacterium
tuberculosis de tip uman sau
bacilul Koch,
Mycobacterium bovis şi
Mycobacterium aviarum).

Dacă nu este tratată, boala poate fi fatală în decurs de 5 ani în mai mult de jumătate din
cazuri.
Factori de risc.

 fumatul;
 alcoolismul cronic;
 alimentația precară;
 infecții cu HIV/SIDA sau alte virusuri;
 existența unor boli cronice, cum ar fi: diabetul zaharat, cancerul, leucemia;
 silicoza;
 condiții igienice deficitare;
 stresul;
 odihna insuficientă;
 tratamentele cu prednison.
Contaminare

 Pe cale aeriană - De la bolnavii de tuberculoză şi

produsele patologice ale acestora, germenii ajung
în organismul indivizilor neinfectaţi.

 Pe cale digestivă, mai rar, prin ingerarea unor

alimente infectate (lapte, unt), în special în ţările în
care tuberculoza bovină este mai frecventă.

 Cale cutanateă transplacentară sunt excepţionale.

 Pătrunderea în organism a bacilului Koch
determină:
 leziuni anatomice (şancrul de inoculare şi adeno
patia satelită),
 modificări biologice (reacţii la tuberculină
pozitive)
 semne clinice inconstante
 Bacilul trebuie căutat în:
 În expectoraţie şi în lichidul de spălătură gastrică -
în cazul tuberculozei pulmonare;
 În urina - în cazul tuberculozei uro-genitale;
 În lichidul cefalorahidian - în cazul tuberculozei
meningiene;
 În puroiul unui abces - în cazul tuberculozei
osteoarticulare sau ganglionare.
 Clasificare

Tuberculoza poate fi clasificată în funcţie de variate

criterii:
 în raport cu organul afectat: pulmonară, extrapulmonară, mixtă;
 în raport cu momentul infecţiei: tuberculoza primară, tuberculoza
secundară;
 în raport cu manifestările clinice, radiologice, cu situaţia
bacteriologică, cu tratamentul administrat.
Tuberculoza se manifestă în două forme:

1) forma activă, există simptome și infecția poate fi răspîndită.

Tipul simptomelor sunt în concordanță cu tipul de tuberculoză,
fie pulmonară (cel mai comun), fie în altă parte a corpului
(tuberculoza extrapulmonară). De asemenea, pot exista alte
afecțiuni cu simptome asemănătoare cu cele ale tuberculozei cum
ar fi pneumonia și cancerul pulmonar.

2) forma latentă, nu există simptome și aceasta nu poate fi

răspîndită altor persoane.
Tablou cinic
Simptomul cel mai caracteristic este tusea, care este
persistentă (peste 3 săptămâni), se accentuează
progresiv, fiind însoțită sau nu de expectorație.

Clinic, bolnavii prezintă o stare generală uşor

alterată, febră moderată, astenie, inapetenţă.
Semnele obiective sunt destul de sumare. Mai
important este însă aspectul radiologic.
 Tusea, care la ȋnceput este uscatǎ și apare ȋn accese.

 Expectorația este redusǎ, ȋn fazele de remisiune și abundentǎ ȋn

perioadele active (de obicei muco-purulentǎ, verzuie, cu miros fad). Uneori
este striatǎ cu firișoare de sȃnge.

 Durerile toracice pot lipsi, dar se ȋntȃlnesc ȋn formele pleuretice.

 Dispneea depinde de ȋntinderea leziunilor.

 Hemoptizia este un simptom frecvent. Poate fi: minimalǎ (spute

hemoptoice), apǎrȃnd ȋn faza de debut a bolii (hemoptizii revelatoare) sau ȋn
tuberculozele fibroase: mijlocie (pȃnǎ la 1 litru), ținȃnd cȃteva zile sau
sǎptǎmȃni; fulgerǎtoare, provocȃnd moartea bolnavului ȋn cȃteva minute,
prin asfixie sau șoc.
 Simptome extrapulmonare

 Rinichi - dureri si urina cu sange (hematurie), progresie spre

cistita TBC
 Ganglionii se pot mari in volum, comprima structurile invecinate
sau pot abceda eliminand continutul cazeos.
 Organele genitale - La barbați, tuberculoza genitală determină
mărirea scrotului. La femei, provoaca dureri pelvine si nereguli
menstruale si creste riscul unei sarcini extrauterine.
 Meninge - Meningita tuberculoasa provoaca febra, dureri de cap,
rigiditate a gatului, greata, confuzie, convulsii si somnolenta.
 Pericard - Infectia TBC limiteaza capacitatea inimii de a pompa
si provoaca febra, dureri in piept, vene marite ale gatului si
dificultati de respiratie.
 Tuberculoza poate evolua in 3 etape:

 Infecție primară
 Infecție latentă
 Infecție activă
 Schema tristadială propusă de Ranke Tuberculoza
(1916-1926):

1.stadiu primar, caracterizat prin

constituirea c„omplexului primar„şi apariţia
alergiei (virajul tuberculinic),
2.îi urmează un stadiu secundar în care,
pe fondul hipersensibilităţii intense a
ţesuturilor la antigenii bacilari, boala tinde
să se generalizeze prin extensie locală şi
metastaze hematogene la distanţă.
3.stadiul terţiar apare la adult şi
reprezintă o f„tizie izolată.
 Tuberculoza
Focarul pulmonar constituit după pătrunderea bacilului KOCH pe cale aeriană
într-un organism indemn de infecţie tuberculoasă reprezintă şancrul de inoculare
sau afectul primar tuberculos.

Complex primar Ranke

Şancrul de inoculare, limfangita şi adenopatia satelită sunt cele 3 elemente care
definesc triada anatomo-patologică cunoscută drept Complexul primar Ranke.
Tuberculoza

Leziunile inițiale
radiologice sunt
reprezentate de complexul
Ghon-Ranke.

Complexul primar TBC

1. Granulaţiile miliare.
2. Nodulii simpli.
3. Nodulii acinoşi (leziunile acino-nodulare.)

Granulaţii miliare TBC Noduli TBC

4. Tuberculomul - leziune nodulară cu aspect pseudotumoral,
bine circunscrisă, cu dimensiunea de 5 - 10 cm.
a. tuberculomul omogen;
b. tuberculomul polimorf
(multinodular);
c. tuberculomul stratificat.

Tuberculom omogen
 1.Infiltratul tuberculos
pulmonar - focare confluente de
bronhopneumonie cazeoasă.
2.Serozitele tuberculoase -
pleurezia, pericardita, peritonita,
poliserozitele. Aspect de inflamaţie
exudativă de tip sero-fibrinos cu
evoluţie spre resorbţie sau
transformare cazeoasă sau cazeoasă-
purulentă.
Infiltratul tuberculos pulmonar
 1.Ulceraţia tuberculoasă - formă
neregulată cu margini anfractuase; fundul
prezintă depozite cazeoase.
2. Caverna tuberculoasă - pulmonară
sau extrapulmonară, se constituie în
perioada primară - caverna precoce, sau mai
frecvent în perioada secundară.
Ruperea lor determină hemoptizii.

Cavernă tuberculoasă
 Post-primary
pulmonary tuberculosis Ranke complex - HRCT
Diagnostic

 Radiografia pulmonară
 Examinarea microscopică și cultura unei
probe de spută
 Teste rapide pentru verificarea materialului
genetic (ADN) al Mycobacterium
tuberculosis în probele de spută
Tratament

 În cazul tuberculozei latente, se administrează de

regula un singur tip de antibiotic. Acești pacienți
sunt tratați pentru a preveni apariția ulterioara a
tuberculozei active.
 În cazurile de tuberculoză activă cele mai
eficiente sunt combinațiile de mai multe antibiotice
pentru a reduce riscul ca bacteriile să dezvolte o
rezistență.
 Complicații
 Hemoptizie - sângerarea este minoră, dar există
cazuri foarte rare în care hemoptizia este grava si
poate necesita interventie chirurgicala.
 Pneumotorax - este o consecinta a deschiderii unei
cavitati TBC periferice in spatiul interpleural, urmata
de pătrunderea aerului în pleură și, uneori, a
materialului cazeos (puroi) din cavitate cu producerea
de empiem (puroi in pleura).
 Distructie pulmonara extinsă - afectarea progresiva
și extensivă a plămânilor, consta in cavitati mari
asociate cu zone extinse de fibroza.
Prevenție
 Măsuri de susținere a sistemului imun, evitarea
zonelor aglomerate sau de focar.
 Izolarea bolnavilor. Se face prin respectarea
măsurilor generale de prevenire. Sunt necesare mai
ales în primele 2 săptămâni de la inițierea
tratamentului, în care contagiozitatea este crescută.
 Vaccinarea este o metodă utilă de preventie. BCG
reduce in mod clar rata TB extratoracica la copii, in
special meningita TB si poate preveni infectia TB.