8. Cap. 8.

SERVICIILE TURISTICE

Exprimat in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor si masurilor determinate de organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor ramuri distincte ale economiei respectiv activitatea din hoteluri si restaurante, transporturi, agentii de voiaj etc., domenii care sunt angajate direct si in principal in servirea turistilor precum si domenii implicate intr-o mai mica masura si indirect in aceasta privinta cum ar fi: telecomunicatii, cultura si arta, sport, sanatate si altele. Datorita gamei largi si eterogene a serviciilor ce intra in continutul activitatii de turism, trasaturilor comune cu celelalte componente ale tertiarului, tendintelor de evolutie, modificarilor sub impactul acelorasi grupe de factori, turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. Ca parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trasaturi comune cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si

individualizeaza prin specificitatea si complexitatea continutului sau, prin formele de concretizare si tendintele de evolutie. Prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului in zilele noastre, a volumului de activitate si a numarului de personal angajat direct in industria turistica, acest sector economic de prestari de servicii rivalizeaza cu nivelul si proportiile multor ramuri ale economiei nationale. In acelasi timp, se poate aprecia ca industria turistica constituie un model tipic al sectorului economic al serviciilor.

8. 1 Continutul si elementele definitorii ale serviciilor turistice Conturat prin ansamblul relatiilor generate de organizare si desfasurarea activitatilor proprii acestui domeniu, turismul se prezinta ca un fenomen socio-economic complex, pozitionat la interferenta mai multor subdiviziuni ale economiei nationale. Avind ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aparute cu ocazia si pe durata calatoriilor, turismul poate fi privit, in continutul sau, si ca o succesiune de servicii, cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentatie, de recreere etc. O

parte a acestora vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), altele sunt destinate unor trebuinte specific turistice si, respectiv, formelor particulare de manifestarea a acestuia (agrement, tratament, organizarea calatoriilor). Aceasta suita de prestatii vizind satisfacerea nevoilor turistului cu ocazia si pe durata deplasarii sale, include turismul in categoria activitatilor prestatoare de servicii. Un alt argument in acest sens rezida in chiar definirea produsului turistic a ofertei turistice. Astfel, produsul turistic, ca si componenta a ofertei turistice, este considerat a fi rezultatul asocierilor interdependentelor dintre resurse sau, altfel spus , patrimoniu si servicii; resursele se vor concretiza in variatele produse turistice numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice. Aceasta realitate motiveaza importanta covirsitoare a serviciilor, a faptului ca in determinarea si individualizarea produselor turistice centrul de greutate cade pe activitatea de prestatii. De altfel experienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna automat si un turism dezvoltat, ca resurse de exceptie ramin in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le puna in valoare, sa le faca accesibile turistilor. Totodata, unele tari cu un potential turistic relativ modest cum ar fi: Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Anglia etc. Se pot considera ca tari cu un inalt si dinamic

ritm de dezvoltare turistica ca urmare a investitiilor in domeniul serviciilor si calitatii prestatiilor oferite. Prin natura lor, serviciile turistice trebuie sa creeze conditii pentru refacerea capacitatii fizice a organismului, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, ele trebuie concepute astfel incit, in urma consumarii lor turistul sa dobindeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului contemporan. Iar in conditiile actuale ale tarii noastre, angajate pe coordonatele unei noi dezvoltari, o asemenea orientare a serviciilor turistice inseamna competitivitatea cu oferta internationala. O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciile prin continutul lor - sunt chemate sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca urmare a cresterii productivitatii muncii, perfectionarii proceselor de productie si a celor de conducere, al promovarii pe scara larga a progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamina de lucru (timpul de munca) sporind dimensiunile timpului liber, zilnic si saptaminal. Aceasta are drept consecinta transformare intr-o canstanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate

si de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna activa tinde sa devina astfel o componenta tot mai importanta a serviciului turistic, ea reprezentind, totodata, un procedeu modern, eficient, de deconectare, de tratament pentru ameliorarea consecintelor nefaste ale suprasolicitarii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, stimularea unor pasiuni etc, menite sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari se intensifica odata cu largirea ariei de cuprindere a turismului, cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente. Urmare a acestor preocupari, in perioada actuala se manifesta un proces continuu de imbogatire a turismului cu noi tipuri de servicii, expresie a receptivitatii si adaptabilitatii lui la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in determinarea calitatii vietii. Asa cum s-a mai spus, unul din elementele ce argumenteaza caracterul turismului de activitate prestatoare de servicii il constituie

modul insusi de definire a produsului turistic si, corespunzator, a ofertei. Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaza nu numai caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci si nota sa de specificitate. O aprofundare a analizei in structura a ofertei turistice mai pune in evidenta si un alt aspect de particularizare a turismului in componenta tertiarului; este vorba de prezenta, in continutul acestuia, a unei game largi si eterogene de servicii (transport, cazare, tratament, schimb valutar etc.), din domenii bine conturate, mult diferite intre ele, de cele mai multe ori beneficiind de o organizare distincta. Mai mult, unele dintre acestea au o existenta independenta, de sine statatoare si se adreseaza, cu prioritate, populatiei rezidente. Toate cele afirmate pina acum demonstreaza ca serviciile reprezinta, intr-un anumit sens, componenta dominanta si determinanta a ofertei turistice, partea flexibila a complexului de activitati, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regasesc, in forme specifice, in intreaga activitate.In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati proces specific si turismului romanesc ca expresie a receptivitatii si

adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor. Ele se pot clasifica in grupe relativ omogene, operind cu mai multe criterii. Aprecierea turismului ca activitate de prestari de servicii rezulta nu numai din continutul acesteia, ci si din particularitatile serviciului turistic. Unele dintre acestea sunt comune tuturor componentelor tertiarului iar altele sunt specifice doar turismului. Din cadrul trasaturilor de ordin general se remarca, in primul rind, caracterul imaterial al prestatiei, serviciul turistic existind in forma potentiala si concretizindu-se numai in contact cu cererea. Din caracterul nematerial decurge o alta trasatura nestocabilitate. Este cunoscut faptul ca serviciile turistice sunt perisabile, adica nu pot fi stocate in vederea consumului lor ulterior. Aceasta prezinta unele avantaje in desfasurarea activitatii, ca urmare a eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica. Exista insa si un neajuns in ceea ce priveste asigurarea echilibrului cerere-oferta si realizarea efectiva a serviciilor. O alta caracteristica a serviciilor turistice o reprezinta simultaneitatea productiei si consumul lor.Faptul ca produsele

turistice sunt nemateriale ca, in cele mai multe situatii se exteriorizeaza sub forma unor activitati, realizarea lor efectiva impune prezenta in acelasi loc a prestatorului si beneficiarului, concomitenta executiei si consumarii lor. Orice neconcordanta in timp si spatiu ale celor doua procese se soldeaza cu pierderi de oferta si/sau cereri neacoperite. Prin modul de desfasurare, serviciile turistice sunt inseparabile de prestatorul acestora, ele incetind sa mai existe in momentul intreruperii actiunii acestuia. De aici decurg o serie de particularitati in organizare si realizarea activitatii turistice. De exemplu, comercializarea serviciilor necesita contactul nemijlocit intre producatorul-prestator si consumator fapt ce face necesara o buna cunoastere a nevoilor pietei. Sub un alt aspect, realizarea unui serviciu turistic de calitate, fiind strins legata de prezenta si actiunea lucratorului, depinde foarte mult de gradul de pregatire al acestuia, de seriozitatea si modul in care el isi indeplineste sarcinile. Asadar o conditie fundamentala in vederea prestarii unor servicii turistice superioare calitativ ar fi ridicarea permanenta a nivelului competentei si constiintei lucratorului din turism. Dependenta obiectiva de persoana prestatorului are drept consecinta o pondere mare a cheltuielilor cu munca vie. In aceste

conditii penetrarea progresului tehnic se face mult mai lent si cu eforturi mari. Totusi in ultima perioada de timp se pot observa cresteri apreciabile in ceea ce priveste informatizarea operatiunilor de rezervare, in activitatile din agentii sau spatii de cazare, in evidenta cheltuielilor turistilor pe perioada sejurului. In paralel, in sfera alimentatiei are loc un proces de industrializare a productiei de preparate culinare destinate turistilor (catering), dar si de mecanizare a servirii. Cu toate acestea turismul este si va ramine un domeniu in care prezenta lucratorului continua sa fie foarte importanta, atit prin specificul activitatilor cit si datorita psihologiei clientului-turist. Serviciile turistice sunt, de asemenea intangibile adica ele nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor, fapt ce genereaza o serie de probleme in ceea ce priveste organizarea productiei si comercializarii lor. Chiar daca se creeaza unele avantaje in sensul simplificarii sau chiar eliminarii unor etape in procesul distributiei, pe de alta parte apar dificultati in vinzarea si promovarea lor. Turistul neputind sa cunoasca si sa evalueze serviciile respective inainte de cumparare va manifesta neincredere si astfel va avea retineri in formularea deciziei de cumparare. Ca atare, sunt necesare eforturi deosebite orientate spre o tangibilizare a serviciilor.

Din categoria trasaturilor specifice trebuie evidentiata in primul rind, personalizarea serviciilor. In marea lor majoritate, serviciile turistice se individualizeaza la nivelul grupului sau persoanei. Datorita faptului ca purtatorii cererii turistice prezinta motivatii foarte variate si au comportamente diferite fata de fiecare componenta a prestatiei este necesara realizarea unor servicii adaptate specificului fiecarui client. O astfel de individualizare este mai evidenta in cazul turistilor care calatoresc pe cont propriu; in cazul formelor organizate, particularizare se intilneste la nivelul grupului. Personalizarea serviciilor din domeniul turismului prezinta avntajul realizarii confortului psihologic al turistului si reduce sensibil posibilitatile de copiere a acestora. Aceasta particularitate importanta a serviciilor turistice nu exclude, insa, posibilitatea conturarii unor componente standard in raport cu care sa se stabileasca tipurile de baza ale prestatiei turistice sau nivele de calitate. Desfasurindu-se in paralel cu evolutia cererii, serviciile turistice prezinta o dinamica inalta datorata caracterului lor variabil, flexibil in raport cu celelalte componente ale ofertei.

10

Totodata, serviciile turistice se caracterizeaza printr-un grad accentuat de sezonalitate, rezultat al oscilatiilor cererii turistice, al concentrarii acesteia in anumite momente ale anului calendaristic. Prestatia turistica se particularizeaza si prin complexitate; produsul turistic este asa cum s-a mai spus rezultatul diferitelor combinatii intre elementele decurgind din conditiile naturale si antropice specifice fiecarei destinatii si serviciile furnizate de organizatori. Existenta unor nenumarate posibilitati de combinare si substituire ale elementelor constitutive ale ofertei turistice permite realizare unei game largi de produse. Caracteristica de substituibilitate, asociata, mai ales, prestatiilor, trebuie fructificata in scopuldiversificarii ofertei si stimularii interesului pentru consumul turistic. In strinsa legatura cu structura sa complexa, o alta particularitate o reprezinta eterogenitatea serviciului turistic, respectiv participarea unui numar mare de prestatori la infaptuirea acestuia. Dupa unii autori, principalele activitati economice cuprinse in structura prestatiei turistice pot fi sintetizate astfel: - servicii de cazare-masa; - transport;

11

- productia si vinzarea de bunuri proprii turismului; - servicii de divertisment; - servicii legate de organizarea turismului. Observam deci existenta in structura serviciului turistic atit a elementelor specifice cit si a unora nespecifice, precum si faptul ca prestatorii de servicii fac parte din structuri organizatorice distincte, ceea ce reclama eforturi deosebite de armonizare a activitatilor intr-un pachet de vacanta unitar. Pe masura ce numarul prestatorilor creste, munca de conducere si organizare in domeniul turismului capata un rol esential. O analiza a serviciilor turistice ne dezvaluie faptul ca ele sunt consumate intr-o succesiune riguroasa, determinata de specificul prestatiei, forma de turism, locul si momentul actiunii etc. Prin prisma acestei particularitati unii specialisti propun urmatoarea schema generala de derulare a principalelor servicii turistice (Fig.8.1.): Conform schemei de mai sus principalele prestatii si succesiunea lor ar pute fi urmatoarea: - actiunile de promovare a ofertei turistice, infaptuite de agentii de specialitate, birouri de turism etc. Prin contacte directe si prin mijlocirea materialelor publicitare;

12

- contractarea aranjamentului, adica a minimului de servicii solicitate si definitivarea programului de desfasurare a actiunii turistice; - transportul si, asociat lui, transferul turistilor si bagajelor la obiectivul de cazare sau de la un mijloc de transport la altul precum si diferite facilitati de care beneficiaza turistul pe durata transportului si sejurului turistic; - odihna si serviciile complementare acesteia oferite de unitatile de cazare; - alimentatia si prestatiile auxiliare acesteia; - agrementul in diversitatea formelor sale. De retinut este faptul ca respectarea succesiunii prestatiilor nominalizate este specifica doar formelor organizate ale turismului si numai atunci cind deplasarea se efectueaza cu mijloace de transport in comun. In cazul celorlalte forme, serviciile sunt solicitate partial de la organizatori si/sau direct de la unitatile prestatoare specializate. Toate aceste caracteristici reprezinta elemente de particularizare, de autonomizare a serviciilor turistice in ansamblul sectorului tertiar, cunoasterea si transpunerea lor in practica curenta

13

asigurind cadrul necesar desfasurarii unui turism de inalt nivel calitativ.

8.2.1 Criterii de clasificare a serviciilor turistice Eterogenitatea serviciilor ce dau continut produsului turistic, complexitatea si diversitatea acestora genereaza numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluarea importantei fiecarei componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel necesitatea unor grupari ale serviciilor in categorii omogene, usor de identificat, localizat si comparat. A. Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura in:
-

servicii legate de organizarea voiajului care sunt de transport; ele privesc facilitatile si

constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinind optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot aici sunt incluse

14

serviciile de publicitate turistica, precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj;

-

serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza

satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. B. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii serviciile turistice pot fi:
-

de baza: transport, cazare, alimentatie, tratament sau

orice alta activitate, ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca: vinatoare, hipism, schi etc.
-

complementare ori suplimentare: informatii, activitati

cultural-sportive, inchirieri de obiecte s.a. In general ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. C. Dupa natura si forma de manifestare a cererii se intilnesc:
-

servicii ferme (transport, cazare, programe cultural-

artistice etc.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentilor de specialitate.
-

servicii spontane-solicitate in momentul in care turistul ia cu oferta. Caracterul spontan este specific

contact

15

prestatiilor suplimentare, dar se poate intilni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu. D. In functie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi:
-

platite (majoritatea serviciilor), aceasta realizindu-se gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind

anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia.

-

suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avind drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism al unor categorii de solicitanti. E. Dupa natura lor se poate face delimitare intre:
-

serviciile specifice-generate de desfasurarea propriu-zisa serviciile nespecifice-rezultat al existentei unei

a activitatii turistice.
-

infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere, cultural-artistice etc.). F. Alte servicii turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare, dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in

16

raport cu natura prestatorilor etc. Toate aceste completeaza imaginea bogatiei si varietatii structurale a prestatiei turistice si sugereaza totodata directii si posibilitati de dezvoltare. Indiferent de destinatarul lor, serviciile cunosc un proces de diversificare rezultat al preocuparilor organizatorilor de turism de stimulare a cererii, de realizare a unui nivel superior al satisfacerii nevoilor consumatorilor. Calitatea serviciilor, dar mai ales varietatea lor, reprezinta mijloace importante in asigurarea competitivitatii produselor turistice, atit pe piata interna cit si pe cea internationala. Totodata, diversificarea prestatiilor se inscrie intre solutiile principale de perfectionare in domeniul turismului cu influenta directa asupra cresterii eficientei si atenuarii caracterului sezonier al activitatii. Ea se asociaza eforturilor de imbogatire a continutului ofertei si de ridicare a calitatii acesteia. Intre caile de diversificare a serviciilor turistice putem aminti: antrenarea in circuitul turistic a uno zone si alcatuirea unor programe mai variate, multiplicarea actiunilor oferite turistilor in legatura cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, sporirea formelor de agrement si a serviciilor complementare. O contributie importanta in cresterea calitatii activitatii turistice si diversificarea serviciilor revine ridicarii calificarii lucratorilor din

17

acest sector, sporirii atentiei si solicitudinii lor fata de dorintele turistilor, precum si publicitatii turistice. 8.2.2. Servicii de baza si servicii complementare. Una din cele mai intilnite si totodata cele mai semnificative clasificari ale serviciilor turistice avind ca si criteriu importanta pentru turist si imperativul solicitarii lor, identifica doua mari categorii: servicii de baza si servicii complementare (suplimentare). Din cadrul serviciilor de baza fac parte acelea la care, in mod normal, turistul nu poate sa renunte si anume: transport, cazare, masa, agrement, acestea fiind necesare satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana) si unor nevoi specific turistice (transport, agrement). Aceste servicii de baza detin o pondere importanta in structura consumurilor turistice (tabelul 8.2). Celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si au ca scop o mai buna adaptare a prestatiilor de baza la nevoile turistilor, o sedere cit mai placuta si totodata o petrecere cit mai agreabila a timpului liber.

18

Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii Grupa de servicii Transport Cazare Alimentatie Agrement Alte servicii Ponderea in structura consumului 20-25 ~30 ~30 10-15 5-10

In ordinea derularii lor, serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind transportul propriuzis, servicii oferite pe timpul calatoriei ( transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervari s.a.), iar pentru deplasarile cu mijloace proprii servicii de intretinerea si repararea acestora. Serviciile de transport difera in functie de mijlocul utilizat (tren, avion, vapor, autocar, autoturism). In practica turistica exista o diversitate de aranjamente, rezultate din utilizarea unui singur mijloc de transport sau din combinare mai multora, din apelarea la curse obisnuite sau speciale, realizate de companiile de transport sau direct de agentiile de voiaj, la tarife normale sau beneficiind de reduceri.

19

In ultima perioada de timp, datorita dezvoltarii turismului s-au inregistrat in domeniul transportului o serie de imbunatatiri cum ar fi: cresterea vitezei de deplasare, existenta unor noi rute de calatorie, modernizarea mijloacelor de transport si concomitent a avut loc o largire a gamei de servii oferite in timpul deplasarii si in legatura cu aceasta. Serviciile de cazare se refera la asigurarea conditiilor necesare pentru odihna turistilor in vederea raminerii lor un timp cit mai indelungat la locul de destinatie. Crearea celor mai bune conditii turistilor presupune existenta unor mijloace de cazare adecvate avind dotarile necesare pentru a asigura confortul si implicit satisfacerea clientilor. Tot in structura serviciilor de cazare se includ de asemenea prestatiile suplimentare oferite de unitatile hoteliere pe durata sejurului turistilor. Toate unitatile hoteliere urmaresc o diversificare si o imbunatatire a serviciilor de cazare in vederea adaptarii la cerintele variate ale turistilor referitor la: pret, grad de confort, modalitati de gazduire. Serviciile de alimentatie au ca scop satisfacerea nevoilor de hrana ale turistilor. Ele se dezvolta in relatie cu capacitatile de cazare sau independent de acestea. Si in cazul acestor servicii se urmareste

20

largirea gamei de prestatii suplimentare si o crestere a nivelului calitatii. Serviciile de agrement sunt considerate ca facind parte din categoria prestatiilor de baza doar de unii specialisti. Ele sunt menite sa asigure o petrecere placuta, agreabila a timpului de vacanta si includ o paleta larga de activitati cu caracter distractiv-recreativ in functie de forma de turism practicata sau de zona turistica. Unii autori le considera ca fiind elementul fundamental in satisfacerea turistilor capatind un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Serviciile suplimentare, avind o contributie tot mai mare in ceea ce priveste succesul actiunilor turistice, sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, distractia. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar dar cu toate acestea reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor. Serviciile suplimentare se prezinta intr-o gama foarte variata, ele putind fi asociate unor servicii de baza sau putind fi independente. Cele mai importante grupe de servicii suplimentare sunt: - de informare a turistilor - de intermediere (inchirieri, rezervari)

21

- cu

caracter

special

(congrese,

tirguri,

expozitii,

festivaluri) - cultural-artistice - sportive - financiare - diverse Unele dintre acestea sunt cunoscute cu anticipatie de catre turist, intrind in continutul si costul initial al prestatiei insa cele mai multe dintre ele sunt aduse la cunostinta turistului numai la destinatie, consumul raminind la alegerea lui, plata efectuindu-se separat pe masura solicitarii lor. Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice si au un rol determinant in formarea si concretizarea deciziei de cumparare. Scopul lor este de a oferi toate informatiile necesare turistului pentru o cunoastere rapida, complexa, de calitate a tuturo aspectelor legate de deplasare si sejur. Mai mult chiar, aceste servicii de informare trebuie sa indeplineasca si functia de sfetnic al turistului in optiunea pentru programele de divertisment sau alte activitati.

22

Serviciile de informare se realizeaza prin mijloacele clasice ale publicitatii scrise (afise, pliante, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi, consilierea turistilor) si intra cu precadere in atributiile agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Serviciile de intermediere sunt constituite, in principal, din cele de rezervare de locuri (in unitatile hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestari cultural-artistice etc.) si cele de inchiriere a unor obiecte de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie (aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri etc.) Tot aici sunt incluse si reparatiile, servicii de comosion s.a. O importanta deosebita au capatat in ultimul timp serviciile de rezervare prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata care permit informarea, rezervarea si achizitionarea rapida a locului (in mijloacele de cazare si in cele de transport) si eventual, a unui pachet minim de alte servicii. De mare interes se bucura, in rindul turistilor, serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car). Serviciile cultural-artistice au aparut din perspectiva rolului recreativ-distractiv si educativ al turismului. Acestea au ca scop o petrecere placuta, agreabila a timpului turistului pe perioada sejurului

23

avind si o contributie la imbogatirea cunostintelor acestuia, stimulind initiativa, indeminarea si talentul acestuia. Existind o oferta culturalartistica foarte variata, totusi, cele mai importante servicii de acest gen ar fi: - participarea la diverse spectacole sau evenimente cultural-artistice; - vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii; - vizitarea unor obiective istorice, culturale, stiintifice; - intilniri cu personalitati din domeniul culturii, artei, stiintei; - organizarea de excursii in imprejurimile statiunilor; - organizare de concursuri pe diferite teme sau de indeminare, dans, frumusete, orientare turistica. Trebuie sa mentionam faptul ca in ultima vreme organizarea programelor tematice a capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate avind astfel un rol formativeducativ deosebit in ceea ce-i priveste pe elevi si studenti, completindu-le cunostintele teoretice. Acest tip de servicii sunt organizate de institutii specializate independent sau in corelatie cu cele turistice sau doar de catre acestea

24

din urma. De retinut faptul ca aceste activitati, fiind niste servicii suplimentare, nu trebuie sa afecteze motivatia principala a vacantei. Serviciile sportive vin sa completeze formele consacrate ale agrementului si au in vedere asigurarea conditiilor necesare unei odihne active. Aceste prestatii sunt intr-o gama variata (alpinism, schi, patinaj, natatie, echitatie, jocuri sportive) si se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor putind fi de asistenta sau supraveghere (pentru cei cu experienta) sau de initiere (pentru incepatori). Existenta unor astfel de servicii impune existenta unor dotari adecvate (sali si terenuri de sport, piscine si bazine de inot, pirtii de schi, centre de echitatie si alte obiective cu destinatie sportiva), a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive si nu in ultimul rind existenta unui personal cu pregatire de specialitate. Serviciile avind caracter special sunt determinate de natura particulara a turismului si/sau se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Printre cele mai importante se numara: - servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator); - servicii expozitii); generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vinatoare, de festivaluri, tirguri,

25

- servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor proprietate a turistilor; - servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol etc. In cadrul acestei categorii de servicii cu caracter special, cel de ghid are o semnificatie aparte, fiind considerat frecvent elementul de legatura intre prestatorii de servicii si turist. Trebuind sa indeplineasca simultan rolul de conducator al grupului, prezentator al obiectivelor turistice, uneori chiar si de animator, ghidul trebuie sa fie un bun profesionist, un om de cultura, o gazda amabila si un excelent organizator. Serviciile de cura sau tratament balneo-medical pot fi considerate ca facind parte din clasa serviciilor suplimentare doar in cazul in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente simple cum ar fi: gimnastica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale, avind caracter preventiv. Serviciile financiare se refera, in principal la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, de la starea de sanatate la pierderea banilor sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si alte facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite s.a.)

26

O diversificare a gamei serviciilor, de baza si suplimentare, oferite turistilor si de asemenea o imbunatatire a calitatii acestora va avea ca efect pozitiv o intensificare a circulatiei turistice ducind astfel la mai buna utilizare a bazei tehnico-materiale si fortei de munca ceea ce in final va spori eficienta intregii activitati. Trebuie mentionat un fapt deloc de neglijat si anume ca serviciile suplimentare au o contributie deosebita la prelungirea sejurului turistilor si a cresterii incasarilor medii/zi-turist. 8. 3. Serviciile de cazare Serviciul de cazare este asa cum am mai spus unul dintre serviciile truistice de baza si care, prin continutul sau vizeaza crearea conditiilor necesare asigurarii confortului pentru odihna turistilor. Cazarea hoteliera poate fi definita ca produsul indistriei hoteliere, sector care inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare. Asadar cazarea reprezinta o activitate complexa ce decurge din exploatarea capacitatilor de cazare si este alcatuita dintr-o serie de prestatii oferite calatorului pe timpul sejurului in unitatile hoteliere. Pentru a presta un serviciu de cazare superiror calitativ este necesar sa existe o baza tehnico-materiala de cazare adecvata, dotata

27

corespunzator, care sa ofere turistilor conditii optime de innoptare si care sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. De asemenea serviciul de cazare este conditionat de dotarea unitatii cu personal corespunzator atit ca numar cit si ca nivel de calificare. Trebuie spus ca o insuficienta a spatiilor de cazare, inzestrarea necorespunzatoare a acestora precum si o neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor in paralel cu existenta unui numar redus de personal cu pregatire slaba influenteaza negativ calitatea serviciului de cazare iar acest fapt va avea repercursiuni asupra dimensiunilor circulatiei turistice. 8.3.1. Importanta serviciilor de cazare hoteliera Industria hoteliera, cansiderata in cele mai multe tari ca fiind o activitate distincta a economiei, are ca domeniu de referinta totalitatea proceselor desfasurate in unitatile de cazare in legatura cu primirea, sejurul si plecarea calatorului. In conditiile diversificarii si integrarii obiectivelor de cazare, serviciul hotelier nu se mai limiteaza la cazarea propriu-zisa; el este completat de o serie de prestatii suplimentare, fiind in fapt rezultatul imbinarii unei varietati de activitati. Gama acestor prestatii este foarte

28

larga si greu de delimitat in raport cu functia de baza. Varietatea lor este dependenta de conditiile pe care le ofera baza tehnico-materiala sub aspectul tipului de constructie, categorie de confort, grad de dotare. Industria hoteliera se cristalizeaza astfel ca sector particular de activitate, isi defineste cu precizie functiile, se perfectioneaza continuu, adaptindu-se exigentelor mereu sporite ale calatorilor si, in special, ale turistilor. Industria hoteliera, desi nu priveste in exclusivitate asigurarea necesarului de spatii si servicii de cazare pentru turisti, manifesta multa receptivitate fata de nevoile acestora, evolueaza in interdependenta cu activitatea turistica. Aceasta relatie mai poate fi evidentiata prin faptul ca aproximativ 70% din existentul de spatii de cazare se afla amplasat in zone de interes turistic. Astfel, servirea turistilor se inscrie din ce in ce mai des ca functie obiectiv a unitatilor hoteliere. Legatura dintre industria turistica si cea hoteliera este foarte strinsa avind influente reciproce. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de existenta spatiilor de cazare, felul in care sunt dotate, calitatea si diversitatea serviciilor oferite.

29

Este cunoscut faptul ca in afara de atractia pe care o exercita un obiectiv turistic, o importanta mare o reprezinta si existenta unor dotari corespunzatoare pentru odihna si agrementul turistilor ceea ce va intensifica circulatia turistica inzona respectiva. Rolul serviciului de cazare capata o importanta deosebita mai ales in cazul turismului rezidential, de odihna, de sejur lung, cind turistul doreste sa-si petreaca vacanta intr-un cadru natural, fara sa fie lipsit de confortul de acasa. Exista zone bogate in obiective turistice dar care este posibil sa ramina in afara interesului turistilor datorita faptului ca nu sunt echipate corespunzator si nu au macar conditii minime de campare, dar sunt si zone mai putin dotate din punct de vedere turistic care insa sunt solicitate pentru confortul pe care-l ofera. Nivelul de dezvoltare al industriei hoteliere reprezinta, de asemenea, masura nevoii pentru turism a populatiei. Sporirea veniturilor banesti, urbanizare, cresterea timpului liber au provocat mutatii in comportamentul consumatorilor, in sensul intensificarii cererii turistice a acestora. Toti oamenii doresc ca dupa stresul cotidian, in timpul liber pe care il au, sa poata sa petreaca citeva zile pentru a se destinde si a se odihni. Pentru aceasta ei vor apela, in masura posibilitatilor, la

30

serviciile hoteliere. Asadar o insuficienta a acestora in raport cu nevoile populatiei sau o calitate necorespunzatoare vor determina schimbari in destinatia veniturilor si disponibilitatile de timp liber si indirect in circulatia turistica. Aceste servicii trebuie sa creeze conditii ca majoritatea populatiei sa poata beneficia de posibilitatea petrecerii timpului liber intr-o zona turistica. De calitatea serviciului de cazare depind nu doar dezvoltarea turismului ci si eficienta acestei activitati. Prin atractia pe care o exercita, serviciile de cazare asigura o mai buna valorificare a potentialului turistic, a fortei de munca, a capacitatii bazei tehnicomateriale obtinindu-se astfel coeficienti superiori de exploatare. De asemenea, niste servicii de cazare cit mai diverse si cit mai complexe vor reprezenta un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic fapt ce va contibui indirect la cresterea eficientei comercializarii lui. La rindul ei, industria hoteliera suporta influenta dezvoltarii turistice. Cresterea numarului de turisti, a exigentelor acestora, determina eforturi de adaptare din partea industriei hoteliere, eforturi care se materializeaza in sporirea capacitatii de cazare si modernizarea acesteia, in aparitia de unitati hoteliere cu functii complexe, care sa se

31

adreseze anumitor categorii de turisti, in diversificarea gamei de servicii oferite. 4. Serviciile de alimentatie publica Alimentatia publica, alaturi de cazare constituie o alta componenta importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrindu-se in categoria serviciilor de baza. Alimentatia publica se individualizeaza ca o componenta distincta a economiei, orientata spre satisfacerea nevoilor de consum, in principal de hrana, ale populatiei, avind un rol important in viata economica si sociala. Desi ca activitate economica, alimentatia publica nu este destinata sa satisfaca in exclusuvitate nevoia consumatorului-turist, ea se asociaza tot mai frecvent activitatilor de turism, iar dinamica ei este din ce in ce mai mult influentata de evolutia circulatiei turistice. Dependenta strinsa dintre alimentatia publica si activitatea turistica este evidentiata printre altele de asocierea lor intr-un sector de sine statator in tarile consacrate pe plan turistic. Astfel, de mai multi ani, in S.U.A. cca. 25% din vinzarile anuale ale restaurantelor in valori cuprinse intre 255-275 de miliarde dolari, pot fi considerateca fiind legate de turism; anual, vizitatorii

32

internationali sositi in S.U.A. cheltuiesc cca. 8 miliarde dolari pe mincare si bautura, iar stabilimentele care organizeaza serviciile acestui domeniu asgura aproximativ 275 mii locuri de munca si venituri salariale de cca. 2,5 miliarde dolari. Dependenta strinsa dintre alimentatia publica si turism este prezenta si in tara noastra (ca tendinta) in contextul reasezarii si modernizarii structurilor organizatorice in turism. In acelasi timp, raporturile de interconditionare sunt evidentiate si de efortul permanent al alimentatiei publice de a se alinia mutatiilor intervenite in volumul, structura si exigentele cererii, rezultat al dezvoltarii turismului intern si international, al diversificarii si multiplicarii formelor de turism. Alimentatia publica se contureaza, deci, ca o componenta de baza a prestatiei turistice.

8.4.1

Alimentatia

publica-componenta

fundamentala

prestatiei turistice Abordata prin prisma pozitiei sale, de componenta a produsului turistic, respectiv a serviciilor de baza, alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, influenteaza continutul si

33

atractivitatea

ofertei

turistice

cu

majore

implicatii

asupra

dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice. In privinta continutului, alimentatia se caracterizeaza prin complexitate, in sensul ca reuneste intr-un tot unitar activitati (procese) independente, identice sau comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei. Datorita faptului ca alimentatia publica determina asa cum spuneam calitatea prestatiei turistice, ea trebuie sa intruneasca anumite trasaturi specifice: prezenta sa in toate momentele-cheie ale consumului

1.

turistic: puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement. Se considera ca, o data indeplinita aceasta conditie, serviciile de alimentatie publica vor raspunde, prin organizatorii lor, sarcinii de a asigura ansamblul conditiilor pentru ca turistii, aflati temporar in afara resedintei permanente, sa-si poata procura hrana necesara.
2.

existenta unei diversitati structurale a serviciilor de acest

gen, asigurata prin prezenta unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica, apta sa satisfaca o paleta diversificata de

34

trebuinte.

Alimentatia

publica

trebuie

sa

raspunda

deopotriva nevoilor de hrana si divertisment, sa-l poata satisface pe turist in orice imprejurare, mai ales cu ocazia unor actiuni predilect orientate spre aceasta componenta a activitatii turistice.
3.

particularizarea serviciului de alimentatie publica mai

ales in cazul turismului balneo-medical. El este chemat sa contribuie nemijlocit la reusita tratamentului, reusita adeseori dependenta de calitatile si rigurozitatea regimului de hrana.
4.

necesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor

turistilor autohtoni si straini. Astfel unitatile de alimentatie publica trebuie sa poata oferi atit preparate din bucataria nationala cit si din cea internationala, din cea specifica anumitor tari si zone.
5.

sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de

vacanta (atunci cind celelalte componente ale ofertei sunt comparabile si sensibil apropiate) sau chiar motivatia principala a calatoriei. Dealtfel, produsul turistic avind drept caracteristica dominanta gastronomia este tot mai prezent in structura ofertelor de vacanta (ca atare sau in asociatie cu

35

alte atractii), urmare a diversitatii si originalitatii artei culinare, adresindu-se unor segmente largi de consumatori, de la cunoscatori si experti la amatori sau de la gurmanzi la oameni obisnuiti. Paralel cu sporirea interesului fata de vacantele gastronomice, s-a afirmat si tendinta de diversificare a acestora (vacanta gastronomica, pescareasca, vinatoreasca, de degustari de vinuri etc.). Componenta esentiala in structura unei oferte turistice moderne, serviciile de alimentatie publica se recomanda, pe masura trecerii timpului, ca un ansamblu de prestatii cu multiple si noi posibilitati in ce priveste ridicarea calitatii produsului turistic in conditii de inalta eficienta. Cunoasterea tuturor aspectelor ce evidentiaza relatia alimentatie publica-turism reprezinta o cerinta importanta pentru orientarea eforturilor de perspectiva menite sa directioneze dezvoltarea sectorului respectiv, cu atit mai mult cu cit este stiut faptul ca nivelul dezvoltarii alimentatiei publice se numara printre indicatorii de apreciere a masurii in care pot fi satisfacute cerintele turistilor. 8.4.2.Dezvoltarea si modernizarea alimentatiei publice Cateringul industrial

36

Mutatiile care au avut loc in viata economica si sociala si, in mod particular, ascensiunea deosebita a fenomenului turistic au condus la dezvoltarea serviciilor de alimentatie publica, in general, si a celor destinate turistilor, in special, la cresterea rolului acestui sector de activitate in realizarea unei alimentatii stiintifice, sanatoase a populatiei, precum si in satisfacerea nevoilor de hrana si de distractie ale turistilor. De remarcat faptul ca exista interesul tot mai mare pentru servirea mesei in afara gospodariei iar acest fapt este determinat de o serie de avantaje pe care sectorul alimentatiei publice le ofera si anume:
-

comoditate (economia de timp si efort in legatura cu varietate sortimentala infinit mai larga comparativ cu ce calitatea superioara a preparatelor realizate de

procurarea produselor si prepararea lor).

-

se poate realiza in gospodaria proprie.

-

profesionisti, cu mijloace tehnice moderne.

-

economicitate ceea ce inseamna consumuri mai reduse de accesibilitate (nivelul preturilor si diversitatea acestora).

materii prime, energie, forta de munca.

-

37

atmosfera creata (de recreere, distractie).

Evolutiile din domeniul alimentatiei se datoreaza si actiunii unor fenomene specifice contemporaneitatii, precum: cresterea gradului de urbanizare, accentuarea mobilitatii populatiei, modificari in obiceiurile de consum ale populatiei, tendinta de sporire a dimensiunilor timpului liber, intensificarea calatoriilor turistice. Toate acestea au avut ca rezultat o crestere a volumului vinzarilor in alimentatie, a persoanelor care au apelat la aceste servicii, a numarului meselor servite in sectorul alimentatiei. Pe linga evolutia globala, in sectorul alimentatiei s-au inregistrat si o serie de modificari structurale si anume: - sporirea numarului de unitati si diversificarea tipologica a acestora (apar unele unitati cu profil complex-mai apropiate de exigentele consumatorilor-dar si a unora mai simple, cu o larga adresabilitate si preturi accesibile. - largirea gamei sortimentale oferite, in acest sens remarcindu-se deplasarea accentului spre functia de hrana, cresterea ponderii preparatelor in structura produselor comercializate. - diversificarea gamei serviciilor suplimentare oferite (rezervari, organizarea de banchete, inchirierea de personal).

38

Comparatii intre tarile lumii arata o dezvoltare accentuata a sectorului de alimentatie in regiunile cu o mai intensa circulatie turistica. Acest lucru este confirmat si de realitatile din tara noastra unde judete precum: Constanta, Brasov, Prahova, Vilcea, Mures, Harghita, Bihor, caracterizate printr-o activitate turistica peste media pe tara, se detaseaza si prin volumul vinzarilor sau numarul unitatilor de alimentatie publica. Datorita dezvoltarii turismului dar si faptului ca interesul consumatorilor rezidenti fata de serviciile de alimentatie a crescut, se poate observa o preocupare aparte pentru modernizarea si perfectionarea acestei activitati, pentru adaptarea ei la exigentele si tendintele cererii. In acest sens se remarca o serie de actiuni in directia dezvoltarii si modernizarii productiei si a diversificarii formelor de comercializare si servire. In ceea ce priveste productia exista o accentuata preocupare pentru concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare. Utilizarea cit mai rationala a resurselor materiale si umane, sporirea eficientei activitatii, satisfacerea cererii in continua crestere sunt conditionate de modul de organizare a productiei culinare, de nivelul industrializarii acesteia. Preluarea de catre unitati specializate a productiei de preparate culinare, tendinta

39

regasita in majoritatea tarilor dezvoltate, prezinta numeroase avantaje, dar presupune si rezolvarea unor probleme de natura tehnica si organizatorica. Una dintre formele moderne de industrializare a productiei culinare o reprezinta cateringul-adevarata fabrica de produse culinare- extins pentru o gama larga de sortimente, experimentat si in tara noastra. Acest sistem presupune separarea si organizarea distincta a functiilor de aprovizionare si prelucrare; in acest fel, se creaza conditii pentru mecanizarea sau chiar automatizarea procesului de fabricatie, pentru utilizarea unor tehnologii moderne, pentru controlul permanent al productiei cu efecte pozitive asupra calitatii preparatelor. Cateringul, asa cum spuneam, prezinta o serie de avntaje intre care am putea aminti: diversificarea sortimentala si relativa independenta fata de sezonalitatea materiilor prime; calitatea superioara si constanta a preparatelor sub aspect nutritional, igienico-sanitar, organoleptic; folosirea rationala si permanenta a fortei de munca; diminuarea pierderilor determinate de fluctuatia cererii; economisirea de spatii de productie si satisfacerea in conditii mai bune a cererii in perioada de virf. Sistemul de catering prezinta insa si unele dezavantaje, determinate, in principal, de conditiile tehnice pe care le impune in

40

legatura cu ambalarea, pastrarea si depozitarea produselor, precum si ci transportul preparatelor si, asociat acestora, cheltuieli mai mari. De asemenea , ca urmare a dezvoltarii productiei de scala se poate manifesta o anumita uniformizare a ofertei. Cu toate aceste neajunsuri, cateringul se practica pe scara larga in principal acolo unde se adreseaza unui consum de masa si unui consumator mai putin pretentios. Dezvoltarea cateringului in domeniul turismului se recomanda intr-o proportie limitata in as afel incit sa poata sa asigure personalizarea unitatilor si apropierea de exigentele consumatorilor. Dezvoltarea si perfectionarea activitatii de alimentatie publica vizeaza, totodata, componenta sa comerciala. Aceasta se concretizeaza in: - modernizarea retelei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu. - diversificarea formelor de servire, cu accent pe promovarea celor rapide. - largirea gamei serviciilor suplimentare oferite, indeosebi a celor menite sa dezvolte latura recreativ-distractiva a activitatii. In ceea ce priveste structura retelei, se remarca tendinta de realizare a unor unitati cu functii complexe care sa raspunda

41

unor cerinte variate (de exemplu, in statiunile turistice sa satisfaca nevoia de hrana si agrement), cit si cea de aparitie se promovare a unor tipuri noi de unitati: cafenea, snak-barul, bistroul, drugstore, restoroute etc., mai bine adaptate particularitatilor diferitelor segmente de clientela. In cadrul formelor moderne de servire se regasesc unitatile cu servire rapida tip fast-food care sunt foarte raspindite azi in intraga lume. Acestea reprezinta o formula de adaptare la cerintele legii economiei de timp, unitatile oferind, de regula, un sortiment restrins de preparate dar la preturi accesibile, fapt determinat prin viteza mare de rotatie a clientelei si confortul relativ redus (unele unitati nu dispun de locuri la masa, servirea facindu-se in picioare). Chiar si cu acest inconvenient aceste forme se caracterizeaza prin rapiditate si comoditate. Ele se prezinta din punct de vedere organizatoric in trei forme: drive-in, eat-in, take-home. Vinzarile din acest tip de restaurante inregistreaza un ritm mediu anual de crestere de 10%, profiturile inscriindu-se si ele in aceeasi dinamica. Unitatile McDonalds se detaseaza ca dinamica si interes in ansamblul sistemului, sigla sa fiind cunoscuta in toata lumea.

42

Ratiunea existentei unitatilor de tip fast-food are la baza trei principii: al standardizarii productiei, al economiei de sortimente si al concurentei pietei la scara larga. Un avantaj al acestui tip de unitati este acela ca, in comparatie cu alte tipuri existente in structura alimentatiei publice, acestea sunt extrem de eficiente in utilizarea factorului munca. Serviciile de alimentatie publica in formula fast-food continua sa ia amploare si ca urmare a aportului metodelor moderne de informare si conducere. In acest sens, terminalele de computer sunt utilizate pentru servicii mai rapide si mai sigure. Lanturile de terminale sunt legate la P.C.-urile din fiecare unitate din zona si la oficiile centrale, ceea ce permite managerilor sa se concentreze asupra serviciilor oferite clientilor, relatiilor cu personalul angajat si asigurarii standardelor de igiena. Paralel cu modernizarea tehnicilor de comercializare si servire, are loc si o diversificare a serviciilor cu caracter complementar, diferentiate structural in functie de beneficiari, menite sa sporeasca gradul de satisfactie a consumatorilor, sa asigure o mai mare apropiere a serviciului de alimentatie de exigentele clientelei. Materializarea acestor obiective va face ca alimentatia publica, privita ca o activitate de sine statatoare, sa participe la crestere calitatii

43

vietii oamenilor, cit si la imbunatatirea calitatii produsului turistic, cu efecte pozitive asupra dimensiunilor circulatiei turistice. 8. 5 Serviciile de agrement Cresterea rolului turismului in realizarea unei noi calitati a vietii presupune, prioritar, asigurarea unei odihne active a turistilor. In acest sens, cum am mai precizat, amplificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activa-caracteristica fundamentala a vacantelor in epoca contemporana-stimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intr-o mare diversitate tipologica, in concordanta cu varietatea modalitatilor si locurilor de petrecere a vacantei. Ele sunt definite cu termenul generic de agrement si se constituie intr-o componenta distincta si importanta a produsului turistic. 8.5.1 Continutul si functiile agrementului

44

Conceput in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de cazare, alimentatie, agrementul raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si organizatorilor din domeniu. Realizarea scopului fundamental al vacantei odihna, recreere si distractie, evadarea din cotidian-presupune, intre altele, crearea unui cadru, unei ambiante de deconectare. Semnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei intimplari, sa lase o impresie si o amintire favorabile. Privit in calitate de componenta de baza a produsului turistic, agrementul indeplineste si o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau al organizatorilor. - agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul- de la simpla plimbare pina la realizarea unor performante- detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-

45

distractive si celor instructiv-educative le revine un rol hotaritor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului. - din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rind ca un factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un mijloc de individualizare a produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei turistice. Prezenta agrementului si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia. - agrementul reprezinta o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. In general, in practica turistica, agrementul detine in medie cca. 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanta, dar cu diferente semnificative pe forme de turism; astfel schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile extreme presupun alocarea pentru aceste activitati a unor sume peste nivelul mediu. Ca urmare, dezvoltarea si diversificarea prestatiilor de agrement se

46

concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si, corespunzator, in modificarea locului acestor activitati in structura bugetului de vacanta. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. In acest context, tot mai frecvent se vorbeste- in procesul de amenajare- despre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om-natura, sa asigure o dimensionare ponderat-rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisajelor. Vorbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. Existenta a numeroase si variate posibilitati de petrecere a timpului, puse la dispozitie de mijloacele si formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite destintii perioade mai indelungate. In general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba in vedere, pe de o parte, motivatiile,

47

aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Concluzionind, putem afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati utile si eficiente 8.5.2. Tipologia serviciilor de agrement Reprezentind o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de agrement se grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru intreaga activitate turistica), de forma de participare a turistilor etc. Una din cele mai expresive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de agrement are in vedere continutul acestora, respectiv: - animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; sunt cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbariledrumetia, vizitarea diferitelor obiective, intilnirile cu rudele si prietenii etc.;

48

- animatia recreativa, constituita, in principal, din parcurile de loisir: generale (cu instalatii de distractie si/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervatii si cazinouri. Fiecare dintre aceste componente se bucura de aprecierea unui numar mare de vizitatori, reprezentind, nu de putine ori, motivatia principala a calatoriei. animatia comerciala - generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) detine o pondere importanta (cca.6%) in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a timpului liber. - animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la tipologia larga a curelor de la cea balneara, ca produs medical, la cele de slabire, infrumusetare, fitness si practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de intretinere a sanatatii. Gama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse jocuri (tenis, volei, golf), innot, schi dar si activitati care implica o pregatire speciala si o anumita doza de risc (sarituri cu parasuta, deltaplanul, plonjari subacvatice etc.).

49

Animatia culturala avand ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului, cu accente pe latura morala a personalitatii sale, se prezinta intr-o multitudine de fatete si se realizeaza printr-o gama larga de activitati intre care: vizite la muzee si case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno personalitati ale literaturii, muzicii, artei nationale si universale, burse de studii, sejururi de invatare a unor limbi straine. Intre formele ce mai intilnite si cunoscute amintim: - cea religioasa privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si efectuarea de pelerinaje. - cea istorica referitoare la vizitarea unor obiective istorice si participarea la comemorarea unor evenimente sau personalitati istorice. - animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare; intre subiectele privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia florei si faunei, evenimentele teatrale, cinematografice, muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive- campionate nationale sau internationale, olimpiade, raliuri, concursuri etc.

50

- animatia gastronomica, exprimata prin prezenta la expozitii sau concursuri de arta culinara precum si circuite cu tematica specifica (cunoasterea bucatariei traditionale a unor zone, degustari de vinuri). - animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat, avizat; intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si expozitiile, congresele, circuite avind un continut industrial, agricol. O alta modalita de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma de turism sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan, balnear, de week-end, rural etc. Pentru toate aceste destinatii pot fi identificate, in primul rind, prestatii comune precum: practicarea diferitelor sporturi, vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural-istorice, participarea la spectacole, parcuri de distractie, cazinouri si apoi forme particulare. De exemplu, in cazul destinatiilor de litoral se remarca, in calitate de forme specifice: talazoterapia, sporturile nautice, inot, schi, iahting, plonjari subacvatice- si bineinteles amenajarea plajelor pentru o cura helio-marina activa, realizarea de porturi de agrement si clubuir nautice, organizarea de regate.

51

In privinta destinatiilor de week-end, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea si diversitatea formelor, avindu-se in vedere durata redusa a deplasarilor, motivatia si tipologia larga a clientelei. Prestatiile de agrement se mai pot grupa si in functie de modalitatea de participare a vizitatorilor in: active- caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea programelor recreativdistractive- si pasive- in care turistul este simplu spectator: vizitarea diverselor atractii, prezenta la evenimente culturale, sportive. Cu deosebita valoare practica se prezinta clasificarea activitatilor de agrement in functie de nivelul de organizare. Din acest punct de vedere se disting trei trepte: - servicii organizate de catre unitatile de cazare si/sau alimentatie- este specifica hotelurilor si restaurantelor de clasa superioara si includ: practicarea unor sporturi, formatii muzicale si de dansuri, discoteca, bar de zi si/sau de noapte, gazduirea unor evenimente- expozitii, festivaluri. - Servicii organizate la nivelul statiunilor, realizate prin conlucrarea intre societatile comerciale turistice si/sau intre acestea si administratiile locale; aceste prestatii sunt mai diversificate avind un grad mai mare de complexitate.

52

- Servicii organizate de terti, de regula, forme de mare complexitate ce reclama implicarea unor organisme specializate, altele decit cele turistice; de ex.: parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mijloace de transport de agrement (aviatie sportiva, ambarcatiuni, trenulete). In general, buna organizare si desfasurare a agrementului, asociate continutului atractiv al actiunilor, reprezinta un mijloc suplimentar de atragere a fluxurilor turistice, de stimulare a calatoriilor. 8.6. Serviciile de transport Preferinta pentru transportul rutier este determinata de avantajele pe care acesta le prezinta: - autonomia in alegerea rutelor pe care turistii vor calatori in circuitele lor itinerante sau spre destinatiile de vacanta pentru care au optat; - o disponibilitate mult mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur in cadrul unei anumite destinatii turistice (statiune, zona turistica, localitate etc.);

53

- o posibilitate mult mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea si timpul de sosire, precum si orice oprire facuta pe parcurs; - usurinta in transportul bagajelor personale si in utilizarea acestora fara constringeri de vreun anume fel; - facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinatii; dorinta turistului de a cunoaste cit mai multe intrun interval cit mai scurt primeaza fata de comoditatea calatoriei si, uneori, chiar fata de distanta, facind ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigura, sa fie preferat altor mijloace de transport; - diminuarea costului personal, cind doua sau mai multe persoane calatoresc cu acelasi automobil. Desi in ce priveste rapiditatea si confortul deplasarii, mijloacele rutiere sunt puternic concurate de cele aeriene si feroviare, participarea lor la traficul turistic se mentine importanta. Dorinta turistului de a cunoaste cit mai multe intr-un interval cit mai scurt primeaza fata de comoditatea calatoriei si uneori chiar fata de distanta, facind ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigura, sa fie preferat altor mijloace de transport. De asemenea, datorita calitatilor

54

lui autoturismul devine tot mai prezent in formulele combinate de transport (de ex. FLY and DRIVE, RAIL-ROUTE). Expresie a diversificarii modurilor de transport in cadrul acestei forme este si cea a vehiculelor recreationale, devenita foarte populara in ultimii ani. Unul din motivele majore ale aparitiei si dezvoltarii acesteia, pe linga cel al deplasarii, este cel al asigurarii conditiilor de cazare si de preparare a hranei. Familiile care folosesc aceasta modalitate de transport, cu alimente si cazare, vad in ea o forma de petrecere a vacantei, de iesire din stilul lor obisnuit de viata prin parasirea mediilor urbane, chiar daca au de preparat hrana si grija conditiilor de cazare in incinta mijlocului de transport utilizat. Banii economisiti pot fi cheltuiti pentru cumparaturi si pentru vizitarea atractiilor de pe traseu. Cresterea ponderii vacantelor prin intermediul vehiculelor recreationale a antrenat, in paralel, cresterea nevoii de spatii pentru stationarea acestora in campinguri private si de stat care sa asigure apa, acces la retelele electrice si de canalizare. Dinamica transporturilor rutiere este puternic influentata de gradul de dezvoltare a retelei de drumuri; este vorba, pe de o parte, despre densitatea retelei si calitatea acesteia (autostrazi, drumuri modernizate) si, pe de alta parte, despre echiparea ei cu indicatoare, statii de benzina, statii service, locuri de campare etc.

55

Tendintele de evolutie, oferta de servicii si problematica organizarii transporturilor rutiere se diferentiaza pe cele doua mari categorii de mijloace, respectiv: - autocare si microbuze, - automobile, subdivizate la rindul lor, in functie de proprietate, in sectorul non-comercial (proprietate privata a turistilor) si sectorul comercial (proprietatea organizatorilor de turism sau a intreprinderilor de transport). In privinta deplasarilor cu autocarul, desi mai persista idea ca acest mijloc este depasit, inconfortabil sau bun pentru virsta a treia, se remarca o serie de caracteristici-avntaje care le asigura un loc important pe piata voiajelor 15-20%. Este vorba de convivialitate, securitate, un anumit confort, contactul direct cu natura, suplete, pret accesibil, posibilitatea utilizarii pe distante lungi etc. Acestea, asociate unor avantaje-facilitati legate de organizarea calatoriei, precum: practicarea unor aranjamente de tipul totul inclus (care ofera pe linga transport si servicii de hrana si cazare), ori construirea si exploatarea unor autocare-dormitor, au determinat o usoara crestere a numarului solicitarilor, atit din partea clientelei traditionale (populatia de virsta a III-a), cit si din partea tinerilor si a celor dornici de aventura.

56

Piata serviciilor de transport cu autocarul este, asadar, in continua adaptare la particularitatile cererii turistice. Vorbind despre transporturile cu autocarul, trebuie mentionate si cele cu autobuzul, ca fiind un mijloc mai ieftin de transport decit trenurile pentru calatoriile lungi, deoarece costul combustibilului pe calator este mai scazut. Statistic, autobuzele sunt, de asemenea, cel mai sigur mijloc de transport. Dinamica inalta a transporturilor rutiere, in special a automobilului, se accentueaza si pe masura cresterii gradului de motorizare a populatiei. Automobilul detine o pozitie privilegiata in structura formelor de transport turistic, datorita avantajelor sale: volum nelimitat al bagajelor, flexibilitatea orarului, posibilitatea realizarii unor opriri multiple, libertatea alegerii traseului, suplete, costul cel mai mic in cazul utilizarii la capacitate (respectiv 4 persoane) si altele. Desigur ca prezinta si unele neajunsuri si anume: insecuritatea, dependenta de conditiile naturale, solicitarea fizica si nervoasa a conducatorului auto. Cu toate acestea, automobilul ramine lider incontestabil, cel putin in deplasarile pe distante scurte si medii, cu predilectie in interiorul granitelor.

57

Dezvoltarea turismului automobilistic este, pe linga toate acestea, conditionata de inzestrarea cu automobile si, respectiv, de tendintele inregistrate in evolutia productiei, cantitativ si calitativ, de nivelul si evolutia pretului la carburanti si, nu in ultimul rind, de existenta unei retele adecvate de drumuri. Studiile arata o crestere de la an la an a numarului celor care se deplaseaza, in interes turistic, cu mijloacele rutiere si ponderea mare a acestora in structura traficului turistic. Astfel, in circulatia turistica internationala, deplasarea calatorilor se face in proportie de peste 70% cu mijloacele rutiere, in special cu automobilul, cu valori diferite de la tara la tara in functie de conditiile geografice si nivelul de dezvoltare a retelelor si mijloacelor de transport. Orientari asemanatoare se inregistreaza si in tara noastra atit pentru turismul intern cit si pentru cel international. In circulatia turistica internationala a Romaniei, transporturile rutiere au evoluat rapid, ajungind la cca. 50% din total. Transporturile feroviare Transporturile feroviare reprezint una din cele mai vechi forme de cltorie i a jucat un rol important n dezvoltarea turismului n

58

prima jumtate a acestui secol. Pe msura consacrrii unor noi tipuri de mijloace i manifestrii unor noi tendine n desfurarea cltoriilor, transporturile feroviare au nregistrat un declin mai accentuat dup 1985, deinnd astzi un loc modest n deplasarea turitilor. Cu toate acestea, n ara noastra transportul feroviar deine un loc important n traficul turistic. Principalele avantaje ce motiveaz orientarea turitilor spre acest mijloc de transport sunt: - regularitatea i certitudinea realizrii deplasrii ca urmare a independenei mijloacelor feroviare fa de starea vremii;
-

costul relativ mai redus al cltoriei fa de mijloacele

aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare; - comoditaile oferite prin vagonul de dormit i vagonul restaurant; - posibiliti mai largi de vizionare a peisajului; - micarea n interiorul mijloacelor de transport; - mbarcarea i debarcarea se realizeaz n general n interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. In formularea opiunii pentru cltoria cu trenul, la toate acestea se adaug i perfecionrile realizate n ultima vreme ca rezultat al

59

introducerii progresului tehnic. Astfel a crescut gradul de confort in interiorul mijloacelor, a crescut considerabil viteza de deplasare, s-a dezvoltat gama serviciilor suplimentare oferite, s-au creat condiii pentru utilizarea trenului n cltoriile internaionale, fr transbordri repetate sau ntreruperi. Cu toate acestea n circulatia internaional transportul feroviar ntruneste doar 4-5% din opiuni. Exist i ri n care ponderea lui este mai mare (15-20%), n unele depind chiar ponderea transporturilor aeriene (Italia, Iugoslavia, Bulgaria a.). In Romnia cltoriile cu trenul dein circa 25% din traficul turistic internaional i circa 30% din cel intern. Organizatorii transporturilor turistice cu mijloace feroviare ofer serviciile curselor regulate i ale celor speciale i corespunztor o gam larg de aranjamente. Cel mai important tip de aranjament este sistemul Rail Inclusiv Tour, un produs turistic ce include serviciile de transport cu trenul, de cazare i alte servicii turistice oferite cltorilor individuali sau de grup. Sistemul RIT grupeaz mai multe variante de servicii turistice: circuite dus-ntors pe un anumit traseu, curse speciale ntr-o singur direcie, curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a

60

mijloacelor rutiere i maritime. Restriciile legate de acest aranjament turistic prevd un numr minim de nnoptri hoteliere, diferite de la o variant la alta. Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat i poate fi aplicat n mai multe variante, n funcie de tipul de aranjament RIT. La variantele sale: Inter-Rail, Eurrailtariff, Eurailgroup, Eurailpass, Student Rail Pass i Rail Group Junior a aderat i Romnia. In cazul curselor regulate, ageiile de turism nchiriaz o parte a capacitii garniturilor, n situaia traseelor mai aglomerate se realizeaz pentru nevoile turismului suplimentarera capacitii trenurilor obinuite. Cursele speciale sunt organizate n periodele de sezon i la sfrit de sptmn, cu prilejul srbtorilor legale i a vacanelor elevilor i studenilor. In transporturile internaionale se mai organizeaz trenuri speciale pentru care locurile i orariile se stabilesc prin nelegere intre rile beneficiare. Romnia particip la realizarea unor asemenea forme prin convenii ncheiate cu rile vecine sau cu parteneri din rile vest-europene, convenii ce reglementeaz drepturile i obligaiile organizatorilor i turitilor. Se pot observa eforturi deosebite de adaptare a transporturilor feroviare la nevoile turismului

61

de mas i noile orientri ale cererii, n scopul revitalizrii acestora i creterii ponderii n structura traficului feroviar.

Transportul aerian Serviciile de transport aerian se plaseaz printre cele mai dinamica forme de transport turistic, fiind utilizate cu precdere pe distane lungi i foarte lungi. Studiile de specialitate arat faptul c avionul este folosit ca mijloc de deplasare n proportie de 50% pe distane ntre 1000-4000 km i aproape n exclusivitate pe cele ce depesc 4000 km. Ponderera transporturilor aeriene n totalul treficului turistic a nregistrat o cretere, situndu-se n prezent la 2025% cu valori sensibil diferite pe ri. Progresele in domeniul transporturilor aeriene au dus la creterea vitezei comerciale a mijloacelor, dar i la nmulirea liniilor directe i creterea frecvenei zborurilor, la folosirea unor nave de mare capacitate, la reducerea costurilor de exploatare a lor. Toate

62

acestea au dus la reducerea duratei cltoriei, creterea gradului de confort, posibilitatea unor cltorii pe cele mai variate rute. Utilizarea transporturilor aeriene prezint i cteva dezavantaje, intre care putem aminti: dependena acestora de condiiile atmosferice, ceea ce pune sub semnul ntrebrii respectarea riguroas a orarului sau chiar realizarea cltoriei, costul relativ ridicat, investiii mari pentru construirea i exploatarea unor aeroporturi moderne, mdarcarea i debarcarea turitilor fcndu-se n afara localitilor face necesar transferul la baza de cazare cu alte mijloace. Cu toate acestea, mai ales n traficul internaional, turitii opteaz n principal pentru acest tip de transport, n special n aranjamentele turistice i n cltoriile pe cont propriu. In circulaia turistic a Romniei, transporturile aeriene fac legtura ntre Bucureti i un numr nsemnat de orae ale rii, iar n sezonul estival, ntre acestea i litoral. Companiile aeriene romneti efectueaz zboruri spre circa 100 de orae ale lumii. In ultimii ani s-a nregistrat o cretere a numrului cltorilor ce apeleaz la serviciile de transport aerian (se observ o cretere de peste 6 ori n perioada 1965-1996).

63

In traficul turistic internaional transporturile aeriene dein o pondere de 5-6%, n traficul turistic intern, datorit distanelor relativ mici, fiind preferate celelalte mijloace de transport. In transportul aerian, turitii au posibilitatea utilizrii att a curselor de linie, ct i a celor speciale (charter). Cursele regulate, solicitate mai ales de turitii ce cltoresc pe cont propriu, prezint avantajul certitudinii zborului i a l unui orar stabilit n prealabil, oferind i posibiliitatea ntreruperii cltoriei i combinarea cu alte mijloace. Cursele speciale sunt organizate direct i, deci, sunt mai rapide, prin evitartea opririlor intermediare i schimbarea mijloacelor, oferind turitilor o serie de faciliti de plat. Formele charter se concretizeaz ntr-o multitudine de tipuri de aranjamente: Inclusive Tour (IT), Charter Inclusive Tour (CIT), Block Charter etc. Transporturi navale Transportul pe ap, ca modalitate de deplasare spre destinaiile turistice, dei are o istorie ndelungat, este mai puin utilizat, datorit caracteristicilor sale. Vorbim aici n primul rnd de viteza mai redus de deplasare i preurile mai ridicate, iar n al doilea rnd folosirea acestor mijloace este conditionat de existena porturilor i a unei flote

64

adecvate, componente costisitoare a caror dezvoltare necesit eforturi investiionale mari; n al treilea rnd trebuie evideniat c doar o mic parte a destinaiilor turistice este situat n vecintatea locurilor de acostare i, de aici, necesitatea continurii cltoriei cu alte mijloace. Drept urmare, transportul naval coteaz doar cu 2-3% din traficul turistic internaional i 1-2% n circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ constant. Transporturile navale se realizeaz in prezent mai mult sub forma croazierelor, transformnduse dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement. Dac la nceput, datorit preurilor foarte ridicate, croazierele erau apanajul claselor sociale cu venituri mari, cu timpul ele au devenit accesibile unor segmente mai largi ale clientelei turistice. Acest lucru se datoreaz n principal reducerii costurilor de exploatare i, corespunztor, preurilor, iar pe de alt parte diversificrii produciei de nave din punct de vedere al tipului, capacitii, confortului, siguranei. In concordan cu aceste evoluii, dar mai ales ca urmare a avantajelor pe care le ofer croazierele ca mod de petrecere a vacanei (relaxare total, distracie, confort i siguran), piaa transporturilor navale este n continu expansiune. Vasul de croazier pentru ntreprinztorii de turism, apreciaz specialitii, este una dintre

65

ramurile domeniului cu creterea cea mai rapid, cu un numr de oameni efectund croaziere de ordinul miilor pe an. Acest succes se datoreaz, n bun msur, i unui interes comun al celor dou tipuri rivale de transporturi turistice noi incluse n aranjamente de care s beneficieze ambele pri. Vorbim aici despre pachetele de servicii fly cruise integrate n aranjamente ce atrag circa 80% din vasele de croazier interesate n afacerile turismului contemporan. Vasele de croazier sunt, prin concepie, variante ale resurselor turistice globale unde clirnii sunt cazai, hrnii, distrai i transportai. Acest fapt a determinat o reutilare i modernizare a acestora. In funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor, durata cltoriei, tipologia agrementului, etc. se disting: - croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 10002000 pasageri, itinerarii medii de circa 7 zile, clientel divers, destinaii obinuite); - croaziere de lux (capacitate mai mic, 150-900 pasageri, inventar de lux, confort superior, personal cu nalt calificare, itinerarii de 14-30 zile);

66

- croaziere exotice sau de aventur (capacitate mic, destinaii originale, turiti amatori de explorri, servicii specifice, personal cu instruire special, scufundri, etc.). Ca principale destinaii ale liniilor de croazier se evideniaz: Marea Caraibelor, Coaste de Vest a Americii de Nord, Marea Mediteran, Orientul Indeprtat, Marea Baltic i Africa de Vest. Din ce n ce mai cutate sunt circuitele n jurul lumii. Destul de recent, cu un grad de interes crescnd, este organizarea tematic a croazierelor care mbin educaia cu vacana. Acestea pot avea ca int: arta culinar, istoria, arta fotografic, astronomia, etc. In sfrit, o tot att de recent inovaie organizatoric n materie de croaziere este introducerea unor vapoare de croazier cu garaj la bord care deplaseaza, odat cu pasagerii turiti, i vehiculele acestora. Acest lucru poate asigura pentru un numr relativ mare de turiti, posibilitatea de a continua vacana pe uscat nainte de revenirea acas, conducnd automobilele ce le aparin. Toate acestea au permis o mai bun adaptare la particularitile cererii i s-au reflectat ntr-o cretere a interesului turistic pentru deplasarea pe calea apei.

67

Investigaiile in ceea ce privete evoluia formelor de transport utilizate n turism, au evideniat principalele tendine i mutaii structurale nregistrate de acestea de-a lungul timpului, dependena lor de o multitudine de factori i condiii specifice, necesitatea adaptrii i modificrii lor continue. Totodat s-a evideniat faptul c orientrile viitoare n dezvoltarea i organizarea diferitelor tipuri de transport turistic i locul lor n structura traficului trebuie s rspund, n egal msur, preferinelor turitilor i criteriilor eficienei. 8.7. Serviciile suplimentare in turism Succesul actiunilor turistice este o rezultanta a impletirii cantitativ-calitative a serviciilor de baza cu cele suplimentare (complementare). Aceste doua mari grupe de servicii se sustin reciproc, dar fiecare contureaza o sfera cu existenta distincta, cu particularitati inconfundabile. Serviciile suplimentare au o contributie din ce in ce mai importanta la accesul actiunilor turistice si cuprind, in principal, activitatile ce au ca obiect stimularea odihnei active, a distractiei, a petrecerii placute a timpului liber- fara a se substitui serviciilor de agrement. Unele dintre acestea sunt cunoscute cu anticipatie de catre

68

turist, intrind in costul initial a programului; cu cele mai multe insa, turistul ia contact numai la destinatie, consumul raminind la latitudinea lui, plata efectuindu-se separat pe masura solicitarii si obtinerii lor. Serviciile suplimentare sunt foarte variate, ele asociindu-se unor servicii de baza sau avind o existenta independenta. Este din ce in ce mai greu sa se faca o delimitare cit mai exacta intre prestatia propriuzisa si facilitatile suplimentare oferite. Astfel asa cum am mai spus unitatile de cazare ofera servicii de intretinere si curatire a unor obiecte de uz personal, de inchiriere a unor materiale sportive sau de agrement, servicii de informare s.a.; de asemenea unitatile de alimentatie publica pot organiza, la cererea turistilor, mese festive, seri distractive etc. Indiferent de modul de organizare, o clasificare a serviciilor complementare din punct de vedere al caracterului prestatiilor ar fi urmatoarea: - serviciile de informare a clientelei turistice; - servicii de intermediere; - serviciile si activitatile turistice cu caracter culturaleducativ;

69

- serviciile si activitatile turistice cu caracter sportiv; - serviciile si activitatile turistice suplimentare cu caracter de cure si tratamente balneo-medicale; - serviciile si activitatile turistice cu caracter special ( organizarea congreselor, conferintelor, simpozioanelor, festivalurilor, expozitiilor etc.); - serviciile diverse (schimb valutar, servicii bancare, asigurari turistice, facultative de persoane si bunuri etc.). Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice, dar si pe parcursul desfasurarii calatoriei. Pe linga informarea propriu-zisa, care trebuie sa fie rapida si de calitate, aceste servicii indeplinesc si functia de sfatuitor al turistului. Informarea trebuie sa fie complexa, sa priveasca atit programele manifestarilor turistice cit si elementele generale solocitate de turisti. Informarea corecta si la timp a turistilor reprezinta o conditie esentiala a bunei desfasurari a activitatilor turistice. Sfera de cuprindere a informatiilor pe care un turist potential sau un turist ajuns deja la destinatia calatoriei sale turistice le solicita

70

este deosebit de complexa, facind dificila incercarea de inventariere si sistematizare riguros-stiintifica a acestor informatii Pentru exemplificare pot fi mentionate: - informatii privind continutul aranjamentelor oferite, respectiv al produselor turistice pe care turistul doreste sa le cumpere; - informatii privind excursiile organizate, tururile de oras, obiectivele de interes turistic din zona vizitata; - informatii privind unele aspecte ale organizarii calatoriilor (program de zbor, mersul trenurilor etc.); - informatii privind programele distractive; - informatii legate de posibilitatile de cumparare a unor obiecte necesare turistilor; - alte informatii solicitate de turisti (generale sau particulare) legate de desfasurarea calatoriilor turistice, de facilitatile turistice oferite etc. Rolul activitatilor de informare depaseste deseori sfera necesitatilor unor etape ale desfasurarii calatoriei turistice, imbracind caracterul unor activitati publicitare, menite sa capteze atentia si sa stimuleze solicitarile de servicii turistice.

71

Dintre serviciile de intermediere, cel mai frecvent se intilnesc serviciile de rezervare de locuri pentru mijloacele de transport, la manifestarile cultural-artistice, in alte spatii de cazare etc. si cele de inchiriere a unor obiecte pentru practicarea diferitelor jocuri sau sporturi. In aceasta categorie, un serviciu care se bucura de aprecierile unui mare numar de turisti este inchiriere de autoturisme cu si fara sofer. Sistemele de inchiriere practicate sunt in general comune in toate tarile, conditiile si tarifele diferentiindu-se in functie de capacitate si marca autoturismului, modului de utilizare etc. Dintre serviciile si activitatile turistice cu caracter culturaleducativ si recreativ se pot mentiona: vizitarea unor obiective de interes turistic pe intreg teritoriul tarii, vizionare unor programe cultural-artistice care permit imbogatirea cunostintelor de cultura generala si a celor de specialitate. Ambianta calatoriilor turistice si a vacantelor face ca aceste acumulari de noi cunostinte si informatii sa se realizeze intr-un cadru recreativ, agreabil, practic fara efort din partea turistilor. Din multitudinea activitatilor cu caracter cultural-educativ putem enumera:

72

- participarile la diverse spectacole de teatru, opera, recitaluri, concerte de muzica clasica, populara sau usoara, cinematografe. - spectacole folclorice, umoristice si serile rominesti. - vizitele la muzee, case memoriale, galerii de arta si expozitii de arta. - vizitarea unor obiective istorice, culturale, de parcuri naturale, de rezervatii, de gradini botanice, zoologice. - conferinte si concerte educative. - serile de poezie - festivalurile turistice, periodice sau ocazionale (de cintec popular, de folclor, de muzica usoara etc.). - concursuri pe diferite teme: artistice si muzicale, cu participarea turistilor amatori. - intilnirile cu personalitati din domeniul culturii, artei si stiintei (poeti, prozatori, artisti, savanti, oameni de stiinta, ziaristi etc.). Serviciile cu caracter special sunt prilejuite de forme particulare ale turismului-de afaceri, de congrese etc.-si se incadreaza unor segmente bine determinate: servicii de secretariat, traduceri,

73

dactilografiere etc. pentru oameni de afaceri; programe de vinatoare si pescuit sportiv-pentru persoanele autorizate; programe si servicii speciale pentru copii mici-supraveghere, unitati de alimentatie publica specifice, terenuri de joaca cu dotarile adecvate, programe artistice; asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate; asistenta medico-veterinara pentru animalele turistilor s.a. In aceasta categorie se cuprinde, de asemenea, serviciul de ghid insotitor. Ghizii reprezinta factorul de legatura intre serviciile propriu-zise si turist; ei trebuie sa se dovedeasca cunoscatori ai zonelor vizitate, ai obiectivelor turistice, ai obiceiurilor locale, sa fie oameni de cultura, instruiti, gazde amabile, buni organizatori. Serviciile cu caracter sportiv vin, de regula, in completarea formelor obisnuite de agrement. Ele imbraca forme mai speciale atunci cind se adreseaza unor turisiti experimentati. Organizarea acestor activitati presupune existenta unui personal de specialitate care sa asigure initierea, indrumarea si supravegherea desfasurarii actiunilor; de asemenea, sunt necesare dotari adecvate-sali de sport, terenuri, piscine, pirtii de schi, alte obiective cu destinatie sportiva- si a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive. Cum s-a mai mentionat, activitatile circumscrise acestei categorii de servicii presupun intotdeauna participarea activa a

74

turistilor la actiunile si jocurile sportive, pe considerentul ca participarea pasiva la manifestarile sportive, in calitate de spectator, reprezinta mai degraba o activitate recreativa. In functie de predilectiile turistice si de caracterul lor, activitatile sportive se desfasoara individualizat sau in grup, putind evolua pina la organizarea unor competitii amicale pe echipe. Gama posibilitatilor de activitati turistice sportive este extrem de variata si in consecinta, oferta de servicii se orienteaza in functie de conditiile naturale locale, care favorizeaza asemenea activitati (sporturi nautice, alpinism, sporturi de iarna), de sezonalitatea activitatii turistice etc. Enumerarea exemplificativa a unor activitati cu caracter eterogen ne duce la concluzia ca, in functie de formulele adoptate de prestatori, programele oferite turistilor se diferentiaza considerabil, permitind finisare si nuantarea lor potrivit imprejurarilor si solicitarilor clientelei. Combinarea si divizarea diferitelor elemente componente ale activitatilor culturale, recreative, sportive etc. constituie si atunci cind este vorba despre oferta turistica a tarii noastre, o rezerva practic inepuizabila de diferentiere, pina la caracter de unicitate, a prestatiilor

75

de servicii, de activitati, de programe si de produse turistice romanesti. Serviciile de cura si tratament balneo-medical pot fi considerate suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente cu caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistenta medicala prilejuite de astfel de situatii fac parte tot din aceasta categorie. In formele sale incipiente, turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila turismul in statiunile climaterice a reprezentat o forma a turismului de lux, un privilegiu al claselor bogate. In secolul al XIX-lea si in primele decenii ale secolului nostru s-a conturat un adevarat cult al statiunilor balneare, frecventate nu atit din motive de ingrijire a sanatatii, cit mai ales din motive de prestigiu, din snobismul caracteristic acestori paturi sociale cu venituri ridicate. Astazi, mai mult ca oricind, cererea de servicii pentru tratamente balneo-medicale se caracterizeaza printr-un continut nou, izvorit din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii in urma recomandarilor si prescriptiilor personalului medical de specialitate, cit si ca rezultat al evoluarii conceptiilor privitoare la necesitatea

76

tratamentelor si curelor profilactice pentru prevenirea imbolnavirii unor categorii de populatie predispuse pentru anumite maladii. Cresterea solicitarilor pentru tratamente balneo-medicale este cu atit mai recomandabila, cu cit turismul balnear se adreseaza unor segmente de piata limitate numeric la oamenii care au, respectiv ar putea avea, nevoie de asemenea tratamente balneo-medicale. Valoarea terapeutica deosebita, si in cazul tarii noastre, a factoriilor naturali de cura din statiunile balneo-medicale si climaterice justifica necesitatea dezvoltarii acestora, obiectiv ce trebuie sa raspunda progreselor stiintifice medicale ce stimuleaza circulatia turistica spre acest domeniu. Acest considerent impune dezvoltarea mijloacelor de cazare si de tratament la nivelul solicitate de piata turismului balnear, precum si diversificare serviciilor turistice din fiecare statiune balneo-climaterica, imbunatatind totodata si posibilitatile de agrement si de destindere. O strategie stiintific fundamentata, de diversificare a serviciilor turistice in statiunile turistice balneoclimaterice, trebuie sa ia in considerare diferitele categorii de clientela care favorizeaza segmentele de piata catre care se adreseaza aceste servicii. Practica internationala si practica turistica nationala demonstreaza ca in nici o forma de turism exceptind anumita forme ale turismului de lux

77

preferintele si cererile nu sunt atit de individualizate ca in formele turismului de tratament. Caracteristicilor serviciilor de cura si tratamente balneomedicale deriva din insasi definitia curelor: modalitati de tratament care se bazeaza pe folosirea repetata a unor mijloace terapeutice naturale dupa prescriptiile medicale de rigoare, corelate cu schimbarea mediului obisnuit in care traieste turistul. Se poate aprecia deci ca balneoterapia, in conditiile unui mediu ambiant favorizat oferit de statiunile balneoclimaterice, reprezinta o forma specifica a turismului modern, care, prin procedurile de cure si tratament urmareste activizarea, ameliorarea sau stabilizarea starii de sanatate a pacientilor care necesita asemenea tratamente. In afara serviciilor enumerate enumerate, organizatorii mai pot oferi si alte tipuri de prestatii independente schimb valutar, servicii bancare, CEC, servicii de asigurari etc. sau facilitati de plata ori de alta natura, menite sa stimuleze activitatea turistica: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului in rate, vinzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament, simplificarea formalitatilor vamale etc. Un tip de prestatie suplimentara, utilizat pe scara larga in turismul international, este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate, prin sistemul cartilor de credit.

78

79