IV.

DIETE N BOLILE RENALE

Rinichii reprezinta aparatul principal de epurare sanguina, pe aceasta cale eliminandu-se
majoritatea produselor rezultate din procesele metabolice.
Tratamentul in cazul bolilor renale consta pe langa utilizarea medicamentelor si intr-un
regim alimentar special.
IV.1. BOLILE RENALE
Exista mai multe tipuri de boli renale dupa tipul predominant de leziune morfologica.
Glomerulonefritele sunt inflamatii ale glomerulilor (unitati structurale filtrante ale
rinichilor) care apar de obicei ca urmare a unor infectii la nivelul danturii, amigdalelor, sinusurilor,
etc. Netratate sau tratate gresit.
Insuficienta renala cronica reprezinta o scadere a capacitatii de functionare a rinichilor,
ca urmare

adistrugerii nefronilor ( elemente componente de baza din structura rinichiului).

Aceasta distrugere are loc in timp, dupa aparitia unei glomerulonefrite netratate corect. In mod
practic, boala se manifesta prin incapacitatea sau capacitatea redusa a rinichiului de a forma urina
si de a elimina produsi toxici (mai ales produsii azotati) vor ramane in sange si tesuturi, intoxicand
intregul oraganism.
Litiaza renala consta in formarea de cristale de saruri in rinichi care pot lua forma unor
calculi renali (pietre in limbajul popular). Exista mai multe tipuri de litiaza in raport direct cu
compozitia chimica a pietrei: litiaza urica, oxalica, fosfatica.
III.

2. CARACTERISTICILE DIETEI IN BOLILE RENALE

IV.2. 1. Caracteristicile dietei in glomerulonefrite

In acest caz se limiteaza alimentele bogate in proteine, deoarece resturile rezultate din
arderea lor (ureea si acidul uric) nu se elimina dein sange in cantitate suficiente.
Mesele vor fi in numar de 5-6 zilnic, primele doua zile regimul fiind hidric, complet
desodat. Scopul acestei diete este sa incetineasca

procesele dezasimilatorii producatoare de

deseuri toxice si sa favorizeze dexintoxicatia organismului.

GRUPA DE
ALIMENTE
Carne si peste
Lapte si derivate
Oua
Paine
Fainoase
Legume
Fructe
Dulciuri

Grasimi
Bauturi
Condimente
Supe
Sosuri

ALIMENTE PERMISE
Carne si peste in limita
proteinelor admise (fiarta, fripta,
gratar)
Lapte desodat, branza de vaci,
cas, urda
1-2 galbenusuri in preparate
Alba fara sare, intermediara fara
sare
Sub forma de salate de cruditati
cu ulei, soteuri
Proaspete, compoturi, proaspete
Miere, zahar, dulceturi, prajituri,
inghetata, aluaturi fara sare si fara
NaHCO3
Unt desarat, ulei, smantana, frisca
Ceaiuri (matase de porumb, cozi
de cirese, macese) , sucuri de
fructe si legume
Toate cele aromate
De legume, supe de fainoase
Dietetice fara sare

ALIMENTE INTERZISE
Carnea grasa si peste gras,
mezeluri, afumaturi
Branzeturi sarate sau grase
Oua in cantitati crescute
Legume bogate in sare (spanac,
stevie, telina, usturoi)
Dulciuri preparate cu
NaHCO3, cele preparate cu
mult ou ori cu grasime in
cantitate mare
Slanina, unt, untura, seu
Piper, boia
Picante

IV.2.2. Caracteristicile dietei in insuficienta renala cronica

In acest caz , aportul de proteine trebuie sa fie limitat pentru a se forma cat mai putine
substante azotate (indeosebi uree), mentinand insa un aport suficient pentru a nu forta organismul
sa consume din resursele proprii. De aceea, aportul zilnic de proteine trebuie sa fie de 35-40 g,
rareori si numai pentru perioada scurta de timp putand reduce aportul la 20- 25 g/zi.
GRUPA DE ALIMENTE

ALIMENTE PERMISE

ALIMENTE INTERZISE

Carne si peste

Carne si peste in limita

proteinelor admise (fiarta,
fripta, gratar)
Branza de vaci, cas, urda, iaurt
Se prefera galbenusul
Alba
Permise toate
Salate de cruditati, pireuri,
soteuri, budinci
Crude, salate cu zahar,
compoturi

Pastrama, conservele in
saramura, mezelurile, carnatii,
micii
Branza sarata
Albus
Chips-urile, biscuitii sarati

Lapte si derivate
Oua
Paine
Fainoase
Legume
Fructe

Usturoi, stafide, spanac,

struguri, citrice, cartofi

Dulciuri
Grasimi
Bauturi
Condimente
Supe
Sosuri

Miere, zahar, jeleuri, dulceturi,

prajituri
Ulei, unt, smantana
Se dau in functie de diureza
Permise toate cele aromate
De legume, supe de fainoase
Permise toate cele dietetice,
neiritante

Ciocolata, cacao
Cele alcoolice
Aromele pentru gratar, chili
Supele la plicuri
Picante

4.2.3. Caracteristicile dietei in litiaza renala

Regimul alimentar este diferit, in functie de compozitia chimica a calculilor si alcatuit in
asa fel incat sa reduca alimentele aducatoare de substante care ar putea mari depunerea de calculi
si de asemenea, sa aduca aportul de calciu care are rol important in evolutia litiazei renale.
In functie de compozitia chimica a calculilor se disting mai multe tipuri de litiaza renala:
litiaza urica, oxalica si fosfatica, etc.
Scopul dietei in litiaza urica este alcalinizarea urinei (se stie ca acidul uric este insolubil in
mediul acid) si reducerea alimentelor care se gasesc la originea cresterii acidului uric. Regimul
clasic este lacto- fructo-vegetarian.

GRUPA DE ALIMENTE
Lapte
Paine
Legume

Fructe
Dulciuri
Grasimi
Bauturi

ALIMENTE PERMISE
- simplu si in preparate
- in cantitate redusa
- morcovi, conopida, telina,
cartofi, sfecla, varza, ridichi,
gulii, salata verde,
mazare,spanac
- mere, lamai, banane,
portocale, piersici, stafide,
pepene, migdale, struguri, pere
- zahar, miere, dulceata,
biscuiti
- unt
- lapte, ceai, cafea, suc de
fructe, ape minerale alcaline

ALIMENTE INTERZISE
-carne de orice fel, peste, oua,
fainoase, condimente, sosuri

Regimul alimentar in litiaza oxalica se urmareste acidifierea urinei prin regimuri

acidifiante. Se elimina din alimentatie alimentele , care contin cantitati crescute de acid oxalic.

GRUPA DE ALIMENTE
Carne si peste

ALIMENTE ACIDIFIANTE
- carne de vaca, pasare, porc,
vitel, peste slab, mezeluri
- fierte in preparate
- alba sau integrala (cu
moderatie)
- prune, arahide
- preparate de casa, budinci
- unt, smantana

Oua
Paine
Fainoase
Fructe
Dulciuri
Grasimi

ALIMENTE INTERZISE
Lapte si produse lactate
Condimente
Sosuri
Legume si fructe (alcaline)

Litiaza fosfatica necesita un regim scazut de fosfor si calciu, in grasimi si sare si bogat in
lichide. Alimentele care trebuie evitate sunt cele cu continut ridicat de calciu (branza fermentata ,
cascavalul, laptele de vaca, galbenusul de ou, hreanul, fasolea alba, ceapa verde, alunele,
migdalele, nucile, ciocolata) dar si cele cu continut ridicat de fosfor (branza de burduf, galbenusul
de ou, mazarea verde, painea neagra).
GRUPA DE ALIMENTE
Carne si peste
Paine
Fainoase
Legume
Fructe
Dulciuri
Grasimi
Bauturi
Supe
Sosuri

ALIMENTE PERMISE

ALIMENTE INTERZISE

- de toate felurile, mezeluri

- alba
- permise toate
- care contin putin calciu: varza
de Bruxelles, dovleac, mazare
- in cantitate limitata: coacaze,
mere acre
- zahar, biscuiti, aluaturi
- permise in cantitate moderata
- in cantitate crescuta, ceai,
siropuri, ape minerale acide
- de fainoase, de carne
- preparate dietetic

Laptele si produsele lactate

limitat datorita aportului de
calciu
Peste: hering, sardele, ton
Oua
Leguminoase usacte, legume
verzi
Fructe oleaginoase: nuci, alune
Ciocolata
Bauturi: alcoolice, ape alcaline,
ape bogate in calciu
Condimente iuti

4.3. PREPARATE RECOMANDATE IN BOLILE RENALE

SUPA DE CONOPIDA CU OREZ (10 portii)
MATERII PRIME
- lapte 500 ml
- conopida 2 kg
- orez 100g
- apa 3 l
- ulei 75 ml, verdeata

TEHNICA PREPARARII
Se curata conopida, se spala si se fierbe in apa cui lapte si
ulei. Cand este fiarta pe jumatate, se adauga orezul fiert separat
si se lasa sa fiarba in continuare impreuna. Atunci cand se
serveste se adauga si verdeata.

CIORBA PESCAREASCA (10 portii)

MATERII PRIME
- peste 2,5 kg
- varza 1 kg
- praz 250 g
-oua 3 buc
- smantana 75 g
- leustean 2 leg
- otet din vin 4 linguri
- orez 50 g
- sare

TEHNICA PREPARARII
Se curata pestele si se taie in bucati egale. Oasele si resturile se
pun la fiert cu 2 l apa si sare: dupa 30 minute se strecoara, cu
orezul oparit. Dupa ce a fiert, se pun bucatile de peste, care se
fierb pana sunt gata. La sfarsit, se pun smantana, amestecata cu
oul, leusteanul Taiat si otetul. Daca se prepara din peste
oceanic, acesta trebuie tinut in apa simpla 3 ore, pe urma o ora
in apa cu sare. Se poate prepara si din pastruga sau morun.

SARMALE DE LEGUME CU SMANTANA (10 portii)

MATERII PRIME
- varza 2 kg
- morcovi
- oua 2 bucati
- unt 100g
- orez 150 g
- ceapa 200 g
- faina 50 g
- sare 25 g
- patrunjel 2 legaturi
- smantana 200 g

TEHNICA PREPARARII
Varza fara cotor se opareste in apa clocotita cu putina sare.
Dupa racire se desfac foile. Se rad morcovii si se inabuse in
putina smantana. Cand sunt pe jumatate gata, se amesteca cu
orezul oparit si spalat, ouale, verdeata taiata marunt, unt si
putina sare. Din aceasta compozitie se formeaza sarmale si se
aseaza in cratita. Peste ele se toarna sosul format din faina, supa
de legume si smantana. Se dau in clocot si apoi se introduc in
cuptor sa fiarba acoperite.

OMLETA CU MERE RASE

MATERII PRIME
- oua 10 bucati
- zahar tos 100 g
- zahar pudra 10 g
- lapte 150 g
- mere 1,250
- scortisoara 5 g

TEHNICA PREPARARII
Se bat ouale cu 50 g zahar tos, apoi cu laptele. Din aceasta
compozitie se fac doua clatite mai mult coapte decat prajite,
intr-o tigaie din teflon. Merele se spala, se curata si se dau prin
razatoare, se presara zaharul ramas si se scurg bine de zeama.
Cu aceasta compozitie se umplu cele doua clatite, peste care se
presara zahar pudra amestecat cu scortisoara.

SNITEL DE ZARZAVAT
MATERII PRIME
- morcovi 1 kg
- fasole verde 1 kg
- patrunjel rad. 300 g
- rosii 600 g
- ou 5 bucati
- faina 200 g
- ulei 150 g
- pesmet 200 g
- verdeata tocata

TEHNICA PREPARARII
Se curata morcovii si patrunjelul, se spala si si se fierb intregi in
apa clocotita. La fel se procedeaza cu fasolea verde. Dupa ce au
fiert toate legumele, se scurg bine de apa si se taie in cuburi
mici. Se amesteca cu rosiile cojite, curatate de samburi si taiate
in cuburi mici, cu faina, ou si verdeata tocata. Se da forma unui
snitel care se trece prin pesmet si se prajeste in ulei incins. Se
serveste cu maioneza dietetica, cu salata, cu un sos dietetic
preparat fara sare sau cu sos de tarhon.

OREZ CU LAPTE
MATERII PRIME
-orez 500g
- lapte 2,5 ml
- zahar 250 g
- zahar vanilat 20 g

TEHNICA PREPARARII
Se alege orezul, se spala bine si se pune la fiert in lapte
clocotind, la foc moale. Cand este pe jumatate fiert, se adauga
zaharul. Se lasa sa fiarba ora, avand grija ca orezul sa nu se
prinda pe fundul vaului. Se ia de pe foc si se amesteca cu zahar
vanilat.

CREMA DE FRUCTE
MATERII PRIME
- capsuni 1 kg
- apa 600 ml
- frisca nebatuta 300 g
- zahar 200 g
- gelatina 4 plicuri

TEHNICA PREPARARII
Se curata capsunile de codite, se spala, se scurg bine de apa si
se trec prin sita. Din apa si zahar se fierbe un sirop. Se pune la
rece. Apoi se amesteca cu zeama ramasa de la capsuni. Se
aduga gelatina inmuitata in apap rece si dizolvata intr-o
lingurita de apa rece. Se adauga frisca batuta, amestecand usor.
Se toarna compozitia intr-o forma umezita si se pune la rece.
Dupa ce s-a inchegat se rastoarna pe o farfurie.