Sunteți pe pagina 1din 18

Colegiul de Medicină Orhei

Cancerul
bronhopulmona
r

Elaborat de: Andrieș Cristina gr.38


Coordonator: Strașnei Victoria
Cancerul pulmonar
● Cancerul pulmonar este un tip de cancer al cărui punct de plecare este în plămâni. Aceștia sunt
două organe cu o consistență buretoasă care se încarcă cu oxigen în timpul inspirului și eliberează
dioxid de carbon în timpul expirului. Se consideră că mortalitatea datorită cancerelor pulmonare
este cea mai ridicată pe plan mondial comparativ cu ratele de deces datorate celorlalte tipuri de
cancer. Fumătorii prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer pulmonar, chiar dacă acest tip de
cancer poate apărea și la persoanele nefumătoare. Riscul de a dezvolta o formă de cancer
pulmonar crește cu numărul de țigări fumate zilnic și cu intervalul de timp în care persoana
respectivă a fumat. Persoanele care renunță la fumat chiar și după o perioadă îndelungată în care
au fumat, pot scădea riscul de a dezvolta cancer pulmonar.
Cauze

Fumatul este responsabil de majoritatea


tipurilor de cancer pulmonar, luând în
considerare deopotrivă fumătorii activi, dar și
cei expuși la fumatul pasiv. Însă, cancerul
pulmonar se poate produce și la persoane care
nu au fumat și nu au fost expuse la fumatul
pasiv, caz în care este dificil de stabilit o cauză
Clară.
Cum conduce fumatul la dezvoltarea
cancerului pulmonar?
Fumatul produce cancer pulmonar prin degradarea celulelor
ce căptușesc
plămânii. În momentul în care fumul de țigară este inhalat,
mai multe
substanțe carcinogene sunt introduse în plămân, iar efectele
acestora asupra
structurii pulmonare sunt imediate.
Inițial, efectele asupra celulelor pulmonare sunt reversibile,
însă cu fiecare
expunere la fumul de țigară, se produc distrucții tisulare și
celulare
imposibil de reparat. Cu trecerea timpului, funcția
respiratorie ajunge să fie
alterată și crește posibilitatea de a apărea cancerul pulmonar.
Tipuri de cancer pulmonar
Din punct de vedere medical, cancerele pulmonare sunt clasificate în
funcție de aspectul microscopic al probelor bioptice pulmonare. În funcție
de tipul diagnosticului de cancer, medicul curant poate stabili schema
terapeutică potrivită și planul de tratament. Cele două mari tipuri de
cancer includ: Cancer pulmonar cu celule mici – apare aproape exclusiv la
persoanele fumătoare și este mai puțin frecvent decât forma cu celule
mari; Cancer pulmonar cu celule mari – acest tip de cancer înglobează mai
multe forme: carcinom scuamos, adenocarcinom, carcinom cu celule mari.
Factori de risc
Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta acest tip de cancer. O parte
dintre
aceștia pot fi controlați (renunțarea la fumat), în timp ce alții sunt invariabili
(antecedentele
familiale).
Factorii de risc care predispun la cancer pulmonar sunt:
Fumatul – riscul de a dezvolta o formă de cancer pulmonar crește exponențial cu
numărul de
țigări fumate zilnic și cu cât perioada de timp în care persoana respectivă a fumat;
Expunerea la fumatul pasiv – chiar dacă o persoană nu fumează, prezintă un anumit risc
de a
dezvolta cancer pulmonar din cauza faptului că este expusă fumului de țigară;
Radioterapie în antecedente – pacienții care au fost supuși ședințelor de radioterapie
pentru a
trata alte cancere din corp pot avea un risc mărit în fața cancerului pulmonar
Expunerea la substanțe chimice cu proprietăți radioactive – aceste
substanțe sunt produse prin degradarea uraniului în sol, roci și ape
și pot ajunge să intre în componența aerului respirat; Expunerea la
azbest și alte substanțe carcinogene – expunerea profesională la
azbest sau alte substanțe nocive (arsenic, crom, nichel) pot crește
riscul de a dezvolta cancer pulmonar, în special pentru persoanele
fumătoare; Antecedente familiale de cancer pulmonar –
persoanele care au avut cazuri de cancere pulmonare în familie la
rudele de gradul I au un risc crescut de a face aceeași boală
Simptome De regulă, cancerul pulmonar în stadii incipiente nu are
manifestări
specifice, însă în stadii avansate, există anumite manifestări
notabile:

Scadere în greutate involuntară;


Dispnee de efort (senzație de sufocare după un
efort);
Astenie marcată;
Hemoptizie (tuse cu sânge);
Tuse seacă, cronicizată;
Apetit scăzut;
Răgușeală/disfonie;
Durere toracică;
Durere osoasă;
Cefalee (durere de cap).
Complicații
În evoluția lui, prin mecanismele complexe pe care le determină la nivelul alveolelor și
țesuturilor, cancerul pulmonar poate conduce la multiple complicații:
Tulburări respiratorii – pacienții cu cancer pulmonar se confruntă cu dificultăți de respirație
datorate expansiunii în volum a tumorii pulmonare ce poate comprima sau bloca principalele
căi
respiratorii; de asemenea, pacienții pot dezvolta abcese pulmonare, colecții lichidiene asociate
formațiunii tumorale, procese ce îngreunează foarte mult expansiunea alveolară normală din
timpul respirației și ventilarea eficientă a câmpurilor pulmonare;
Hemoptizie – cancerul pulmonar poate evolua cu sângerări de la nivelul parenchimului
pulmonar, prin rupturi de septuri alveolare survenite odată cu evoluția bolii; poate fi
controlată
Medicamentos.
Durere – cancerul pulmonar avansat este însoțit de apariția durerilor marcante mai ales
dacă formațiunea tumorală ocupă un volum important din teritoriul pulmonar sau este
situată de-a lungul unui os sau la granița dintre organe învecinate; poate fi controlată
medicamentos;
Pleurezie – prezența cancerului pulmonar poate favoriza acumularea unei cantități de
lichid inflamator în învelișul ce căptușește plămânii (spațiul pleural); pleurezia determină
suferință respiratorie importantă și necesită tratament specific pentru a obține evacuarea
lichidului și pentru a preveni repetarea acestei complicații;
Metastaze – extinderea tumorală în alte regiuni din corp (creier, oase); răspândirea
cancerului poate produce durere, greață, cefalee și alte manifestări în funcție de organul
afectat; cancerul pulmonar care se extinde dincolo de limita plămânilor, de regulă, este
nevindecabil, tratamentul în aceste cazuri având rol adjuvant/paleativ, de ameliorare a
simptomatologiei și îmbunătățire a calității vieții.
Dignostic
Diagnosticul se stabilește diferit în funcție de cele trei contexte medicale în care se poate afla pacientul:
Screening pentru cancerul pulmonar – prin efectuarea CT pulmonar anual la persoanele cu factori de risc pentru
dezvoltarea acestui tip de cancer (pacienți care au renunțat la fumat după perioade îndelungate în care au fumat);
Investigații efectuate la un pacient suspect de cancer pulmonar – efectuarea analizelor de sânge, radiografiei
pulmonare, CT pulmonar, examen citologic al sputei, biopsie pulmonară prin bronhoscopie/mediastinoscopie,
biopsie ganglionară;
Investigații pentru identificarea metastazelor – după stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, se fac
investigații pentru a stabili stadiul bolii și gradul de extindere tumorală; testele de stadializare includ examene CT,
RMN, PET-CT și scintigrafii osoase, fiecare caz necesitând un plan diferit de investigare; stadiile de cancer sunt
cuantificate pe o scară de la 0 la IV, unde 0 sugerează o formă de cancer limitată la nivel pulmonar, iar IV semnifică
un cancer avansat cu extindere în alte regiuni ale corpului.
În stabilirea diagnosticului este foarte important momentul în care pacientul se adresează medicului specialist. Există
forme silențioase de cancer pulmonar care nu prezintă simptomatologie decât tardiv, fapt care duce
inevitabil la diagnosticarea bolii într-un stadiu avansat.
Prevenție
Pentru scăderea incidenței cancerului bronhopulmonar se
recomandă:
Un regim alimentar bogat în fructe și legume (în special
cele care conțin vitaminele A și C);
Renunțarea la fumat - riscul asociat fumatului dispare în 4
ani pentru cei care au fumat un pachet pe zi și în 10 ani
pentru cei care au fumat mai mult de două pachete. Riscul
este crescut la persoanele care au fumat pe o perioadă mai
lungă de 20 de ani;
Evitarea inițierii viciului de a fuma;
Evitarea expunerii pasive la fumul de țigară;
Efectuarea exercițiilor fizice moderate cât mai multe zile
din săptămână;
Evaluare medicală periodică - clinică și paraclinică.
Tratament
Tratamentul se stabilește împreună cu medicul curant în
funcție de stadiul bolii, starea generală de sănătate,
preferințele pacientului.
Există cazuri în care pacientul alege să nu urmeze
tratamentul din convingerea că efectele adverse ar putea fi
mai importante decât beneficiile terapeutice. Astfel, totul
se poate rezuma la administrarea unor medicamente care
ar putea ameliora simptomatologia.
Tratament chirurgical
Atunci când se intervine chirurgical, obiectivul este îndepărtarea volumului
tumoral cu o margine de siguranță atent stabilită. Intervenția poate varia ca
anvergură, dependent de abordul chirurgical impus fiecărui caz (rezecție în
unghi, rezecție segmentară, lobectomie, pneumonectomie). În cadrul
intervenției, se rezecă, de asemenea, și grupele ganglionare care merită
examinate în vederea detectării extinderilor ganglionare tumorale.
Tratamentul chirurgical este o opțiune de tratament pentru cancerele limitate la
teritoriul pulmonar. În cazul în care este vorba despre o formațiune tumorală
pulmonară mărită de volum, se poate recomanda efectuarea chimioterapiei sau
radioterapiei înainte de intervenție, cu scopul de a încerca micșorarea volumului
tumoral de excizat. Dacă, după intervenție, există riscul să fie identificat țesut
tumoral remanent sau să recidiveze cancerul, se poate recomanda efectuarea
chimioterapiei sau radioterapiei după intervenția chirurgicală.
Radioterapie
Radioterapia folosește doze mari de radiații pentru distrugerea
celulelor canceroase. În cazurile în care tumora pulmonară este
localizată, dar într-un stadiu avansat, radioterapia poate fi
recomandată înainte și după intervenție. Se poate asocia deseori
cu chimioterapia. Dacă intervenția chirurgicală nu reprezintă o
opțiune de tratament, prima atitudine terapeutică va fi asocierea
chimioterapiei cu radioterapia.
Pentru formele avansate de cancer pulmonar cu metastaze,
radioterapia poate fi utilă în ameliorarea simptomatologiei.
Chimioterapie
Chimioterapicele sunt administrate cu rolul de a distruge celulele canceroase.
Acestea pot fi administrate ca monoterapie sau combinație pe cale orală sau
intravenoasă. Combinațiile de medicamente se administrează de regulă sub formă de
cure pe perioade de săptămâni sau luni, urmate de perioade de pauze, pentru ca
pacienții să aibă timp de refacere.
Chimioterapia este utilizată în mod frecvent după intervenția chirurgicală, pentru a
distruge celulele canceroase remanente. Poate fi efectuată ca terapie singulară sau în
asociere cu radioterapia. În situațiile în care morfologia tumorală necesită o
prelucrare până la intervenție, chimioterapia poate avea rolul de a distruge parte din
volumul tumoral, contribuind la concentrarea acestuia într-o regiune cât mai exactă
pentru a facilita abordul chirurgical și succesul terapeutic.
În cancerele avansate, chimioterapia poate avea rol de terapie paleativă, contribuind
la un control mai bun al simptomatologiei.
Terapie țintită
Medicamentele din această categorie au un mecanism de acțiune
concentrat pe anormalitățile celulare, mutațiile genetice care au dus la
dezvoltarea respectivei tumori în organism. Prin acțiunea lor la nivel
celular, aceste medicamente produc distrucția celulelor canceroase.
Se utilizează mai multe categorii de astfel de medicamente în tratamentul
cancerelor pulmonare, însă de obicei sunt de folos în cazurile cu cancere
avansate sau recurente.
O parte dintre aceste medicamente funcționează la pacienții care au
cancere prin mutații genetice cunoscute și diagnosticate.
Imunoterapie
Imunoterapia se bazează pe acțiunea sistemului imun pentru a
contracara cancerul. Combaterea bolilor prin sistemul imun propriu
organismului poate să nu funcționeze asupra celulelor canceroase
pentru că acestea produc proteine ce le ajută să nu fie detectate și
distruse de sistemul imun propriu. Imunoterapia însă acționează
tocmai prin interferența cu mecanismul anterior descris. În general,
imunoterapia are aplicabilitate în cancerele pulmonare localizate
avansate și în cancerele cu extindere metastatică.

S-ar putea să vă placă și