Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
apexurile unuia sau ambilor plamani, numite focare Simon, care sunt cea mai frecventa sursa
de tuberculoza activa ulterioara.
In functie de existenta sau nu a imunitatii, pot fi descrise doua tipuri de tuberculoza:
primara si secundara.
Tuberculoza primara
Prezenta bacililor tuberculosi in bronsiolele terminale si alveolele pulmonare
stimuleaza reactii inflamatorii care in ansamblul lor constituie ,,complexul primar tuberculos
sau ,, complexul Ranke. Acest complex include: afectul primar Gohn, limfangita de legatura,
adenopatia hilara
Afectul primar (Gohn) reprezinta un mic focar de condensare pulmonara, cu diametru
de 1-2 cm, localizat subpleural in portiunea mijlocie a plamanului drept. Microscopic este
constituit dintr-o masa centrala de necroza cazeoasa inconjurata de foliculi tuberculosi si de
alveole cu macrofage care contin bacili tuberculosi. Focarul lezional este aferent unei
bronsiole respiratorii.
Limfangita de legatura se produce datorita diseminarii infectiei pe cale limfatica si se
caracterizeaza prin prezenta de foliculi tuberculosi in peretii vaselor limfatice, eferente
afectului primar.
Adenopatia hilara: prezenta de leziuni proliferativ- alternative la nivelul limfonodulilor
tributari limfaticelor afectate.
Evolutia si complicatiile complexului primar tuberculos
1. Vindecarea cu fibrozarea completa a focarului primar (daca dimensiunile acestuia sunt
reduse) sau in cazul focarelor Gohn extinse, se produce incapsularea fibroasa a
materialului cazeos, cu calcificare ulterioara. Modificari similare se produc si in
limfonodulii hilari.
2. Diseminarea infectiei din focarul Gohn la nivelul pleurei determina pleurezia serofibrinoasa tuberculoasa sau empiem pleural tuberculos.
3. Persistenta infectiei stimuleaza extinderea procesului de cazeificare iar ulterior masele
de cazeum se pot lichefia si elimina pe cale bronsica lasand o cavitate denumita
caverna primara.
4. Limfadenopatia hilara poate sa determine obstructii bronsice prin compresiune cu
aparitia unui colaps pulmonar cu retentia secretiilor, suprainfectie microbiana si
dezvoltarea de inflamatie.
5. La nivelul limfonodulilor hilari, focarele de cazeificare se extind iar toxinele bacilului
tuberculos pot crea fistule intre acestia si bronsiile adiacente (fistule adenobronsice).
Prin aceste fistule infectia tuberculoasa se propaga de-a lungul limfaticelor
submucoasei bronsice producand traheite tuberculoase, laringite tuberculoase, bronsite
tuberculoase sau produce insamantari peribronsice (pneumonii tuberculoase,
bronhopneumonii tuberculoase)
6. Diseminarea sangvina a infectiei tuberculoase produce: tuberculoza miliara
generalizata sau granulia cu prezenta de tuberculi miliari in diferite organe ca urmare a
erodarii si infectarii peretelui vascular cu bacili tuberculosi si revarsate de cazeum in
circulatia sistemica; tuberculoza miliara pulmonara prin invadarea uneia sau a mai
multor ramuri ale arterei pulmonare; tuberculoza metastatica de organ cu dezvoltarea
in diverse organe de leziuni mici care raman de obicei latente evoluand spre fibroza si
calcificare (osteita, artrita, epididimita, salpingita, tuberculoza renala).
Debutul infectiei poate fi atat de usor, incat poate fi nesesizat de pacient. La o persoana care
are un sistem imun sanatos (neafectat de alte boli/infectii), organismul lupta impotriva
bacteriei incapsuland-o in niste formatiuni foarte mici numite tuberculi. Bacteria ramane in
viata, dar nu se poate inmulti sau raspandi in restul corpului sau catre alte persoane. Acest
stadiu corespunde tuberculozei latente si multe persoane nu il depasesc.
Un rezultat pozitiv la testul de tuberculina, este modul in care multe persoane descopera ca au
forma latenta de TBC. Este nevoie de 48 de ore dupa test pentru ca reactia sa aiba loc, ceea ce
este semnalat printr-o umflatura rosie in locul unde acul a strapuns pielea. Sau poate fi efecuat
testul de sange QuantiFERON-TB Gold care ofera rezultatul in aproximativ 24 de ore.
Daca sistemul imun al unei persoane devine incapabila de a preveni inmultirea bacteriei,
tuberculoza devine activa. Din pacientii cu TBC latenta, 5% (una din douazeci de persoane)
vor dezvolta tuberculoza activa in timp de doi ani de la infectia initiala.
Pacientii care prezinta TBC latenta risca sa dezvolte forma activa in conditiile in care:
-au o afectiune/infectie care slabeste sistemul imun, cum ar fi HIV, unele cancere
sau diabetul netratat
-au acces slab la ingrijiri medicale, cum sunt cersetorii, muncitorii in diferite domenii sau
consumatorii de alcool si droguri
-urmeaza un tratament indelungat cu corticosteroizi
-prezinta un sistem imun slabit cum sunt varstnicii, nou nascutii, femeile care tocmai au
nascut, persoanele care au suferit un transplant de organ si care iau medicamente pentru
prevenirea respingerii lor
-au o boala pulmonara cronica cauzata de inhalarea diverselor prafuri (silicoza)
-sunt cu 10% sub limita de greutate normala.
Simptomele tuberculozei pulmonare
Tuberculoza pulmonara activa este contagioasa. TBC se raspandeste cand o persoana care
prezinta boala expira bacteria si o alta persoana o inhaleaza din aer. Bacteria tuberculozei
poate ramane in aer pentru mai multe ore. Tusea, stranutul, rasul si cantatul elibereaza mai
mule bacterii decat respiratul in sine.
Simptomele tuberculozei pulmonare sunt:
-tuse
-expectoratii de culoare neobisnuita sau sanguinolenta
-febra usoara
-inapetenta si scadere ponderala
-transpiratii nocturne
-dispnee
-dureri articulare
Investigatii
Diagnosticul tuberculozei active pulmonare
Tuberculoza activa pulmonara se diagnosticheaza folosind anamneza (istoria bolii) si
examinarea fizica a pacientului si prin examinarea pacientului a propriilor simptome (tuse,
oboseala, febra si transpiratii in somn).
Bibliografie
1. Morfopatologie
SpecialaLucian
Paiusan,
Gheorghe Furau, ,,Vasile Goldis University Press,
Arad, 2008
2. Manual de Medicina Interna ed II- Ed Medicala,
Bucuresti
3. Morfopatologie vol II- N. Tudose, Universitatea
de Medicina si Farmacie Timisoara, Ed Lito, 1997
4. Semiologie Medicala- Miutescu Eftime, ,,Vasile
Goldis University Press, Arad, 2006
5.
Boli infectoase ed II- Marin Voiculescu, Ed
Medicala, Bucuresti, 1971
Tuberculoza
- referat Morfopatologie
Arad, 2014