3/03/2008

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE
Interactiunea dintre un microorganism agresor si
macroorganism constituie factorul procesului infectios
INFECTIA-este patrunderea si multiplicarea germenilor in
organismul gazda.
CONTAMINAREA-este depunerea pe suprafete fara
leziuni care astfel nu patrund in organism si nu se
multiplica
COLONIZAREA-este prezenta microorganismelor care se
aseaza pe mucoase si se inmultesc pentru ca sunt
conditii favorabile,dar desi ei se inmultesc nu fac
modificari patologice doar in anumite situatii cand
rezistenta organismului scade pot aparea modificari
patologice.
Acest ecosistem de germeni saprofiti sunt utili
organismului pentru ca germenii saprofiti opresc
patrunderea si multiplicarea germenilor patogeni.Daca
acest echilibru se rupe si germenii saprofiti nu mai
reusesc sa opreasca patrunderea germenilor apare
imbolnavirea.
Termnenul de contaminare se mai adreseaza si
prezentei microbilor in alimente,medii de cultura,,produse
incorrect sterilizate.
INFECTIA este patrunderea si multiplicarea germenilor si
poate lua urmatoarele aspecte:sa fie urmata de boala si
sa nu fie urmata de boala.
BOALA-este o abatere de la normal care este insotita de
manifestari patologice care pot fi:CLINICE(durere) sau
decelabile gasite prin probe de laborator.
Vorbim de o INFECTIE INAPARENTA cand nu sunt
manifestari clinice dar pot fi gasite manifestari

3/03/2008

paraclinice(de laborator).Ex.o infectie cu VH(virus

hepatic).
Bolile pot fi infectioase date de o infectie si are o
componenta epidemiologica(trebuiesc luate masuri de
combatere si prevenire) iar termenul de contagios
presupune obligativitatea contactului.
Caracterul infectios si contagios al unei boli depinde de
mai multi factori:
-nr. si cantitatea germenilor
-agresivitatea germenilor
-calea de eliminare a germenului(calea aeriana este
favorabila unei diseminari,unei raspandiri mai mari iar la
calea fecaloida,intestinala (numarul germenilor este mai
mare insa) se pot lua masuri de prevenire(spalarea pe
maini,izolarea bolnavului)
-gravitatea bolii
AGENTUL PATOGEN
-este factorul determinant in aparitia unei boli infectioase
-sunt mai multe grupe:1.VIRUSURI(dimensiuni mici si
foarte mici)
2.PRIONII(o grupa mai mica decat
virusuriile)sunt proteine ce au proprietati
infectioase si
constituie cauza ENCEFALITEI
SPONGIFORME
BOVINE
VIRUSURIILE
-sunt foarte mici,au un singur nucleu in informatia genetic
care poate fi:AND sau ARN.
-sunt paraziti strict intracelulari multiplicandu-se prin
REPLICARE-preia cadrul structural si energetic de la gazda
prin care il modifica prin efect citogen(o imbolnaveste)
sau citolitic(o distruge),aceste efecte dau tulburari in
2

3/03/2008

intreg organismul si imbolnavirea poarta numele de

VIROZA.
Cele mai importante VIRUSURI AND
I.PARVOVIRUSURI-PARVOVIRUS-PARVOVIRUS UMAN
B19-agent al FEBREI ERUPTIVE V sau MEGALERITEMUL
INFECTIOS(are efect teratogen pt.fat)
II.PAPOVAVIRUSURI-1.PAPILLOMAVIRUS-VIRUSUL
PAPILLOMA
2.POLYOMAVIRUS-VIRUSUL
B.K. si J.C.(2)
1.agent al verucilor(negi-sunt contagiosi) si ai
CANCERULUI DE COL UTERIN,sunt vaccinuri.
III.ADENOVIRUSURI(42)-care fac- INFECTII
RESPIRATORII cu
-ADENOPATII
-CONJUNCTIVITE
-FARINGITE cu prinderea
ganglionilor
IV.HERPESVIRUSURI:
1ALFA HERPESVIRUSURI-VIRUSUL HERPETIC
HOMINIS I,II,III,HERPEX
SIMPLEX TIP I,II(2)
VARICELLOVIRUS-VIRUSUL
VARICELOZOSTERIAN(1) care da
HEPESUL ZOSTER
2.BETA HERPESVIRUSURI-CITOMEGALOVIRUSVIRUSUL CITOMEGALICcare este o viroza severa la cei cu
transplant
renal,la copii,la cei cu SIDA.
3.GAMA HERPESVIRUSURI-VIRUS-VIRUSUL EPSTEINBarr
3

3/03/2008

produce FEBRA

VIRUSUL EB(Epstein-Barr) care

GLANDULARA(MONONUCLEOZA

INFECTIOASA)
V.POXVIRUSURI-VIRUSUL VARIOLEI(e o boala foarte
grava)
VI.HEPADNAVIRUSURI-HEPADNAVIRUS-VIRUSUL
HEPATIC B care da HEPATITA B(este data de un
dezoxiribovirus)
VIRUSURI ARN
I.PICORNOVIRUSURI(cele mai mici)
1.ENTEROVIRUSI-POLIOVIRUS care da
POLIOMELITA
-COXSACKIE
-ECHOVIRUS
-ENTEROVIRUS
2.HEPARNAVIRUSURI-VIRUSUL HEPATITEI A
3.RHINOVIRUS-VIRUSUL GUTURAIULUI
II.CALICIVIRUSURI
1.CALICIVIRUS-VIRUSUL NORWALK si NORWALK-like
ai
GASTROENTERITELOR VIRALE(multe)
2.HERPESVIRUS-VIRUSUL HEPATITEI E
III.REOVIRUSURI1.ORBIVIRUSURI-FEBREI DE COLORADO si VIRUSUL
KEMEROVO
2.ROTAVIRUSURI-ROTAVIRUURI UMANE(a
DIAREELOR VIRALE)
IV.TOGAVIRUSURI1.ALPHAVIRUS-VIRUSURI transmise de
ARTROPODE(capuse)
-VIRUSUL ENCEFALITEI VIRALE
-V Gr.A
4

3/03/2008

2.RUBIVIRUS-VIRUSUL RUBEOLEI
V.FLAVIVIRUSURI1.FLAVIVIRUS-VIRUS-ENCEFALITELOR St.Louis
-JAPONEZA B
-MURRAY VALLEY
-FEBREI GALBENE
-ARBOVIRUS gr.B transmise
de tantari
-HEPATIC C
VI.OTRTHOMYXOVIRUSURIINFLUENTAVIRUS-VIRUSURIILE GRIPALE A,B,C
VII.PARAMYXOVIRUSURI1.PARAINFLUENTA-VIRUSURILE PARAGRIPALE(4) si
VIRUSUL URLIAN
2.MORBILIVIRUS-VIRUSUL RUJEOLIC(1)
3.PNEUMOVIRUS-VIRUSUL SINCITIAN
RESPIRATOR(1)
VIII.RHABDOVIRUSURI-LYSSAVIRUS-VIRUSUL
RABIC(V.TURBARII)
IX. FILOVIRUSURI-FILOVIRUS-VIRUSUL
MARBURG(1) si V.EBOLA(2)
X. CORONAVIRUSURI-CORONAVIRUSCORONAVIRUSURI UMANE(2)
XI. BUNYAVIRUSURI-BUNYAVIRUS
XII. RETROVIRUSURI1.ONCOVIRUSURI-VIRUSURI ONCOGENE
2.LENTIVIRUSURI-HIV I si HIV 2(2)
CHLAMYDIILE-au 2 acizi nucleici,se multiplica la fel ca
bacteriile prin diviziune ,produc parazitism intracelular ca
virusii,au echipament enzImatic motiv pt. care pot fi
atacate de antibiotic.
Aici intra:

3/03/2008

1.CHLAMYDIA PSITACEE da PNEUMONII la om(boala

se numeste PSITACOza sau ORNITOZA,BOLA
PAPAGALILOR si se ia de la pasari).
2.CHLAMYDIA TRACHOMATIS-la om produce
TRACHOMUL,foarte frecvent in Asia,este o
CONJUNCTIVITA GRANULOASA(care produce orbire) si
INFECTII GENITO-URINARE.
3.CHLAMYDIA PNEUMONIAE-care se transmite pe cale
aeriana de la om la om.
3.RICKHETTSII-sunt mai mari decat chlamydiile si au
urmatoarele caractere:
-se multiplica prin diviziune
-sunt paraziti intracelulari
-se transmit de la om la om
prin:VECTORI(paduchi,purici,sobolani),ACARIENI(dau niste
boli numite FEBRE EXANTEMATICE,TIFOS
ENZANTEMATIC,FEBRA BUTONOASA(care se ia de la
caine la om) si FEBRA Q.
4.MYCOPLASMELE
-nu au perete celular,nu pot fi atacate de antibiotic
TIP PENICILINA
-sunt foarte raspandite in natura de obicei
saprofite,totusi patogene
-sunt MICROPLASMA PNEUMONIAE care da
PNEUMONIA ATIPICA,mai da INFECTII URINARE si
GENITALE

3/03/2008

3/03/2008

BACTERIILE
-sunt microorganisme unicelulare
-se dezvolta cu usurinta pe medii de cultura,unele in
prezenta O2 si se numesc AEROBE si ANAEROBE in
lipsa O2.
-secreta produse toxice si anume:EXOTOXINE(care sunt
eliminate in afara toxinelor) si ENDOTOXINE
-au proprietati de mobilitate si anume:CILLI,FLAGELI(au
o rezistenta medie exterioara datorita SPORILOR
sau CAPSULELOR.
2 sunt insusirile foarte importante:felul cum se
coloreazaCOLORATIA GRAM
1.BACTERIILE care iau culoarea violet(GRAM
POZITIVE) sunt cele care isi pastreaza colorantul si nu se
decoloreaza cu alcool,acetone.
2.BACTERIILE care pierd colorantul(GRAM
NEGATIVE) trebuiesc colorate cu fuxina.
FORMA BACTERILOR
-COCI(rotunzi),COCI sub forma de boabe de cafea(2 cate
2),cate 4 la un loc-TETRADE
-BACILI(bastonase)
-SPIRILI(ca spira)
-VIBRIONI(sub forma de virgula)
-STREPTOCOCI-sub forma unui lant
-STAFILOCOCI(ingramaditi ca un strugure
BACTERII AEROBE
-care se dezvolta cu O2
-aici intra :
I.COCII GRAM POZITIVI(violet):
8

3/03/2008

1.STAFILOCOCII
-sunt cei mai periculosi dau
FURUNCULITE,SEPTICEMII,MENINGITE,ENDOCARDITE
-sunt foarte rezistenti la antibiotic
2.STREPTOCOCII
-produc SCARLATINA,ANGINE,SINUZITE,ERIZIPELUL
3.PNEUMOCOCUL
-se dispune diplo(cate 2) este incapsulat si dau
PNEUMONIA FRANCA LOBARA si MENINGITA
PNEUMOCOCICA.
II.COCII GRAM NEGATIVI:
1.MENINGOCOCUL
-agent al MENINGITEI CEREBRO-SPINALA EPIDEMICA
2.GONOCOCUL
-care da GONOREEA(BLENORALGIA)-se trasmite numai
sexual.
I.BACILII GRAM POZITIVI
1.BACILUL DIFTERIC
-da DIFTERIA care este o boala foarte grava cu localizare
in FARINGE si de aici produce o revarsare de EXOTOXINA.
2.BACILUL ANTHRACIS(CARBUNOS) care se prezinta
ca niste betisoare cu capetele drept taiate si se
incapsuleaza foate usor,este responsabil de
ANTRAX(buba neagra)
3.LISTERIA da SEPTICEMII la sugari si imuno-depresivi.
II.BACILII GRAM NEGATIVI
-sunt numerosi
-indentificarea lor se face prin bio-sero-reactii
-sunt foarte rezistenti la antibiotic
-pentru tratament este nevoie sa se faca ANTIBIOGRAMA.
CLASIFICARE:
-COLIBACILI(ESCHERICHIA COLI)
-SHIGHELLA care da DIZENTERIA
9

3/03/2008

-SALMONELLELE,cele mai importante sunt BACILUL

FEBREI TIFOIDE si a TOXINFECTIEI ALIMENTARE
-KLEBSIELLA
- PROTEUS
-ENTEROBACTER
dau-INFECTII INTESTINALE
-DIAREE
-PIONEFRITE
-INFECTII URINARE
INFECTII MENINGIARE
-BACILUL PIOCEANIC(PSEUDOMONAS ERUGINOZA)
-BRUCELLELE care dau BRUCELOZA
-PASTEURELLE
-IELSYNII
-HAEMOPHILUS-frecvent la copii
-mai da o boala HEMOFILUL DUICREYI produce o
boala SANCRU MOALE(boala cu transmitere sexuala)
-BACILUL GRAM NEGATIV al TUSEI CONVULSIVEBORDETELLA PERTUSSIS
-LEPTOSPIRII si BORELII produc:
- FEBRA RECURENTA transmisa prin paduchi
-BORRELIA BURGDORFERI care se transmite prin
vectori(capusi) dand o boala LYME
TREPONEME:
1.TREPONEMA PALLIDUM care da SIFILISUL(o boala cu
complicatii extraordinare-care se transmite numai sexual)
2.TREPONEMA PIAN
-MICOBACTERIILE-BACILUL KOCH-care da TUBERCULOZA
OBIECTUL PREOCUPARIILOR EPIDEMIOLOGIEI
EPIDEMIOLOGIA ca stiinta medicala care se ocupa de
prevenire si combatere boli contagioase se adreseaza
tuturor grupurilor populationale.
Se adreseaza:
10

3/03/2008

1.unei populatii tinta de preferinta

2.o populatie dintr-o anumita zona sau cartier care
reprezinta riscul unei imbolnaviri.
3.unui grup particular de bolnavi
OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI:
-indentificarea morbiditatii(din darile de seama statistice)
-se face comparatia cu morbiditatea din anii anteriori si
cu situatia pe tara
-se indentifica factorii de risc in populatia studiata
FACTORII DE RISC pot fi:
-nr.mare de focare de epidemie
-focare recente
-situatie economico-sociala precara
-nr.cazuri parazitism
-alimentatie colectiva
-defiente in alimentarea cu apa potabila
-deficiente in sistemul de invatamant
ETIOLOGIA BOLILOR: vezi lectia anterioara.
MOD DE TRANSMITERE:continoare la prima lectie:
BACTERII ANAEROBE
I.COCI GRAM POZITIVI-PEPTOCOCCUS
II.COCI GRAM NEGATIVI-VEILLONELLA si
MEGASPHAERA
I.BACILI GRAM POZITIVI:
1.BACILI sporulati-fac spori,se gasesc pe sol
SPORULATI TELURICI:
-GENUL CLOSTRIDIUM:
CLOSTRIDIUM TETANIC care da TETANOSUL
CLOSTRIDIUM BOTULINIC produce BOTULISMUL
Alti CLOSTRIDIUM care produc GANGRENA
GAZOASA

11

3/03/2008

2.BACILI nesporulati-cu habitat intestinal,au implicatii

foarte grave in sfera genitala si anume SEPTICEMIA
GENITALA POSTVORTUM(infectie dupa avort)
BACILI FUSOBACTERIUM
BACTRERIOIDIS FRAGILIS
N:Daca se amesteca aerobi cu anaerobi infectia
este dezastruoasa.
FUNGII PATOGENI(ciperci)
CANDIDOZA-este o ciuperca la copii mici dar si la
persoanele imuno-depresive.
CANDIDA GEOTRIHUM si HISTOPLASMA produce
infectii locale si generalizate la persoanele imunodepresive.
PROTOZOARE
GIARDIA(sau LAMBLIAZA)
TRICHOMONAS(este o boala cu transmitere sexuala la
femei si la barbati)
cele care produc PLASMODIUM MALARIA
AMEOBA DIZENTERICA
MODUL DE TRANSMITERE AL BOLILOR
Procesul epidemic format din totalitatea imbolnavirilor
care apar intr-un teritoriu este format din:
1.IZVOR EPIDEMIOGEN(sau sursa de infectie)
2.cale de transmitere
3.masa receptiva
1.SURSA este formata din organism vii:om,animal sau
artropode
2.AGENTUL PATOGEN patrunde si se multiplica(face
infectie),declanseaza boala aparenta(cu simptome si
laborator) si inaparenta.
Boala are mai multe etape:
1.INCUBATIE
12

3/03/2008

2.STARE DE BOALA
3.CONVALESCENTA
REZERVOR DE INFECTII=SURSA DE INFECTIE si CAI
DE TRANSMITERE
Din sursa de infectie eliminarea germenilor
poate genera un alt proces epidemic.
SURSA
1.OMUL este sursa pt. bolile specific
omului:RUJEOLA,SCARLATINA,FEBRA TIFOIDA.
2.Boala animalelor poarta numele de ZOONOZE,ele
pot fi specific numai animalelor iar unele pot trece si la
om.
Omul elimina germeni:
1. cand este bolnav in forme aticipe(sau cruste)
Ex.HEPATITA fara icter
2.in infectii inaparente(asimptomatice)-cand
eliminarea germenilor se face mai ales in PERIOADA DE
INVAZIE apoi PERIOADA DE STARE si
CONVALESCENTA
In afara de omul bolnav O SURSA DE INFECTIE o prezinta
PURTATORII-adica persoane care elimina germenii o
anumita perioada si dupa ce au trecut de perioada de
boala si uneori tot restul vietii.
PURTATORI TEMPORARI:
-dupa DIZENTERIE,FEBRA
TIFOIDA,HOLERA,HEPATITA
PURTATORI INDELUNGATI
-HEPATITE B,C cu evolutie cronica,HIV
Eliminarea se face prin:varsaturi,materii
fecale,secretii genital,sange,secretii
purulente,sputa.
Purtatorii de germeni se clasifica in:
1.fosti bolnavi:temporali si cronici
2.ei mai pot fi -EXCRETORI(Ex.FEBRA TIFOIDA)
13

3/03/2008

-EXCRETORI CRIPTICI-bolnavi hepatita

B,C,D
3.purtatori sangvini
4.mai pot fi:biliari,intestinali
ANIMALELE ca sursa de infectie:
1.fie boli specific animalelor
2.ANTROPOZOONOZE(boala comuna)
Animalele si pasarile elimina germenii prin:
-dejecte si anume SALMONELLE
-prin urina LEPTOSPIRE
-prin saliva VIRUL RABIC
-alti microbi prin sange,carne,piele
Animale care transmit boli:
-rozatoare salbatice:iepure,popandau si
peridomnestice:soarici,sobolani
-porcul-transmite
TRICHINELOZA,BRUCELOZA,SALMONELOZE
-bovinele poate sa transmite
LEPTOSPIROZE,ANTRAX,BRUCELOZA,TUBERCULOZA
-cainii-RABIE,LEPTOSPIROZA,CHIST
HIDACTIC,HISTOPLASMOZA
-pisicile-transmit TOXOPLASMOZA si BOALA
ZGARIETURII DE PISICA
-pestii-transmit PARAZITOZE
-animalele salbatice-RABIE
-pasarile-transmit ORNITOZA,SITARCOZA,GRIPA
AVIARA dar si altele
-artropodele(gandacii,capusele) transmit
MALARIA(transmisa de tantari),diverse
RICHETIOZE,SPIROCHETOZE in special cu rol in
ENCEFALITE
CAI DE TRANSMITERE a bolilor
14

3/03/2008

-calea de transmitere este cea de a doua veriga

care face legatura intre sursa si masa receptiva.
Agentul patogen care se elimina de la sursa se
poate transmite direct de la B la B sau indirect prin
diverse cai de transmitere.
Prima cale de transmitere este AERUL,bolile care
se ia prin aer poarta numele de
AEROGENE(GRIPA,VIROZA
RESPIRATORIE,RUBEOLA,RUJEOLA,TBC)
Eliminarea germenilor se face prin
saliva,PICATURILE LUI FLUGHE
-patrunderea germenilor se face prin:
-caile respiratorii superioare.
-prin obiecte
Contaminarea obiectelor se face prin produsele
patologice ale bolnavului dar si prin maini
murdare,muste,praf etc.
1.CONTAMINARE DIRECTA
2.CONTAMINARE INDIRECTA
-sol-unde sunt procese biologice
-contaminarea se face cu dejecte
umane,animale,ape
reziduale
-in sol rezista germeni anaerobi(TELURICI)
adica BACILUL
TETANOSULUI,BOTULINIC,SALMONELLA,VIBRION
HOLERIC si BACILUL KOCH.
Omul se poate imbolnavi prin:
- maini murdare,zarzavaturi,intepaturi sau escoliatii.
-ape de suprafata(balti,lacuri,apa de rauri,contaminate cu
dejecte,cadavre etc.)ape de canal,crescatorii de porci.
-ape de adancime(fantani) se pot contamina prin
dejecte,cadavre sau ape de la grajduri etc.

15

3/03/2008

-alimentele
vegetale,animale,conservate,preparate,semipreparate(ge
rmenii se pot inmultii in aceste alimente din diverse
cause:materie prima,carne contaminate,zarzavate
nespalate)
Germenii se pot inmulti in alimente preparate
insuficient,fie ca au fost pregatite in utilaje murdare,fie ca
personalul este bolnav si produce TOXINFECTII
ALIMENTARE.
Microbii mai pot fi transmisi prin:
1.VECTORI MECANICI(gandaci,muste)
2.VECTORI BIOLOGICI(tantari)
3.MASA RECEPTIVA
-este a treia veriga si este reprezentata de om sau animal
RECEPTIVITATEA este rezistenta fata de o imbolnavire si
ea poate sa fie NATURALA sau o RECEPTIVITATE
ARTIFCIALA prin IMUNIZARI(VACCINARI).
FACTORII EPIDEMIOLOGICI principali sunt:
1.SURSA
2.CALEA DE TRANSMITERE
3.MASA RECEPTIVA
In afara de acesti factori,mai sunt FACTORI
EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI care pot influenta
desfasurarea unui process epidemic.
Acesti factori sunt:
-factorul natural-ploi,inundatii etc.
-factorul teluric-cutremure
-elemente sociale-revolutii,razboie
-factorul geografic-altitudine,litoral
1.factorul natural:
-fiecare factor natural influenteaza prin manifestarile de
dezorganizare in populatie-aparitia unor PROCESE
EPIDEMICE,alteori unele boli sunt specific FACTORULUI
GEOGRAFIC.
16

3/03/2008

Ex.in Africa predomina boli tropicale,in alte tari boli

transmise prin ape
2.factorul economic-social
-lipsa locuintelor
-nivel scazut de viata
-aglomerari de populatie
-profesia(medici..)
MIJLOACELE MODERNE DE COMUNICATII au devenit in
ultimul deceniu factor de transmitere a unor boli
infectioase.
PROCES EPIDEMIC
-este prezenta unui nr. de cazuri de imbolnaviri declansat
prin cele trei verigi(sursa,cale de transmitere si masa
receptiva),el se prezinta sub urmatoarele forme de
manifestare datorita dimensiunii,extensie si dinamica
imbolnavirii
FORMELE PROCESULUI EPIDEMIC
1.forma sporadica(izolate,care apar in periode diferite
de timp,ele apar cand receptivitatea populatiei este
scazuta)
2.forma endemica
Caractere:
-morbiditate scazuta
-cazuri disparate fara legatura intre ele
-un numar mic de imbolnaviri,pe acest fond uneori pot
aparea o crestere a lor.
3.forma epidemica(este cea mai grava)
Caractere:
-imbolnaviri numeroase care apar intr-o colectivitate sau
intr-un anumit teritoriu,se desfasoara pe perioade
variabile de timp(zile,saptamani,luni,ani).
Bolile care produc epidemii sunt:

17

3/03/2008

1.bolile cu mare
contagiozitate(GRIPA,VARICELA(VARSAT DE
VANT),TUSE CONVULSIVA,HOLERA,HEPATITA ETC.)
Orice epidemie are urmatoarea dinamica:
1.DEBUT-brusc sau lent
2.EXTINDEREA-modul de difuzare(foarte rapid)DIFUZIBILITATE MARE
3.PLATOUL
4.FAZA de DECLIN-de regresie.
CONDITIILE UNEI EPIDEMII:
-receptivitate mare(mai mare de 80%)
-sursele de infectii sa fie foarte puternice
-caile de transmitere sa fie eficiente
EPIDEMIILE pot fi:
1.hidrice-datorita apei
2.alimentare-care se declanseaza la toti cei care au
mancat si se stinge brusc odata cu luarea masurilor
3.prin VECTORI(TIFOS
ENZANTEMATIC),tantari,capuse
4.de contact-specice bolilor cu transmitere sexual.
4.PANDEMIILE
-este o epidemie care cuprinde teritorii foarte mari
-se explica aparitia prin factorul patogen
TOTALITATEA IMBOLNAVIRILOR cunoscute la
moment dat sau pe o anumita perioada in cadrul
unei populatii pe un anumit teritoriu se exprima
prin 2 indicatori:
1.incidenta-toate cazurile noi de boala;mai important va fi
incidenta specifica cand se studiaza pe sex,varsta
2.prevalenta-totalitatea prevenirilor care exista la un
moment dat pe un anumit teritoriucuprinde si cazurile
noi.
MORTALITATEA-totalitatea decesiilor pe .
-poate fi studiate pe cause,grupe de varsta,sex etc.

18

3/03/2008

LETALITATEA-totalitatea deceselor de o cauza din

totalitatea deceselor.
FATALITATEA-decese la 100 de bolnavi,arata cat de
grava este o boala.
INDICE DE CONTAGIOZITATE-arata cat la % dintre
persoanele receptice expuse fac boala.
PREDICTIA-in legatura cu nr.probabil al bolilor sunt
notiuni statistice care se refera la probabilitatea aparitiei
unei boli.Se tine seama de:
-contagiozitate
-morbiditatea anterioara
-morbiditatea din teritoriile vecine
-ciclitatea unor boli contagioase
-rapiditatea unei EPIDEMII(DIFUZIBILITATE)
-de pasarile migratoare
-de indicele parazitar
FUNDAMENTAREA PROGRAMELOR DE PREVENIRE si
COMBATERE:
PROGRAM-inseamna totalitatea masurilor luate
pt.prevenirea si combaterea bolilor in anumit teritoriu.
Pentru a justifica aceasta actiune trebuiesc
cunoscute:
1.morbiditatea pe o perioada de cel putin 5 ani
2.mortalitatea
6.nivelul
educational al populatiei
3.letalitatea
7.mijloace de indeplinire a
programului
4.contagiozitatea
(personal specializat,vehicule
de
5.probleme social-economice transport,materiale
specific,medicam)
-dupa program se face un BUGET(care cuprinde
totalitatea cheltuielilor impartite pe perioade de timp)

19

3/03/2008

La sfarsitul fiecarui program se face RAPORTAREA

REALIZARILOR si a celor obtinute.In realizarea
programelor trebuie sa concureze toti FACTORII SOCIALIMEDICALI.
AMELORAREA SERVICILOR DE SANATATE
In tarile aflate in tranzictie sau tari intrate recent in UE cu
morbiditate,indicatori mult mai mari decat in celalate tari
s-a ivit necesitatea unei reforme a sistemului de sanatate.
Necesitatea a aparut ca in fostele tari socialiste sistemele
de sanatate au fost copiate dupa sistemul sovetic,care
era un sistem centralizat in totalitate.
Reforma in sanatate a aparut si in Romania dar lipsa
fondului si starea precara a unitatilor sanitare intarzie
aplicarea cu eficienta.

CLASIFICAREA BOLILOR INFECTIOASE

Se impart in:
I.1.BOLI GENERALE
2.BOLI LOCALE
1.BOLI GENERALE:
boli ciclice
boli aciclice
SCARLATINA

20

3/03/2008

-este o boala infectioasa produsa de STREPTOCOCUL

BETAHEMOLITIC(este un coc gram pozitiv) de grupa
A-produce o TOXINA ERITROGENA.
CARACTERE:
-febra
-eruptie micopapuloasa pe un fond digestiv urmata de
descuamatie
-este o FEBRA ERUPTIVA
FEBRE
ERUPTIVE:SCARLATINA,RUJEOLA(POJAR),RUBEOLA,
MEGALERITEMUL,ROZEOLA INFANTUM(este o boala
cu declarare nominala)
-internare obligatorie
ETIOLOGIE:
-STREPTOCOC BETAHEMOLITIC de grupa A(produce o
hemoliza a sangelui de placa de cultura)
-mai sunt alti STREPTOCOCI HEMOLITICI sau
VIRIDANS(face culturi verzi)
-produce o TOXINA SCARLATINOASA
EPIDEMIOLOGIE:
-caracter sezonier pe un fond endemic
-apar cazuri numeroase toamna si primavara in scoli
21

3/03/2008

IZVORUL DE INFECTIE: OMUL prin B care transmite

prin picaturile lui FLUGHE si PURTATORII de STREPTOCOCI
mai ales in unitatile scolare.
CALEA DE TRANSMITERE:
-PICATURILE lui FLUGHE
-obiecte care au fost contaminate indirect cu praf ce
contine germeni
Bolnavul da IMUNITATE DURABILA dar numai
pt.toxine(nu si antibacteriana)
SIMPTOMATOLOGIE:
1.INCUBATIA-triada:febra brusc(38-400C),angina(durere
in gat),varsaturi
-3-5 zile cu variatie de la 1-10
-cefalee
-stare de rau generala
2.INVAZIA
-1-2 zile
PERIOADA DE STARE
-EXANTEM-apare ERUPTIA pe gat,torace,generalizare in
24 de ore(ERUPTIE MICOPAPULOASA pe un fond rosu
difuz-piele de rac fiert)
La pipait:este aspra
In locurile unde tegumentele sunt mai subtiri:plica
cotului-apar elemente purpurice(mici hemoragii care nu
dispar la presiune) poarta numele de semnul PASTIA
GROZOVICI.
-ERUPTIA DE PRURIT
-faciesul B-buze rosii,obraji palmuiti,palore in jurul nasului
si a gurii poarta numele de MASCA FILATOV(CLOWN)
-B este intens febril
-angina rosie,cefalee,varsaturi
N:SCARLATINA este o INFECTIE LOCALASTREPTOCOCUL se afla la nivelul faringelui

22

3/03/2008

FOCARUL INFECTIOS poate fi la nivelul

FARINGELUI,AMIGDALELOR,UTERIN,PLAGA
CHIRURGICALA,VEZICULE infectate
ENANTEMUL:
CICLUL LINGUAL
-la inceputul bolii limba este
saburala(albicioasa),descuamare antero-posterioara,dupa
4 zile limba devine rosu aprins(zmeurie) pt.ca ies in relif
papilele gustative;reepitelizare dupa cateva zile cand
limba devine rosu inchis lucioasa.Eruptia dispare in
cateva zile ,apare o descuamatie fina(furfuraceetaratoasa).
Dupa 1-2 saptamani se produce o descuamatie mare
cand piele se descuameaza in LAMBOURI.
CONVALESCENTA
-dispare angina,eruptia
-dupa vindecare intr-o perioada de 10-12 zile
COMLICATII:
1.TOXICE-sub actiunea imediata a toxinelor
streptococice
2.SEPTICE-in perioda de convalescenta afecteaza
tesuturile invecinate
3.ALERGICE-la B netratat(complicatii imunologice):
SINDROMUL POST STREPTOCOCIC(exprima o stare
ciclica imediat in continoarea convalescentei):
-GLOMERURO NEFRITA DIFUZA
POSTSTREPTOCOCICA
-REUMATISM ARTICULAR ACUT cu sau fara atingerea
inimii
-ERITEMUL NODOS
DIAGNOSTIC:
-ERITEM cu micropapule pe fond congestive
-debut brusc
-febra mare
23

3/03/2008

-stare toxica
-aparitia si generalizarea eritemului
-mascofil
-CICLUL LINGUAL
-descuamatie
EPIDEMIOLOGIE:
-apare in mediul scolar si prescolar
-exudat naso-faringian pt.STREPTOCOC
-se mai utilizeaza TRITRUL ASLO(antistreptolizine)
este o reactie serologica utilizata mai mult in
SINDROMUL POST STREPTOCOCIC
-alte examene de laborator:LEUCOCITOZA(prezenta
EUZINOFILIEI datorita componentei alergice)
EXAMENE de LABORATOR:
1.ASLO
2.LEUCOGRAMAcu EUZINOFILIE(euzinofile)
3.TESTELE FIBRINOGEN
4.PROTEINA C-reactiva
5.VSH acclerat
TRATAMENT:
1.TRATAMENT CAUZAL
-numai cu PENICILINA G care se face la 6 ore 800-1200
000 U timp de 4-5 zile apoi se trece la PENICILINA V in
doza dubla
-tratamentul dureaza de la 5-7 pana la 10 zile
-la terminare se face MOLDAMIN(nu la copii sub 3 ani)
-apoi pt.stabilitatea diagnosticului se mai administreaza 3
fiole de algolcamin 1/sapt.
-persoanele alergice se trateaza cu ERITROMICINA.
2.TRATAMENT SIMPTOMATIC
PROFILAXIA INFECTIILOR STREPTOCOCICE:
-se face DIAGNOSTIC
-izolarea B

24

3/03/2008

-depistare CONTACTI cu SCARLATINA dar si cu alte infectii

streptococice(ANGINE,ERIZITEM,PIODERMITE etc.)
CONTACTII:
-se supravegheaza 10 zile cu recoltare de exudat nazofaringian si toti contactii si purtatorii se trateaza cu
PENICILINA
In focar se face DEZINFECTIE CONTINUA si TERMINALA cu
diferite substante dezinfectante.
RUJEOLA(POJAR sau cor)

-boala infectioasa acuta data de un VIRUS

PARAMIXOVIRUS(virusARN din F.MORBILIVIRUS)
-este extrem de contagioasa
CARACTERE:
-se caracterizeaza prin manifestari CATARALE
RESPIRATORII
-ERUPTIE CARACTERISTICA
-MORBIDITATEA a mai scazut datorita VACCINARII
-raportarea este
-VIRUSUL poarta numele de VIRUSUL RUJEOLIC(sau
VIRUSUL MORBILIUS,MORBILIFORM este inrudit cu
VIRUSUL JIGODIEI de la caine)
EPIDEMIOLOGIE:
-raspandire universala
-contagiozitate 95%
25

3/03/2008

-in special copii cu rezistenta scazuta dar copii din mame

sanatoase face mai tarziu numai dupa 6-8 luni)
IZVORUL DE INFECTIE:numai omul bolnav
CONTAGIOZITATE:
-5 zile inaintea ERUPTIEI
-5 zile dupa aparitia ERUPTIE
-foarte mare in perioda CATARALA cand se elimina
prin TUSE,PICATURILE LUI FLUGHE
POARTA DE INTRARE:RESPIRATORIE
-RECEPTIVITATE UNIVERSALA
-lasa IMUNITATE DURABILA
-incidenta maxim.intre 3-5 ani
SIMPTOMATOLOGIE:
1.INCUBATIE
-5-8 zile
-debut treptat si in PERIOADA DE INVAZIE(numita
perioada CATARALA)avem:
-febra moderata
-triplu CATAR:
1.CATAR NAZAL(curge nasul-RINOREE)
2.CATAR BRONSIC
3.CATAR OCULAR
4.mai intervine uneori si CATARI
INTESTINALI(DIAREE)
Alt simptom:ENANTEM(apare pe mucoase)-apar pete
albiciose pe mucoasa interioara a obrazului poarta
numele de KPLIC,mucoasa bucala este rosie,pe gingii o
dunga albiciosa ALPERT;limba e saburala si se
descuameaza insular si DUNGA LUI APER.
PERIOADA CATARALA(preeruptiva) dureaza 3 zile si
are 3 semne:
1.febra
2.catar(nazal,bronsic,ocular)
3.enanter
26

3/03/2008

PERIOADA ERUPTIVA
-febra mare de aspect difazic
-eruptia:-incepe la fata dupa ureche,pe frunte sip e
obraji,se generalizeaza in 3 zile:
1.prima zi-cap si gat
2-------------trunchi si radacina membrelor
3.------------extremitati
ERUPTIA este MACULOPAPULOASA(este mai
mare):pete usor infiltrate de dimensiuni inegale cu zone
de piele normala intre ele.
La pipait:pielea este catifelata
Nu produce prurit.
A treia zi eruptia paleste,devine galbena cafenie,poate
persista o saptamana urmata de descuamatie fina;febra
scade dar daca creste din nou inseamna ca a aparut o
COMPLICATIE PULMONARA.
RUJEOLA este o boala care da ANERGIE POST
RUJEOLICA(adica scade imunitatea)
-copilul se alimenteaza greu,este agitat,respira
greu,tuseste
COMPLICATII:
-OTITE
SINUZITE
-CRUBMORBILIFORM-senzatie de sufocare si cianoza
-confuzie sau chiar deces datorita obstructiei glutei
-ENCEFALITA RUJEOLICA(cu deces 30%)
-BRONHOPNEUMOPATIILE
RUJEOLICE(BRONHOPNEUMONIE)-o complicatie foarte
grava cu decese.
DIAGNOSTIC dupa:
-febra cu triplu CATAR
-generalizare
-aspectul epidemiologic
-diagnostic de laborator
27

3/03/2008

-reactia RFC(pt.ANTICORPI)
-CITODIAGNOSTIC-celule gigantice multinucleate
din mucoasa bucala
TRATAMENT:
1.SIMPTOMATIC
2.igiena
3.COMPLICATIILOR:
-BRONHOPNEUMONIILE cu antibiotic
PROFILAXIE:
-izolarea bolnavilor in perioada de contagiozitate
PROFILAXIA GENERALA se face cu VACCINARE
ANTIRUJEOLICA de la varsta de 9 luni(o singura
injectie).
18/03/2008
LEZIUNILE DE LA NIVELUL TEGUMENTELOR
1.MACULA-leziune elementara caracterizata printr-o
modificare de culoare a pielii.
2.PAPULA-leziune tegumentara proeminenta,solida,cu
diametrul mai mic de 5 mm
3.VEZICULA-leziune elementara cutanata,constand
dintr-o cavitate nu mai mare de un varf de ac,care
contine un lichid clar(ser).
4.PUSTULA-leziune tegumentara caracterizata printr-o
cavitate umpluta cu lichid purulent.Ex.Apare in
acnee,variola.
5.FLICTENA-bula umpluta cu lichid(ser) si,uneori,chiar cu
sange sau puroi.Apare,de obicei,ca rezultat al unei
frictiuni la nivelul mainilor sau picioarelor,sau pe zona
unei arsuri.
6.ULCERATIE-este o leziune cu solutie de continuitate,e
profunda si lasa cicatrice

28

3/03/2008

7.ERITEM-inrosire tegumentului datorita dilatatiei

vaselor capilare din derm.Poate fi de cauza psihologica
sau poate fi un semn de inflamatie sau infectie.
BOLILE INFECTIOASE pot fi cu:
1.EXANTEM-modificare de culoare si aspect a pielii
aparand cu un caracter eruptiv in cursul unei boli
infectioase(de exemplu,rujeola) sau dermatologice:micopapule
-papule
-vezicule
2.ENANTEM-la nivelul mucoaselor:-macule
-papule
SEMNELELE GENERALE aleBOLILOR INFECTIOASE
sunt:
1.FEBRA
-tipuri de febra:
-subfebrilitate pana la 38C
-febra moderata 38-39 C
-febra inalta 39-40
-hipertermie-hiperpirexie
dupa durata:-febra acuta 6-7 zile,prelungita peste 21
zile
-febra de 3 zile PAPATACI(viroza data de o
musculita)
-febra de 5 zile data de RICKETTSI
-febra de 7 zile-LEPTOSPIROZA transmisa
de soareci.
dupa modul de desfasurare:brusc sau lent
dupa curba grafica avem:
1.FEBRA CONTINUA(sau in PLATOU) cu oscilatii sub 1C
dimineata si seara
2.FEBRA REMITENTA
-oscilatii mai mari dar sa nu scada sub 37C
3.FEBRA INTERMITENTA
29

3/03/2008

-cu oscilatii care scad si sub 37C(Ex.in MALARIA TERTA

abcesele febrile apar tot in a doua zi iar in MALARIA
GUARTA tot in a treia zi)
4.DIFAZICA
-cu 2 episoade febrile:prima mai scuta apoi afebrilitate
cateva ore asa cum este in GRIPA(V GRIPAL) sau
perioada de febrilitate poate sa fie chiar o
zi:RUJEOLA,POLIOMELITA,LEPTOSPIROZA.
5.FEBRA RECURENTA
-episoade febrile repetate,scurte cu pauza de cateva
zile(Ex.in FEBRA RECURENTA si in FEBRA muscaturii
de sobolan)
6.FEBRA ONDULANTA
-perioade febrile,ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate,trecerea facandu-se lent,in BRUCELOZA
7.FEBRA NEREGULATA
-fara periodicitate,in SEPTICEMIE
2.FRISONUL
-contactii muscular puternice
3.PILOERECTIE-piele de gaina,senzatie de frig
4.SINDROM FEBRIL:
cefalee-o durere craniana insotita de tensiune si
senzatie de ametiala,poate sa imbrace mai multe
caractere:-cefalee occipitala,frontala,de tip
migrenos(cand se instaleaza pe hemicraniu,roseate
fetii,senzatie de voma,ameteala)
inapetenta-lipsa poftei de mancare(anorexie-pe timp
indelungat)
tahicardie-cresterea frecventei pulsului
tahipnee-cresterea frecventei respiratiei
sete
oligurie-excretia urinei sub 500 ml/24 ore
hiperstenurie-urini foarte concentrate

30

3/03/2008

convulsii-succesiune de contractii involuntare,ale unor

grupe musculare(cunvulsii locale) sau ale intregii
musculature(convulsii generalizate)
halucinatii-perceptie fara obiect,fata de care bolnavul nu
are atitudine critica si care poate fi generatoare de delir.
dezorientare
greturi
varsaturi-indepartatea violenta a continutului
stomacal,care pot fi de origine periferica urmate de
greata sau central fara greata(in jet).
5.BULIMIE-senzatie exagerata de foame,mananca fara
control
6.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII datorata
edemului laringian si a glutei.Este o urgenta mare care
necesita TRAHEOSTOMIE(o interventie chirurgicala)
7.TULBURARI CIRCULATORII:
PULS accelerat,bradicardic,cu
extrasistole,aritmic,fluoter(in tahicardii neregulate)
8.Hta,HTA-hipo/hipertensiune
9.RINOREE-secretie mucoasa apoasa
nazala,persistenta,care apare in special in raceala
comuna.
10.RAGUSALA
-datorita edemului corzilor vocale
11.DISLALIA-balbaiala
12.TAHILALIA-vorbire rapida
13.BRADILALIE-vorbire lenta
14.MODIFICARI ale functiilor vitale:
STOP CARDIO-RESPIRATOR cu:
- hTA
-racirea tegumentelor
-obnubilare-stare de letargie(somn
profund,prelungit,insotit de diminuarea functiilor vitale)
-coma de grad I,II,III,IV
31

3/03/2008

MACROORGANISM
MIJLOACELE DE APARARE ALE ORGANISMULUI:
1.BARIERA ANATOMICA a pielii si mucoaselor
-mucoasele sunt mai usor de atacat pt.ca le lipseste
tesutul cornos.Sunt protejate de o enzima antibacteriana
LYSOZIMUL(in lacrimi,secretii nazo-farigiene,saliva)
2.pH acid din mucoasa,vagin,cai urinare,stomac
3.FLORA SAPROFITA
-care actioneaza prin concurenta asupra germeniilor care
invadeaza mucoasele
-tratamentul nerational cu antibiotice deprima aceasta
flora si favorizeaza aparitia CANDIDOZEI(ciuperca).
-pielea si mucoasele se curata prin:descuamare,exfoliere
sau prin fluxul continuu care spala mucoasele.
4.FACTORI NESPECIFICI:
FAGOCITOZA-particulele straine inglobate si distruse de
catre LEUCOCITELE aflate in sistemul circulator si de catre
celulele fixe din tesuturi:NEVROGLIA,SISTEMUL
ETICOENDOTERIAL,CELULELE KUFFER din FICAT.
Fagocitoza are mai multe etape functionale si este
activata de OBSONINE,LINFOCHINE,FIBRONECTINE
Fagocitoza este activa atat la poarta de intrare a
organismului dar si in tesuturi,vase,ganglioni si sange.
In tesuturi agentul patogen este atacat de alte sisteme
imune de aparare:LINFOKINE sau
CITOKINE,CASECTINA(factor de distrugere al tumorilor si
INTERFERONI.Toate acestea actioneaza asupra agentului
patogen dar si asupra factorilor chimici,radiatii,cancer.
FACTORI SPECIFICI
IMUNITATEA
-rol decisiv indreptat asupra unui anumit agent patogen
-are ca suport 2 TIPURI de LIMFOCITE:

32

3/03/2008

1.LIMFOCITELE B care se transforma in PLASMOCITE si

secreta ANTICORPII CIRCULATI(IMUNOGLOBULINELE
care dau IMUNITATEA HUMORALA)
2.LIMFOCITELE T-au o actiune citotoxica si produc
LINFOCHINELE ce dau IMUNITATEA CELULARA.
1.IMUNOGLOBULINELE
-IMUNOGLOBULINELE G-reprezinta 70%,neutralizeaza
EXOTOXINELE care sunt ANTICORPI- ANTITOXICI
-ANTIVIRALI
-actioneaza specific
-trec prin placenta(de aceea nou-nascutul are imunitate
de la mama in primele 6 luni de viata)
-ele apar la 2 saptamani dupa contactul cu agentul
patogen atunci cand imunoglobulinele M incep sa scada
IMUNOGLOBULINELE M-5-10%
-apar precoce dupa infectie(cand este vorba de o infectie
recenta)
-dupa o perioada de timp(2-6 sapt.) sunt inlocuite de
imunoglobulinele G
-nu trec prin placenta de aceea sugarul in prima si a doua
luna este foarte sensibil la infectiile aparatului digestive.
IMUNOGLOBULINELE A
-se gasesc in ser,secretii mucoase,lacrimi,colostru(prima
secretie din lapte)
IMUNOGLOBULINELE D
-rol in reglarea LIMFOCITELOR B
IMUNITATEA CELULARA(sau LIMFOCITELE T)
-este data de celule accesoare sau mononucleare
circulante si de histiocite.;de LIMFOCITELE T care
regleaza reactiile de aparare celulara,sunt de mai multe
feluri:
1.LIMFOCITE T4-CELULE HELPER-stimuleaza limfocitele B
sa produca ANTICORPI.

33

3/03/2008

2.LIMFOCITE T8-SUPRESOARE-inhiba reactiile celulare

excesive si inpiedica formarea de autoanticorpi.
3.LIMFOCITE K CITOTOXICE-care distrug VIRUSURILE si
TUMORILE
4.LIMFOCITELE NK(natural killer)-CELULE UCIGASE
NATURALE
-distrug numai celulele acoperite de anticorpi
N:Fara IMUNITATE CELULARA si HUMORALA am fi
morti in orice moment.

RUBEOLA
DEFINITIE:
-boala virala infectioasa si extrem de contagioasa.
EVOLUTIE:
-ADENOPATII
34

3/03/2008

-ERUPTIE MICROPAPULOASA asemanatoare cu

SCARLATINA
-FEBRA inconstanta
-EFECTE TERATOGENE asupra fatului(gravid in luna 3-4)
ETIOLOGIE:
-este un VIRUS ARN din familia TOGAVIRIDAE,nerezistent
in mediul exterior.
EPIDEMIOLOGIE:
-apare sporadic dar si epidemic
-numeroase cazuri asimptomatice
-focare epidemice in scoli deobicei
SURSA DE INFECTIE:
-OMUL bolnav dar si cel cu evolutie asimptomatica
CALEA DE TRANSMITERE:
-AEROGENA prin picaturi inca din faza de INCUBATIE
-posibil si prin obiecte recent contaminate
-TRANSPLACENTARA
RECEPTIVITATE:
-UNIVERSALA
-scade cu varsta
-90% din adulti au ANTICORPI
SIMPTOMATOLOGIE:
-INCUBATIE lunga 15-20 zile
-DEBUT sters
-FEBRA moderata la copil
-EXANTEM:-CATAR
-la adult debutul este zgomotos cu febra mare
-stare generala proasta
-ERUPTIA apare dupa 24 de ore
pe:fata,generalizare rapida
-in ore
-MICROPAPULE ROZ(mai deschise decat in
rujeola)

35

3/03/2008

pe membre
congestiv

-pe trunchi poate sa ia aspect rujeliform dar

poate sa ia aspect scarlatinos,fara fond

-eruptia dispare in 24 de ore(caracterul

eruptiei produce
confuzie cu rozelele din sifilis)
-ENANTEM:-ADENOPATIE(POLIADENOPATIE)
-incepe inaintea eruptiei si persista dupa ea
chiar saptamani
-GANGLIONII sunt moderat crescuti in
volum,nu sunt
durerosi si nu supureaza.
SEMN DIAGNOSTIC:-sunt prinsi GANGLIONIISUBOCCIPITALI
-SUBMAXILARI
-SUBMASTOIDIENI
-LATRIOCERVICALI
-AXILARI
-adultul face si febra inalta spre deosebire de copil.
COMPLICATII:-copii nu prea fac complicatii
-o rubeola la adult poate sad ea:MENINGOENCEFALITE
-TROMBOCITOPENIE
-POLIARTRITA
-EFECTUL TERATOGEN
DIAGNOSTIC:
-ERUPTIE ROZA fugace
-ADENOPATIE SUBOCCIPITALA
36

3/03/2008

-FEBRA variabila
DIAGNOSTIC DE LABORATOR:
-PLASMOCITOZA incepand din a 4-a zi
-TESTE SEROLOGICE
-REACTIA HAI(hemaglutinoinhibare)
-RFC
-IMUNOGLOBULINE M
TRATAMENT:nu este
PROFILAXIE:VACCINARE ANTIRUBEOLICA introdusa si
la noi in tara pt.sexul feminine incepand de la varsta de
15-16 ani pana la 21-22 ani.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL SCARLATINA-RUJEOLARUBEOLA
SIMPTOM SCARLATINA
RUJEOLA
RUBEOLA
E
INCUBATI 3-6 zile fara
8-10 zile
15-18-20
E
simptome
zile
DEBUT
Brusc
Progresiv
Variabil in
Febra,angina
-febra,CATAR functie de
varsaturi
varsta
ADENOPATII
febra,eruptie
INVAZIE
1 zi
3 zile
Cateva ore-1
CATAR
zi
NAZOADENOPATIIL
BRONSIC,OC E se exting
ULAR
Usor CATAR
Uneori
DIAREE
ENANTEM
QOPLIC
ERUPTIE: Micopapuloasa Maculopapul Macule roz
1.aspect -fond
oasa
mici
congestive
Catifelata
37

3/03/2008

-aspra la pipait
2.debut
Pe gat si piept
3.general 24 ore
izare
4.durata 3-4 zile
5.evoluti Descuamatie
e
furfuracee intr-o
prima faza este
precoce,in
urmatoarea
faza se desface
in lambouri
6.senzati prurit
e
subiectiv
a
SEMNE
MASCA FILATOV
PARTICUL sau
ARE
SCARLATINOAS.
CICLUL
LINGUAL
SEMNUL PASTIA
FEBRA
INALTA

ALTE
SEMNE
CLINICE
COMPLIC

ANGINA si
STARE TOXICA

Portiuni
integer de
piele
Dupa urechi
3 zile

Pe fata si gat
Ore

5-6 zile
Ramane o
pigmentare
cafenie

2-3 zile
Fara urme

Fara prurit

Uneori

Faces plans

DIFAZICA

La copil de
multe ori
absenta
La adult
prezenta

CATAR
RESPIRATOR

POLIADENOP
ATIE

TOXICE,SEPTICE CRUP
38

MENINGOENC

3/03/2008

ATII

,SINDROM POST ENCEFALITA EFALITA

INFECTIOS
BRONHOPNE POLIARTRITA
UMONII
EFECT
TERATOGEN
DIAGNOS CLINIC
CLINIC
CLINIC
TIC
EPIDEMIOLOGIC EPIDEMIOLO De
De LABORATOR GI.
LABORATOR
CITODIAGNO ST
PLASMOCITO
ZA

VARICELA(varsat de vant

DEFINITIE:
39

3/03/2008

-boala infectioasa virala extreme de contagioasa

-ERUPTIE VEZICULOASA care apare in valuri-FEBRA-CATAR
RESPIRATOR(mai rar la copil)
ETIOLOGIE:VIRUS VARICELO-ZOSTERIAN(VIRUS
AND),face parte din familia HERPETOVIRIDE alaturi deVIRUSUL HERPETIC HOMINIS I,II
-CITOMEGALIC
-Epstein-Barr al
MONONUCLEOZEI
INFECTIOASE
-aceste virusuri au efecte diferite,unele sunt
oncogene,altele teratogene etc.
EPIDEMIOLOGIE:
-in special la copil evolueaza endemul epidemic
-extrem de contagioasa
IZVOR DE INFECTIE:OMUL bolnav
CALEA DE TRANSMITERE:AEROGENA
IMUNITATE:DURABILA dar VIRUSUL(INFORMATIA
GENETICA ramane dizolvata in GANGLIONII RAHIDIENI si
CRANIENI foarte multa vreme
SIMPTOMATOLOGIE:
-INCUBATIA lunga 2 sapt.
-DEBUT sters
-la adulti:-FEBRA
-CEFALEE
-CATAR RESPIRATOR
-ERUPTIA apare dupa 1-2 zile in valuri eruptive din zeci
de elemente pe o perioada de aprox.10 zile
-intai apare o macula apoi macula-papula,trece in
vezicula in cateva ore,continutul se tulbura,este infiltrate
de polinucleare,apoi se usuca
-crusta care se desprinde in 1-2 saptamani cu o usoara
depigmentare
40

3/03/2008

DISTRIBUTIA:apare pe trunchi,coapse,in axila,in pielea

capului si fata.
-uneori apar si pe mucoasa bucala,anogenitala si chiar
laringe dand CRUPUL
-ERUPTIA este pruriginoasa
Sugarii au imunitate pana la 6 luni de la mama lor
Eeste foarte grava la persoanele cu imunitate scazuta si
poate avea o FORMA HEMORAGICA mortala
COMPLICATII:
-PNEUMONII
-MENINGOENCEFALITE;suprainfectii ale veziculelor
HERPES-ZOSTER(ZONA ZOSTER)

Se manifesta printr-o ERUPTIE sub forma de buchete

de vezicule pe un fond mai infiltrate distribuite pe un
metamer(o zona care corespunde teritoriului deservit de
neuronii senzitivi din ganglionul lui GASER,ai nervului
TRIGEMEN care are o ramura OFTALMICA,MAXILARA si
MANDIBULARA precum si GANGLIONII RAHIDIENI
pt.trunchi si membre
-ganglionii regionali sunt inflamati
-veziculele se transforma in pustule
-dureaza 2 sapt.
-dureri care persista luni de zile dupa caderea crustelor
41

3/03/2008

-EDEMUL este periculos daca apare la nivelul ochilor(pe

cornee)
COMPLICATII:
-MIELITA
-ENCEFALITA
-PARALIZII
TRATAMENT:
1.SIMPTOMATIC
2.DURERII
-nu se permite sa se faca baie pt.ca se
suprainfecteaza
-ACICLOVIR
HERPES HOMINIS I,II
1.HERPESUL HOMINIS I
-infectia herpetica apare in copilarie si se prezinta ca o
infectie cronica aparand sub forma de vezicule pe
tegumente sau mucoase
CLASIFICARE:
1.HERPES LABIAL
2.HERPES PERIBUCAL
3.HERPES NAZO-LABIAL
-uneori primoinfectia herpetica apare cam a trei zi de la
debutul unei boli FEBRILE
-apare numai
in:GRIPA,MENINGOENCEFALITA,PNEUMONIE,GASTROENTE
RITE(DIAREE),LEPTOSPIROZA,CICLUL MENSTRUAL(HERPES
CATANANEMIAL)
O forma periculoasa este CHERATOCONJUNCTIVITA
HERPETICA cat si MENINGOENCEFALITA HERPETICA,la
imuno-deprimati se mai observa dar nu intodeauna si o
HEPATITA HERPETICA
42

3/03/2008

2.HERPES HOMINIS II
-este forma de boala care da HERPESUL GENITAL si
este cea mai raspandita boala cu transmitere sexuala
dupa GONOREE.
TUSEA CONVULSIVA
(tusea magareasca)

DEFINITIE:
-boala acuta contagioasa
-apare primavara cam la 2-4 ani
ETIOLOGIE:
-este data de un BACIL GRAM NEGATIV-COCOBACILUL
BORDETELLA PERTUSSIS(bacil scurt,aerob si
produce o toxina pertussis si o neurotoxina)
SURSA DE INFECTIE:OMUL bonav cu forme tipice si
atipice
CALEA DE TRANSMITERE:-AEROGENA
-obiecte recent contaminate
Sexul feminin face mai frecvent boala
SIMPTOMATOLOGIE:
1.INCUBATIE cam 1 sapt.
2.FAZA DE INVAZIE
-dureaza 7-10 zile
-debut progresiv CATARAL cu
RINITA,RAGUSALA,FACIES PLANS
-apoi TUSE NOCTURNA care are caracter spastic urmat
de voma.
3.FAZA DE STARE(faza de chinte)
-tusea este caracteristica si are urmatoarea
desfasurare:copilul devine nelinistit,apoi 5 pana la 10
secuse(tuse) expiratorii scurte,spasmotice,apoi o pauza
cu expir fortat,fata se cianozeaza,urmeaza o expiratie
43

3/03/2008

profunda zgomotoasa care seaman cu ragetul unui

magar,urmeaza din nou alte reprizii si se termina printr-o
expectoratie cu mucus vascos,fata se cianozeaza,isi
musca limba(aceste reprize numite chinte apare la 4-6
ore si se pot desfasura 4-5/24 ore.
Din cauza tusei se produce:-PROLAX RECTAL
CONVULSII
-HERNIE OMBILICALA
-PNEUMOTORAX
Intre chinte starea generala este buna.
4.FAZA DE DECLIN(CONVALESCENTA)
-apare spre a 5-a sapt.
-poate sa fie dominata de o TUSE REFLEXA care
dureaza un timp mai indelungat.
COMPLICATII:
-BRONHOPNEUMONII
-ENCEFALITE
-EMFIZEM
-BRONSIECTAZII
TRATAMENT:
1.ANTIBIOTICE:ERITROMICINA,AMPICILINA,AUGUME
NTIN,BIOCLAVID
2.ANTITUSIVE
3.ANTIEMETICE(impotriva varsaturilor)
4.COMPLICATII
PROFILAXIA:
-este o boala cu declarare obligatorie
-se face prin TRIVACCIN(difttero-tetanic-pertussis)
-prima vaccinare se face la 3 luni
-vaccinare la 6 luni de la ultima doza
-revaccinarea la 10 luni
-se face pana la varsta de 6 ani,dupa se face numai
VACCIN DIFTERO-TETANIC.
PAROTIDITA EPIDEMICA
44

3/03/2008

(OREION sau

INFECTIA URLIANA)

DEFINITIE:
-boala infectioasa acuta,destul de contagioasa provocata
de VIRUSUL URLIAN
ETIOLOGIE:VIRUSUL URLIAN(VIRUS ARN)-PARAMIXOVIRUS
EPIDEMIOLOGIE:
-raspandire UNIVERSALA
-survine sporadic si in epidemii mici
-receptivitate universala(nou-nascutii au anticorpi de la
mama lor pana la 4-6 luni de viata)
-apare frecvent la a doua copilarie,in scoli,internate
-este mai frecventa iarna si primavara
-indicele de contagiozitate este de cca 4050%,corectat si prin cazurile infraclinice se apropie de
80%
-izvorul de infectie-numai omul bolnav
-calea de transmitere-AEROGENA dar si obiecte
recent contaminate
-poate evolua asimptomatic(sau subclinic)
-lasa intodeauna IMUNITATE(85% din populatie este
imunizata cu infectii clinice sau subclinice)
TABLOU CLINIC:
1.INCUBATIA 18-20 zile
2.INVAZIE
45

3/03/2008

-debuteaza relativ brusc cu febra mica sau moderata

3.PERIOADA DE STARE
-debuteaza relativ brusc cu febra peste 38C
-jena la masticatie daca glandele parotide sunt mult
tumefiate
-cefalee
-tumefierea glandelor salivare parotide unilateral apoi
intr-o zi-2 bilateral
-capul ia forma de para
-pielea nu este inflamata
-consistenta este pastoasa
-nu sunt dureroase,mai mult jena
-tumefactia dispare dupa 1 sapt.
-nu supureaza decat numai in cazuri exceptionale
-uneori sunt prinse si alte glande salivare
SUBMAXILARE
-tot uneori pot fi atinse si
PANCREASUL,TESTICOLELE,OVARELE(mai rar),chiar
si in gladele MAMARE.
COMPLICATII:
1.ORHITA URLIANA(prinderea testicolelor,apare dupa
purbertate:inflamatii,dureri,edem,roseata in zona
genitala;repaus la pat,punga cu gheataantitermice,antiinflamatoare)
2.PANCREATITA URLIANA
-apar dureri abdominale,greata,varsaturi
-creste AMILAZEMIA
-trecator si HIPERGLICEMIE si GLICOZURIE
3.MENINGITA URLIANA
-febra mare
-cefalee
-fotofobie
-varsaturi
-reactie meningiana
46

3/03/2008

-evolutie buna
TRATAMENT:
1.IZOLARE la domiciliu 14 zile
2.DIETA cu continut redus de lipide si glucide
3.IGIENA cavitatii bucale
4.combaterea febrei si
durerii(ALGOLCAMIN,PARACETAMOL),ANTIEMETICEMETOCLOPRAMID
PROFILAXIE:
-izolarea cazurilor de obicei la domiciliu
-contactii copii vor fi supravegheati pe perioada de
incubatie maxima pt.oreion 21 de zile
-imunizarea activa cu vaccin viu atenuatTRIVACCIN(antiparotidic-antirujeolic-antirubeolic)protectia este de 95-98%
-vaccinul este contraindicat la cei cu alergie la
proteinele din ou,la cei cu imuno-depresii
importante,gravide;se administ. dupa varsta de 1 an.

47

3/03/2008

DIFTERIEA
DEFINITIE:
-boala infectioasa acuta produsa de BACILUL
DIFTERIC(GRAM POZITIV AEROB)
-bacilul se multiplica la poarta de intrare in
FARINGE si produce EDEM si false membrane
-produce o EXOTOXINA care are efecte toxice asupraMIOCARDULUI
-boala este cu internare obligatorie si declarare -S.N.
nominala.
-SISTEM
RENAL
ETIOLOGIE:
-BACILUL DIFTERIC(CORNYNEBACTERIUM
DIPHTERIAE)
48

3/03/2008

-sunt 3 TIPURI de BACILI:

1.GRAVIS
2.INTERMEDIUS
3.MITTIS
(gravidatea lor este in ordine crescatoare)
EPIDEMIOLOGIE:
-boala evolueaza endemo-epidemic la copii
-morbiditate destul de mare
-mortalitate in proportie de 30-40% netratata
-SURSA DE INFECTIE:-OMUL bolnav
-purtatorul convalescent
-purtatorul sanatos
-la 100 de persoane-5% prezinta bacil difteric in faringe
care initial nu sunt toxigeni dar pot deveni periculosi si
sursa de epidemii.
-CALEA DE TRANSMITERE:RESPIRATORIE(print
use,stranut) si prin contact apropiat.
-introducerea TRIVACCINULUI DTP a scazut f. mult
morbiditatea
-aparitia unui caz,depistare,internare obligatorie
-izolare suspecti in spital,tratament
-B se supravegheaza 3 luni de la iesirea din spital prin
controale bacteriologie
-focarul respectiv se supravegeaza 10 zile
-carantina pt.colectivitatiile de copii
-contactii toti se vaccineaza
-suspiciunea se anunta telefonic la MINISTERUL
SANATATII.
SIMPTOMATOLOGIE:
1.INCUBATIA 2-3-4 zile
-se localizeaza pe-mucoasa farigiana 96-98%
-amigdale---------------------laringe 1-2%
-nas
0,5%
49

3/03/2008

-in alte parti.Ex.infectie anogenitala

2.ANGINA DIFTERICA
-are un debut treptat
-febra mica dar oboseala foarte mare
-varsaturi
-inapetenta
-este de culoare alba,pe un fond rosu inchis
-pe amigdale se vad depozite albicioase
sidefii(false membrane) care se detaseaza greu pt.ca
sunt numai din fibrina
-membranele pot aparea si in alte amigdalite,dar o
angina cu membrane,cu o intensa oboseala,stare
toxica,paloare reprezinta un grad de risc de aceea starea
de astenie,membranele si edemul trebuie sa duca la
tratament imediat.
-GANGLIONII REGIONALI sunt tumefiati,gatul ia un aspect
ingrosat.
-hTA(pt.ca face MIOCARDITE)
-tahicardie cu puls filiform
-tratamentul imediat cu SEROTERAPIE(SER
ANTIDIFTERIC care este heterolog de origine
animala) scade febra,membranele nu se mai exting
Caii se injecteaza,se recolteaza sangele,se separa SERUL
care contine ANTOCORPI
ANTITOXICI(PURIFICAT),SERUL se injecteaza o parte i.v
si o parte i.m.
Nici o antiterapie nu se face decat respectandu-se
MASURILE ANTISOCANAFILACTIC(cu trusa antisoc
anafilactic alaturi).
TRUSA contine:-min.4 fiole HCC -MIOFILIN
-ADRENALINA
-o alta localizare este DIFTERIA LARINGIANA(mai
rar)-falsele membrane din faringe se exting in laringe.
DIAGNOSTIC: -se bazeaza pe date:
50

3/03/2008

-epidemiologice
-anamnestice(absenta vaccinarii)
-clinice:-febra
-TIRAJ
-SINDROM TOXIC
-DISPNEE cu POLIPNEE
-raguseala
-cianoza
-tuse spstica
-agitatie
-laringo-spasm
-necesita imediat
INCUBATIE
-afonie
sau TRAHEOSTOMIE+
-insuficienta respiratorie SEROTERAPIE si
ANTIBIOTICE
-obstructie glotica rapida
-STRIDOR(respiratie suieratoare)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL cu:
-alte laringospasme din GRIPA
-un EDEM ALERGIC(corp strain)
-OREION
COMPLICATII:
1.MIOCARDITA TOXICA care poate aparea cam intre a
2-a,a 3-a sapt.
-deces subit
2.NERVOASE:
-PARALIZIA VALULUI PALATIN cand numai poate
inghiti,vorbire nazonata
-PARALIZII OCULARE
-PARALIZII FACIALE
TRATAMENT:
1.SEROTERAPIE concomitent ANTIBIOTICE in special
ERITROMICINA
2.REPAUS la pat
PROFILAXIE:
-TRIVACCIN(DIFTERO-TETANIC-PERTUSSIS) incepand
de la 3 luni cu vaccinari,revaccinari

51

3/03/2008

-obligatoriu dupa SEROPROFILAXIE se face

VACCINAREA cu ANATOXINA DIFTERICA.
GRIPA

DEFINITIE:
-boala infectioasa acuta virala,foarte contagioasa
ETIOLOGIE:
-este data de VIRUSUL GRIPAL(VIRUS ARN)OTRTHOMYXOVIRUSURI
-acest virus are o structura mai complicata dar trebuie
retinut ca are in special 2
componente:HEMAGLUTINA(H) si NEUROAMIDAZA(N)
-sunt 3 SEROTIPURI GRIPALE:A,B,C
-cel mai periculos este A care poate avea urmatoarele
subtipuri:H1,H2,H3 precum si N1,N2.
-dupa aceste subtipuri se face si clasificarea virusuriilor
-in clasificare se tine seama de SEROTIP,locul unde a fost
descoperit,anul si cele 2 componente:H si N.
-in fiecare an este alt tip de virus
EPIDEMIOLOGIE:
-TIA A produce epidemii dar si pandemii(epidemiile dau
un caracter zezonier iar in pandemii sezonul nu mai
conteaza)
-SURSA DE INFECTIE:OMUL bolnav cu
secretii,periculos in primele 3-5 zile de boala
52

3/03/2008

-periculoase sunt si formele atipice

-mai nou s-a luat in considerare ca rezervoare de virusuri
si animalele si pasarile cu rol mutant in antigenitatea
gripei.
SIMPTOMATOLOGIE:
1.INCUBATIE cateva ore
2.DEBUT brusc-febra mare
-cefalee cu dureri orbitale
-astenie
-dureri lombare,musculare si de
articulatii
-CURBATURA,stare generala alterata
-frisoane
-gripa dureaza de la 3-7 zile
-CURBA TERMICA poate sa apara DIFAZIC
-facies congestionat
-limba saburala
-manifestari respiratorii
-raguseala
-tuse neproductiva
-uneori scaune diareice
-CATAR NAZAL
COMPLICATII:
1.CRUP GRIPAL(laringo-spasm gripal)
2.MIOCARDITE
3.PNEUMONII GRIPALE
4.MENINGITE sau in cazuri severe
MENINGOENCEFALITE
DIAGNOSTIC:
1.CLINIC
2.se fac TESTE
SEROLOGICE=HAI(hemaglutinoinhibare)-REACTIA
HIRST
3.REACTIA RFC
53

3/03/2008

TRATAMENT:
1.ANTIGRIPALE-antitermice(PARACETAMOL,IBUPROFEN)
2.ANTITUSIVE intr-o prima faza sa opreasca tusea iar in
a doua faza sa ajute la expectorare.
3.POLIDIN(stimulator nespecific al rezistentei antiinfecti)
si CANTASTIM
PROFILAXIE:VACCINARE ANTIGRIPALA
TBC
TUBERCULOZA

TBC pulmonar

DEFINITIE:
-boala infecto-contagioasa care evolueaza cronic
ETIOLOGIE:
-este produsa de MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS sau
BACILUL lui ROBERT KOCH(BACIL GRAM POZITIV)
54

3/03/2008

-in prima faza se dezvolta in plamani niste formatiuni

care seaman ca niste tuberculi de unde vine si denumirea
bolii-TUBERCULOZA.
I.PRIMOINFECTIA
-apare in copilarie chiar in primele zile,pe cale
AEROGENA.
-infectia produce un COMPLEX PRIMAR format din :
1.AFECT PRIMAR cu atingerea ganglionilor din hilul
pulmonar
2.ADENOPATIE HILARA
-aceasta infectie se vindeca si ramane in plaman o
calcifiere hilara(in lobul superior drept o pata albicioasa
numita CALCIFIERE HILARA)
-dupa afect primar urmeaza o perioda de latenta a
microbilor care se introduc intracelular,sta acolo ani de
zile pana cand omul are o scadere
de imunitate si atunci se produce o diseminare a
germenilor care se pot instala pulmonar,osos,meningial
s.a.
TUBERCULOZA este o boala extraordinar de
raspandita,considerata o boala a saraciei
ETIOLOGIE:
-BACILUL KOCH-este un bacil stric aerob cu o rezistenta
foarte mare in mediul extern si la uscaciune
-sunt 3 TIPURI:UMAN,BOVIN si AVIAR
-mai sunt si altele mai putin patogene:MYCOBACTERIUM
CANSA si MYCOBACTERIUM AVIUM
DEPISTAREA:
-se face cu IDR la PPD(protein purificata dermica)
-daca TESTUL este NEGATIV(nu se inroseste)
inseamna ca nu are infectie
-daca are un diametru mai mare de 1-2 cm este
HIPERALERGIC(nu are IMUNITATE) si e posibil sa
faca TUBERCULOZA(TESTUL este POZITIV).
55

3/03/2008

IZVOR DE INFECTIE:OMUL bolnav care elimina cantitati

mari de germeni prin vorba,sputa.
-intodeauna se cauta B.K. in SPUTA.
CALEA DE TRANSMITERE:
1.AEROGENA
2.DIGESTIVA prin lapte,branza
RECEPTIVITATE:
-foarte mare la copii sub 3 ani si dupa varsta de 50 de
ani,la diabetici,bolnavi cronici;dupa RUBEOLA si TUSE
CONVULSIVA
SIMPTOMATOLOGIE:
-prima infectie apare cel mai des dupa o lunga perioada
de latenta
-debuteaza cu subfrebilitate dimineata si seara 37,238,4C
-diaforeza
-oboseala
-tuse
-paloare
-scadere ponderala
-o tuse la inceput neproductiva apoi cu sputa
-hemoptizie minora
EVOLUTIE:-HEMOPTIZIE puternica(tuse cu sange) cand
se spune ca bolnavul isi scuipa diagnosticul
2.PLEUREZIE SEROFIBRINOASA
-infectia trece la pleura si se formeaza lichid pleural
SERO-FIBRINOS(se face PUNCTIE PLEURALA)
3.TBC GANGLIONAR fie la nivelul HILURILOR
PULMONARE dar si LATEROCERVICAL(SCROPULUS
popular)
4.TBC RENAL
5.TBC OSOS

56

3/03/2008

6.TBC GENITAL la barbat se instaleaza la nivelul

epididimului testicular si TBC UTERIN la femei-porneste
de la TBC RENAL.
7.PERITONITA TBC-plecata de la un TBC GANGLIONAR
MEZENTERIC
8.MENINGITA TBC-evolutie letala
9.TBC DISEMINAT-care cuprinde intreg plamanul,cu
afectarea starii generale:HEPATO si SPLENOMEGALIE
DIAGNOSTIC:
-RADIOSCOPIE
-RADIOGRAFIE
-EXAMEN HISTOPATOLOGIC
-punerea in evidenta a bacilului koch in culturi
TRATAMENT:
-3 sau 4 medicamente associate:-RIFAMPICINA
-ETAMBUTOL
-HIDRAZIDA
PIRAZINAMIDA
PROFILAXIE:
-depistarea cazurilor posibile prin controale medicale
obligatorii la casatorie,angajare,schimbare loc de munca
etc.
-depistare prin screening populational,care se efectuiaza
prin:RADIOSCOPII,RADIOGRAFII
-IDR la PPD facute la grupurile de risc:copii,tineri etc.
-CONTROLUL B.K. la bolnavii cunoscuti si contacti.
-VACCINAREA VCG la grupele de varsta conform
instructiunilor
-masuri luate in focare TBC:-IZOLARE in spital
-masuri fata de contacti
-dezinfectie
-supravegherea bolnavilor
externati
MENINGITA
57

3/03/2008

-un grup omogen din punct de vedere etiologic

-reuneste toate bolile infectioase care au comun
sindromul meningian
SINDROMUL MENINGIAN:-cefalee
-febra
-varsaturi
-fotofobie
-redoarea cefei(ceafa
de lemn)
-SEMNUL GRUSCHI si
CHELNIGONUL
-pozitie cocos de pusca
-tulburari de senzoriu
care poate sa mearga
De la somnolenta pana
la coma.
-modificari
neurologice(diferite paralizii)
Sindromul meningian poate sa apara in 3 situatii:
1.MENINGITA cu afectarea ARAHNOIDEI si PIAMATER
produse in special de VIRUSI,BACTERII,CLAMYDII,FUNGI
dar si alti factori infectiosi.
2.REACTIA MENINGIANA cand avem:ALBUMINORAHIE
USOARA si cateva zeci de celule/m3
3.MENINGISMUL cand sindromul meningian este
discret,fara modificari lichidiene,singura modificare fiind
cresterea presiunii LCR pe ac.
Orice B care se prezinta cu aceste simptome I se face
imediat ANTIBIOTICE si prin PUNCTIE i se extrage
LCR(lichid cefalo rahidian).
ETIOLOGIE:
-BACILI GRAM NEGATIVI:-COLI
-SALMINELLE
-PROTEUS
58

3/03/2008

-COCI GRAM POZITIVI:-PNEUMOCOC

-STREPTOCOC
-STAFILOCOC
-KLEBSIELLA
-PIOCEANIC
-la sugari pe primul loc:-STAFILOCOCUL
-PNEUMOCOCUL
Si GRAM NEGATIVI
-la copii mai mari:-MENINGOCOC
-PNEUMOCOC
-la adulti:-PNEUMOCOC
-MENINGOCOC
-STAFILOCOC
CLASIFICAREA MENINGITELOR se face dupa LCR:
1.MENINGITE cu lichid purulent:
-REACTIA PANDY intens pozitiva
-albuminorahii de peste 300-500%
-in sendiment are mii sau zeci de mii de elemente
celulare,cu predominenta de 95-100% a neutrofilelor
2.MENINGITE cu lichid clar(seroase)
-PANDY variabil
-celule de la zeci la 2000
-in MENINGITA TBC sunt prezente LIMFOCITE
-in MENINGITELE VIRALE(sunt benigne,ele se mai numesc
NESUPURATIVE) sunt prezente MONONUCLEARE
3.MENINGITE HEMORAGICE-sunt meningite bacteriene
caracterizate prin prezenta sangelui in LCR
MENINGITA TUBERCULOASA
-este localizarea infectiei la meninge dupa o diseminare
hematogena la plaman.
TABLOU CLINIC:
1.INCUBATIA poate fi lunga(luni sau ani)
2.INVAZIA dureaza mai multe saptamani
59

3/03/2008

3.DEBUT:insidious,prelungit,precedat de semene de
impregnare tuberculoasa:-oboseala
-inapetenta
-transpiratii
4.PERIOADA DE STARE:-cefalee,fotofobie,varsaturi
-semnele de iritatie meningiara:
ceafa de lemn(REDOAREA CEFEI),
se termina in 6 sapt.
-paralizii de nervi cranieni cu
diplopie(vedere
dubla),ptoza palpebrala,apoi
pareze,tulburari
senzoriale,COMA.
DIAGNOSTIC:
-anamnestic
-epidemiologic
-clinic(pe SINDROM MENINGIAN cu redoarea
cefei,manifestari de impregnare
tuberculoasa:paloare,slabire in
greutate,subfrebilitate,transpiratii,tuse
EPIDEMIOLOGIE:
-boala este cu internare obligatorie
1.REZERVOR DE INFECTIE:strict uman
2.RECEPTIVITATE:generala,aparent mai crescuta la
varstele extreme
3.CALEA DE TRANSMITERE:aerogena
MENINGITELE PURULENTE apar la orice varsta,lasa
sechele neuropsihice invalidante,se face PUNCTIE
RAHIDIANA.
Debutul este brutal,frison,febra,varsaturi.O modalitate
de debut este si acea cu un debut in plina sanatate
aparenta cu o COMA.

60

3/03/2008

Semnele fizice sunt importante:redoarea cefei,semnul

Brudzinschi,Kerning,herpes perinazal care apare dupa 3
zile.
Foarte importanta este evolutia grava la copii si
sugari,mai intodeauna este vorba de o etiologie
bacteriana.
SINDROMUL MENINGIAN(cefalee,greturi,vomismente
explosive,fotofobie;bradicardie;febra):
Sunt prezente cele 4 SINDROAME:
1.SINDROM INFECTIOSINFLAMATOR(febra,indispozitie,curbatura,stare de
rau,inapetenta)
2.SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE
INTRACRANIANA(cefalee,greturi intense si
vomismente,fotofobie)
3.SINDROMUL DE IRITATIE MENINGEE:
-dunga meningitica(hiperestezie cutanata)
-pozitia spontana a bolnavului,de protective a meningelui
inflamat(redoarea cefei,semnul Brudzinski al
cefei,contralateral;semnul Kering I.II,sensibilizat;bolnavul
ia pozitie de cocos de pusca)
4.SINDROMUL ENCEFALITIC
-este prezent de obicei in meningitele bacteriene cu LCR
purulent,in meningitele tuberculoase,carbunoase si
aproape in niciodata in meningitele virale(perturbari ale
senzorului;fals sindrom de localizare)
MENINGITA MENINGOCOCICA CEREBRO-SPINALA
EPIDEMICA
DEFINITIE:
-este o boala infectioasa si contagioasa acuta
caracterizata printr-o evolutie severa ,de obicei letala in
absenta tratamentului antibiotic corespunzator,si cu risc
de sechele importante.
ETIOLOGIE:
61

3/03/2008

-NEISSERIA MENINGITIDIS-coc
aerob,imobil,nesporulat,de 0,5-0,8 microni,gram
negative;aspect de boabe de cafea
EPIDEMIOLOGIE:
SURSA DE INFECTIE:este omul bolnav acut,dar si
purtatori sanatosi,faringieni
-este o meningita purulenta care apare in special la copii
si tineri
TABLOU CLINIC:
INCUBATIE:este scurta,intre 2-7 zile
DEBUT:de obicei brusc si rapid progresiv cu fenomene
inflamatorii(febra,curbatura,stare de rau)
-prezenta sindromului meningian
-pe tegumente apar elemente sub forma de petesii sau
purpura care dispar la presiune.
DIAGNOSTIC:
-epidemiologic
-clinic,in special pe varsta
-de laborator-prezenta meningococului in LCR
MENINGITA STREPTOCOCICA
-data de STREPTOCOCCUL PNEUMONIAE
SURSA DE INFECTIE:purtatori de streptococci
-apare de obicei la toate varstele cu letalitate mai mare la
batrani
DIAGNOSTIC:
-orice meningita acuta instalata brutal la orice varsta dar
mai ales la adult,associate cu prezenta unor focare
septic(OTITA,SINUZITA,RINO-FARINGITA)
-apare HERPES PERIO-NAZAL
MENINGITA cu HAEMOPHILUS
INFLUENZAE(COCOBACIL GRAM NEGATIV)
-apare la copilul sub 5 ani

62

3/03/2008

-debut insidios,indispozitie,tulburari digestive,sindrom de

iritatie meningiana
-cazurile mai severe se prezinta cu pareze de nervi
cranieni si confuzii
-ca diagnostic se face examen bacteriologic al LCR.
Meningita cu enterobacterii apare la nou- nascuti si la adulti. Evolutia
este foarte grava, letalitatea de peste 60%. Recunoasterea meningitelor la
nou-nascuti nu este usoara , semnele meningiene fiind absente ori sterse.
Primele semne apar dupa o perioada normala de cateva zile dupa nastere
si constau din: cianoza pielii si mucoaselor, convulsiile, bombarea
fontanelei anterioare, agitatia psihimotorie, hipertonie musculara si febra.
La acestea se adauga varsaturi, plafonarea privirii, uneori semne
meningiene.
MENINGITA CU ENTEROBACTERII
-apare la nou- nascuti si la adulti
-evolutia este foarte grava, letalitatea de peste60%
-recunoasterea meningitelor la nou-nascuti nu este usoara , semnele
meningiene fiind absente ori sterse
-primele semne apar dupa o perioada normala de cateva zile dupa nastere
si constau din: cianoza pielii si mucoaselor, convulsiile, bombarea
fontanelei anterioare, agitatia psihimotorie, hipertonie musculara si febra.
La acestea se adauga varsaturi, plafonarea privitii, uneori semne
meningiene.

PNEUMONIILE INFECTIOASE(aprinderiile de
plamani)
DEFINITIE:
-sunt procese inflamatorii acute,produse de diversi agenti
infectiosi ce afecteaza anumite portiuni din
plamani(segmente,lobuli,lobi),cu manifestari
caracteristice locale si generale.
ETIOLOGIE:GERMENI
FRECVENT Rharacter:
RARI
63

3/03/2008

BACTERII:
-PNEUMOCOCI
-STAFILOCOCI PATOGENI
-HAEMOPHILUS
INFLUENZAE
-ESCHERICHIA COLI
-PROTEUS MIRABILIS
-ENTEROBACTER
-PIOCEANIC
-LEGIONELLA
PNEUMOFILA
-COCI ANAEROBI
-BACTERROIDES
MELANINOGENICUS
-FUSOBACTERIUM
-MYCOBACTERIA TBc
VIRUSURI:
-SINCTIAL respirator
-VIRUSURI PARAGRIPALE
-VIRUSURILE GRIPALE
A,B,C
-ADENOVIRUSURI

-BRANHAMELLA
CATARRHALIS
-alte specii de proteus
-ENTEROCOCI
-ACYNETOBACTER
-ACTINOMICETE
-SALMONELLE
-STREPTOCOCI PIOGENI
-YERSINIA PESTIS
-MYCOBACTERII atipice
i.celulare

-ADENOVIRUSURI(tip
1.2.3.5)
-ENTEROVIRUSURI
-VIRUSUL RUJEOLIC
-VIRUSUL
VARICELOZOSTERIAN
-VIRUSUL HERPES
SIMPLEX
-VIRUSUL CITOMEGALIC

INFRABACTERII
INTRACELULARE:
-MYCOPLASMA
PNEUMONIAE
-CHLAMYDIA PSITTACI
64

3/03/2008

-CHLAMYDIA
PNEUMONIAE(TWAR)
-COXIELLA BURNETTI
FUNGI:
-CANDIDA sp
-CRIPTOCOCCUS
-ASPERGILLUS
-HISTOPLASMA
-PNEUMOCYSTIS CARINII
METAZOARE:
-ASCARIS
LUMBRICOIDES(infiltrat
Loffler)
-STRONGILOIDES
STERCORALIS
CLASIFICAREA PNEUMONIILOR:
-aceasta se sprijina cel mai mult pe aspectul
histopatologic(pneumonii interstitiale(cu stare de
rau,stare
subfrebila,astenie,sudoratii,inapetenta),mixte sau
alveolare) si radiologic(ce se suprapune in mare cu
categoriile histopatologice)
-pt.uzul clinico-radiologic se mai folosesc unii termenii
descriptive ca:PNEUMONII
LOBARE(segmentare),PNEUMONII IN FOCARE
CONFLUENTE sau PSEUDOLOBARE,SCIZURITE sau
PERISCIZURITE.
-din ce in ce mai de se recurge la o noua
clasificare,cu implicatii etiologice si terapeutice,in
2 mari grupe:
1.PNEUMONII COMUNITARE
2.PNEUMONII NOSOCOMIALE
SINDROMUL PNEUMONIC:

65

3/03/2008

-febra,manifestari respiratorii(dispnee,cianoza,junghi
Tharacte,tuse cu sau fara expectoratie)
DIAGNOSTIC:
1.EXAMEN RADIOLOGIC
2.SEMNE OBIECTIVE:raluri crepitante,matitate,absenta
murmurului vesicular,vibratiile pulmonare,tuse Tharacteri
ruginie
In PNEUMONIA ATIPICA aceste semen sunt reduse.
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
EPIDEMIOLOGIE:
-este mai frecventa la barbate decat la femei,in
anotimpuriile reci si umede
-apare sporadic la persoanele anterior sanatoase,dar
posibil si in mici epidemii in colectivitati sau familie
ETIOLOGIE:
-STREPTOCOCCUS PNEUMONIAL(PNEUMOCOCUL)germen gram pozitiv
TABLOUL CLINIC:
-debutul este de obicei brusc in plina sanatate prin
frison solemn,febra(care dureaza 5-10 zile daca nu
este tratata)39-40C,junghi thoracic cu sediu
mamar,tuse uscata la inceput apoi devine productiva cu
sputa caracteristic ruginie,herpes,stare generala
alterata,dispnee,dezhidratare,tegumente calde si
umede
-tahicardie
-polipnee
-mobilitate toracica redusa
-suflu tubar si raluri crepitante(datorita matitatii
pulmonare)
-alcoolicii si batranii fac in general PNEUMONII cu
convulsii si sindrom meningian
66

3/03/2008

DIAGNOSTIC:
1.RADIOLOGIC:
-opacitate omogena sub forma de trunchi cu varful la
hil,uneori se insoteste si de o pleurezie.
2.de LABORATOR:
-leucocitoza cu euzinofile
-examen bacteriologic al sputei
BRONHOPNEUMONIA PNEUMOCOCICA-copii,adulti
-incepe progresiv
-curba febrila neregulata
-focare de condesare pe tot plamanii
PNEUMONIA ATIPICA PRIMARA
(sau microplasmica)
-este cea mai frecventa pneumonie din grupul al treilea
-boala incepe de obicei treptat, cu catar respirator superior, tuse
si febra, mai rar brusc
-in perioada de stare, bolnavul are febra, fiori, tuse uscata,
uneori productiva, cu expectoratie seromucoasa, chiar
hemoptoica, cefalee si mialgii
-in formele severe modificarile radiologice sunt intense,
pastrand caracterul perialveolar si peribronhovascular, uneori cu
prindere pleural
-diagnosticul pozitiv se pune mult mai rar decat frecventa reala
a bolii si aceasta datorita dificultatii izolarii agentului patogen si
accesibilitatii limitate a testelor serologice

-la examenul obiectiv:raluri

subcrepitante,romflante(sau nu)
-semne radiologice:infiltrate situate mai ales in lobi
inferiori uni sau bilaterali.
-datele epidemilogice:prezenta mai multor cazuri in
familie sau colectivitate.
-tratament:ERITROMICINA
PNEUMONIA CU CHLAMYDII
ETIOLOGIE:CHLAMYDIA PNEUMONIAE(TWAR)
67

3/03/2008

INCUBATIE:1-2 sapt.
DEBUT:brusc sau treptat,febra,cefalee,mialgii,tuse
uscata sau expectoratie mucoasa sau hemoptoica
SEMNELE FIZICE sunt sterse dar netratata
prezinta:febra inalta,stare de
confuzie,splenomegalie,pete
lenticulare,astenie,cefalee,mialgii
EXAMEN RADIOLOGIC:
-opacitatii cetoase

INFECTII DIGESTIVE
FEBRA TIFOIDA

1. DEFINIIE:
Febra tifoid este boal infecioas acut sistemic, determinat de
Salmonella typhi, caracterizat prin febr continu, stare tific, splenomegalie i
tulburri digestive.
2.ETIOLOGIA:
Salmonella typhi, familia Enterobacteriaceae, gen Salmonella
-bacilul tific este mobil,gram negative,rezistenta mare in mediul extern
STRUCTURA ANTIGENICA:un antigel somatic,flageral,de virulenta
Rezistent: n ghea luni de zile, n ap 2-3 luni, n materii fecale 2030 de zile, n lapte 35 de zile

68

3/03/2008

Sensibil la: Cloramin1-2%, Bromocet, fenol, formol 5%o (distrus n 30

minute pn la 2h); n 5-7 minute sunt distruse la 1000C.
3. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Afeciunea evolueaz sporadic, incidena la 100.000 locuitori, n anul 1998,
fiind de 0,07 n Romnia i de 0 n vestul rii (nici un caz din anul 1993).
Epidemiile cnd apar pot fi accidentale, explozive, hidrice i alimentare sau
lente, de contact. Grupele de vrst cele mai afectate sunt 20-40 ani i 7-10 ani,
cu sezonalitate de var-toamn.
IZVOR DE INFECTIE:OMUL bolnav si purtatori
CALEA DE TRANSMITERE:transmitere digestive prin produsele patologice
ale B,prin apa cel mai,obiecte,lenjerie
4.TABLOUL CLINIC:
Incubaia: este n medie 10-14 zile, cu limite de 7-21 zile.
Debut: dureaz 5-7 zile, se instaleaz insidios n majoritatea cazurilor, cu
febra care crete gradat spre 39C, cefalee persistent, astenie, ameeli,
dureri musculare, anorexie, creterea treptat a splinei. Debutul poate fi
atipic, monosindromic: pneumotifos, meningotifos, colotifos, nefrotifos etc.
Perioada de stare: dureaz 2 sptmni, n care febra se menine n platou, cu
oscilaii minime; bolnavii sunt apatici, adinamici, cu tulburri de senzoriu (stare
tific; tifos = cea ), hipoacuzie, indiferen, delir, pn la stare confuzional.
Cefaleea este intens, continu, determin insomnie.
Erupia lenticular apare la 7-8 zile de la debut i este reprezentat de macule
congestive, roz, de mrimea unui bob de linte, situate mai ales, pe flancurile
abdominale i la baza toracelui. Maculele dispar fr urm n 3-4 zile.
Manifestrile digestive: anorexie, hiposecreie salivar i gastric,
uscciunea mucoaselor, limb uscat ''de papagal'', cu depozite saburale,
central, dar cu vrfurile i marginile roii. Faringele este difuz
congestionat, i uneori prezint ulceraii ovalare, cenuii, nedureroase
(angina Duguet). Durerile abdominale sunt difuze, mai pronunate n fosa
iliac dreapt unde la palpare se percep zgomote hidroaerice. Formele
69

3/03/2008

severe se nsoesc de meteorism i constipaie prin pareze intestinale

Diareea apare doar n 1/3 din cazuri, scaunele sunt verzui.
Splenomegalia apare precoce, este constant i uneori (mai ales la copii) se
nsoete de hepatomegalie.
Modificrile cardio-vasculare: apare de regul bradicardia cu asurzirea
zgomotelor cardiace i hipotensiunea arterial. Pulsul dicrot se datorete hipotoniei
pereilor vasculari.
Sindromul anemic este accentuat n formele severe i prelungite. Leucopenia
evolueaz cu limfocitoz relativ prin neutropenie i aneozinofilie.
Sindromul hemoragic se manifest prin epistaxis, gingivoragii, metroragii etc i
este determinat de trombocitopenie, hipovitaminoz K i/sau de coagulopatia de
consum.
Perioada de declin:se suprapune cu a 4-a sptmn de la debut, n care febra
scade treptat cu oscilaii mari ntre valorile matinale i cele vesperale. Anorexia
poate fi nlocuit de foame imperioas, iar oliguria cu criz poliuric.
Convalescena:remiterea treptat a simptomatologiei cu normalizarea parametrilor
clinici i biologici.
REACTII DE LABOTATOR:
-REACTIA VIDAL(se pun in evident anticorpii aglutinati)
-HEMOCULTURA
-COPROCULTURA
Evoluia este mult scurtat prin tratament cu antibiotice care,
administrate corect, pot preveni recrudescenele, recderile i
portajul de bacili tifici.
-boala dureaza saptamani
-apar complicatii:-HEMORAGII INTESTINALE
-PERFORATII INTESTINALE
-MIOCARDITE
-PIONEFRITE

70

3/03/2008

TRATAMENT:
1.masuri igieno-dietetice
2.mobilizare usoara a bolnavului dup ace scade febra
3..dezinfectia tuturor obiectelor in cloramina,apoi spalate si fierte
4. diet lichid i semisolid, bogat n calorii.
5. Tratamentul antibiotic, corelat cu antibiograma
(Cloramfenicol, Ampicilin, Amoxicilin, Cotrimoxazol,
Fluorochinolon,NORFLOXACINA,CIPROFLOXACINA) se
asociaz cu corticoterapie i medicaie patogenetic.
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR este de specialitate
PROFILAXIE:
-tine de existent fiecaruia dintre noi
-apa potabila
-indepartarea rezidurilor
-igiena comunitara
-alimentatia cu apa a colectivitatii
-curatenia strazilor
-control copii,personal
-tratamentul bolnavilor cronici
-VACCINARE ANTI-TIFICO-PARATIFICA

HOLERA(boala mainilor murdare sau boala diareica

acuta)
DEFINITIE:
-este o infectie intestinala acuta, determinata de VIBRIONUL HOLERIC
-caracterizata prin diaree apoasa profuza, varsaturi, deshidratare acuta cu oligurie
si hipotensiune arteriala.
ETIOLOGIE:

Vibrionul holeric, care face parte din familia Vibrionacee, genul Vibrio, serogrupul
0:1 fiind cel raspunzator de aparitia bolii (cu 3 serotipuri si 2 biotipuri, clasic si El
Torr). n anul 1993 s-a descris tulpina 0:139, Bengal, care a fost responsabila de
epidemii de holera.
EPIDEMIOLOGIE:
-boala este cu declarare nominala de urgenta
71

3/03/2008

SURSA DE INFECTIE:
-OMUL bolnav (clinic manifestat sau asimptomatic)pt.o perioada limitata(2-3
sapt.)in cursul bolii;
-formele atipice de boala cu purtatori convalescenti face ca sa existe o
permanenta endemie care poate lua in orice moment forma unei epidemii sau
pandemii.
CALEA DE TRANSMITERE:fecal-orala,prin contact direct,dar mai ales
indirect prin consum de alimente sau apa contaminata,muste.
RECEPTIVITATEA este generala
BOALA lasa IMUNITATE NATURALA
TABLOUL CLINIC:
-enterotoxina vibrionica are efect toxic asupra intestinului subtire cu hipersecretie
de apa si electroliti.
INCUBATIE:scurta de la cateva ore la 5 zile(in medie 2-3 zile)
DEBUTUL:este brusc, cu scaune diareice aparute de cele mai multe ori n
afebrilitate. n formele fulminante hipertoxice, decesul poate surveni n aceasta
etapa, nainte de aparitia diareei caracteristice.
-scaunele la inceput nu sunt dureroase,cu aspect necaracteristic in primele
ore,insotite si de varsaturi,semnele devin rapid tot mai abundente,cu aspect
characteristic de zeama de orez(aspect usor opalescent cu unele flocoane
riziforme).
-febra lipseste,poate aparea hipotermia
-dezhidratare,sete,ochi incercanati,piele uscata,puls slab,HTA,scaderea pH-ului
-colici,crampe muscular,acidoza metabolic,insuficienta renala.
FORMA COMUNA:
-evolueaza 5-10 zile
1.primul stadiu:diaree cu dezhidratare
2.al doilea stadiu-COLAPS cu SOC hipovolemic,hipotensiune,stare de
prostatie
3.al 3 stadiu:de remisie,dar pot aparea complicatii.
72

3/03/2008

Foarte important:pot exista forme usoare si atipice dar si forme severe de holera
SICCA.
La copii pot exista forme severe:convulsii,febra,dezhidratare.
Orice persoana venita din zona endemica trebuie suspectata
-orice persoana cu nr.mare de scaune,pierderi mari de lichide,colaps sugereaza o
holera dar exista forme atipice cu o diaree banala.
DIAGNOSTIC:
BACTERIOLOGIC prin COPROCULTURA
TRATAMENT:
1.REPAUS
2.DIETETIC
3.REECHILIBRARE HIDROELECTROLITICA(admin.pe cale naturala(per os
sau prin sonda nasogastrica GESOL cu NaCl 3,5g,CO3HNa in cantitate de
2,5g,KCL 1,5g si GLUCOZA 20g de dizolvat intr-un litru de apa.
Cazurile cu dezhidratare avansata vor primi lichide parenteral:solutie Ringer
lactate,solutie Dhaka,solutii antidiareice,ser fiziologic.
DEZHIDRATARE USOARA si TUBOR
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
TETRACICLINA
PROFILAXIE:
-respectarea regurilor de igiena personala si alimentara
-izolare B
-depistare contacti
-dezinfectie
73

3/03/2008

Control-COPROCULTURA la cei care au mai fost internati pe o perioada mai

indelungata de timp si contacti
-VACCIN ANTIHOLERIC timp de 6 luni
-orice caz de holera e o problema nationala

TOXINFECTII ALIMENTARE

DEFINITIE:reprezinta ingerarea odata cu alimentele a agentilor patogeni si a

toxinelor lor
-clinic->gastroenterocolita
ETIOLOGIE:
-agenti etiologici:
-Salmonelle
-stafilococ
-Klebsielle
-Clostrydium perfringens
-Vibrio hemolyticus
-b.cereus
-in Romania predomina salmonellele si stafilococi
Se caracterizeaza prin:colici abdominal,varsaturi,scaune diareice,fenomene
toxice generale
Dupa denumire se intelege:infectie,intoxicatii de origine infectioasa,aliment
Este o boala foarte importanta pt.ca afecteaza un nr. marede populatii
SUNT 3 TIPURI DE TOXININFECTII:
1.INGESTIA TOXINEI eliberata in aliment(tipul toxic),in toxinfectii alimentare
cu BOTULISM,STAFILOCOC

74

3/03/2008

2.INGESTIA ODATA CU ALIMENTUL a unor ENDOTOXINE,bacteriile se

inmultesc in intestine,in SALMONELLA
3.TIPUL ALIMENTE CONTAMINATE CU GERMENI-toxinfectii alimentare
cu PIOCEANIC,STREPTOCOC ,BACIL CEREUS.

DIAGNOSTIC EPIDEMIOLOGIC:
Anamneza B precizeza unde,cand,cat a mancat,tipul alimentelor,de obicei
alimentele sunt produse de carne,oua,peste,gasca,frisca,smantana,alimente
preparate.
Boala se caracterizeaza prin SINDROM DIAREIC care poate stabili diagnostic
etiologic numai in anumite cazuri.Ex.HOLERA,DIZENTERIE,SALMONELOZE.
DIAGNOSTICUL CLINIC este cel mai usor stabilindu-se felul
diareii,cantitatea,nr.scaune
DIAGNOSTICUL PATOGENIC:
-mecanismul care produce diareea si ne permite stabilirea tratamentului
Important in diagnosticul diareei este instituirea de urgenta a tratamentului
hidroelectrolitic si etiologic.
DIAREEA cauzata de STAFILOCOC
-stafilococul produce o enterotoxina stafilococica,este termostabila
-exista 2 situatii:
1.cand toxina este eliberata in aliment si ingerata odata cu acesta
2.cand germenii se multiplica in intestin si se elibereaza cantitati mari de
toxina enterotoxica
SIMPTOMATOLOGIE:in prima faza simptomatologia este usoara,in faza a
doua este vorba de ENTERITA STAFILOCOCICA(cand germenii se
inmultesc in intestin).
Riscul mare este la cei care iau ANTIBIOTICE,pot distruge flora microbiana
intestinala
75

3/03/2008

Aceasta toxinfectie alimentara cu stafilococ este frecventa,avand o

simptomatologie usoara.
Cazuri usoare,sporadice,etichetate de multe ori ca GASTRITE
DIAREEA cu CAMPILOBACTER
-este un BACIL GRAM NEGATIV
REZERVOR DE GERMENI:pasari,mamifere(catei,purcei,vitei)
TRANSMITEREA:
-se face prin alimente contaminate si neprelucrate
-prin obiecte contaminate
SIMPTOME:
-debut brusc,febra,dureri abdominale
-diaree abundenta,fetida,uneori muco-pio-sanghinolenta
-nu sunt tenesme
-dureaza 4-5 zile
DIAGNOSTICUL cu COPROCULTURA se pune mai greu
DIAREEA TURISTIILOR
DIAREEA cu BACILUL COLI
-produce diarei grave in:maternitati,nou nascuti
-porta diferite denumiri:
1.DIAREEA EPIDEMICA
2.SINDROM TOXICOSEPTIC
3.ENTERITA INFANTILA
76

3/03/2008

EPIDEMIOLOGIE:
RASPANDIREA este foarte mare si reprezinta 50-80% din diareele copiilor sub 2
ani,datorita conditiilor de igiena deficitara.
-la sugari si nou nascuti diareea este destul de severa cu mortalitate de 20-30%
TABLOUL CLINIC:
INCUBATIE:1-2 zile
DEBUT: la copilul sub 2 ani instalare brusca,febra,varsaturi,scaune apoase de
culoare galbena -verzuie fetida,insotita de dezhidratare si uneori stare toxica.
-copilul este somnolent,privire plafonata,turbor absent
La PREMATURI-hipotermie,deces rapid 24-48 ore
-la copilul mare si adult:aceiasi tulpina enterotoxica produce o boala diareica
usoara sau medie,uneori daca infectia este produsa de infectie enteroinvaziva,B
prezinta febra,frison,scaune cu mucozitati
Se intalneste la grupuri de turisti
SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri abdominale
-scaune frecvente
-greata
-varsaturi
CAUZA:
1.schimbarea mediului
2.alimentatie necorespunzatoare,de cele mai multe ori cu alimente contaminate cu
BACILUL COLI

77

3/03/2008

DIAREEA cu CLOSTRIDIUM
-cuprinde specii de CLOSTRIDIUM(ANAEROBI BACILI GRAM POZITIVI
SPORULATI):
-TETANIC
-BOTULINIC
-PERFRINGENS
-SEPTICUM
-DIFFICILE
-SPOROGENES
Diareele infectioase produse de ultimii trei:SEPTICUM,DIFFICILE si
SPOROGENES se produc prin EXOTOXINE astfel:
BACILUL BOTULINIC produce BOTULISMUL,toxina este preformata in
aliment si da manifestari neurologice.
BOTULISMUL este o INTOXICATIE ALIMENTARA cu exotoxina bacilului
botulinic care luata de pe sol pe alimente vegetale,ajung in intestinul si carnea
animalelor,de aici in conserve sau semipreparate.
Din aceste alimente(conserve,semipreparate,sunca,carnati)sporii bacilului se
dezvolta si produc EXOTOXINA(mediul anaerob fiind favorabil).Sporii au mare
rezistenta iar toxina se distruge numai la 100C timp de 10 min.
Sunt mai multe tipuri de BOTULINIC:A,B si E
A si B produc deformari de cutie de conserve,E nu modifica caracterul
organoleptic al conservei.
TOXINA este o NEUROTOXINA si dupa o INCUBATIE de max.12-36 ore cu
sau fara tulburari de tranzit apar semne de INTOXICATIE NERVOASA:
-cefalee
-ameteli
-slabiciune
-uscaciune mucoasei bucale
-paralizii faciale,oculare,laringiene,ale membrelor cu alterarea starii generale
EVOLUTIE:severa cu deces in cateva zile
DIAGNOSTIC:este dificil pt.ca B ajunge mai intai la oftalmolog care nu face
legatura cu eventualul consum de alimente.
Alte DIAREI:
DIAREEA cu ERSENIA
-germenul se transmite prin:consum de alimente contaminate,maini murdare,muste
78

3/03/2008

-germenii se instaleaza in intestin si simuleaza de cele mai multe ori o apendicita

-dureri abdominale intense
-o diaree discreta
PROFILAXIA TOXINFECTIILOR ALIMENTARE:
1.controlul sanitar alimentar
2.controlul produselor
3.interzicerea folosirii oualelor de rata(risc de SALMONELLE)
4.masuri de igiena la prelucrarea si transportul alimentelor
5.pastrarea alimentelor prin refigerare
6.controlul personalului prin COPROCULTURI si EXAMEN
PARAZITOLOGIC
6.protectia surselor de apa
7.EDUCATIA SANITARA
8.masuri de igiena generala

DIZENTERIA BACILARA

79

3/03/2008

DEFINIIE:
Boal infecioas acut determinat de infecia colonului cu shigella,
manifestat clinic prin dureri abdominale, tenesme, scaune diareice cu
mucus, puroi i snge la care se adaug fenomene toxice generale.
ETIOLOGIE:
-bacili Gram negativi, imobili, nesporulai, aerobi, din genul Shigella, familia
Enterobacteriacee; sunt clasificai n 4 grupe A, B, C, D, fiecare cu mai
multe serotipuri:
A-DYSENTERIAE cu 10 subtipuri
B-FLEXNERI cu 8 subtipuri
C-BOYDII
D-SONNEI
-ele sunt f.rezistente in mediul exterior
-au variabilitate mare si capata rezistenta la infectii
EPIDEMIOLOGIE:
-afeciunea evolueaz endemic sporadic sau epidemic
-epidemiile apar de obicei n colectiviti de copii, uniti militare, spitale de
bolnavi psihici, penitenciare.
-grupa de vrst cea mai afectat este 0-5 ani (dou treimi din cazuri), cu
sezonalitate de var-toamn.
Factorii epidemiologici principali:
IZVORUL DE INFECTIE:
-bolnavul cu form tipic i atipic de boal, contagios n incubaie1-8
zile, n perioada de stare, n convalescen (20-30% din bolnavi)
-infectaii inaparent
-purttorii, care pot fi: cronici (1-5% din bolnavi) sau aparent sntoi,
care apar n focarele de dizenterie (1-5%).
INDICE DE CONTAGIOZITATE: este de circa 40-90%.
TRANSMITEREA:prin mecanism fecal-oral
-prin contact direct cu bolnavul
-prin contact cu minile murdare, cu obiecte contaminate
-prin consum de ap sau alimente contaminate
-prin transport pasiv de ctre vectori (mute)
RECEPTIVITATE:general
Doza minim infectant: este de 200 de germeni.
IMUNITATE:
80

3/03/2008

-dup infecie, de scurt durat, posibil mbolnviri multiple

-postvaccinal, 6-12 luni
Factorii epidemiologici secundari:
-naturali de mediu: hipertermia, inundaiile
-economico-sociali: aglomeraia, igiena precar, colectivitile
-biologici: nmulirea mutelor
TABLOUL CLINIC:
DIAGNOSTIC POZITIV:
DIAGNOSTIC CLINIC:
INCUBATIE: 1-7 zile, cu medie de 2-4 zile.
DEBUT: brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme, febr, uneori
vrsturi.
PERIOADA DE STARE: scaunele devin afecaloide, n cantitate redus (ct
o sput), coninnd mucus, puroi i snge. Numrul scaunelor poate
ajunge la zeci pn la o sut pe 24 ore.
Sindromul dureros abdominal persist, bolnavul prezint tenesme (senzaie
imperioas de defecare, nensoit de eliminarea de materii fecale). La
examenul obiectiv se palpeaz ''coarda colic'', n fosa iliac stng.
Ca manifestri generale se pot ntlni febr de 38-39C, alterarea strii
generale, cefalee, uneori semne de deshidratare i oligurie.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR:
Produse patologice: materii fecale din scaunul emis spontan recoltat ntrun vas steril, sub control vizual pe rectoscop sau orb prin sonda Nelaton
din ampula rectal.
Teste de laborator nespecifice:
-teste de inflamaie: VSH uor accelerat, uneori leucocitoz;
81

3/03/2008

-modificarea valorilor serice ale ureei i electroliilor (n strile de deshidratare).

DIAGNOSTIC BACTERIOLOGIC:
1.COPROCITOGRAMA: se evideniaz polimorfonucleare neutrofile n
proporie de 75-90% la examenul microscopic al materiilor fecale.
2.COPROCULTURA:
-nsmnarea se face pe medii selective (Istrati-Maitert, Leifson, mediul
BTB cu albastru de brom tymol, etc.) i de difereniere.
-in forme clinice suspecte cu coproculturi negative se practic rectoscopia.
3.TEST INTRADERMIC:cu un extract antigenic de Shigelle (''Dysenterin'')
care permite identificarea excretorilor cronici, precum i a formelor atipice
de boal.
TRATAMENT:
1.REGIM IGIENO-DIETETIC-reechilibrarea hidro-electrolitica care se face cu
ceaiuri,supe de zarzavat,zeama de orez
2.MEDICATIE SIMPTOMATICA pt.dureri abdominale:
-NO-SPA
-DEBRIDAT
-SCOBUTIL
-NUROFEN
3.ANTIBIOTIC(conform antibiogramei obinute dup izolarea germenului n
coprocultur):NORFLOXACINA,CIPROFLOXACINA,NOLICIN,NEGRAM,
DOXICILINA(care se ia prima zi 2 iar a doua zi una)-nu se intrerupe tratamentul
mai putin de 5 zile.
HEPATITELE

82

3/03/2008

HEPATITA B

HEPATITA C
-infectii cu manifestari hepatice cu sau fara ICTER
ETIOLOGIE:
-produse de virusuri HEPATOTROPE care produc imbolnaviri asemanatoare si
cu 2 modalitati diferite de transmitere.
HEPATITA VIRALA A(HEPATITA EPIDEMICA) care se transmite numai
digestiv(fecal-orala),cu vindecare si imunitate durabila.
HEPATITA VIRALA B:
-transmitere parenterala
-virusul are mare rezistenta in mediul extern
-evolueaza sever,poate duce la decese
-se poate croniciza(30% din cazuri se cronicizeaza)
-calea de transmitere:frecvent prin sange dar si prin tgransmitere sexuala(este
considerata mai nou si o boala cu transmitere sexuala)
HEPATITA VIRALA C(non A-non B):
-se transmitere parenteral(prin sange:post transfuzional,sexual)
83

3/03/2008

-asemanatoare cu hepatita B
-evolutie severa,cronicizare,deces
HEPATITA VIRALA D:
-care merge asociat cu virusul hepatitei virale B
-potentiaza,se transmite parenteral,cronicizare
HEPATITA VIRALA E:
-transmitere fecal-orala
-evolutie benigna,asemanatoare cu A
Alte HEPATITE F,G care sunt asemanatoare cu HEPATITELE B si C
EPIDEMIOLOGIE:
-sunt boli cu motbiditate mare,cu numeroase cazuri de cronicizare,periculoase pt.ca
se transmite parenteral(injectii,transfuzii sange) dar si sexual.
HEPATITA A:
-poate produce epidemii hidrice sau mici focare familial dupa consum de alimente
de origine marina(stridii,moluste)
-deficientele de igiena personala,comunala si alimentara contribuie la raspandirea
bolii.
-sunt numeroase cazuri de infectii inaparente(respectiv la 1 caz declarat,in jurul lui
mai fac 15-20 persoane hepatita),astfel se realizeaza o imunitate naturala.
HEPATITA B:
-exista o cale de transmitere iatrogena(medicala) si neiatrogena
1.cai de transmire iatrogene:seringi,instrumentar nesteril,contaminare cu
sange,neatentie)
2.cai de transmitere neiatrogene:
-frizer,manichiuriste,coafeze
-prin coabitare,prin sarut,prin lichidul seminal sigur
Este una dintre cele mai periculoase boli la ora actual.
INCUBATIE:
A si E -30 de zile
B-intre 60-90-180 zile
C-60 zile
SIMPTOMATOLOGIE:
HEPATITA B:
-o perioda preicterica de cateva zile sau chiar 20 de zile
-exista mai multe forme de
debut(nervos,pseudogripal,reumatismal,urticarian):
84

3/03/2008

1.manifestari digestive:inapetenta,greata,hepatalgii,astenie
2.debut sub forma de eruptii cutanate si urticarie
3.debut cu artralgii,astenie,eruptii cutanate
4.debut nervos:astenie intense,agitatie,somnolent,cefalee
Concluzie:HEPATITA B are modalitati diferite de aparitie,odata cu aparitia
ICTERULUI toate simptomele se remit.
PERIOADA ICTERICA:
-cu un SINDROM ICTERIC:
-coloratia in galben mai intai a fetei si mucoasei conjunctivale,apoi pe trunchi
si member
-hipercromie
-decolorarea materiilor fecale(nu este obligatorie intodeauna)
PERIOADA DE STARE:
ICTERUL:
-poate sa fie discret,moderat sau galben
-durata 2-3-4 sapt.(dar si mai mult in formele mai grave)
-culoarea poate sa fie galben-verzui,galben-teros insotit de prurit
FICATUL este marit,deposit cu cativa cm,rebordul costal moale dureros,margina
ascutita bine delimitate(ficatul trebuie urmarit zilnic datorita riscului instalarii
comei hepatice).
Alte forme digestive:flatulenta,constipatie,meteorism,greata
SPLINA moderat crescuta-HEPATOSPLENOMEGALIE
In HEPATITA nu exista FEBRA,aparitia ei inseamna o INFECTIE
ANGIOCOLITICA
85

3/03/2008

CONVALESCENTA:lunga
FORME CLINICE:
1.ANICTERICE
2.PRELUNGITE
3.COLOSTATICE care au ICTER intens,prurit datorita stagnarii bilei in
COLECIST.
HEPATITA ACUTA PERSISTENTA dureaza luni de zile,icter persistent,teste
biochimice alterate.
TESTE DE LABORATOR:
-TRANSAMINAZA TGP,TGO
-FOSFATAZA ALCALINA
-COLESTEROL
-TRIGLICERIDE
-ELECTROFOREZA,in special raportul dintre albumin-globuline
--GLOBULINE
HEPATITA ACUTA cu CRONICIZARE face trecerea spre HEPATITELE
CRONICE
HEPATITE SEVERE care evolueaza foarte repede spre MAREA
INSUFICIENTA HEPATICA
HEPATITA COMATOASA(sau FULMINANTA) care merge spre MAREA
INSUFICIENTA HEPATICA,are la baza necroza hepatica.
COMPLICATII si SECHELE:
1.INFECTII BILIARE(cu diskinezie biliara)

86

3/03/2008

2.ANEMIA APLASTICA(fara forme) prin aplazie medulara(maduva spinarii nu

mai produce elementele sangelui
3.POLINEVRITA;POLIRADICONEVRITE
4.HEPATITA CRONICA care poate avea urmatoarele forme:
1.HEPATITA CRONICA PERSISTENTA
2.HEPATITA ACTIVA(persistent si agresiva)
3.CANCER HEPATIC PRIMAR(HEMATOMUL)
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR:
-se face pt.a stabili functionalitatea ficatului,alterata prin procesul de citoliza
-se fac:BILIRUBINA directa si indirect care sunt crescute in sange
-pigmenti biliari
-UROBILINA in urina
-IMUNOGLOBULINE M pt.HEPATITA recenta
-IMUNOGLOBULINE G pt.HEPATITA de mai de mult
-TGO,TGP
-ELECTROFOREZA
-stabilirea marcarilor de hepatita:antigenilor HBC,HBS;Aanticorpilor
HBC,HBS;prezenta anticorpilor HBE arata evolutie.

PROFILAXIE:
-se face prin vaccin de HEPATITA A si B.

87

3/03/2008

DOMENIILE DE APLICARE A EPIDEMIOLOGIEI in sanatatea publica si

in medicina clinica.
Epidemiologia ne arata modul de aparitie a imbolnavirilor,modul de
transmitere,masa receptiva(populatia).
Aceste cunostinte de epidemiologie in sanatate servesc alcatuirii programelor de
sanatate.Aceste programe se refera la masuri de prevenire si combatere a bolililor
infectioase,masuri de asanare a mediului,masuri de sanatate preventiva
pt.promovarea sanatatii.
Programele speciale de epidemiologie sunt aplicate de AUTORITATEA DE
SANATATE PUBLICA.
Prin serviciile de epidemiologie ,de asemenea orice sanitate medicala are sarcini
antiepidemice dupa cum orice spital are o sectie de combatere a infectiilor
intraspitalicesti.
Aplicarea epidemilogiei in medicina clinica serveste la indentificarea factorilor de
risc si cauzali a imbolnavirilor in general.Astfel dupa cum exista o epidemiologie a
bolilor infectioase,exista o epidemiologie a bolilor cronice.
Prin studii epidemiologice si prin anchete se indentifica acei factori care
influenteaza si mentin nivelul crescut de morbiditate si mortalitate.Ex.studiile
epidemiologice au aratat ca o concentratie scazuta de iod favorizeaza aparitia
GUSEI ENDEMICE.Tot aceste studii au aratat ca hipervitaminizarea excesiva
duce la aparitia cancerului pt.vit A si E.
Exista studii epidemiologice pt.accidente de circulatie:indentificandu-se
frecventa,gravitatea,nr.de decese,siguranta circulatiei.
Cerecetarea epidemiologica are 2 nivele:
1.nivelul cunoasterii,al cercetarii fundamentale de laborator sau prin anchete
2.nivelul aplicativ de interventie,adica rezultatele interventiei antiepidemice si
eficacitatea ei.
Caracterul cauzal a unor asociatii de imbolnaviri

88

3/03/2008

In momentul cercetarii cauzelor aparitie unor imbolnaviri se constata ca in realitate

lucrurile sunt mult mai complicate,astfel se indentifica interferente intre diferite
cauze.Ex.aparitia DIZENTERIEI este favorizata de nerespectarea regurilor de
igiena personala,deficiente in aprovizionarea cu apa,de saracie,de lipsa locuintelor
etc.Intodeuna se va lua in considerare relatia dintre un factor epidemilogic si
aparitia bolii.Se iau in considerare:
1.FORTA ASOCIATIEI adica cat influenteaza gradul de saracie.
2.CONSISTENTA ASOCIATIEI cat timp persista aceasta asociatie cauzala.
3.SPECIFICITATEA PROBLEMEI care din aceste elemente din ancheta se
indentifica cu agentul cauzal.
4.RELATIA TEMPORALA-in care perioada si in cat timp s-a desfasurat factorul
de risc.
5.RELATIA de tip DOZA-EFECT-cu cat doza este mai mare dar si mai virulent
cu atat efectul este mai puternic.
6.PLAUZIBILITATEA-tot ce s-a gasit pe teren este de crezut sau nu?
Lipsa unor explicatii plauzibile infirma un diagnostic epidemiologic si trebuie
cautate alte informatii.
7.DOVADA EXPERIMENTALA-indentificarea unor factori,a unor cause trebuie
experimentata in laborator pt. a arata ca ancheta a indentificat corect cauza bolii.
8.STRATEGIA EPIDEMILOGICA-in aparitia imbolnavirilor se indentifica mai
multi factori.Ex.aparitia cancerului pulmonary este favorizata de
poluare,profesie,alcool,tutun
Pt.a intervene in epidemilogia cancerului trebuie sa fie o stategie comuna la care
participa Epidemiologia,Ministerul Mediului,comunitatea respectiva.
CARACTERISTICILE EPIDEMILOGIEI BOLILOR CRONICE
Morbiditatea in bolile cornice este foarte mare si
indentificarea factorilor de risc este de multe ori dificila.

89

3/03/2008

Epidemiologia trebuie sa stabileasca distributia bolilor si

factorii determinanti din fiecare zona.Ex.consumul de lipide
favorizeaza aparitia obezitatii.
Diversitatea si frecventa crescuta a imbolnavirilor cornice
a obligat sistemul de sanatate publica sa controleze
aparitia acestor imbolnaviri pt.ca:
- morbiditatea crescuta conduce la incapacitate temporala de
munca
-cheltuieli immense pt.sanatate-medicamente...
-necesita organizarea de unitati de ingrijire(mai multe spitale,mai
mult personal sanitar).Toate aceste cheltuieli se resfrang
asupra bugetului de sanatate publica.
-nr.mare de boli cornice impune organizarea unor unitati de
recuperare
-nr.mare de boli duce la cresterea MORTALITATII.
Pe langa acestea mai trebuiesc luate masuri si pentru:cresterea
pensiilor,masuri de imbunatatire a locuintelor,a sistemelor de
alimentare cu apa etc.
Pt.a indentifica acesti factori de risc,pt.a indentifica eficienta
masurilor,epidemiologia lucreaza cu anchete populationale care
pot fi:anchete retrospective si tip COHORTER.

90