Coordonator: Strașnei Victoria Cancerul pulmonar ● Cancerul pulmonar este un tip de cancer al cărui punct de plecare este în plămâni. Aceștia sunt două organe cu o consistență buretoasă care se încarcă cu oxigen în timpul inspirului și eliberează dioxid de carbon în timpul expirului. Se consideră că mortalitatea datorită cancerelor pulmonare este cea mai ridicată pe plan mondial comparativ cu ratele de deces datorate celorlalte tipuri de cancer. Fumătorii prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer pulmonar, chiar dacă acest tip de cancer poate apărea și la persoanele nefumătoare. Riscul de a dezvolta o formă de cancer pulmonar crește cu numărul de țigări fumate zilnic și cu intervalul de timp în care persoana respectivă a fumat. Persoanele care renunță la fumat chiar și după o perioadă îndelungată în care au fumat, pot scădea riscul de a dezvolta cancer pulmonar. Cauze
Fumatul este responsabil de majoritatea
tipurilor de cancer pulmonar, luând în considerare deopotrivă fumătorii activi, dar și cei expuși la fumatul pasiv. Însă, cancerul pulmonar se poate produce și la persoane care nu au fumat și nu au fost expuse la fumatul pasiv, caz în care este dificil de stabilit o cauză Clară. Cum conduce fumatul la dezvoltarea cancerului pulmonar? Fumatul produce cancer pulmonar prin degradarea celulelor ce căptușesc plămânii. În momentul în care fumul de țigară este inhalat, mai multe substanțe carcinogene sunt introduse în plămân, iar efectele acestora asupra structurii pulmonare sunt imediate. Inițial, efectele asupra celulelor pulmonare sunt reversibile, însă cu fiecare expunere la fumul de țigară, se produc distrucții tisulare și celulare imposibil de reparat. Cu trecerea timpului, funcția respiratorie ajunge să fie alterată și crește posibilitatea de a apărea cancerul pulmonar. Tipuri de cancer pulmonar Din punct de vedere medical, cancerele pulmonare sunt clasificate în funcție de aspectul microscopic al probelor bioptice pulmonare. În funcție de tipul diagnosticului de cancer, medicul curant poate stabili schema terapeutică potrivită și planul de tratament. Cele două mari tipuri de cancer includ: Cancer pulmonar cu celule mici – apare aproape exclusiv la persoanele fumătoare și este mai puțin frecvent decât forma cu celule mari; Cancer pulmonar cu celule mari – acest tip de cancer înglobează mai multe forme: carcinom scuamos, adenocarcinom, carcinom cu celule mari. Factori de risc Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta acest tip de cancer. O parte dintre aceștia pot fi controlați (renunțarea la fumat), în timp ce alții sunt invariabili (antecedentele familiale). Factorii de risc care predispun la cancer pulmonar sunt: Fumatul – riscul de a dezvolta o formă de cancer pulmonar crește exponențial cu numărul de țigări fumate zilnic și cu cât perioada de timp în care persoana respectivă a fumat; Expunerea la fumatul pasiv – chiar dacă o persoană nu fumează, prezintă un anumit risc de a dezvolta cancer pulmonar din cauza faptului că este expusă fumului de țigară; Radioterapie în antecedente – pacienții care au fost supuși ședințelor de radioterapie pentru a trata alte cancere din corp pot avea un risc mărit în fața cancerului pulmonar Expunerea la substanțe chimice cu proprietăți radioactive – aceste substanțe sunt produse prin degradarea uraniului în sol, roci și ape și pot ajunge să intre în componența aerului respirat; Expunerea la azbest și alte substanțe carcinogene – expunerea profesională la azbest sau alte substanțe nocive (arsenic, crom, nichel) pot crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar, în special pentru persoanele fumătoare; Antecedente familiale de cancer pulmonar – persoanele care au avut cazuri de cancere pulmonare în familie la rudele de gradul I au un risc crescut de a face aceeași boală Simptome De regulă, cancerul pulmonar în stadii incipiente nu are manifestări specifice, însă în stadii avansate, există anumite manifestări notabile:
Scadere în greutate involuntară;
Dispnee de efort (senzație de sufocare după un efort); Astenie marcată; Hemoptizie (tuse cu sânge); Tuse seacă, cronicizată; Apetit scăzut; Răgușeală/disfonie; Durere toracică; Durere osoasă; Cefalee (durere de cap). Complicații În evoluția lui, prin mecanismele complexe pe care le determină la nivelul alveolelor și țesuturilor, cancerul pulmonar poate conduce la multiple complicații: Tulburări respiratorii – pacienții cu cancer pulmonar se confruntă cu dificultăți de respirație datorate expansiunii în volum a tumorii pulmonare ce poate comprima sau bloca principalele căi respiratorii; de asemenea, pacienții pot dezvolta abcese pulmonare, colecții lichidiene asociate formațiunii tumorale, procese ce îngreunează foarte mult expansiunea alveolară normală din timpul respirației și ventilarea eficientă a câmpurilor pulmonare; Hemoptizie – cancerul pulmonar poate evolua cu sângerări de la nivelul parenchimului pulmonar, prin rupturi de septuri alveolare survenite odată cu evoluția bolii; poate fi controlată Medicamentos. Durere – cancerul pulmonar avansat este însoțit de apariția durerilor marcante mai ales dacă formațiunea tumorală ocupă un volum important din teritoriul pulmonar sau este situată de-a lungul unui os sau la granița dintre organe învecinate; poate fi controlată medicamentos; Pleurezie – prezența cancerului pulmonar poate favoriza acumularea unei cantități de lichid inflamator în învelișul ce căptușește plămânii (spațiul pleural); pleurezia determină suferință respiratorie importantă și necesită tratament specific pentru a obține evacuarea lichidului și pentru a preveni repetarea acestei complicații; Metastaze – extinderea tumorală în alte regiuni din corp (creier, oase); răspândirea cancerului poate produce durere, greață, cefalee și alte manifestări în funcție de organul afectat; cancerul pulmonar care se extinde dincolo de limita plămânilor, de regulă, este nevindecabil, tratamentul în aceste cazuri având rol adjuvant/paleativ, de ameliorare a simptomatologiei și îmbunătățire a calității vieții. Dignostic Diagnosticul se stabilește diferit în funcție de cele trei contexte medicale în care se poate afla pacientul: Screening pentru cancerul pulmonar – prin efectuarea CT pulmonar anual la persoanele cu factori de risc pentru dezvoltarea acestui tip de cancer (pacienți care au renunțat la fumat după perioade îndelungate în care au fumat); Investigații efectuate la un pacient suspect de cancer pulmonar – efectuarea analizelor de sânge, radiografiei pulmonare, CT pulmonar, examen citologic al sputei, biopsie pulmonară prin bronhoscopie/mediastinoscopie, biopsie ganglionară; Investigații pentru identificarea metastazelor – după stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, se fac investigații pentru a stabili stadiul bolii și gradul de extindere tumorală; testele de stadializare includ examene CT, RMN, PET-CT și scintigrafii osoase, fiecare caz necesitând un plan diferit de investigare; stadiile de cancer sunt cuantificate pe o scară de la 0 la IV, unde 0 sugerează o formă de cancer limitată la nivel pulmonar, iar IV semnifică un cancer avansat cu extindere în alte regiuni ale corpului. În stabilirea diagnosticului este foarte important momentul în care pacientul se adresează medicului specialist. Există forme silențioase de cancer pulmonar care nu prezintă simptomatologie decât tardiv, fapt care duce inevitabil la diagnosticarea bolii într-un stadiu avansat. Prevenție Pentru scăderea incidenței cancerului bronhopulmonar se recomandă: Un regim alimentar bogat în fructe și legume (în special cele care conțin vitaminele A și C); Renunțarea la fumat - riscul asociat fumatului dispare în 4 ani pentru cei care au fumat un pachet pe zi și în 10 ani pentru cei care au fumat mai mult de două pachete. Riscul este crescut la persoanele care au fumat pe o perioadă mai lungă de 20 de ani; Evitarea inițierii viciului de a fuma; Evitarea expunerii pasive la fumul de țigară; Efectuarea exercițiilor fizice moderate cât mai multe zile din săptămână; Evaluare medicală periodică - clinică și paraclinică. Tratament Tratamentul se stabilește împreună cu medicul curant în funcție de stadiul bolii, starea generală de sănătate, preferințele pacientului. Există cazuri în care pacientul alege să nu urmeze tratamentul din convingerea că efectele adverse ar putea fi mai importante decât beneficiile terapeutice. Astfel, totul se poate rezuma la administrarea unor medicamente care ar putea ameliora simptomatologia. Tratament chirurgical Atunci când se intervine chirurgical, obiectivul este îndepărtarea volumului tumoral cu o margine de siguranță atent stabilită. Intervenția poate varia ca anvergură, dependent de abordul chirurgical impus fiecărui caz (rezecție în unghi, rezecție segmentară, lobectomie, pneumonectomie). În cadrul intervenției, se rezecă, de asemenea, și grupele ganglionare care merită examinate în vederea detectării extinderilor ganglionare tumorale. Tratamentul chirurgical este o opțiune de tratament pentru cancerele limitate la teritoriul pulmonar. În cazul în care este vorba despre o formațiune tumorală pulmonară mărită de volum, se poate recomanda efectuarea chimioterapiei sau radioterapiei înainte de intervenție, cu scopul de a încerca micșorarea volumului tumoral de excizat. Dacă, după intervenție, există riscul să fie identificat țesut tumoral remanent sau să recidiveze cancerul, se poate recomanda efectuarea chimioterapiei sau radioterapiei după intervenția chirurgicală. Radioterapie Radioterapia folosește doze mari de radiații pentru distrugerea celulelor canceroase. În cazurile în care tumora pulmonară este localizată, dar într-un stadiu avansat, radioterapia poate fi recomandată înainte și după intervenție. Se poate asocia deseori cu chimioterapia. Dacă intervenția chirurgicală nu reprezintă o opțiune de tratament, prima atitudine terapeutică va fi asocierea chimioterapiei cu radioterapia. Pentru formele avansate de cancer pulmonar cu metastaze, radioterapia poate fi utilă în ameliorarea simptomatologiei. Chimioterapie Chimioterapicele sunt administrate cu rolul de a distruge celulele canceroase. Acestea pot fi administrate ca monoterapie sau combinație pe cale orală sau intravenoasă. Combinațiile de medicamente se administrează de regulă sub formă de cure pe perioade de săptămâni sau luni, urmate de perioade de pauze, pentru ca pacienții să aibă timp de refacere. Chimioterapia este utilizată în mod frecvent după intervenția chirurgicală, pentru a distruge celulele canceroase remanente. Poate fi efectuată ca terapie singulară sau în asociere cu radioterapia. În situațiile în care morfologia tumorală necesită o prelucrare până la intervenție, chimioterapia poate avea rolul de a distruge parte din volumul tumoral, contribuind la concentrarea acestuia într-o regiune cât mai exactă pentru a facilita abordul chirurgical și succesul terapeutic. În cancerele avansate, chimioterapia poate avea rol de terapie paleativă, contribuind la un control mai bun al simptomatologiei. Terapie țintită Medicamentele din această categorie au un mecanism de acțiune concentrat pe anormalitățile celulare, mutațiile genetice care au dus la dezvoltarea respectivei tumori în organism. Prin acțiunea lor la nivel celular, aceste medicamente produc distrucția celulelor canceroase. Se utilizează mai multe categorii de astfel de medicamente în tratamentul cancerelor pulmonare, însă de obicei sunt de folos în cazurile cu cancere avansate sau recurente. O parte dintre aceste medicamente funcționează la pacienții care au cancere prin mutații genetice cunoscute și diagnosticate. Imunoterapie Imunoterapia se bazează pe acțiunea sistemului imun pentru a contracara cancerul. Combaterea bolilor prin sistemul imun propriu organismului poate să nu funcționeze asupra celulelor canceroase pentru că acestea produc proteine ce le ajută să nu fie detectate și distruse de sistemul imun propriu. Imunoterapia însă acționează tocmai prin interferența cu mecanismul anterior descris. În general, imunoterapia are aplicabilitate în cancerele pulmonare localizate avansate și în cancerele cu extindere metastatică.