NUTRITIE SI DIETETICA

18.1.2. Cunoașterea nevoilor nutriționale și a factorilor de influență

NEVOILE ENERGETICE
NEVOILE ENERGETICE

RATIA ENERGETICA ZILNICA (NECESARUL ENERGETIC) a unei persoane reprezinta cantitatea

de energie necesara pentru compensarea cheltuielilor energetice si asigurarea unei talii si a unei compozitii
corporale compatibile cu mentinerea lung timp a unei sanatati optime si a unei activitati fizice adecvate
contextului economic si social.

Aportul energetic si consumul energetic au aceleasi unitati de masura:

Kilocalorie (kcal) - unitate traditionala de masura

Kilojoule (kJ) - unitate internationala de masura 1kJ = 0,24 kcal; 1 kcal = 4,184 kJ

Toate alimentele furnizeaza energie prin cei trei componenti energetici: glucide ( 4,1 kcal/g, 17,2 kJ/g),
lipde (9,3 kcal/g, 38,9 kJ/g), proteine (4,1kcal/g, 17,2 kJ/g); ceilalti nutrienti (apa, fibre alimentare, vitamine,
minerale) NU furnizeaza energie prin metabolizare in organism.

TEORIA IN PRACTICA

Baton proteic cu urmatorul continut: 21 g carbohidrati, 6 g lipide, 14 g proteine

Calculati continutul energetic al batonului ( in kcal si kJ)

Exista alimente care aduc “calorii goale” deoarece au densitate energetica crescuta, dar densitate nutritionala
scazuta.

Densitate nutrionala - continutul in micronutrienti esentiali pentru organism raportati la continutul

energetic (nu la greutatea sau volumului alimentului) - mg tiamina/ kcal;

Densitatea energetica - cantitatea de energie adusa de aliment pe unitatea de greutate sau de volum a
acestuia ( kcal/g, kcal/ml aliment)

25 g Bomboane - 100 Kcal de 150 g mancare de fasoale boabe - 100 Kcal de

calitate scazuta calitate ridicata
Incarcatura glicemica -100 Incarcatura glicemica = 6
Indice de satietate mic Indice de satietate mare (2,25)

Indicele de satietate (Cit de mult tine de foame un aliment ?)

 Reflecta capacitatea unui aliment de a induce senzatia de satietate
 Indicele de satietate (SI) poate lua valori intre 0 - 500 in fuctie de:
a. densitatea energetica (ED) a alimentului
b. continutul in lipide, proteine, glucide, fibre alimentare a alimentului
c. timpul si numarul miscarilor masticatorii efectuate inainte de inghitirea
alimentului (senzatia de satietate incepe sa apara dupa ~ 80 miscari
masticatorii)
 Valoarea raportului SI/ED considerata a fi benefica este de peste 1,5
1
Exemple: zmeura 2,44; gutui 2,75; banane 1,44; mere 1,53; spanac 2,06; varza 1,77;
fasole verde 2,23; cotlet de porc 1,1; pulpa de vita 1,66; iaur degresat 1,42;
NUTRITIE SI DIETETICA
18.1.2. Cunoașterea nevoilor nutriționale și a factorilor de influență
NEVOILE ENERGETICE
Alcoolul chiar daca furnizeaza energie (7,1 kcal/g sau 29,7 kJ/g) NU ESTE
NUTRIENT pentru ca nu stimuleaza cresterea si dezvoltarea.

Necesarul energetic variaza de la un individ la altul si de la o zi la alta si depinde de diferiti factori interni si
externi.

Consumul energetic se clasifica in:

1) consum energetic resting (repaos) si este reprezentat de metabolismul bazal si termogeneza indusa de
alimente (nu sint controlate voluntar)
2) consum energetic nonresting (CENR):
a) activitate fizica voluntara: activitati volitive (sporturi) + activitati ocupationale (mersul la
servici) + activitatea din timpul liber
b) activitate fizica involuntara: activitate fizica spontana (miscari spontane, inconstiente) si
mentinerea posturii

NEAT (non exercise activity thermogenesis/ termogeneza prin exercitii non fizice) - cuprinde consumul
energetic prin orice activitate alta decat cele volitive/sport

ACTIVITATI VOLITIVE
C ACTIVITATI OCUPATIONALE
E N
ACTIVITATEA DIN TIMPUL LIBER E
N
ACTIVITATEA FIZICA SPONTANA A
R T
MENTINEREA POSTURII
Fara control voluntar

EFECTUL TERMIC AL ALIMENTELOR

Consum enegetic resting

METABOLISMUL BAZAL

Fig.1 Consumul energetic

(Abdul G.Dullo Energy Balance and Body Weight Homeostasis in Clinical Obesity in Adults and Children, 3rd
edition; Peter G. Kopelman, Ian D. Caterson and William H. Dietz. 2010 Blackwell Publishing)

2
NUTRITIE SI DIETETICA
18.1.2. Cunoașterea nevoilor nutriționale și a factorilor de influență
NEVOILE ENERGETICE
Metabolismul bazal (cantitatea minimă de energie necesară pentru menţinerea funcţiilor vitale ale
organismului aflat în repaus) al unei persoane adulte de statură şi greutate normale se consideră ca fiind de
aproximativ 1 kcal/kg greutate corporală/oră pentru bărbaţi şi de 0,95 kcal/kg greutate corporală/oră pentru
femei. Rezultă că un bărbat adult având 70 kg consumă în condiţii bazale aproximativ 1680 kilocalorii în 24
ore.
TEORIA IN PRACTICA

Alcatuiti o fisa cu factorii de variabilitate ai metabolismului bazal

Ecuatia Harris-Benedict (Calcularea necesarului caloric pentru mentinerea greutatii)

Barbati: MB = 66.5 + (13.8 x greutate) + (5.0 x inaltime) - (6.8 x varsta)
Femei: MB = 655.1 + (9.6 x greutate) + (1.8 x inaltime) - (4.7 x varsta)

Revizuita in 1990 de catre Mifflin

Barbati: MB = 10 × weight in kg) + (6.25 × height in cm) - (5 × age in years) + 5

Femei: MB = (10 × weight in kg) + (6.25 × height in cm) - (5 × age in years) – 161

La cheltuielile bazale se adauga 30%, 50%, 100% din MB in funcie de intensitatea efortului fizic.

TEORIA IN PRACTICA

Calculati necesarul caloric necesar metabolismului bazal, necesarul caloric total si

repartizarea pe componente alimentare stiind ca ratia zilnica este de 55% carbohidrati,
20% proteine, 25% lipide.

Repartizati necesarul caloric zilnic conform schemei: mic dejun 30%, gustarea 1 10%,
prinz 30%, gustarea 2 10% si cina 20%

Greutatea ideala

Persoane sub 20 de ani Formula lui Lorentz

a) Pentru fete GI = T-100 - (T-150)/2
b) Pentru baieti GI = T-100 - (T-150)/4
T reprezinta inaltimea in cm
Pentru adulti Formula recomandata de OMS si Metropolitan Life Insurance
a) Pentru femei GI = [ 50+0,75 x (T – 150) + (V-20)/4] x 0,9
b) Pentru barbati GI = [ 50+0,75 x (T – 150) + (V-20)/4] x 1,0
T reprezinta inaltimea in cm, iar V reprezinta virsta in ani
TEORIA IN PRACTICA Calculati greutatea ideala

3
NUTRITIE SI DIETETICA
18.1.2. Cunoașterea nevoilor nutriționale și a factorilor de influență
NEVOILE ENERGETICE
Exista si un consum energetic fiziologic particular corespunzator perioadelor de:

a) crestere - reprezinta cheltuielile energetice necesare pentru sinteza si cresterea organismului; sunt in medie
5 kcal pentru 1 g de cistig ponderal;
b) sarcina - reprezinta cheltuielile energetice necesare dezvoltarii uterului si anexelor, nou-nascutului care are
greutatea optima de 3600 g, sporului ponderal al gravidei de 12 kg (maximum) din care rezerva gravidei
este de ~ 4 kg tesut adipos; aceste cheltuieli suplimentare conform OMS sunt de 150 kcal pe zi ( in plus fata
de cheltuielile obisnuite) pentru primul trimestru de sarcina, respectiv de 350 kcal pe zi pentru trimestrele al
doilea si al treilea
c) alaptare - sunt cheltuielile necesare elaborarii a 750-850 ml lapte pe zi ( + 530-600 kcal pe zi) si pentru
efortul secretor al acestuia (+ 150 kcal pe zi); se totalizeaza astfel o cheltuiala suplimentara necesara de ~
680-750 kcal. OMS recomanda o suplimentare a ratiei alimentare numai cu 480-550 kcal pe zi pentru a
acoperi aceste cheltuieli, restul de 200 kcal pe zi fiind recomandat a fi consummate din rezervele energetice
ale mamei ( cele 4 kg de tesut adipos)