Antrax , Noțiuni generale.

Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecțioasă produsă 1.Forma pulmonară (boala scărmănătorilor de lână)

de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală calea de pătrundere a sporilor bacilului în organism
comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent fiind plămânul, boala se manifestă
la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). prin tuse, febră mare, frisoane, insuficiență
Agentul patogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 de medicul german Aloys Pollender, fiind respiratorie, lichidul de secreție răspândit prin tuse
un bacil aerob, sporulat, sub formă de bastonașe, Gram pozitiv, în forma vegetativă fiind fiind foarte infecțios. Este o formă gravă a bolii cu
capsulat (capsulă care-l protejează în sânge de fagocitare) o mortalitate ridicată prin septicemie, între 3 și 6
zile după infectare.
Răspândire 2.Forma digestivă agentul patogen pătrunde pe
cale orală prin consum de carne infectată, cu
Antraxul sau dalacul este răspândit pe tot globul boala având o incidență mai mare în locurile apariția diareii hemoragice, germenii intrați în
umede, mlaștini, zone inundabile, unde pot fi transportații sporii bacteriei (forma de rezistență) sânge pot produce septicemie, cu insuficiențe
care provin din cadavrele animalelor îmbolnăvite de antrax. grave cardiace, renale, (edeme, hemoragii și
În asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate să persiste în pământ zeci de necroze în organe) cu o mortalitate de 50 %.
ani, aceste locuri fiind denumite pășuni blestemate cu îmbolnăviri mai numeroase în primăvară (tratament cu antibiotice cu spectru larg).
și în anii cu precipitații abundente.

Istoric
Boala este amintită în biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul lui Ovidiu,
medicii arabi numesc boala apărută la om focul persic.
Existența bolii la animale sălbatice este observată din secolul IX de atunci este considerată ca o
boală cu forme epidemice.
Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a încercat prin diferite
experimentări germane, engleze, sovietice și americane folosirea bacilului antraxului, ca și
agentul pestei (Yersinia pestis) ca armă biologică în războaie, sau de organizații
fundamentaliste prin actele de terorism.
Simptomele bolii
1.Forma cutanată (vezicule, ulcer și necroza pielii) este o formă mai ușoară, locul de pătrundere
al bacilului în organism fiind pielea care a ajuns în contact cu agentul patogen, această formă
netratată (cu penicilină) cauzează o mortalitate între 5 și 20 %. prin septicemie.

Latiș Ana 202