INTOXICAȚII

ALIMENTARE
NEMICROBIENE
Student Chifu Codrina
 I. Intoxicațiile alimentare nemicrobiene
Intoxicațiile alimentare sunt îmbolnăviri apărute ca urmare a consumului de alimente cu conținut toxic.
Cauzele intoxicației alimentare nemicrobiene:
- prezența toxinelor naturale
- prezența substanțelor alogene

Toxicitatea unei substanțe este determinată de o multitudine de factori printre care:

- proprietățile fizice și chimice ale toxicului
- doza
- concentrația și viteza de pătrundere în organism
- specia (toxicitatea unor substanțe nu este aceeași pentru toate organismele vii)
- vârsta, sexul, greutatea corporală și predispoziția individuală
- obișnuința
- alți factori (regimul alimentar, stările patologice etc)
 II. Clasificarea substanțelor toxice

1. substanţe anorganice:
metalele, metaloizii, alcalii, acizii;
2. substanţe organice:
hidrocarburile, derivații halogenați ai hidrocarburilor(cloroformul, tetraclorura de carbon), acizii organici (ac.
formic, ac. salicilic, ac. oxalic, ac. fluoroacetic), esterii acidului fosforic (pesticidele organofosforice), fenolii,
alcaloizii, glicozide, saponinele;
 III. Intoxicații cu alimente vegetale și animale toxice
Ø Intoxicații cu plante otrăvitoare
Din categoria plantelor otrăvitoare fac parte acele plante care sintetizează şi acumulează substanțe toxice pentru
om şi animale (alcaloizi, glicozide, saponide).
-
-
 Ø Intoxicații cu ciuperci otrăvitoare
• ciupercile otrăvitoare conțin toxine letale ca amanitina, falină,
faloidină
• ciuperci condiționat comestibile sunt ciupercile care n-au fost
supuse unei prelucrări culinare corespunzătoare ex buretele
pestriț, ciuperca albă etc
 Ø Intoxicații cu semințele buruienilor unor culturi
cerealiere

Semințele unor buruieni cum ar fi

zîzania, grâul prepeliței, obsiga sunt greu
separabile, astfel măcinarea lor împreună cu
boabele de grâu pot duce la intoxicații.
Neghina conține un alcaloid puternic
numit agrostemină și o sapotoxină extreme
de toxică numită githagina.
 IV. Intoxicații cu alimente toxice în anumite condiții

Ø Intoxicații cu cartofi încolțiți sau înverziți

deoarece conțin solanină, o substanță ce poate cauza grave probleme digestive.
Ø Intoxicații cu fasole crudă
aceasta conține o toxină periculoasă- fazina, care se distruge în timpul prelucrării termice.
Ø Intoxicații cu sâmburii unor specii de fructe
Sâmburii unor fructe ca piersice, caise, vişine, migdale conţin amigdalină.
Ø Intoxicații cu miere de albine
produsă din nectar de plante otrăvitoare
 V. Intoxicații cu alimente contaminate cu reziduri de
substanțe chimice
Contaminarea chimică a alimentelor se datorează de regulă poluării și practicilor necorespunzătoare în
agricultură.
Sursele de contaminare pot fi:

q poluanții din mediu (de exemplu, plumb, mercur, difenil policloruri, dioxină, radionuclizi);
q practici necorespunzătoare în agricultură și medicină veterinară (pesticide, fertilizanți, medicamente);
q procese tehnologice și tehnici de ambalare (utilizarea cloropropanolului sau a nitrozaminelor).
Ø Metale grele –plumb, cadmiu, mercur sau arsenic
Poluarea cu produși de ardere a combustibilor fosili, folosirea
intensivă a fertilizatorilor în agricultură, a hormonilor de creștere în
zootehnie și piscicultură, a pesticidelor au ca efect acumularea de
substanțe toxice, inclusiv metale grele în organismele vii. Asimilate de
plante și de microplanton, metalele grele se acumulează pe traseul
lanțurilor trofice , ajungând adesea, în cantități toxice în corpul
omului. Metalele grele ajung în concentrații înalte mai ales din peștii
mari – ton, cod, peste spada, fructe de mare, iar cele mai înalte
concentrații sunt înregistrate in pielea si ficatul acestora.
Ø Dioxinele rezultă din procesele industriale și de incinerare a deșeurilor, dar și din procesele naturale, cum
ar fi erupțiile vulcanice și incendiile forestiere. Pentru că se bioacumulează și rezistă mult timp în
organisme cele mai ridicate niveluri ale acestor compuși se găsesc în unele soluri și alimente, în special
produse lactate, carne, pește și crustacee.
Ø Pesticidele agricole , medicamentele de uz veterinar și substanțele chimice utilizate în agricultura sunt
considerate pericole dacă nu sunt utilizate adecvat. Nerespectarea termenelor de tratare, a normelor, a
numărului procedurilor conduce la impurificarea produselor alimentare.
Ø Utilizarea necorespunzătoare a aditivilor alimentari și falsificarea accidentală sau intenționată a
alimentelor cu substanțe toxice au condus la numeroase incidente și campanii mass-media.
Ø Micotoxinele sunt metaboliți toxici produși de mucegaiuri din genul Aspergillius prezenți ai ales pe
cereale. De exemplu, contaminarea cu aflatoxină –cea mai cunoscută micotoxină, a hranei pentru
animale poate favoriza transferul toxinei din lapte și carne în organismul uman.
Ø
 VI. Efectele toxicului asupra organismelor.

În raport cu efectul prioritar asupra organismului sau cu toxicitatea selectivă, toți compușii toxici pot fi
clasificați în următoarele categorii:

Ø neurotoxici, cu tulburări ale activităţii psihice,

comă toxică, hiperchinezie și paralizii toxice;
Exemplu:–insecticidele organofosforice
Ø cardiotoxici, cu tulburări de ritm și conductibilitate,
distrofie toxică a miocardului;
Exemple:toxice vegetale–alcaloizi; toxice animale–
tetrodotoxina
Ø hemotoxici, cu hemoliză, methemoglobinemie;
Exemplu:–nitriţii;
Ø toxici gastrointestinal, cu gastroenterită toxică;
Exemple–preparatele corozive; compușii metalelor grele
etc
Bibliografie

1. Cuciureanu R., 2001 - Chimia și igiena mediului și alimentului. Metode de

analiză, Editura Junimea, Galați
2. Orbeci C., Turtoi D., 2006 – Chimia mediului, Ed. Agir
3. https://ro.scribd.com/document/366376754/Patologii-alimentare
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_plante_toxice
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9Be_toxice