Nutritie

coala de studii avansate ASPECTE MODERNE ALE NUTRIIEI COPILULUI SNTOS I BOLNAV - ROLUL NUTRIGENOMICII
Continental Hotel Trgu Mure 24-28 septembrie 2012 COMITETUL STIINTIFIC:

Prof. Dr. Andras Arato Prof. Dr. Christian Braegger Prof. Dr. Despina Baghiu Prof. Dr. Nicolae Miu Prof. Dr. Rodica Tognel Prof. Dr. Walter A Mihatsch Conf. Dr. Adrienne Horvath Conf. Dr. Manuela Cucerea Conf. Dr. Monica Tarcea Conf. Dr. Oana Mrginean ef lucr. Dr. Carmen Chiriac ef lucr. Dr. Claudia Bnescu ef lucr. Dr. Claudiu Marginean ef lucr. Dr. Corina Cazan ef lucr. Dr. Dan Georgescu ef lucr. Dr. Horea Gozar ef lucr. Dr. Marta Simon ef lucr. Dr. Reka Borka-Balas ef lucr. Dr. Tudor Pop Dr. Alina Grama Dr. Ana Maria Pitea Dr. Brindusa Capilna Dr. Carmen Duicu Dr. Diana Moldovan Dr. Mihaela Chincesan Diet. Florina Daniela Rua Stud. Maria Oana Marginean
Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004
COMITETUL DE ORGANIZARE
Preedinte: Conf. Dr. Cristina Oana Mrginean Clinica Pediatrie I, Departament Gastroenterologie Pediatric, UMF Tg.Mure
Membrii:
Prof. Dr. Bag Simona Compartimentul Gastroenterologie, UMF Tg. Mure Prof. Dr. Dobru Daniela Clinica Medical, Spitalul Judeean, UMF Tg. Mure Conf. Dr. Manuela Cucerea Clinica Neonatologie, Spitalul Judeean de urgen, UMF Tg. Mure ef lucrri Dr. Claudia Bnescu Compartiment genetic medical, UMF Tg. Mure ef lucrri Dr. Claudiu Mrginean Clinica Obstetric Ginecologie I, UMF Tg. Mure Asist.Univ. Dr. Mihaela Chincean Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mure Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen Clinica Pediatrie II, UMF Tg. Mure Prep. Univ. Dr. Pitea Ana Maria Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mure
PROGRAMUL MANIFESTRILOR
Ziua 1, Luni 24 septembrie 2012
MORNING SESSION Moderatori: Conf. Dr. Oana Marginean, Conf. Dr. Manuela Cucerea 8.30-9.00 9.00-9.20 9.20-10.00 10.00-10.40 10.40-10.55 10.55-11.10 11.10-11.50 11.50-12.30 12.30-13.10 13.10-13.25 13.30-15.00 Inregistrarea participantilor Cuvant de deschidere Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania) Pre si probioticele la sugarii prematuri Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania) Nevoi nutritionale ale sugarilor prematuri Discutii Pauza de cafea Conf. Dr. Manuela Cucerea (UMF Tg. Mures) Principii ale alimentaiei nou-nscutului Sef lucr. Dr. Marta Simon (UMF Tg. Mures) Aspecte specifice ale nutriiei nou-nscutului cu restricie n creterea intrauterin Sef lucr. Dr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Mures) Rolul nutritionistului in stabilirea dietei pacientului pediatric Discutii Masa de pranz Invitati si organizatori
AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf. Dr. Manuela Cucerea, Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac 15.00-15.45 15.45-16.30 16.30-16.45 16.45-17.00 17.00-17.45 17.45-18.30 18.30-18.45 19.00-22.00 Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich) Rolul vitaminei D in nutritia sugarului si a copilului Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich) Alptarea beneficii pentru sanatate Discutii Pauza de cafea Conf. Dr. Oana Mrginean (UMF Tg. Mure) Diversificarea alimentatiei Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac (UMF Tg. Mures) Particularitati ale nutritiei copilului infectat cu HIV Discutii Coktail deschidere Invitati, organizatori, participanti Muzica instrumentala clasica Cvartetul de Coarde
Ziua a 2-a, Mari 25 septembrie 2012
MORNING SESSION Moderatori: Sef lucr. Dr. Corina Cazan, Sef lucr. Dr. Dan Georgescu 9.00-09.40 ef lucr. Dr. Corina Cazan (UMF Sibiu) Aspecte nutriionale ale copilului cu reflux gastroesofagian Conf. Dr. Oana Mrginean (UMF Tg. Mure) Aspecte nutriionale n tulburrile digestive ale copilului (colici, constipatie, intolerana la lactoz) Sef lucr. Dr. Corina Cazan (UMF Sibiu) Nutriia copilului cu alergii alimentare Discutii Pauza de cafea Sef lucr. Dr. Dan Georgescu (UMF Tg. Mure) Aspecte ale nutritiei la pacientii cu boli inflamatorii intestinale Sef lucr. Dr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Mures) Alimentatia enterala si parenterala Discuii Masa de prnz - Invitati si organizatori
9.40-10.20
10.20-11.00 11.00-11.15 11.15-11.30 11.30-12.10 12.10-12.50 12.50-13.05 13.15-15.00
AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf. Dr. Monica Tarcea, Conf. Dr. Oana Marginean 15.00-15.40 15.40-16.20 16.20-17.00 17.00-17.15 17.15-17.30 17.30-18.10 18.10-18.50 18.50-19.05 19.15-22.00 Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg. Mure) Greeli in alimentatia copilului mic, prescolar si adolescent Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Mure) Aspecte epidemiologice i clinice n obezitata copilului Conf. Dr. Monica Tarcea (UMF Trgu Mure) Substane obezogene n nutriia copilului Discutii Pauza de cafea Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Mure) Sdr. Metabolic la copil Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg.-Mures) Locul terapiei nutritionale in medicina integrativa Discuii Cin - Invitati si organizatori
Ziua a 3-a, Miercuri 26 septembrie 2012
MORNING SESSION Moderatori: Prof. Dr. Nicolae Miu, Prof. Maria Despina Baghiu 9.00-09.40 9.40-10.20 10.20-11.00 11.00-11.15 11.15-11.30 11.30-12.10 12.10-12.50 12.50-13.05 13.15-15.00 Prof. Dr. Andras Arato (Semmelweis, Budapesta) Nutrigenetics and Nutrigenomics ef lucr. Dr. Claudia Bnescu (UMF Tg. Mure) Polimorfisme genice n obezitate i malnutriie Prof. Dr. Nicolae Miu (UMF Cluj Napoca) Rolul oligoelementelor n nutriia copilului Discuii Pauza de cafea Prof. Dr. Despina Maria Baghiu (UMF Tg. Mure) Deficiente vitaminice Dr. Diana Moldovan (Tg. Mure) Acrodermatita enteropatica - prezentare de caz Discutii Masa de prnz - Invitati si organizatori
AFTERNOON SESSION Moderatori: Prof. Dr. Nicolae Miu, Sef lucr. Dr. Tudor Pop 15.00-15.40 15.40-16.20 16.20-16.35 16.35-16.50 16.50-17.30 17.30-18.10 18.10-18.25 19.00-20.00 Prof. Dr. Nicolae Miu, Dr. Simionescu Bianca (UMF Cluj Napoca) Suportul nutritiv in malabsorbtie ef lucr. Dr. Tudor Pop (UMF Cluj Napoca) Nutritia in patologia hepatic a copilului Discuii Pauza de cafea Conf. Dr. Oana Mrginean (UMF Tg. Mure) Managementul copilului cu malnutriie Dr. Diana Moldovan (Tg. Mure) Nutritia si managementul hipoglicemiei pediatrice Discuii Cina - Invitati si organizatori Concert - Cvintetul vocal Cantuale
Ziua a 4-a, Joi 27 septembrie 2012
MORNING SESSION Moderatori: Prof. Dr. Despina Baghiu, Prof. Dr. Rodica Toganel 9.00-09.40 9.40-10.20 10.20-11.00 11.00-11.15 11.15-11.30 11.30-12.10 12.10-12.50 12.50-13.05 13.15-15.00 Prof. Dr. Despina Baghiu (UMF Tg. Mure) Nutriia copilului cu cancer Prof. Dr. Rodica Tognel (UMF Tg. Mures) Nutriia copilului cu boal cardiac Dr. Mihaela Chincean (UMF Tg. Mures) Parametri nutriionali - studiu clinic la copiii cu cancer Discuii Pauza de cafea Sef lucr. Dr. Horea Gozar (UMF Tg. Mures) Nutritia pacientului chirurgical Dr. Mihaela Chincean (UMF Tg. Mures) Carente nutritionale la sugar si copil mic - anemia feripriva Discutii Masa de prnz - Invitati si organizatori
AFTERNOON SESSION Moderatori: Prof. Dr. Despina Baghiu, Prof. Dr. Rodica Toganel 15.00-15.40 15.40-16.20 16.20-17.00 17.00-17.15 17.15-17.30 17.30-18.10 18.10-18.50 18.50-19.05 19.15-22.00 Conf. Dr. Adrienne Horvath (UMF Tg. Mures) Nutritia si stilul de viata in prevenirea cancerului Dr. Carmen Duicu (UMF Tg. Mure) Nutriia la copilul cu boal renal cronic Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg.-Mures) Rolul nutritiei in imunitate la copil Discuii Pauza de cafea Dr. Alina Grama (UMF Tg. Mure) Alimentatia, un calvar sau o bucurie pentru copilul tu? - Anorexia la copil Dr. Alina Grama (UMF Tg. Mure) Anorexia si bulimia nervoasa Discuii Cina festiv - Invitati si organizatori
Ziua a 5-a, Vineri 28 septembrie 2012
MORNING SESSION Moderatori: Conf. Dr. Monica Tarcea, Conf. Dr. Oana Marginean 9.00-09.45 Nutr. Florina Daniela Rua (Tg. Mure) O privire de ansamblu asupra activitii AroND Stud. Maria Oana Marginean, Adriana Cozma, Diana Vulea, Szabo Agota, Ghiurca Ema (UMF Tg. Mure) Starea de nutritie a copiilor internati int-un serviciu pediatric Discuii Pauza de cafea Sef lucr. Dr. Claudiu Marginean (UMF Tg. Mure) Alimentatia femeii gravide Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Mure) Nutriia la copilul cu fenilcetonurie Discuii Masa de prnz - Invitati si organizatori
09.45-10.30 10.30-10.50 10.50-11.10 11.10-11.55 11.55-12.40 12.40-13.00 13.00-15.00
AFTERNOON SESSION Moderatori: Conf. Dr. Monica Tarcea, Conf. Dr. Oana Marginean 15.00-16.00 16.00-16.45 16.45-17.00 17.00-17.15 17.15-18.15 18.15-18.45 18.45-19.00 Cazuri clinice - quiz Prezentarea apelurilor deschise de finantare europeana, stabilirea tipului de program de finantare si generarea ideii unei viitoare propuneri de proiect pe baza temelor prezentate Discuii Pauza de cafea GHID DE ALIMENTATIE SANATOASA (propuneri) Discutii finale nchiderea workshop-ului
REZUMATELE PREZENTARILOR
PRE- SI PROBIOTICELE LA SUGARII PREMATURI
Walter A Mihatsch - Universitatea de Medicin Wrzburg Germania Colonizarea intestinala incepe imediat dupa nastere, tipul de colonizare microbiana fiind diferit la sugarii alaptati fata de cei alimentati cu formula. Flora intestinala s-a dovedit a juca un rol important in nutritie, angiogeneza si and imunitate. Sugarii prematuri sunt in mod particular susceptibili la colonizare anormal din mai multe motive, incluzand intarzierea alimentarii, utilizarea de antibiotice, s.a. S-a sugerat ca pre- si probioticele modifica aceasta colonizare anormala conferind astfel beneficii pentru sanatate. Prezentarea va detalia cele mai relevante mecanisme de aciune a pre-i probioticelor, precum i rezultatele preliminare obinute prin utilizarea lor la sugarii prematuri. Cuvinte cheie: prebiotice, probiotice, sugar, prematur, nutritie
PRE- AND PROBIOTICS IN PRETERM INFANTS Gut colonization starts immediately after birth, and the pattern of microbial colonization differs between formula-fed and breastfed infants. Intestinal flora has been shown to play an important role in nutrition, angiogenesis, and mucosal immunity. Preterm infants are particularly susceptible to abnormal colonization for many reasons, including delayed feeds, antibiotic use, and others. Pre- and probiotics have been suggested to modify this abnormal colonization thereby conferring health benefits. The presentation will discuss the most relevant modes of action of pre- and probiotics and the primary results obtained with their use in preterm infants. Key words: prebiotics, probiotics, preterm infant, nutrition
NEVOI NUTRITIONALE ALE SUGARILOR PREMATURI

Walter A Mihatsch - Universitatea de Medicin Wrzburg Germania Nevoile in alimentatia enterala a sugarilor prematuri au fost recent revizuite de ctre Comitetul
ESPGHAN pentru nutritie. Cu toate acestea, n contextul clinic, satisfacerea nevoilor sugarilor prematuri poate fi uneori dificila, iar acestia pot prezenta deficite nutriionale cumulative semnificative. Aportul suboptimal poate contribui la incidena bolilor neonatale, inclusiv afectarea dezvoltarii neurologice. n consecin, prezentarea se va axa pe mai multe aspecte care sunt obligatorii pentru optimizarea aportului nutriional al acestor sugari vulnerabili, ncepnd cu iniierea nutriiei parenterale pn la trecerea corect la alptare sau alimentatie enteral cu formula i managementul alimentatiei dupa externare. O atenie special va fi acordat suplimentarii laptelui de mama.
Cuvinte cheie: preterm infant, nutritional needs NUTRITIONAL NEEDS OF PRETERM INFANTS Enteral needs of preterm infants have recently been reviewed by the ESPGHAN Committee on Nutrition. However, in the clinical setting it may sometimes be difficult to meet the needs and preterm infants may experience significant cumulative nutritional deficits. Suboptimal intake may contribute to the incidence of neonatal diseases, including impaired neurodevelopment. Therefore, the presentation will focus on several aspects that are mandatory for optimizing nutritional intake in these vulnerable infants starting with the initiation of parenteral nutrition until proper transition to enteral breast or formula feedings and post discharge feeding. Special attention will be paid to human milk supplementation. Key words: preterm infant, nutritional needs
PRINCIPII ALE ALIMENTAIEI NOU-NSCUTULUI

Manuela Cucerea, Marta Simon - Universitatea de Medicin si Farmacie Tg.-Mures, Neonatologie I Aportul nutriional adecvat este esenial pentru creterea i dezvoltarea corespunztoare a tuturor nou-nscuilor, indiferent de vrsta gestaional i greutatea la natere. Nevoile nutriionale sunt ns diferite la nou-nscutul prematur fa de nou-nscutul la termen, precum i la nou-nscutul bolnav fa de cel sntos. Tipul, durata i calea de administrare a nutrienilor la nou-nscut sunt o parte important a managementului nutriional. Dup natere, n condiiile n care exist un tub digestiv funcional, alimentaia enteral reprezint modalitatea fiziologic de achiziionare a nutrienilor. Alimentaia natural exclusiv reprezint modelul de referin fa de care trebuie considerat orice alt alternativ de alimentaie a copilului n primele 6 luni de via. Laptele matern are specificitate de specie fiind alimentul ideal pentru nou-nscutul i sugarul pn la 6 luni, asigurnd n totalitate aportul nutritiv necesar. La nou-nscutul la termen sntos, se recomand iniierea precoce a alimentaiei la sn n primele 2 ore dup natere, continundu-se cu alptarea la cerere. n condiiile n care alimentaia natural nu este posibil (inclusiv refuz matern), formulele de nceput reprezint cea mai sigur alegere. Prescrierea formulei de lapte se va face individualizat, n funcie de vrsta de gestaie, vrsta cronologic, antecedentele heredofamiliale i particularitile morfofuncionale i fiziologice ale fiecrui copil n parte. Nou-nscuii la termen bolnavi care nu pot fi alimentai enteral vor necesita iniial alimentaie parenteral total sau parial. Nevoile nutritive ale nou-nscutului bolnav sunt determinate de patologie, greutatea nou-nscutului, vrsta gestaional, vrsta postnatal, parametrii vitali i investigaiile paraclinice. Detresa respiratorie sever, asfixia, ocul, coma, intolerana digestiv impun ntrzierea iniierii alimentaiei enterale. n cazul bolilor metabolice congenitale este necesar eliminarea din alimentaie a unor principii nutritive care genereaza produi de metabolism cu potenial toxic. Nou-nscutul prematur - care prezint limitri ale funciei gastro-intestinale datorit imaturitii anatomice i funcionale ale tractului digestiv - poate necesita ntr-o prima faza nutriie parenteral. Se recomand iniierea precoce (alimentaie enteral minim) i creterea treptat a alimentaiei enterale
preferabil cu lapte matern administrat prin gavaj gastric continuu sau discontinuu cu monitorizarea toleranei digestive.Susinerea ritmului de cretere fetal se poate realiza prin administrarea de lapte matern fortifiat sau a formulelor speciale pentru prematuri n lipsa laptelui de mam. Cuvinte cheie: alimentaie, nou-nscut la termen, nou-nscut prematur
ROLUL NUTRIIONISTULUI N STABILIREA DIETEI LA VRSTA PEDIATRIC

Rka Borka-Bals, Ana Maria Pitea, Oana Mrginean Universitatea de Medicina si Farmacie Tirgu-Mures Alimentaia sugarului i al copilului este un factor decisiv n dezvoltarea somatic i neuropsihic. n perioada de nou-nscut, sugar i copil mic alimentaia este dirijat de mam conform cunotinelor dobndite prin instruirea de ctre medic, dietetician. Stabilirea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv la copilul sntos nu pune de obicei probleme mamelor. La copii cu stri patologice alctuirea dietei este de multe ori o provocare, care necesit ndrumare i supraveghere din partea unui dietetician. Alctuirea dietelor speciale n boli autoimune (ex. Boala Crohn), deficite enzimatice (ex. fenilcetonuria), neurologice (ex. anorexia nervosa), alergice (ex. alergii alimentare, celiachie), metabolice (ex. diabet zaharat, obezitate) necesit o abordare multidisciplinar fiind necesar i intervenia dieteticianului pentru a evita asocierea tulburrilor de cretere respectiv psihice ale copilului. Dieteticianul este implicat n alctuirea i supravegherea dietei copiilor sportivi, dar i n instruirea familiei privind obiceiurile de alimentaie, tulburrile de alimentaie fiind de obicei o problem a familiei i nu numai al copilului. Importana pe termen lung a alimentaiei echilibrate se reflect prin sindromul metabolic pediatric, care are consecine vitale cardiovasculare. Cuvinte cheie: nutritionist, dieta, copil ROLE OF NUTRITIONIST IN DETERMINING DIET AT PEDIATRIC AGE
Infant and child nutrition is a key factor in somatic and neuro-psychological development. Feeding in newborn, infant and toddler is conducted by mothers according to the knowledge acquired through training by medical doctor and nutritionist. Establishing a balanced diet in terms of nutrition of healthy children usually does not pose problems for the mother. In children with pathological conditions, composition of the diet is often challenging, requiring guidance and supervision of a nutritionist. Special dietary composition in autoimmune diseases (eg Crohn's disease), enzyme deficiencies (eg phenylketonuria), neurological (eg, anorexia nervosa), allergy (eg food allergies, celiac disease), metabolic (eg diabetes mellitus, obesity) requires multidisciplinary approach, nutritionist's intervention is necessary to avoid association of developemental and mental disorders of the child. Dietitian is involved also in establish of diet composition and monitoring of athlete children, but also in family education regarding eating habits, because eating disorders are usually a problem not only of the child
but also of the family. Long-term importance of a balanced diet is reflected by pediatric metabolic syndrome, which has a vital cardiovascular risk. Key words: nutritionist, diet, child
ALAPTAREA BENEFICII PENTRU SANATATE

Christian Peter Braegger M.D. - University Childrens Hospital Zurich, Switzerland Alptarea este modul natural i recomandabil de a susine creterea sntoas i dezvoltarea copiilor mici. Exist numeroi indicatori ai beneficiilor alptrii asupra sntii copilului, att n timpul copilriei, cat i mai trziu n via. Un risc redus pentru diaree infectioasa si otite medii acute sunt cele mai bine documentate dintre efectele pozitive. n plus, alptarea poate fi asociat cu un avantaj mic dar msurabil n dezvoltarea cognitiv, care persista la varsta adulta. Cuvinte cheie: alaptare, sugar, sanatate, beneficii HEALTH BENEFITS ASSOCIATED WITH BREAST-FEEDING Breast-feeding is the natural and advisable way of supporting the healthy growth and development of young children. There are numerous indicators of benefits of breast-feeding on child health, both during infancy and later in life. A reduced risk of infectious diarrhoea and acute otitis media are the best documented effects. Additionally, breast-feeding may be associated with a small but measurable advantage in cognitive development that persists into adulthood. Key words: Breast-feeding, infant, health, benefits
DEFICITUL DE VITAMINA D IN POPULATIA PAEDIATRICA

Christian Peter Braegger M.D. - University Childrens Hospital Zurich, Switzerland Vitamina D joaca un rol cheie in metabolismul calciului i fosfatului i este esenial pentru sntatea oaselor. Deficienta de vitamina D apare destul de frecvent in randul sugarilor sntoi din Europa, dar si la copii i adolesceni, n special n anumite grupe de risc. Grupurile de risc includ sugari care nu ader la recomandarea actuala de suplimentarea cu vitamina D, copii i adolesceni cu pielea inchisa la culoare sau fr expunere corespunztoare la soare, precum i copii i adolesceni obezi. Toi copiii trebuie s primeasc 400 UI/zi vitamina D. Aceasta recomandare ar trebui s fie facuta de medicii pediatri i supravegheat i alte categorii de cadre medicale. Copii i adolesceni sntoi ar trebui ncurajati s urmeze un stil de viata sanatos pentru a pastra un IMC normal, incluznd o dieta sanatoasa cu alimente care conin vitamina D (pete, ou, produse lactate) i activiti n aer liber cu expunerea adecvata la soare. Cuvinte cheie: vitamina D, deficit, copil
VITAMIN D DEFICIENCY IN THE PAEDIATRIC POPULATION Vitamin D plays a key role in calcium and phosphate metabolism and is essential for bone health. Vitamin D deficiency occurs quite commonly among healthy European infants, children and adolescents, especially in certain risk groups. Risk groups include breast-fed infants not adhering to the current recommendation of vitamin D supplementation, children and adolescents with dark skin, children and adolescents without adequate sun exposure, and obese children and adolescents. All infants should receive 400 IU/day of vitamin D. This recommendation should be ensured and supervised by paediatricians and other healthcare professionals. Healthy children and adolescents should be encouraged to follow a healthy lifestyle associated with a normal BMI and including a healthy diet with vitamin D containing foods (fish, eggs, dairy products) and adequate outdoor activities with associated sun exposure. Key words: vitamin D, deficiency, child
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Oana Marginean, Ana Maria Pitea - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Alimentele complementare, de diversificare reprezinta orice aliment solid sau lichid, altul dect laptele de mam sau formula de nceput sau continuare, iar perioada de diversificare este perioada n care alte alimente sau lichide sunt oferite sugarului alturi de laptele de mam/ formula de lapte. Ne propunem sa trecem in revista cele mai importante aspecte privind diversificarea alimentatiei sugarului: cand? cum? cat? oferim copilului si in ce conditii. Diversificarea se va incepe nu nainte de 17 sptmni, dar nu mai trziu de 26 de sptmni. Se recomand continuarea alimentaie la sn (sau cu formula), n paralel cu introducerea alimentelor complementare. Vom prezenta detaliat regulile diversificarii alimentatiei sugarului, insistand asupra alimentelor interzise si a celor care trebuie evitate in aceasta perioada, atat la copilul alaptat, cat si la cel hranit artificial; de asemenea vom prezenta particularitatile diversificarii la copilul eutrofic si la sugarul cu stare de nutriie deficitar. Cuvinte cheie: diversificare, sugar, alimentatie complementara
PARTICULARITATI ALE NUTRITIEI COPILULUI INFECTAT CU HIV

Carmen Chiriac, Nina Sincu - Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures, Disciplina Boli Infectioase Problemele legate de nutritie si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sunt omniprezente si dificil de abordat. Slim disease a fost printre primele manifestari asociate sindromului de imunodeficienta dobindita (SIDA) la copii, in Africa. De altfel, interactiunea intre infectia HIV si dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor este o problema importanta
prezenta in toate zonele geografice. Etiologia este multifactoriala : circumstantele socioeconomice accentueaza tulburarile de absorbtie si metabolice preexistente, agravate si de asocierea infectiilor oportuniste. Managementul nutritional face parte integrala din abordarea generala a copilului infectat cu HIV. Ghidurile sugereaza necesitatea unui aport energetic suplimentar de peste 10% fata de copilul neinfectat HIV, aportul de micronutrienti trebuind asigurat printr-o dieta echilibrata, suplimentata in situatia asocierii cu infectii oportuniste digestive. Malnutritia, sindromul wasting clasifica copilul seropozitiv HIV in stadiul C SIDA, conform clasificarii CDC (Center for Disease Control) 1994 la copii. In era terapiei HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy), se observa scaderea incidentei infectiilor oportuniste, reducerea viremiei, cresterea ratei de supravietuire, imbunatatirea calitatii vietii, dar si aparitia unor tulburari metabolice particulare, cum este sindromul lipodistrofic, in managementul caruia nutritia detine un rol-cheie. Controversele privind alimentatia naturala a copiilor nascuti din mame seropozitive HIV si riscul de transmitere al infectiei reprezinta o problema de actualitate a nutritiei copilului apartinand acestei grupe de risc. Cuvinte cheie: HIV, nutritie, copil
ASPECTE NUTRITIONALE ALE COPILULUI CU REFLUX GASTROESOFAGIAN

Corina Cazan - Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Clinica de Pediatrie Sibiu Refluxul gastroesofagian (RGE) definit ca pasaj involuntar al continutului gastric la nivelul esofagului si boala de reflux gastroesofagian (BRGE) definita prin prezenta simptomelor sau complicatiile ce decurg din persistenta RGE sunt afectiuni comune in practica pediatrica curenta. BRGE este una din cauzele problemelor de nutritie ce survin la virsta de sugar si copil. Refuzul alimentatiei, scaderea ponderala sau lipsa progresiei in greutate, anorexia, hematemeza, iritabilitatea si tulburarile de somn sunt asociate bolii de reflux gastroesofagian. In practica clinica pediatrica se discuta relatia de cauzalitate intre RGE si evenimentele amenintatoare de viata apneea, bradicardia, cianoza, paloare care survin la virsta de nou nascut si sugar. Alergia la proteinele laptelui de vaca coexista sau complica BRGE. Obiectivul principal in tratamentul BRGE este remisia simptomelor, imbunatatirea calitatii vietii, prevenirea si ameliorarea complicatiilor. In RGE necomplicat masurile conservative cum ar fi ingrosarea formulei, mese frecvente si in cantitate mai redusa, pozitionare corecta postprandial sunt suficiente pentru ameliorarea simptomelor. Formula ingrosata creste aportul caloric cu efect benefic pentru curba ponderala. Agentii de ingrosare pentru formula sau lapte nu au efect asupra indexului de reflux (timp cu pH<4) dar reduc frecventa varsaturilor. Formulele comerciale anti-reflux (AR) care contin orez, combinatie de pectina si celuloza, amidon din orez, porumb, cartof au un efect benefic prin reducerea frecventei varsaturilor. Formula AR comerciala prin compozitia si caracteristicile sale osmolaritate, aport caloric, proteic, continut in acizi grasi si calciu asigura necesarul nutritional recomandat sugarului. Pentru cazurile cu diagnostic de alergie la proteina laptelui de vaca si RGE simptomele se remit la excluderea din dieta a laptelui de vaca sau la administrarea formulei cu proteine extensiv hidrolizate sau aminoacizi. Nutritia enterala se recomanda pentru sugarul cu BRGE si crestere ponderala inadecvata la aplicarea masurilor conservative. La copil si adolescent cu BRGE se recomanda schimbarea stilului de viata prin dieta de excludere pentru ciocolata, cafea, condimente, grasimi animale, alcool, modificarea
pozitiei in timpul somnului, evitarea excesului ponderal si interzicerea fumatului. Dieta cu aport caloric redus se recomanda la copilul supraponderal. Ghidul de nutritie pediatrica recomanda formula AR la virsta de sugar pe baza rezultatelor studiilor clinice. Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian, sugar, formula AR.
NUTRITIA COPILULUI CU ALERGII ALIMENTARE.

Corina Cazan - Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Clinica de Pediatrie Sibiu Alergia alimentara este o problema de patologie pediatrica care afecteaza toate categoriile de virsta. Medicul gastroenterolog si nutritionist are un rol esential in elucidarea cazurilor de alergie sau intoleranta alimentara. Alergia alimentara recunoaste ca mecanism tipul 1 de hipersensibilitate mediat imun IgE dar sunt si alte manifestari care implica fie hipersensibilitatea combinata IgE si non-IgE fie non-IgE. Manifestarile gastrointestinale pentru tipul 1 de alergie alimentara sunt incluse in sindromul de alergie orala. In afectiunile gastrointestinale mediate mixt sau non-IgE reflux gastro-esofagian, colici infantile, proctocolita alergica, esofagita eozinofilica, gastroenterita eozinofilica, constipatia, alergia alimentara este un factor cauzal. Majoritatea cazurilor cu manifestari alergice in primul an de viata sunt diagnosticate ulterior ca alergie la proteina laptelui de vaca sau alergie la proteina din soia. La copil se discuta frecvent alergia la ou, peste, alune si griu. Alergia la proteina laptelui de vaca este reactia adversa mediata imun la proteina din lapte. Intoleranta la proteina laptelui de vaca nu este mediata imun. Alergia la proteina laptelui de vaca survine si la sugarul alimentat natural exclusiv. La aceste cazuri se recomanda continuarea alimentatiei naturale cu excluderea laptelui si a produselor lactate din dieta mamei. Alergia alimentara are un rol determinant in unele forme de eczema atopica la copil. Dintre alergeni oul este frecvent incriminat urmat fiind de proteina din laptele de vaca. La cazurile incluse in sindromul alergiei la proteina laptelui de vaca se recomanda in dieta formula cu soia, formula hipoalergenica cu protein extensiv hidrolizate sau formula cu aminoacizi. Formula hipoalergenica extensiv hidrolizata este recomandarea de prima linie pentru sugar sub virsta de 6 luni cu alergie la proteina laptelui de vaca, sindrom enterocolitic indus de proteine alimentare sau eczema atopica. Formula cu soia poate fi prima alegere la sugar dupa virsta de 6 luni cu reactie alergica imediata, sindrom gastrointestinal, dermatita atopica in absenta falimentului de crestere. Formula cu aminoacizi este prima alegere in anafilaxie si esofagita eozinofilica. Profilaxia primara in alergia alimentara este subiectul unor studii clinice observationale si interventionale recente. Rezultatul studiilor acorda atentie deosebita alimentatiei naturale in preventia alergiei alimentare si se recomanda alimentatia naturala la sugarul cu atopie ereditara. Atitudinea de preventie primara eficienta pentru alergia alimentara consta in sustinerea alimentatie naturale pina la virsta de 6 luni, urmata de formula hipoalergenica si recomandarea de diversificare dupa virsta de 6 luni cu evitarea laptelui de vaca pina la virsta de 6 luni. Cuvinte cheie: alergia alimentara, formula hipoalergenica extensiv hidrolizata.
ASPECTE NUTRITIONALE N TULBURRILE DIGESTIVE ALE COPILULUI (COLICI, CONSTIPATIE, INTOLERANTA LA LACTOZ)
Oana Marginean, Ana Maria Pitea Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures, Pediatrie I Colicile sugarului reprezinta un sdr. comportamental caracterizat prin crize de plns excesiv care apare la sugari sntoi avand curb ponderal ascendent, explicat prin multiple teorii, dar care, dpdv clinic rmne un diagnostic de excludere. Nutritia are un rol in managementul acestei tulburari, atat in ceea ce priveste alimentatia sugarului, cat si a mamei care alapteaza. Constipatia este definita ca tulburare a tranzitului intestinal, cu ntrzierea acestuia, emisia cu dificultate a unor scaune mai dure si/ sau ntrziere n pasajul materiilor fecale ducnd la suferin clinica si la diverse complicatii; alaturi de sedentarism, in absenta unei cauze organice, greselile alimentare stau la baza acestei tulburari, motiv pentru care vom prezenta modificari ale dietei utile in vederea asigurarii unui tranzit intestinal normal. Intoleran la lactoz: incapacitatea de a digera complet dizaharidul (lactoza) din lapte, dat de lipsa enzimei sau activitatea ei scazuta asupra lactozei tradusa clinic printr-un sindrom diareic si un sindrom carenial secundar. Tratamentul depinde de forma: exista un deficit genetic de lactaz (primar) cu debut precoce care este exceptional de rar si necesita excluderea lactozei din alimentaie si substitutie cu lactaz, un deficit genetic cu debut tardiv foarte raspandit, in care reducerea aportului de lapte corespunztor toleranei individuale si preparatele hipolactozate reprezinta abordarea terapeutica si un deficit dobndit/ secundar de lactaz, avand caracter tranzitor pe o perioada variabil de la caz la caz, in care tratamentul este tot dietetic (lapte hipo-/ delactozat si substitutie enzimatica. Cuvinte cheie: nutritie, tulburari digestive, colici, constipatie, intoleranta la lactoz, copil
ASPECTE ALE NUTRITIEI LA PACIENTII CU BOLI INFLAMATORII INTESTINALE.

Dan Georgescu - Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures Pacientii cu boli inflamatorii intestinale au un status nutritional cel mai adesea precar, atat prin pierderile enterale, malabsorbie cat si prin apetitul scazut. Prezentarea abordeaza in primul rand terapia nutritonala la pacientii cu forme comune, uoare de boala, viznd alimentaia hipercalorica, evitarea alimentelor care pot duce la agravarea sindromului diareic i n n ultimul rnd evitarea restriciilor inutile, care scad calitatea vietii pacientului. La pacientii cu forme moderate si mai ales severe de boala sunt prezentate principiile alimentatiei elementale si suplimentarea sau substitutia unor nutrienti cheie in evolutia bolii sau metabolismul general, vizand mai ales microelementele si unele vitamine. Sunt analizate apoi forme particulare de alimentatie enterala, prin gastrostoma si jejunostoma, fiind analizate apoi principalele formule nutritionale si indicatiile acestora.
Nutritia parenterala, ca masura extrema in cazurile severe este analizata prin prisma provocarilor pe care le ridica, atat cu privirre la calea de administrare cat si cu privire la benficiile pe termen lung si scurt. Sunt prezentate aspecte ale terapiei nutritionale la pacientii cu rezectii intestinale si sindrom al intestinului subtire scurt. In cele din urma, dar nu in ultimul rand, sunt prezentate aspecte psihologice ale terapie nutritionale in bolile inflamatorii intestinale. Cuvinte cheie: nutritie, boala inflamatorie intestinala
ALIMENTAIA ENTERAL I PARENTERAL

Rka Borka-Bals, Ana Maria Pitea, Oana Mrginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure Nutriia eneral reprezint alimentaia oral cu formule speciale sau hrnirea cu tub direct n stomac, duoden sau jejun introdus la un copil la care s-a pstrat un nivel acceptabil al funciei gastointestinale, dar care nu este capabil s-i acopere necesarul energetic i de nutrieni printr-o diet oral normal. Numeroasele ei avantaje fa de nutriia parenteral explic indicaia ei n aport oral neadecvat, probleme de digestie sau absorbie, n cazurile cu necesiti nutriionale crescute i pierderi, n falimentul creterii sau malnutriie cronic, n erori nnscute de metabolism etc. Formulele enterale difer privind sursa i compoziia nutrienilor, densitatea caloric, osmolaritate i pre, existnd diferene semnificative ntre formulele polimerice, oligomerice i monomerice. Locul administrrii, calea de administrare i metodele de administrare difer n funcie de starea tractului digestiv, durata estimat a nutriiei enterale, anticiparea riscului de aspirare i starea clinic a pacientului. Nutriia parenteral se recomand atunci cnd nuriia adecvat nu poate fi obinut prin alimentaie oral sau enteral pentru a preveni sau corecta malnutriia i a susine creterea normal. Trebuie evitat ori de cte ori este posibil, prin ngrijire corespunztoare, sau nutriie enteral specializat, fiind mai scump i cu riscuri mai mari dect nutriia oral sau enteral. Dac este posibil se va combina cu nutriie enteral, cel puin minimal. Compoziia soluiilor pentru alimentaia parenteral difer n funcie de vrsta i condiia clinic al pacientului fiind constituii din ap, aminoacizi, lipide, glucoz i electrolii. Necesarul energetic variaz cu activitatea fizic, cu creterea i necesarul corectrii posibilei malnutriii, aportul sczut de energie induce falimentul creterii, dar i excesul trebuie evitat pentru c determin dezechilibre metabolice, afectare hepatic n cazurile de malnutriie. Riscurile nutriiei parenterale sunt reduse prin scderea cantitii i duratei de administrare, implicarea unei echipe multidisciplinare, evitarea alimentrii dezechilibrate sau excesive, msuri stricte de igien pentru reducerea infeciilor de cateter. Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie enterala, alimentatie parenterala, copil
GREELI N ALIMENTAIA COPILULUI MIC, PRECOLAR I ADOLESCENT

Brindusa Capilna, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure Educaia are un rol hotrtor n formarea deprinderilor alimentare. De aceea se va insista pe modul corect de a mnca. Unele greeli comise n desfurarea ceremonialului mesei pot sta la baza lipsei poftei de mncare a copilului. Dintre acestea, mai frecvent se ntlnesc: starea de tensiune nervoas, graba cu care se servete masa, oferirea unui alt mediu dect cel al familiei, forarea copilului s mnnce mai mult dect dorete, comentarea nefavorabil a meniului de ctre adult, lipsa de confort sau prelungirea excesiv a duratei mesei, excluderea copilului din conversaia general, mustrarea acestuia in timpul alimentatiei pentru greeli comise n timpul zilei. Mncarea n exces, pinea n exces, finoasele, constituie factori de risc pentru obezitate. Greelile alimentare care duc la obezitate la copil i adolescent, alturi de reducerea gradului activitii fizice zilnice sunt: alimentaia hipercaloric, hiperlipidic, bogat n lipide i glucide simple, produsele fast-food, junk-food cu densitatea caloric mare. Surplusul energetic va fi depozitat sub form de esut adipos format prin consumul excesiv de dulciuri concentrate de tip ciocolata, bomboane, sucuri artificiale, n detrimentul feculelor si zaharurilor lente: pine, paste fainoase, orez i cartofi cu grad inalt de satietate, consumul excesiv de finoase de tipul cips-urilor, produse bogate n grsimi, zahr, sare i srace n fibre alimentare, vitamine i minerale. De multe ori copiii urmeaz obiceiurile alimentare observate n familie, de aceea este important ca prinii s ofere un exemplu bun pentru o alimentaie sntoas. Cuvinte cheie: greseli, alimentatie, prescolar, adolescent, copil
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICE N OBEZITATEA COPILULUI

Ana Maria Pitea - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure Obezitatea reprezint un exces de lipide n compoziia corpului, o tulburare cronic a strii de nutriie caracterizat prin creterea greutii corporale pe seama esutului adipos, ce rezult dintr-o lips de corelare ntre aportul caloric crescut i cheltuielile energetice reduse. Cea mai corect definire a obezitii este dat de coninutul de mas gras corporal (msurabil prin impedan bioelectric). Pentru indivizii ntre 2 i 18 ani cu un BMI > 30 kg/m2 sau percentila 95 pentru vrst i sex (oricare dintre acestea este mai mic) se utilizeaza termenul obez, iar persoanele cu un BMI percentila 85 dar sub percentila 95, sau 30 kg/m2 (care este mai mic) sunt considerate cu exces ponderal. La nivel global, prevalena obezitii copilului variaz de la peste 30% n SUA la sub 2% n Africa sub-Saharian, cu diferene considerabile ntre diferite regiuni i ri. In tara noastra diverse studii raporteaza date intre 2,3-20,7% in functie de zona geografica si grupa de varsta. Aproximativ 50% din cazurile de obezitate primar a copilului se menin la vrsta adult, asociind un risc crescut n paralel cu vrsta i gradul obezitii.
Comparativ cu normoponderalii, obezitatea implic o cretere a morbiditii, cu reducerea speranei de via proporional cu gradul excesului ponderal i comorbiditile cu risc cardiovascular. Tratamentul patogenic const n obinerea unui bilan energetic negativ, prin reducerea aportului caloric - bazat pe diet i creterea consumului energetic, obinut prin activitate fizic; un rol extrem de important il joaca profilaxia de la promovarea alptrii, corectarea greselilor alimentare (limitarea "ronielii, a alimentelor dense in energie, etc) pana la modificarea obiceiurilor alimentare controlul responsabil, monitorizare proprie a aportului de alimente si a greutii, planificarea meselor, citirea etichetelor alimentelor la cumprarea acestora sa. Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie
SUBSTANE OBEZOGENE N NUTRIIA COPILULUI

Tarcea Monica, Ruta Florina - UMF Tg. Mure, Disciplina de Igien i Nutriie comunitar Obezitatea are un profil complex, fiind asociat cu cauze multiple: predispoziia multigenetic, factorii de risc externi i stilul de via nesntos. Dac factorii genetici nu pot fi modificai, stilul de via poate fi astfel ordonat nct s se evite factorii obezogeni ai mediului, aici intervenind suportul i expertiza medicului specialist i a dieteticianului. Termenul obezogeni desemneaz acele substane chimice care ne saboteaz n lupta mpotriva kilogramelor n exces, practic sunt compui care determin organismul s stocheze grsimi i care ncetinesc procesul de ardere a caloriilor. Tot ei sunt cei care fac ficatul s devin rezistent la insulin, determinnd astfel pancreasul s produc mai mult insulin care transform energia n grsime. Cele trei 3 organe int pentru obezogeni sunt: ficatul care devine insulino-rezistent i astfel pancreasul crete producia de insulin, creierul care nu mai sesizeaz corect cnd suntem stui i respective celulele grase din organism care se multiplic mai rapid. Obezogenii sunt compui chimici naturali sau sintetici din ambient, care ne afecteaz n urma ingestiei. Astfel dintre cei naturali unii pot perturba modul de operare a hormonilor: de exemplu, fructoza poate anula efectul leptinei (hormonul care atenioneaza corpul atunci cnd a ajuns la senzaia de saietate); ali obezogeni imit estrogenul, care la un nivel nalt grbete acumularea de grsimi n corp (fitoesterolii din soia). Dintre obezogenii sintetici amintim bisfenolii care se gsesc n recipientele din plastic folosite pentru ambalarea produselor alimentare sau dintre cei chimici cei mai cunoscui sunt pesticidele acumulate n plante sau chiar n ap. Cum putem introduce obezogeni in organism? Din carne, pete, plante tratate intens sau chiar apa de la robinet (prin pesticidele filtrate), din recipientele din plastic (care conin bisphenol-A) incorect folosite, din tigile din teflon, pungile de popcorn pentru cuptorul cu microunde sau cutiile de pizza semi-preparat (prin obezogeni care afecteaz tiroida), din folosirea siropului de porumb n industria alimentar. Cum s evitm obezogenii? Evitarea conservelor, a crnii pre-ambalate, a preparatelor de carne din surse necunoscute posibil tratate hormonal, a petelui din cresctoriile din zone agricole, a apei nefiltrate de la robinet, a utilizrii tigilor de teflon zgriate, a sticlelor sau vaselor de plastic care se nclzesc frecvent sau a deodorantelor de camer n exces.
Cu ct copilul se ntlnete mai devreme cu aceste substane n mediul su de via i special n meniu, cu att influena acestora asupra organismului este mai acut i mai greu de combtut, aici revenind rolul nostru n educaia mamei n ceea ce privete un stil de via sntos pentru familia ei i predilect pentru copil. Cuvinte cheie: nutriie, obezogeni, obezitate, copii, hormoni, pesticide, stil de via
SINDROMUL METABOLIC LA COPIL

Ana Maria Pitea, Reka Borka-Balas - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure Sindromul metabolic reprezint actualmente cea mai dezbtut complicaie a obezitii; este definit prin asocierea a trei din urmtoarele situaii: circumferina taliei peste percentila 90 pentru vrst i sex, hipertensiune arterial, hipertrigliceridemie, concentraie sczut a lipoproteinelor cu densitate mare - HDL i hiperglicemie. [3, 16] NU exist o definiie general acceptat la copil, iar adaptarea criteriilor de la adult este dificil. Utilizarea in practica a noiunii de SM este util deoarece subliniaz legtura fiziopatologic ntre stilul de via, rezistena la insulin i riscul cardiovascular, permite compararea riscurilor ntre grupuri, ajuta in predicia incidenei bolilor cardiovasculare la diabetici si la non-diabetici si in scop profilactic. Terapia sindromului metabolic se adreseaza obezitatii, HTA, controlului glicemiei si dislipidemiei. Studiile recente demonstreaza rolul terapiei nutritiomale in regresia sdr. Metabolic; astfel, o dieta bogate in fibre si saraca in grasimi, chiar aplicata pe termen scurt (i asociata cu un program riguros de exercitii) poate inversa sindromul metabolic, chiar i la pacienti adolescenti cu ateroscleroza documentata. Cuvinte cheie: sindrom metabolic, copil, dislipidemie, obezitate
LOCUL TERAPIEI NUTRITIONALE IN MEDICINA INTEGRATIVA

Brindusa Capilna - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Medicina integrativa este noul termen folosit pentru efortul de a combina utilizarea medicinei complementare/alternative cu cea mai buna ngrijire medical convenional. Aceasta este o abordare evolutiv, emergent in managementul bolilor, pentru sntate i bunstare n care nutritia are un rol central. Este practica medical care reafirm importana relaiei dintre medic i pacient, se concentreaz pe ansamblu, este bazat pe dovezi. Importana nutriiei n prevenirea i tratamentul bolilor cum ar fi cele cardiovasculare i cancerul este incontestabil. Ceea ce nu este nc clar este msura n care orientri dietetice i suplimente nutritive sau dietetice pot i trebuie s fie recomandate pentru o gam larg de boli i ce nivel de dovezi este necesar nainte ca aceste recomandari s fie generale. Practicarea medicinei integrative, care include alimentatia i, eventual, o serie de alte terapii naturale creeaz un accent de wellness, precum i o atenie deosebit asupra cerinelor si preferintelor individuale. n timp ce sistemul de cercetare trebuie s-i stabileasc sigurana i
eficacitatea, exista o cerere si o cretere a interesului pentru acest tip de abordare din partea publicului. Cuvinte cheie: nutritie, medicina integrativa
NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS

Andrs Arat MD, PhD, DSc - Paediatrics, Semmelweis University Genomului uman integral a fost descoperit pn n anul 2000, ns aceasta n sine a fost insuficient pentru a explica modelul de exprimare variabil a genelor n celule. n deceniul precedent a fost treptat recunoscut rolul decisiv in expresia genelor al mediului, n special hrana. Au aprut noi tiine - nutrigenetica i nutrigenomica. Nutrigenetica studiaza influena schimbrilor individuale in gene specifice (de exemplu, polimorfisme unice de nucleotide, variante ale numarul de copii, inversiunile, inserri i deletiile), absorbia i metabolismul nutrientilor si modul in care contribuie la dezvoltarea unor condiii patologice. Astfel de variatii genetice individuale ar putea explica, de exemplu, efectul nociv al absorbtiei crescute de lipide, care pe termen lung ar putea provoca boli cardiovasculare i sindrom metabolic. Nutrigenomica investigheaz modul n care elementele nutritive afecteaz expresia genelor i astfel transcriptia, translatia i, prin urmare, producia de metabolii. Diversele substante nutritive pot modifica genele prin mecanisme epigenetice, incluznd metilarea ADN-ului, modificarea histonelor i expresia micro-ARN (miRNA), fr a modifica secventa de ADN primar. Metilare ADN-ului i miRNA au ca efect supresia genei, in timp ce modificarea histonelor poate duce fie la supresie, fie la expresia genelor. Este prezentat, de asemenea, efectul microbiocenozei intestinale in metabolism i modul n care diferii nutrieni pot schimba compoziia florei intestinale. Rolul important al prebioticelor in refacerea microflorei a fost recunoscut, ceea ce ar putea fi avantajos n prevenirea sindromului metabolic. Cunotinele noastre de nutrigenetica i nutrigenomica pot avea importante consecine n domeniul sntii publice, deoarece ar putea mbunti recomandrile dietetice individualizate, care, pe termen lung sa fundamenteze nutritia personalizata. Cuvinte cheie: nutrigenetica, nutrigenomica NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS The whole human genome had been discovered until the year of 2000, however this knowledge in itself was insufficient for explaining the variable expression pattern of these genes in different cells. In the previous decade the decisive role of environment, especially the nutrition in gene expression was gradually recognized. New sciences the nutrigenetics and the nutrigenomics emerged. Nutrigenetics studies how influence the individual changes in specific genes (e.g. single nucleotide polymorphisms, copy number variants, inversions, insertions and deletions) the uptake and metabolism of different nutrients and in such a way how contribute to the development of pathological conditions. Such individual gene variations could explain for example the harmful effect of increased uptake of lipids which in the long run could cause cardiovascular disease and metabolic syndrome. Nutrigenomics
investigates how affect the nutrients the gene expression and so the transcription, translation and consequently the production of different metabolites. The various nutrients can alter the genes by epigenetic mechanisms, including DNA methylation, histon modification and micro-RNA (miRNA) expression, without changing the primary DNA sequence. DNA methylation and miRNA have gene silencing effect, while histone modification may lead either to gene silencing or gene expression. The extended nutrigenomics consider also the effect of intestinal microbiome on the metabolism and investigate also how the different nutrients may change the composition of the intestinal flora. The important role of prebiotics favourably changing the microbiom has been recognized, which might be advantageous in the prevention of metabolic syndrome. Our new knowledges on the field of nutrigenetics and nutrigenomics have important public health consequences as they could improve the individualized dietary recommendations which in the long run may substantiate the personalized nutrition. Key-words: nutrigenetics and nutrigenomics
POLIMORFISME GENICE N OBEZITATE

Claudia Bnescu, Carmen Duicu - Genetic, UMF TgMure Pediatrie 2, UMF TgMure Obezitatea este o boal cronic de nutriie, caracterizat prin creterea greutii corporale pe seama esutului adipos. Conform clasificri etiopatogenice obezitatea poate fi mprit n obezitate comun i obezitate secundar. Obezitatea secundar poate avea drept cauz unele boli endocrine, hipotalamice , genetice sau de stocaj. Obezitile cu o cauz genetic dovedit sunt ncadrate n trei mari grupe: obezitatea din sindroamele pleiotrope (sindromul Prader Willi i sindromul Bardet Biedl), obezitatea monogenic (rare, deficitul congenital de leptin ) i obezitatea poligenic (cele mai frecvente, obezitatea comun). Genele selectate pentru discuie sunt FTO, ADIPOQ, MC4R, ACE, MTHFR, TNF-a, IL, FABP2, INSIG2, ADRB3, ADRB2 i GNB3. O discuie detaliat a asociaiilor ntre polimorfismul specific al acestor gene i a obezitii va fi prezent. Cuvinte cheie: obezitate, polimorfism, gene
ROLUL OLIGOELEMENTELOR N NUTRIIA COPILULUI

Nicolae Miu, Bianca Simionescu, Tudor L Pop - Clinica Pediatrie 2, Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu Cluj-Napoca, Romnia Oligoelementele (fierul, fluorul, siliciul, zincul, cuprul, vanadiul, manganul, iodul, seleniul, nichelul, molibdenul) au roluri bine definite la copii, att pentru procesul de cretere, ct i pentru meninerea strii de snatate. Pe lng acestea, cromul, litiul, arsenicul, germaniul, cadmiul, plumbul, bromul, aflate n organism n concentraii mai mici dect precedentele, au implicaii biologice importante. Sursele de microelemente sunt alimentele de origine animal i vegetal, dar i alimentele fortifiate sau suplimentele alimentare.
Pediatrul trebuie s cunoasc recomandrile privind aportul normal de oligoelemente n funcie de diferitele categorii de vrst i s poat estima corect necesitatea suplimentrii n scop profilactic sau terapeutic. nrcarea e un moment critic n ceea ce privete aportul de oligoelemente. De asemenea, n adolescen necesarul zilnic din anumite oligoelemente, alturi de macroelemente i vitamine, este mai mare dect n orice alt perioad a vieii. Uneori apar situaii aparent paradoxale, cnd dorina de suplimentare cu unii micronutrieni (vitamine i/sau oligoelemente) are efecte negative. De aceea, cunoaterea efectelor adverse ale excesului de macroelemente, oligoelemente i vitamine, precum i interaciunile dintre membrii acestor clase de nutrieni e la fel de important ca recunoaterea i tratarea carenelor. Cuvinte cheie: oligoelemente, nutriie, copil
DEFICIENE VITAMINICE
Maria Despina Baghiu, Mihaela Chincean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I Vitaminele sunt substane organice fr valoare energetic proprie, dar necesare bunei funcionri a organismului sau creterii sale. Organismul nu le poate sintetiza (cu mici excepii, n special vitamina D, vitamina K), astfel c aceste substane indispensabile trebuie s fie furnizate de alimente. Ele joac un rol indispensabil n funcionarea enzimelor, asigurnd desfurarea unor procese vitale. Vom detalia n parte pentru fiecare tip de vitamin funciile i sursele alimentare ale acesteia, simptomele deficitului vitaminic precum i tratamentul necesar corectrii acestei carene. Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie
ACRODERMATITA ENTEROPATICA PREZENTARE DE CAZ

Diana Moldovan, Lidia Man, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I
Acrodermatita enteropatica (AE) este o tulburare autozomal recesiva caracterizata prin dermatita periorificiala i acrala, alopecie, si diaree. Am raportat cazul pacientei AE, fetita in varsta de apte luni, din sarcina fiziologice, greutate 3500 g la nastere,scor APGAR 10, alaptata pn n momentul prezentarii, cu o internare anterioara n spitalul nostru pentru sepsis cu Staphylococcus aureus si stomatit acuta. Mama copilului are o dieta vegetariana, dinainte de perioada sarcinii, iar copilul a primit alimente semisolide i solide fr proteine de origine animal. O nou internare a fost necesar la dou sptmni dup prima, pentru un nou episod de stomatit acut, asociat cu leziuni hemoragic n zona ano-genital, pe gat, alopecie, iritabilitate, fotofobie i diaree. Constatrile examinarii fizice includ edeme ale pleoapelor i picioarelor. Laborator: fosfataza alcalina si proteine serice scazute, HIV negativ,
restul datelor de laborator au fost, de asemenea, negative. Am considerat hipoproteinemia cu edeme secundare, cel mai probabil din cauza dietei vegetariene. Am administrat albumina umana iv, i am explicat modificarile necesare de dieta, cu aport corespunztor de proteine. Aspectul leziunilor pielii i rezultatele de laborator (scderea FAL) au ridicat suspiciunea unui deficit de zinc, genetic sau secundar dietei. Am initiat administrarea de zinc 1 mg/kg/zi po, i ntr-o sptmn, nivelul de FAL a crescut la 108 U/L, iar leziunile cutanate au fost vizibil ameliorate. Dupa sase saptamani nivelul FAL era 195 U/L, iar pielea curat; s-a putut determina (dup ase sptmni de tratament), concentraia serica de zinc 108 g/l (N: 70-150) . Am continuat tratamentul cu zinc i monitorizarea clinica i a FAL. Creterea valorilor, vindecarea leziunilor hemoragice i a alopeciei sub terapie cu zinc, normalizarea nivelului zincului seric au susinut diagnosticul. Cuvinte cheie: deficit de zinc, acrodermatita enteropatica, copil
ACRODERMATITIS ENTEROPATHICA - CASE REPORT Acrodermatitis enteropathica (AE) is an autosomal recessive disorder characterized by periorificial and acral dermatitis, alopecia, and diarrhea. We report a case of AE of a seven month black infant girl, from a phisiological pregnancy, birth weight 3500g, APGAR 10, breastfead until preasent time, with a previous and first admission in our hospital for Sepsis with Staphilococcus aureus and Acute Stomatitis. The childs mother is having a vegan diet even before pregnancy period, and the child received semisolid and solid food without animal proteins. A new admission is required two weeks after the first one, for a new episode of Acute Stomatitis, associated with haemoragic lesions in ano-genital area, on the neck, alopecia, irritability, photophobia and diarrhoea. Phisical findings includes swealling of eyelids and feet. Lab findings shows FAL 75U/l, Serum proteins 4 mg/dl, CBC normal, HIV negativ, the rest of data lab were also negativ. We considered hipoproteinemia, with secondary edema, as most probably due to the vegan diet. We administrated human albumine i.v., and we explained how to make a new diet with proper protein intake. On phisical aspect of skin lesions and lab results (decrease FAL) we suspected a zinc deficite, maybe genetic or secondary. We started zinc administration 1mg/kg/day p.o., and in a week, the level of FAL elevates (108U/L), and the skin lesions were visibly improuved. After six weeks the level of FAL is 195U/l, and the skin is clean; we could determine (after six weeks of treatement) the zinc level in serum and it was normal 108g/l (n: 70-150 g/l). We continued the zinc therapy and monitor clinical aspect and FAL level. Increasing level of FAL, improuved aspect of haemoragic lesions and alopecia under the zinc therapy, normal but not high level of serum zinc under this treatement, support our diagnosis. Cuvinte cheie: Acrodermatitis enteropathica, child, zinc deficiency
SUPORTUL NUTRITIV N MALABSORBIE

Nicolae Miu, Bianca Simionescu, Tudor L Pop - Clinica Pediatrie 2, Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu Cluj-Napoca, Romnia Sindromul de malabsorbie reunete un numr mare de entiti, care includ sindroamele de maldigestie, bolile cu afectarea capacitii de absorbie a mucoasei (fie datorit afectrii structurii, cum e sindromul de intestin scurt, fie a funciei, datorit infeciilor sau agresiunii imunologice), afeciunile cu afectarea limfaticelor mucoasei, dar i cele cu afectare primar a mucoasei, cum sunt boala inflamatorie intestinal sau celiachia. Din punct de vedere al defectelor de absorbie, sindroamele de malabsorbie se pot clasifica n boli cu defecte generalizate ale mucoasei (care se soldeaz cu malabsorbia mai multor nutrieni) i sindroame de malabsorbie specifice (ale glucidelor, lipidelor, ale unor minerale sau vitamine). Atunci cnd se intenioneaz asigurarea suportului nutritiv n sindroamele de malabsorbie, trebuie inut seama de o serie de elemente: alegerea modalitii de nutriie, enteral sau parenteral, care se va face n funcie de starea de funcionare a intestinului, calea de administrare, care va trebui aleas conform caracteristicilor cazului i a duratei estimate pentru terapie i de aportul caloric i compoziia alimentaiei, care vor fi adaptate n funcie de particularitile pacientului i ale patologiei sale. Abordarea nutriiei copilului cu sindrom de malabsorbie urmeaz un algoritm care ia n calcul toate aceste elemente, iar compoziia dietei se particularizeaz n funcie de patologia subjacent, necesitatea de a elimina temporar sau definitiv un aliment sau compus alimentar i de produsele sau formulele de nutriie enteral sau parenteral disponibile, la care se adaug, atunci cnd e cazul, suplimente enzimatice. Cuvinte cheie: malabsorbie, nutriie, copil
NUTRIIA N PATOLOGIA HEPATIC LA COPIL

Nicolae Miu, Bianca Simionescu, Tudor L Pop - Clinica Pediatrie 2, Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu Cluj-Napoca, Romnia Ficatul reprezint principalul organ implicat n metabolism. n bolile hepatice sunt afectate att funciile sale metabolice, ct i metabolismul extrahepatic al proteinelor, glucidelor i lipidelor. Suportul nutriional este dependent de tipul afeciunii hepatice. Bolile hepatice acute nu necesit o terapie nutritional special, dac nu exist encefalopatie asociat. n cazul bolilor hepatice cronice suportul nutriional depinde de prezena sau nu a colestazei. Colestaza are repercusiuni negative asupra statusului nutriional, creterii i dezvoltrii, cu consecine legate de morbiditatea i mortalitatea asociat. Scopul principal al suportului nutritiv la aceti copii este de a furniza un aport caloric suficient pentru prevenirea sau corectrii malabsorbiei i malnutriiei proteice, dar i pentru a asigura dezvoltarea corespunztoare. Managementul nutriional trebuie adaptat la natura i gradul malnutriiei, cu acoperirea necesitilor energetice, proteice, glucidice, lipidice, suplimentarea cu vitamine liposolubile, hidrosolubile i minerale. Nutriia pe cale oral este preferat ori de cte ori este posibil, dar n unele cazuri poate fi necesar i nutriia enteral, n bolus sau
continu. Nutriia parenteral poate fi utilizat n siguran pe termen scurt i la pacienii cu colestaz n ciuda riscului binecunoscut pentru favorizarea afectrii hepatice. Suportul nutriional este foarte important n cazul pacienilor cu colestaz care vor beneficia de transplant hepatic. Fiecare centru medical care trateaz pacieni cu boli colestatice trebuie s adapteze un protocol nutriional complet. Cuvinte cheie: nutriie, ficat, colestaz, copii
MANAGEMENTUL COPILULUI CU MALNUTRITIE

Oana Marginean, Ana Maria Pitea, Andreea Esianu, Anamaria Musa - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I Malnutriia este o tulburare subacut sau cr. a strii de nutriie n care combinaia diferitelor grade de supra- sau subnutriie cu activitatea inflamatorie duc la modificri n compoziia organismului i diminuarea fuciilor acestuia cu efecte negativ asupra creterii si asupra calitii vieii. Se definesc mai multe entitati - malnutriie acut, malnutriie cronic si sindroame de deficien micronutriional, recunoscand ca factori de risc diverse boli generale, cu precadere afectiuni cardiace si renale, dar si neuro-musculare, fibroz chistic, maligniti. Obiectivele nutritionale in cazul malnutritiei sunt: ameliorarea aportului energetic, proteic i de micronutrieni, promovarea ctigului ponderal pt. recuperarea creterii, corectarea oricror deficiene nutriionale, ncurajarea aportului oral adecvat pt. a acoperi necesarul nutriional, suportul prinilor pe perioada modificrilor dietei, nceperea suportului enteral dac aportul oral este insuficient si continua monitorizare a pacientului. Exista controverse privind cantitatea de proteine i aportul energetic optim, dar si recomandari clare bazate pe dovezi (anumite vitamine i minerale - zinc, fier, vitamina A, iod i Vitamina D - sunt eseniale pt. recuperarea creterii). Se vor prezenta optiunile pentru calea orala (enterala) de alimentare (nutriia enteral foarte precoce cu aport ridicat de proteine la sugarii bolnavi amelioreaza rspunsul la stress i crete anabolismul), diferentele dintre copiii si adultii cu deficite nutritionale, aportul parenteral si aspecte specifice unor afectiuni asociate cu risc crescut de malnutritie. Cuvinte cheie: malnutritie, copil, alimentatie
NUTRITIA SI MANAGEMENTUL HIPOGLICEMIEI PEDIATRICE

Diana Moldovan - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I Hipoglicemia pediatrica este un eveniment destul de comun in departamentele de urgent pediatrice, fiind legata si scazind odata cu varsta, de la nou nascut la adolescent. In functie de etiologia ei, hipoglicemia poate fi mai greu sau mai usor de tratat. Nivelul normal al glicemiei poate fi atins printr-o serie destul de larga de masuri, de la cele invasive, cum este chirurgia pancreatica, la cele non invasive, ca dieta. Subliniem importanta ultimei, pentru a-i demonstra importanta majora in unele patologii, cum este hipoglicemia cetozica.
Cuvinte cheie: hipoglicemie, nutritie, copil
NUTRIIA LA COPILUL CU CANCER

Baghiu Maria Despina, Oana Mrginean - Universitatea de medicin i Farmacie Tg.Mure, Clinica Pediatrie I Problemele nutriionale la copilul cu cancer variaz de la malnutriie extrem la afeciuni nutriionale complexe ca urmare att a bolii, ct i a tratamentului. (4) Malnutriia la copilul cu cancer este mai frecvent n formele de LAL cu risc nalt, n tumorile solide, depinznd i de tipul i localizarea acestora. (6) Pierderea n greutate la copilul cu cancer este pasul final al unui lung proces de perturbare a nutriiei. Slbirea se produce att prin scderea masei de esut adipos, ct i a masei musculare. Printre modificarile mai mult sau mai putin cuantificabile ale cancerului (4) se includ alterari ale tuturor cailor metabolice. Tratamentul combinat produce o serie de efecte adverse cu implicatii nutritionale: - iradierea determin tulburri de gust, masticaie i deglutiie, precum si diaree i malabsorbie - chimioterapia poate cauza anorexie, greuri, vrsturi, enterit cu malabsorbie i diaree, constipaie, mucozit i tulburri ale gustului. (3, 4) - statusul nutriional poate fi influenat i de interveniile chirurgicale sau transplantul medular Evaluarea statusului nutriional la copilul cu cancer cuprinde: (4) istoricul bolii prezente i a celor din trecut (APP) cu revizuirea aportului alimentar (dietetic), examinarea fizic si msurtori antropometrice. Unii copii cresc bine n greutate cu alimentaia oral voluntar, pe cnd alii necesit suport enteral i parenteral specializat. n caz de malnutriie este important s se fac realimentarea adecvat n stadiul de inaniie. Interveniile nutriionale la copii cu malignitati recunosc: diete cu nivel microbian sczut (pentru a reduce riscul bolilor produse de ageni patogeni introdui prin alimentaie (4, 13)), reguli speciale de alimetaie la copiii cu transplant de celule stem, dieta hiposodata n tratamentele cortizonice, profilaxia si terapia special la pacienii cu mucozit si indicatii clare pentru alimentatie enterala pe tub nazogastric sau gastrostomie endoscopic percutan (PEG), respectiv pentru alimentaie parenteral (aceasta va conine obligatoriu glutamina si acizi grai omega-3). Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie
NUTRITIA LA COPIII CU MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE

Rodica Toganel - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Malformatiile cardiace congenitale (MCC) definesc defecte anatomice intracardiace sau la nivelul vaselor mari prezente la nastere, incidenta raportata fiind de aproximativ 1% din nou
nascutii vii. Nou-nascutii cu MCC sunt in general nou-nascuti la termen, cu greutate corespunzatoare varstei gestationale. Adesea problemele nutritionale se instaleaza precoce postnatal, falimentul cresterii in sine asociaza o serie de probleme medicale, fiind in relatie directa cu provocarile legate de administrarea suportului energetic. Falimentul cresterii este bine documentat la nou-nascutii cu MCC complexe; in plus prezenta anomaliilor cromosomiale, a cianozei si a insuficientei cardiace cresc complexitatea si provocarile. In cazul sugarilor cu MCC, asigurarea unui suport nutritional optim este in masura sa imbunatateasca rezervele metabolice, cu toate ca consumul metabolic crescut si stresul operator potential scad rezervele metabolice, limitate la acesti pacienti, putand accentua morbiditatea perioperatorie. In plus, complicatiile medicale cum ar fi: chilotoracele, enterocolita necrozanta, disfunctia laringiana si neurologica joaca un rol major in strategia terapiei nutritionale la sugarii cu MCC; accesul limitat la lapte matern precum si stresul parintilor legat de alimentatie reprezinta de asemenea factori care pot contribui la prognosticul nefavorabil al nutritiei si cresterii. Calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora, precum si atingerea greutatii corporale corespunzatoare varstei reprezinta scopul fiecarui plan de abordare a nutritiei la copiii cu MCC. Cuvinte cheie: nutritie, malformatie cardiaca congenitala, copil
NUTRITIA PACIENTULUI CHIRURGICAL PEDIATRIC

Horea Gozar - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Bolnavul chirurgical necesit o alimentaie special att preoperator ct i dup efectuarea interveniei chirurgicale. Exist o pregtire preoperatorie sau o pregtire n vederea efecturii de investigaii paraclinice speciale, care uneori necesit chiar anestezie general. Aceste pregtiri includ i alimentaia i sunt specifice fiecrei operaii sau investigaii. Mai important, este reluarea alimentaiei postoperator. n funcie de afeciune i de gravitatea acesteia, poate fi reluat alimentaia parenteral, apoi enteral lichidian, alimentar. Aceast alimentaie depinde i de reechilibrarea metabolic a copilului, de reluarea tranzitului, de organul sau segmentul implicat n actul chirurgical. Exist cazuri deosebite ce necesit alimentaie deosebit i specific: arsurile grave, politraumatismele, pancreatitele acute, copiii cu probleme neurologice, caecxie, rezecii intestinale extinse, infecii severe. Aceste cazuri necesit att o alimentaie parenteral i enteral specific i adecvat, ct i o susinere a funciilor vitale. Aceste cazuri se rezolv prin conlucrarea dintre medicul chirurg, pediatrul nutriionist, medicul de terapie intensiv. n nutriia copilului cu afeciuni grave, intr alimentaia parenteral, cea enteral pe gur sau cu ajutorul sondelor naso- gastrice, gastrostomii, enterostomii. Un rol deosebit are n ultima perioad i utilizarea PEG. De asemenea, alimentele i soluiile introduse n nutriie au un rol important. Cuvinte cheie: nutritie, chirurgie, copil
CARENE NUTRIIONALE LA SUGAR I COPILUL MIC - ANEMIA FERIPRIV
Mihaela-Ioana Chincean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Clinica Pediatrie I Tg-Mure Carena de fier reprezint cea mai frecvent problem nutriional la nivel mondial, sugarii i copii mici fiind printre grupele cu inciden crescut a anemiei feriprive. Simptomatologia acesteia este nespecific i trece adesea neobservat, devenind aparent doar n formele severe. n primul an de via, necesarul de fier este foarte crescut. Deficitul timpuriu de fier duce la modificri biologice, o susceptibilitate crescut la infecii, ct i la modificri ale comportamentului, asfel poate fi afectat dezvoltarea cognitiv i afectiv. Aceste efecte includ modificarea interaciunilor sociale, reducerea abilitilor de nvare. n funcie de momentul instalrii anemiei, durata i severitatea acesteia, efectul poate fi tranzitoriu sau poate persista chiar i n perioada de adolescent i adult. Avnd n vedere efectele adverse ale deficitului de fier se impune prevenirea apariiei acestuia printr-un aport adecvat. Suplimentarea cu fier rmne o strategie de prevenie, mai ales la copii cu risc crescut. Cuvinte cheie: nutritie, anemie, fier, copil
NUTRITIA SI STILUL DE VIATA IN PREVENIREA CANCERULUI

Adrienne Horvath - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Spital Clinic Judetean Mures, Clinica Pediatrie Cancerul este determinat de factori genetici si de mediu. Daca factorii genetici nu pot fi modificati, factorii de mediu pot fi controlati intr-o anumita masura. Nutritia si stilul de viata sunt elemente pe care le putem planifica pe baza recomandarilor specialistilor bazate pe evidente stiintifice. Lucrarea isi propune sa prezinte recomandarile actuale referitoare la stilul de viata, alimentatie, controlul greutatii corporale si activitatea fizica, care si-au dovedit eficacitatea in prevenirea cancerului atat la copil cat si la adult. Deasemenea sunt prezentate unele concluzii bazate pe evidente referitoare la rolul vitaminelor si a suplimentelor alimentare in preventia cancerului. Cuvinte cheie: nutritie, cancer, stil de viata, prevenire
NUTRITIA COPILULUI CU BOAL RENAL CRONIC

Carmen Duicu, Eva Kiss, Claudia Bnescu - UMF Tg. Mure Nutriia copiilor cu boal renal cronic (BRC) este foarte important deoarece acetia sunt predispui la malnutriie. Un simptom frecvent de prezentare este hipotrofia staturoponderal. Statusul nutriional este foarte important deoarece influeneaz creterea, dezvoltarea neurocognitiv i sexuala i ar trebui evaluat periodic la toi copii cu aceast patologie. Efectele malnutriiei sunt mai evidente la sugari, deficitul ponderal i statural aprut la aceast vrst putnd s nu mai fie recuperat.
Exist dovezi c, chiar i copii cu insuficien renala cronic uoar/moderat sunt la risc de hipotrofie, creterea fiind influenat de aportul nutriional. Cauzele comune ale BCR se insoesc frecvent de pierdere de sare i acidoz chiar i atunci cand funcia renal este relativ bine pstrat. Corectarea acestor dezechilibre hidroelectrolitice a demonstrat o ameliorare a creterii. Principala atitudine terapeutica la sugarii i copii cu BRC este cea legat de nutriia acestora. Aceti copii au un necesar caloric cu 30-40% mai mare fa de copii sntoi de aceeai vrst, necesitnd de asemenea cu 50-60% mai multe lichide pentru nlocuirea pierderilor de sare i ap cu scopul de a menine un volum vascular corespunztor. Obiectivele nutriionale sunt: meninerea strii de nutriie optim; evitarea uremiei, a malnutriiei i a anomaliilor metabolice; de reducere morbiditii i a mortalitii. n concluzie supravegherea atent a nutriiei copiilor cu BRC poate preveni att retardul de cretere ct i morbiditatea crescut, asociat cu deficitul respectiv excesul ponderal. Cuvinte cheie: nutritie, rinichi, copil
ROLUL NUTRITIEI IN IMUNITATE LA COPIL

Brindusa Capilna - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Nutriia joac un rol important n dezvoltarea i funcionarea sistemului imun. Nutriia timpurie influeneaz: rspunsul imunologic, dezoltarea alergiilor, riscul imediat de boli infecioase dobndite, riscul de a dezvolta afeciuni imun-dependente mai trziu n cursul vieii ( boli autoimune, tolerana imun). Sistemul imunitar al ftului ncepe s se dezvolte foarte devreme n timpul unei sarcini aflndu-se sub stricta influen a organismului mamei. Naterea urmat de alptare i diversificarea alimentaiei sugarului dein ns un rol critic n dezvoltarea unui sistem imunitar pe deplin funcional.. O nutriie corect poate crete colonizarea i maturarea tractului gastrointestinal care are un rol foarte important n asigurarea unei imuniti normale viitoare. Alimentaia la sn joac rolul cel mai important, laptele de mam coninnd pe lng componentele nutriionale i factori imunomodulatori cum este IgA care astfel poate trece de la mam la sugar sau cazeina i lactoferina care asigur protecia mpotriva bacteriilor,virusurilor i fungilor avnd i efecte antiinflamatoare. Importana interaciunii imunitii - nutrieni pe perioada copilariei trebuie analizata n contextul creterii i dezvoltrii: n perioada de cretere intens, cerinele muchilor, organelor i a altor esuturi sunt mai mari, iar in etapa dezvoltrii cognitive, afectarea nutriional timpurie poate influenta irecuperabil funcia plastic a esuturilor (inclusiv a creierului). Insuficiena unuia sau mai multor nutrieni eseniali reduce dezvoltarea i meninerea rspunsului imun, iar deficitul nutriional sever i precoce poate cauza n sistemul imun defecte de lung durat. Cuvinte cheie: nutritie, imunitate, copil
ALIMENTAIA, UN CALVAR SAU O BUCURIE PENTRU COPILUL TU? ANOREXIA LA COPII

Alina Grama - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Alimentaia i conduitele alimentare se regsesc printre factorii cei mai importani n creterea i dezvoltarea copilului mic i ocup un loc de vrf n preocuparea medicului i prinilor. Ct i ce s mnnce copilul? Cum este mai bine pentru organismul lui? Ce alimente sunt mai sntoase? Cum se constituie o educaie alimentar timpurie? Iat cteva ntrebri care ne vin n minte i la care ncercm fiecare dintre noi s gsim rspunsuri informndu-ne, citind, bazndu-ne pe experiena noastr, ntrebnd medicul sau alte persoane din jurul nostru. Prinii se ngrijoreaz n special atunci cnd apare refuzul copilului de a mnca. Abordm acest refuz cautnd mai multe nuane ale sale i nu doar absena poftei de mncare n sine. Comportamentul normal al copilului fa de alimente depinde de starea de sntate, desfurarea normal a proceselor metabolice, alimentaia corect calitativ i cantitativ, evoluia normal a reaciilor psihice i somatice (SNC echilibrat), mediu familial echilibrat. Fiecare copil i formeaz un mod de a mnca, anumite preferine alimentare, capat dezgust sau aversiune fa de anumite alimente i este atras de altele prin prisma experienelor anterioare. Anorexia absena foamei sau apetitului poate fi: selectiv (doar pentru anumite alimente); total (pentru toate alimentele, frecvent psihic); progresiv, n cancerul gastric; fals, datorit fricii de a produce durere la ingestia alimentelor (gastrita, ulcer gastric sau duodenal, odinofagie); psihic cu refuz total al alimentelor (psihoze, tumori cerebrale). Cuvinte cheie: anorexie, copil, inapetenta
ANOREXIA NERVOAS vs. BULIMIA

Alina Grama, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Cnd vorbim de anorexie, dincolo de punctul de vedere medical, care este important pentru c poate releva o serie de afeciuni care determin un apetit sczut al copilului (anemie, infecii, probleme digestive), atunci cnd nu exist o afeciune somatic ne referim la implicaiile psihologice ale acestui refuz : copiii care refuz s mnnce la ora mesei spunnd c nu le e foame, copiii care nu mnanc tot ce li se d spunnd c s-au saturat, copiii care aleg s mnnce numai anumite alimente, copiii crora le scade brusc apetitul, care capt aversiune fa de mancare etc. Anorexia i bulimia au devenit tulburri la mod. Standardele de frumusee nerealiste promovate, stresul cotidian, inabilitatea de a face fa solicitrilor vieii i fac pe tot mai muli adolesceni s se "rzbune" pe mncare. Ceea ce la prima vedere poate prea doar un prost obicei alimentar devine n timp o tulburare grav, ce deterioreaz sntatea i amenin viaa pacientului. Dac n anorexia nervoas este vorba de autonfometare i de refuzul pacientului de a-i pstra o greutate corporal minim apropiat de normal, n bulimia nervoas exist episoade repetate de binge-eating urmate de folosirea unor metode de eliminare a mncrii
din organism i de prevenire a creterii n greutate. Un copil care sufer de anorexie va mnca pentru a face plcere prinilor, va fi crispat pe tot timpul mesei, dar dup mas va voma totul. Copilul bulimic mnnc foarte mult, fr ncetare i nu pentru a-i potoli senzaia de foame, ci pentru a se simi bine din punct de vedere psihic. Conform National Center for Health Statistics, una dintr-o sut de fete cu vrste ntre 12 si 18 ani are anorexie. n primul an de liceu, ntre 4,5 i 18% dintre fete i 0,4 % dintre biei au comportamente bulimice. Cei mai muli nu reuesc s renune la comportamentul bulimic sau anorexic fr ajutor de specialitate. Netratat, boala poate deveni cronic i poate cauza moartea. Cuvinte cheie: anorexie nervoasa, bulimie nervoasa, copil
O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITII AroND

Rua Florina Daniela, Dan Nicolae, Tarcea Monica - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Asociaia Romn de Nutriie i Dietetic (AroND) a fost nfiinat la Trgu Mures, ca prim asociaie profesional a dieteticienilor, absolveni ai specializrii Nutriie i Dietetic din cadrul Facultii de Medicin, UMF Trgu Mure, i care este deschis tuturor dieteticienilor din ntreaga tar. Scopul primordial al nfiinrii asociaiei este de a ajuta pe membrii Asociaiei s ating standarde profesionale europene, de cel mai nalt nivel i s devin lideri n nutriie i dietetic contribuind la creterea i optimizarea sntii nutriionale a populaiei prin promovarea principiilor tiinifice curente de nutriie i dietetic, prin promovarea unei alimentaii sntoase n starea de sntate i de boal. Obiectivele principale ce tind s fie atinse prin activitatea Asociaiei sunt recunoaterea juridic a dieteticienilor, promovarea statutului profesiei de dietetician, pregtirea profesional prin ore de Educaie Continu a dieteticienilor, crearea unei reele de comunicare i integrare, ocrotirea sntii nutriionale a populaiei prin activiti de informare a populaiei n domeniul nutriiei sntoase, creterea nivelului profesional i tiinific al activitii nutriionitilor/dieteticienilor, organizarea de manifestri tiinifice i editarea unor publicaii de profil. Lansarea ARoND a avut loc n luna iunie, anul curent, n cadrul primei conferine cu participare internaional Rolul dieteticianului n promovarea sntii i n sistemul de sntate romnesc, organizat de ctre Asociaie mpreun cu UMF Tg. Mure. Impactul pozitiv al conferintei, asigurat de prezena celor mai buni experi dieteticieni, liderii celor mai puternice organizaii de dietetic din lume i n acelai timp dascli distini n dietetic, ne motiveaz n plus s continum i s dezvoltm activitatea ARoND. Astfel, ne propunem s organizm anual conferine, aciuni educative pentru sntate i s colaborm cu alte organizaii, asociaii din ar i strintate, cu profil identic sau asemntor, pentru realizarea de schimburi de experien i de activiti comune. Cuvinte cheie: Asociatia Romana Nutritie Dietetica
STAREA DE NUTRITIE A COPIILOR INTERNATI INTR-UN SERVICIU PEDIATRIC

Stud. Maria Oana Marginean, , Ana Maria Pitea - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Evaluarea creterii copilului reprezint o obligativitate n practica pediatric, iar evaluarea nutriional este fundamentul asistenei nutriionale acordate copilului. Componentele evalurii statusului nutriional la copil sunt anamneza nutriional, examenul clinic, antropometria, curbe de cretere standard de referin i o serie de date paraclinice. Scopul lucrarii a fost evaluarea statusului nutriional ca reflectare a stilului de via i alimentaie a copilului, in contextul cresterii alarmante a ponderii obezitatii - pe de o parte si pe de alta parte a prezentei cu mare frecventa a malnutritiei la varsta pediatrica. Am efectuat un studiu prospectiv in Clinica Pediatrie I Tg.-Mures, pe perioada efectuarii practicii de vara a unei grupe de studente (anul I Medicina Generala). S-au masurat Greutatea, nlimea, Perimetrul mediu al braului, Pliul cutanat tricipital si s-a calculat Indicele mas corporal; aceste valori au fost exprimate ca deviatii standard (Growth Analyser 3 program Application utilizand curbele de crestere OMS). Din evaluarea unui lot de copii reprezentativ pentru cei internati in perioada respectiva reiese c mai mult de jumatate din cazuri prezentau status nutritional normal, o treime din copiii evaluati erau subponderali, peste 10% erau cu exces ponderal i peste 5% - obezi. Statusul nutriional reflect echilibrul dintre aport i nevoi, precum i consecinele eventualelor dezechilibre. Importanta evaluarii starii de nutritie deriva din faptul ca dac rezultatele acestei evaluri reflect o cretere adecvat, cu o probabilitate foarte mare copilul n cauz este sntos i bine ngrijit, iar daca exista tulburari ca si consecinta a unei diete dezechilibrate, este ideal ca acestea sa fie depistate precoce pentru a se putea interveni corectiv si a preveni aparitia unor complicatii. Cuvinte cheie: status nutritional, copil, evaluare
ALIMENTATIA FEMEII GRAVIDE

Claudiu Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Susinerea nutriional optim a viitoarei mame i a ftului su (n curs de dezvoltare) ncepe naintea concepiei. Sntatea fizic a viitorilor prini este influenat de nenumrai factori sociali (locuina, ocupaia, nivelul economic), fumatul sau consumul de medicamente. Evaluarea strii de nutriie este importanta, femeile subponderale avand risc crescut de probleme reproductive (compromiterea fertilitatii, posibilitatea naterii premature i mai ales a deficitului de cretere intrauterin), iar femeile supraponderale au un risc mai mare dect cele cu greutate normal pentru un curs nesatisfctor al sarcinii, diverse probleme pre-/intra- si postnatale. Se recomanda monitorizarea si evaluarea creterii n greutate la femeile gravide, cresterea totala interpretandu-se n funcie de IMC pregestaional. Sunt prezentate nevoile nutritive si costurile energetice n timpul sarcinii, suplimentele dietetice si Circumstanele speciale n care sunt recomandate suplimente specifice.
Cuvinte cheie: sarcina, alimentatie
NUTRITIA LA COPILUL CU FENILCETONURIE

Ana Maria Pitea, Anamaria Musa, Alina Grama- Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure Fenilcetonuria (PKU) este o boala metabolica datorat unui decit enzimatic innascut (de fenilalaninhidroxilaz) care are ca principala consecinta alterarea neurologica a copilului afecta (si retardul) si a carei principala abordare terapeutic o constituie dieta. Diagnosticul precoce posibil acum si in tara noastra prin initierea screeningului neonatal (din 2009) i iniierea precoce a tratamentului (cel trziu la vrsta de 20 zile) este primul pas pentru a asigura o dezvoltare normala a sistemului nervos, fiind esentiale urmrirea aportului alimentar, meninerii unei restrictii in aportul de fenilalanina si dispensarizarea medicala si nutritionala continua. Tratamentul dietetic se continua pe toat durata vietii pacientului (cu mici modificari dup vrsta adolescentei) si este axat pe restricia proteinelor naturale si suplimentarea cu aminoacizi. Lucrarea prezinta modul de initiere a dietei, urmarirea acesteia, modificarile pe etape de dezvoltare a copilului cu detalii privind continutul meselor, repartitia acestora, grupele de alimente si managementul pacientului pe perioada unor intercurente. Cuvinte cheie: nutritie, fenilcetonurie, copil

Nutritie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nutritie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

coala de studii avansate ASPECTE MODERNE ALE NUTRIIEI COPILULUI SNTOS I BOLNAV - ROLUL NUTRIGENOMICII

Continental Hotel Trgu Mure 24-28 septembrie 2012 COMITETUL STIINTIFIC:

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Ziua a 2-a, Mari 25 septembrie 2012

10.20-11.00 11.00-11.15 11.15-11.30 11.30-12.10 12.10-12.50 12.50-13.05 13.15-15.00

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Ziua a 3-a, Miercuri 26 septembrie 2012

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Ziua a 4-a, Joi 27 septembrie 2012

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Ziua a 5-a, Vineri 28 septembrie 2012

09.45-10.30 10.30-10.50 10.50-11.10 11.10-11.55 11.55-12.40 12.40-13.00 13.00-15.00

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

NEVOI NUTRITIONALE ALE SUGARILOR PREMATURI

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

PRINCIPII ALE ALIMENTAIEI NOU-NSCUTULUI

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ROLUL NUTRIIONISTULUI N STABILIREA DIETEI LA VRSTA PEDIATRIC

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ALAPTAREA BENEFICII PENTRU SANATATE

DEFICITUL DE VITAMINA D IN POPULATIA PAEDIATRICA

PARTICULARITATI ALE NUTRITIEI COPILULUI INFECTAT CU HIV

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ASPECTE NUTRITIONALE ALE COPILULUI CU REFLUX GASTROESOFAGIAN

NUTRITIA COPILULUI CU ALERGII ALIMENTARE.

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ASPECTE ALE NUTRITIEI LA PACIENTII CU BOLI INFLAMATORII INTESTINALE.

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ALIMENTAIA ENTERAL I PARENTERAL

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

GREELI N ALIMENTAIA COPILULUI MIC, PRECOLAR I ADOLESCENT

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICE N OBEZITATEA COPILULUI

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

SUBSTANE OBEZOGENE N NUTRIIA COPILULUI

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

SINDROMUL METABOLIC LA COPIL

LOCUL TERAPIEI NUTRITIONALE IN MEDICINA INTEGRATIVA

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

POLIMORFISME GENICE N OBEZITATE

ROLUL OLIGOELEMENTELOR N NUTRIIA COPILULUI

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

ACRODERMATITA ENTEROPATICA PREZENTARE DE CAZ

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

SUPORTUL NUTRITIV N MALABSORBIE

NUTRIIA N PATOLOGIA HEPATIC LA COPIL

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

MANAGEMENTUL COPILULUI CU MALNUTRITIE

NUTRITIA SI MANAGEMENTUL HIPOGLICEMIEI PEDIATRICE

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

Cuvinte cheie: hipoglicemie, nutritie, copil

NUTRIIA LA COPILUL CU CANCER

NUTRITIA LA COPIII CU MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

NUTRITIA PACIENTULUI CHIRURGICAL PEDIATRIC

CARENE NUTRIIONALE LA SUGAR I COPILUL MIC - ANEMIA FERIPRIV

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

NUTRITIA SI STILUL DE VIATA IN PREVENIREA CANCERULUI

NUTRITIA COPILULUI CU BOAL RENAL CRONIC