M 18 – Nutriție și dietetică

Curs 7
Nevoile energetice ale organismului

Toate sistemele biologice sunt dependente de un aport adecvat

de energie pentru creştere şi supravieţuire. La sugar, cea mai bună
apreciere a unui aport caloric adecvat o reprezintă curba ponderală
satisfăcătoare.
Aportul energetic la copil depinde de numeroşi factori legaţi
între ei într-o manieră complexă şi trebuie să acopere nevoile pentru: metabolismul bazal, acţiunea dinamică
specifică a alimentelor (ADS), creştere, activitate fizică şi pierderi fecale.
Nevoile energetice pentru metabolismul bazal sunt foarte ridicate la sugar, comparativ cu adultul:
70 kcal/kg/zi în primele săptămâni de viaţă; 55 kcal/kg/zi la copilul mic; 25-30 kcal/kg/zi la maturitate.
Acţiunea dinamică specifică (ADS) a alimentelor reprezintă creşterea metabolismului bazal legată de
ingestia şi asimilarea alimentelor, aceasta fiind importantă pentru proteine şi mult mai mică pentru lipide şi
glucide. La sugar ADS reprezintă 7-10% din cheltuiala energetică, comparativ cu copilul mare, la care aceasta
este de aproximativ 5%.
Creşterea corporală antrenează nevoi energetice foarte importante: 1 g de creştere ponderală necesită 5
kcal în primele luni de viaţă, când creşterea ponderală este de circa 30 g/zi, nevoile de creştere sunt de 35-40
kcal/kg/zi, adică un total de 100-150 kcal/zi numai pentru creştere. Mai târziu, la vârsta de 2 ani, nevoile de
creştere sunt de circa 30 g kcal/zi, la această vârsta creşterea cotidiană fiind de numai 6 g.
Activitatea fizică este relativ neglijabilă la copilul sub 1 an, dar reprezintă o importantă componentă a
balanţei energetice la copilul mai mare, adolescent şi adult.
Pierderile fecale reprezintă <10% din ingestie şi sunt, in principal, pierderi de lipide. Nevoile energetice
totale (globale) pentru sugari şi copii, în funcţie de vârstă şi greutate (Tabelul 1), au fost estimate de către
organisme ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Aceste necesităţi reprezintă media aportului în timp, pe
perioade lungi. Recomandările publicate de către asemenea grupuri ştiinţifice sunt gândite să fie utilizate pentru
estimarea necesităţilor energetice medii şi a celor nutritive minimale zilnice, la majoritatea indivizilor sănătoşi
şi pentru diferite populaţii.
Dacă la sugar nevoile energetice sunt de 115-120 kcal/kg/zi, la adult ele ajung să fie de numai 36
kcal/kg/zi. La orice vârstă însă este important ca acest aport energetic global să fie echilibrat între diferiţii
constituenţi alimentari; astfel, ponderea macronutrienţilor la realizarea aportului caloric cotidian trebuie să fie:
 proteine: 10-15%;
 lipide: 30-45%;
 glucide: 40-55%.

1
M 18 – Nutriție și dietetică
Este de reţinut şi faptul că aportul energetic global nu poate fi utilizat corect decât cu un aport suficient de
vitamine şi oligoelemente.
Vârstă Greutate (kg) Energie (kcal)

per kg/zi Total/24 h

Sugari (luni)

0-5 6 117 (95-145)

5-12 9 105 (80-135)
Copii (ani)
1-3 13 100 1300 (900-1800)
4-6 20 85-90 1700 (1300-2300)
7-10 28 80-85 2400 (1650-3300)
11-14 ani
M 45 60-64 2700 (2000-3200)
F 46 48-55 2200 (1500-3000)
15-18 ani

M 66 43-49 2800 (2100-3900)

F 55 38-40 2100 (1200-3000)

(după: Food and Nutrition Board, National Research Council Recommended Daily Dietary Allowances,
ed. a 9-a şi a 10-a revăzute, Washington DC, National Academy of Sciences, 1974, 1979)
Tabelul 1. Necesităţile energetice zilnice, bazate pe vârstă şi greutate.
Valoarea energetică a alimentelor (macronutrienţilor) este următoarea:
 1 g proteine = 4,1 kcal;
 1 g glucide = 4,1 kcal;
 1 g lipide = 9,3 kcal pentru acizii graşi cu lanţ lung;
8,3 kcal pentru acizii graşi cu lanţ mediu;
5,3 kcal pentru acizii graşi cu lanţ scurt
Nevoile energetice sunt exprimate în kilocalorii (kcal) în sistemul englezesc de măsurători şi în kilojouli
(kJ) în sistemul metric. 1 kcal = unitatea de căldură/cantitatea de energie necesară pentru a creşte
temperatura unui kilogram (1 kg) de apă de la 15° la 16°C (cu 1°C).
1 kcal = 4,2 kJ;
1 kJ = 0,24 kcal. 2
M 18 – Nutriție și dietetică

Nevoile de apă
Apa este cel mai important component al corpului şi este exprimată ca o proporţie din greutatea
corporală totală, reprezentând 80% în viaţa intrauterină şi în primele luni de viaţă şi scăzând progresiv în primul
an la aproximativ 60-65%. După vârsta de 12 luni apa rămâne constantă la aproape 65% din greutatea
corporală.
Cele două compartimente principale ale organismului conţin apa într-un echilibru dinamic permanent:
apa intracelulară (lichidul intracelular = LIC), care cuprinde cantitatea de apă din toate celulele organismului;
apa extracelulară (lichidul extracelular = LEC), care include apa din spaţiul interstiţial şi din plasmă (Tabelul
2).
Paralel cu
LEC 50 45 25 - - 20
creşterea în greutate,
(% din greutate)
există o creştere
progresivă a LIC şi o LIC 30 33 40 - - 40
scădere corespunzătoare (% din greutate)
a ponderei LEC.
Prematur (modificat
Nou-născut după: Hochman
1 an 3 ani H.Y. şi colab.
9 ani - 1979)
Adult
la termen
Greutate corp 1,5 3 10 15 30 70
(kg)

Suprafaţă corp 0,15 0,2 0,5 0,6 1,0 1,7

(m2)
Suprafaţă/greutate 0.1 0,07 0,05 0,04 0,03 0,02

Apa totală 80 78 65 - - 60
(% din greutate)

3
M 18 – Nutriție și dietetică

Tabelul 2. Corelaţii intre creştere şi lichidele corpului.

Necesarul de întreţinere constă în apa şi electroliţii care se pierd prin piele, tractul respirator (pierderi
insensibile), rinichi, tractul gastrointestinal (pierderi sensibile). Pierderile fiziologice de apă şi de electroliţi se
corelează direct cu metabolismul energetic şi sunt proporţionale cu suprafaţa corporală.
.