Curs optional chirurgie laparoscopica

Cluj Napoca.

Sindromul postcolecistectomie

Student:
Popescu George Mg 6 SIII Gr 30

Sindromul postcolecistectomie
Sindromul postcolecistectomie ectomie (PCS) reprezinta situatia in care simptomatologia pacientului nu dispare sau
chiar se accentueaza dupa colecistectomie.
In general, sindromul postcolecistectomie este un diagnostic preliminar si trebuie sa fie completat dupa investigatia
clinica si paraclinica completa.
PCS este cauzat de modificari ale fluxului biliar, datorate pierderii functiei de rezervor a veziculei biliare. Exista
doua tipuri de probleme care pot aparea. Prima problema apare din cauza fluxului crescut de bila in tractul gastrointestinal superior, care poate duce la aparitia esofagitei si gastritei. A doua consecinta este legata de nivelul crescut
de bila la nivelul tractului gastro-intestinal inferior, motiv pentru care apar diareea si colicile abdominale repetate.
PCS afecteaza aproximativ 10-15% dintre pacientii cu colecistectomie in antecedent.
PCS este de obicei un diagnostic temporar. Un diagnostic organic sau functional este stabilit la majoritatea
pacientilor dupa investigatii complete. Multe articole de specialitate precizeaza ca o evaluare completa preoperatorie
este esentiala pentru minimizarea acestei conditii, si ca pacientii ar trebui s fie avertizati de posibilitatea aparitiei
acestor simptome in perioada postoperatorie imediata sau tardiva.

SIMPTOMATOLOGIA

Aceasta este variata si poate ingloba dureri abdominale in hipocondrul drept, epigastru, sindrom dyspeptic (greata,
varsaturi, balonari, gust amar matinal), colici abdominale repetate, scaune diareice, pirozis (arsuri retrosternale),
regurgitatii acide sau amare, durere sau arsura epigastric, colici biliare, meteorism abdominal. n formele severe pot
aparea febra, icterul, semne de sepsis sau de pancreatita acuta care pot pune n pericol viata pacientului si necesita
evaluare medicala de urgenta.

DIAGNOSTIC
Studii de laborator:
Un studiu intensiv al pacientilor ar trebui efectuat in incercarea de a identifica o cauza specifica pentru simptome si
pentru a exclude complicatiile postcolecistectomie severe. Reexplorarea chirurgicala trebuie luata in considerare ca
ultima solutie.
Examinarea pacientilor incepe prin efectuarea unui istoric medical si examen fizic atente. O atentie speciala trebuie
acordata studiilor preoperatorii si diagnosticului, evolutiei operatiei si examenului patologic si altor probleme
postoperatorii. Discrepantele pot conduce la diagnostic.
Studiile de laborator initiale includ hemoleucograma pentru a cauta etiologiile infectioase, un tablou metabolic de
baza si amilaza pentru a detecta afectarea pancreatica, functia hepatica si timpul de protrombina pentru a detecta
posibila afectare hepatice, iar daca pacientul intr-o stare grava se recomanda si efectuarea gazimetriei sangvine.
Daca datele de laborator sunt in limitele normale se vor repeat in momentul reaparitiei simptomelor.

Studii imagistice:
Radiografia toracica poate decela o afectare pulmonara de lob inferior precum si o afectare diafragmatica sau
mediastinala.
Pentru pacientii cu durere in cadranul drept superior abdominal, studiile cu bariu evalueaza tractul intestinal pentru a
detecta esofagita, incluzind boala de reflux esofagiana. Aceste studii nu sunt intotdeauna efectuate, deoarece
esofagogastroduodenoscopia este mai sensibila in identificarea acestor boli si permite vizualizarea directa a ampulei
Vater.
Un studiu ultrasonografic este aproape intotdeauna efectuat, deoarece este rapid, neinvaziv si o metoda relativ ieftina
de a evalua ficatul, tractul biliar, pancreasul si zonele inconjuratoare. Se observa de obicei o dilatare de 10-12 mm a
ductului biliar comun. Dilatarea peste 12 mm este de obicei diagnostica pentru obstructia distala, cum este un calcul
retinut, o structura sau o stenoza ampulara.
O scanare CT poate fi de ajutor in identificarea pancreatitei cronice sau a pseudochisturilor la pacientii alcoolici sau
la cei cu istoric de pancreatita.
Imagistica nucleara poate demonstra fistula biliara postoperatorie. Ocazional un studiu scintigrafic similar poate
arata golirea intirziata, dar aceste studii nu au specificitatea de a identifica dilatatiile, strictura. Golirea intirziata
peste doua ore sau timpul de injumatatire prelungit poate ajuta la identificarea sfincterului Oddi ca o cauza potential
dar nu poate identifica intre stenoza si diskinezie.
O esofagoduodenoscopie poate fi de ajutor in evaluarea acestui sindrom. Aceasta este o procedura de a evalua
mucoasa pentru semne de boala de la esofag pina la duoden. Permite de asemenea vizualizarea directa a ampulei
Vater.
Cel mai util test de diagnostic este ERCP. Aceasta nu este depasita de nici o alta tehnica in vizualizarea ampulei, a
ductelor biliare si pancreatice. Cel putin 50% dintre pacientii cu sindrom postcolecistectomie au boala biliara iar la
majoritatea cauzele sunt de natura functionala.
O colonoscopie totala poate arata o colita iar biopsia intestinului terminal poate confirma boala Crohn.
O colangiograma transhepatica percutana poate fi folosita la pacientii care nu sunt candidate sau care esueaza la
incercarile ERCP.
Angiografia vaselor afectate suspectate poate conduce la interventii pentru boli vasculare cum este angina
coronariana sau intestinala.

TRATAMENT
Terapia medicala:
Pacientii cu colon iritabil pot fi ajutati de folosirea antispasmodicelor sau a sedativelor. Sfincterul iritabil poate
raspunde la dozele mari de blocante a canalelor de calciu sau nitratilor, dar testele nu sunt inca convingatoare.
Colestiramina a fost de ajutor pentru pacientii care aveau doar diaree. Antiacidele, blocantii histaminei 2 sau
inhibitorii pompei de protoni pot ocazional ameliora simptomele de gastrita sau reflux gastroesofagian.
Terapia chirurgicala:
Terapia chirurgicala trebuie indicata in functie de diagnostic. Cea mai folosita procedura este ERCP, aceasta este
diagnostica si terapeutica. Chirurgia este indicata cind o cauza identificabila a sindromului care raspunde la operatie
a fost stabilita. Chirurgia exploratorie este o ultima solutie la pacientul fara diagnostic si ale carui conditii se
dovedesc refractare la terapia medicala.
Citiva pacienti nu au cauze identificabile iar o sfincteroplastie poate fi de ajutor. Acest grup de pacienti nu este inca
identificabil preoperator. Daca dupa o evaluare completa, incluzind ERCP cu sfincterotomie, pacientul continua sa
aiba durere intermitenta, debilitanta si nu se gaseste nici un diagnostic, procedura de electie dupa o laparotomie
exploratorie normala este o sfincteroplastie transduodenala.

COMPLICATII
Complicatiile pe termen lung sunt comune - 50%:
- hiperamilazemia este cea mai comuna dar se remite de obicei in ziua operatorie 10
- pancreatita este de asteptat in 5% din cazuri iar decesul in 1%
- 75% dintre pacienti sufera o ameliorare a durerii la supravegherea pe termen lung.
BIBLIOGRAFIE / RESURSE:
Simptomele de dupa operatia de colecistectomie,link: http://mensnewsdaily.com/2009/10/17/post-cholecystectomysyndrome-symptoms-after-gallbladder-surgery/
Sindromul postcolecistectomie,link: http://www.laparoscopicexperts.com/articles/37.pdf
Colecistectomiile esuate,link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1927941/
Ce este sindromul postcolecistectomie,link: http://www.wisegeek.com/what-is-postcholecystectomy-syndrome.htm
Dieta postcolecistectomie,link: http://www.healthguideinfo.com/gallbladder-disease/p33425/
Sindromul postcolecistectomie,link;