Administrarea medicamentelor

Medicamentele:
•Substante de orig animala, vegetala, minerala sau chimice de sinteza transf prin operatii farmaceutice
intr-o f de prezentare, utilizate pt prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
•Destinate uzului extern sau intern.
Obiective:
•Introducerea in organism a unei cant de medicamente care sa actioneze general sau local.

Cai de administrare:
•DIRECTE:
-pe suprafata cutanata si a muc digestiva(orala, subling, gastrica, intestinala),respiratorie(nazala, traheo-
br),urinara(uretrala)
•INDIRECTE:
-cale parenterala: tesut celular subcut, tes muscular, intravenos, intradermic.
E vital sa se cunoasca pt fiecare medicament:
•Doza terap=cant utilizata pt obtinerea efectului terap dorit
•Doza maxima=cant cea mai mare suportata de org fata de ap unor fen toxice
•Doza toxica=cant care provoaca o reactie periculoasa pt organism
•Doza letala=cant care produce moartea.

In funcție de calea de administrare, absorbtia se face diferit:

•Pe cale orala-med sunt inactivate partial de sucurile digestive iar cant absorbita in sange e < decat cea
adm
•Pe cale im absorbtia se face lent
•Pe cale iv, doza actioneaza integral si rapid, efectul fiind foarte puternic.

Reguli de adm a medicamentelor:

•Respectarea medicam prescris, nu se inlocuieste cu alt medic fara aprobarea medicului
•Verif calitatii medic:sa nu fie alterate,degradate
•Identificarea mod de adm prin verif etichetei inainte de administrare.
•Respecterea orarului de adm si a ritmului prescris de medic este obligatorie; orarul e in f si de alim boln
intrucat unele med pt a avea ef terap, se adm in masa(antiemetice), altele in t alim(ferm digestivi),altele
dupa mese(pans gastrice)
•Respecterea caii de adm(sol uleioase adm iv-embolie grasoasa si moartea)
•Evitarea incompatibilitatii dintre med, unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare
•Respectarea dozei prescrise
•Respecterea somnului fiziol al boln(orarul de adm va fi stab asa incat sa nu trezeasca boln, cu exceptia
AB,chimioterapice al caror ritm impun trezirea)
•Respecterea succesiunii in adm med prin pastrarea urm ordini:tb, cp, sol, pic, inj, ovule, supoz
•Adm medic se vor face personal de asist sau in prezenta ei
•Adm imediata a med deschise:fiolele se vor injecta imediat dupa deschidere
Linistirea bolnavului vizavi de efectele medic-presupune cunoasterea ind, ci, incompatibilitatilor si
efectelor sec
•Anuntarea imediata a oricarei greseli de adm(schimbarea med, nerespecterea dozei, a caii de adm,
orarului), se instiinteaza medicul pt a putea interveni, evitand event complicatii.
Administrarea pe cale orala
•este calea naturala de adm a medic
•Per oral se adm(prin inghitire, sublin) med ce se absorb la nivelul muc bucale, la niv intestinului subtire
si al intest gros
•Subling se adm NTG in ang pectoral.
Efectul poate fi:
•Local-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor, dezinfecteaza tubul digestiv
•General-act asupra intregului organism sau asupra unor aparate si organe(AB, cardiotonice), se absorb
in sange prin muc intestinala.
Medic lichide adm oral
•Solutii-substante dizolvate in apa, alcool
•Mixturi-amestecuri de solutii sau sol cu subs insolubile ce raman in suspensie
•Infuzii-sol ce se obtin din produse veg, mentinute in contact cu apa la o temp aproape de fierbere.
•Tincturi-sol extractive alcoolice obt din produse de orig veg sau animala
•Decocturi-sol extractive obtinute prin fierberea unor mat prime farmaceutice in apa
•Extracte-lichide obt din conc sol extractive rezultate din produse veg sau anim
•Uleiuri.

Medicamente solide adm oral

•Tablete, discuri de diferite marimi si culori
•Drajeuri, asem tb dar sunt acop cu un strat protector, colorat cu rol de a masca gustul sau mirosul prep
sau de a-I preveni degradarea; alteori stratul protector, favoriz act medic numai in intestin
•Prafuri, pulberi
•Granule, prep farm de forma sferica,vermiculara.
Atentie!
•Gustul neplacut al med poate fi mascat:
-Cele amare prin diluare cu apa, ceai, sirop
-Uleiul de ricin prin amestec 2/3 cu cafea neagra, lapte cald, sirop zmeura
La bolnavul cu tulb de deglutitie sau in stare comatoasa, medic se introduc impreuna cu alim direct in
stomac sau duoden prin sonda Einhorn.
Pregatirea pacientului
•Psihica-prin informare si asig de inofensivitatea procedurii
•Fizica-verif resp cond de admin(in, dm)
-sirop si antiacidele nu sunt urmate de ingestie de apa(<efectul)
-tb, cp se dau cu apa(prev antagonizarii proprietatilor chimice ale med).

Aplicarea medic pe muc bucala si faringe

•Se face cu tampoane sterile, montate pe porttampoane sau prinse cu pense
•BADIJONAJul muc bucale se efectueaza partial sau total(tamponul folosit se arunca si se inlocuieste cu
alt tampon; NU se reintroduce niciodata in sol medicamentoasa)
•GARGARA se face cu sol medic la temp corpului, in 2 faze: spalarea gurii si apoi a orofaringelui.

Rezultate nedorite:
•Acuza senzatii de greata, voma
•Are reactie alergica sau anafilactica(opriti adm, anuntati medicul, preg medic antihistaminice)
•Are o r severa(asezati pac in dec dorsal cu capul usor ridicat, evaluati semnele vitale la 10-15min, daca
are dif resp-oxigen pe masca6l/min, pregatiti trusa de urgenta, asig suport psihologic al boln).
Partic adm medic pe cale orala la copil
•Folositi o metoda de joaca pt a obtine cooperarea
•Informati copilul ca va primi un medic si nu o bomboana
•Explicati parintilor rolul medicamentului, importanta adm, act si event reactii adverse
•Daca nu e CI apa se inloc cu alt lichid de preferat dulce(ceai,suc)-nu se utiliz alim sau lichide preferate
deoarece copilul ar putea sa le refuze mai tarziu
•Tb se zdrobesc sau fragmenteaza pt a fi mai usor ingerabile
•Se utiliz o cant < de lichid(pt a coopera mai usor).

Adm medic pe tegumente

•Obiectivele:
-Stimularea circ
-Obtinerea unui ef local asupra teg
-Diminuarea ef medicamentului printr-o absorbtie mai lenta.

Pregatirea pacientului
Psihica:
-inform, explicarea metodelor de adm
-Inform asupra senz ce le poate simti
-Inform asupra event alergii
Fizica:
-Asig poz adecvata, intimitatea
-Sfatuiti pac sa stea relaxat.
Aplicarea med:
•PUDRAJ-presararea sub f de pudra a unui med pe S pielii, cu tampoane, pulverizatoare, capac perforat
cu scopul de a absorbi excesul de grasimi de pe S teg, de a usca si racori pielea
•BADIJONAJ-se efect cu tamp de vata pe porttampon, imbibate cu o sol medic lichida(tamponul NU se
utiliz de mai multe ori, nu se scufunda in sol medic).
•Comprese medic-bucati de mat textil, imbibate in sol medic prescrise de medic(sol rivanol, Burrow)
•MIXTURI-amestec de subst lichide si solide, care se agita in de utilizare, se intind pe S pielii in strat
subtire, se lasa sa se usuce
•UNGUENTE-prep farm semisolide, se aplica cu ajut spatulei, prin frictionare sau direct pe mucoase din
tub
•PASTE-prep din grasimi si pudre, mai consistente ca si ung, se aplica cu ajut spatulei
•EMPLASTURELE medicamentos-format dintr-o subst aderenta, vascoasa, neiritanta, uneori lipita pe o
bucata de panza; cel lichid se intinde cu o pensula iar cel de consistenta vascoasa in de utilizare, va fi
incalzit in baie de apa.
•SAPUNURI MED-contin subst medic ca:sulf, gudron inglobate intr-un sapun neutru
•BAI MEDICINALE-cu efect: dezinfectant, decongestiv, calmant antipruriginos; baile pot fi:complete sau
partiale. Temperatura va fi in jur de temp corpului(ex-sol f slabe de permanganat de potasiu, musetel).

Efete neplacute
•Pac acuza efect cu brutalitate a manevrelor
•Acuza senz neplacute:intepaturi, usturimi(explicati ca senz apartin efectului medicamentului)
•Apare inrosirea, alte semne de alergie(observati sit, anuntati medicul cat mai urgent).
Adm medicamentelor pe cale rectala
•Cand medic are o act iritanta asupra mucoasei stomacale si boln are tulb de deglutitie sau intoler
digestiva(greata, varsaturi), pac a suferit interv chirurgicale asupra tub digestiv
•Se pot adm sub forma de clisme medic sau supozitoare.
Supozitoarele:
•Substanta activa este cuprinsa intr-o masa solida(unt de cacao) ce se topeste la temp corpului
•Au scop: terapeutic, purgativ
•Ind: calm durerilor, constipatii, atenuarea peristaltismului int
•Nu vor fi incalzite prea mult deoarece se topesc si nu mai pot fi introduse in rect.

Aplicarea pe muc conjunctivala

•Obiectivul: adm medicamentelor in sacul conjuctival pt a obtine un efect terapeutic
•INSTILATIA picurarea unor sol pe muc conjunctivala(se face numai cu sol izotonice sau apropiate de
acestea)
•UNGUENTELE se aplica in fundul de sac conj sau pe marginea pleoapelor direct din tub sau cu o
bagheta de sticla rotunjita fin.

Adm medicamentelor pe muc nazala

•Obiectivul:introducerea medic pe cale nazala pt tratarea problemelor locale
•INSTILATIA picurarea unor sol medic pe muc nazala(medic lichid sa nu fie aspirat, poate patrunde in
laringe provocand accese de tuse si spasme laringiene)
•UNGUENTELE se aplica cu ajutorul unor tampoane montate pe porttampoane

Adm medic in conductul auditiv extern

•Obiective:introducerea medicam in cond auditiv extern, inmuierea dopului de cerumen
•INSTILATIA picurarea unor sol medic in conductul auditiv extern
•UNGUENTELE se aplica cu ajutorul tampoanelor de vata infasurate pe porttampon.

Atentie!
•NU se patrunde in ureche peste limita vizibilitatii pt a nu leza mb timpanica
•Se utilizeaza tampoane diferite pt fiecare ureche si se utilizeaza o singura data.
Adm la niv mucoasei vaginale
•Obiectiv: aplicarea pe muc vaginala a unor medicamente cu efect local
•TAMPOANE VAGINALE sunt conf din buc de vata presata, imbracata in fasa, de f alungita, ce se
prelungeste de la tampon inca 20-25cm(pt extragerea tamponului); se introduc in vagin medic sub f de
solutii sau unguente.
•OVULELE VAG sunt preparate farm de f ovoida sau sferica, medic activ e inglobat in substante ce se
topesc sub influenta temp vaginale
•Se efect spalatura vag daca e recom de medic in inceperii trat
•Se impinge usor cu degetul imbracat in manusa pana in fundul de sac
•Se instruieste pac sa stea in decubit min 15min pt fav topirii si absorbtiei.

Adm medic pe cale parenterala(prin injectii)

•injectia: introducerea subst medic in stare lichida in organism cu ajutorul unor seringi, prin intermediul
unor ace adaptate la seringi
•Scop: terapeutic si explorator.
Avantajele adm pe cale parenterala
•Evitarea tractului digestiv, unele fiind sensibile la act sucurilor digestive
•Inlocuirea caii bucale in obstacole ce apar in deglutitie, hemoragii dig, interv pe tub digestiv
•Obtinerea unei act mai rapide, vit de absorbtie fiind in f de intens circ, de fluiditatea subst injectabile,
de calea inj aleasa
•Oportunitatea adm medicamentelor bolnavilor inconstienti
•Dozarea exacta a medicamentului ce ajunge in sange fata de conditiile de absorbtie de la nivelul
tubului digestive.

In funție de tesutul in care se introduce subs medic inj se efect

•Intramuscular
•Intravenos sau intraarterial
•Subcutanat
•Intradermic
•subarahnoidian-in sp subarahnoidian
•Intramedular-in mad rosie a oaselor.
Reguli generale de administrare a injectiilor:
•Verificarea instrumentelor in de sterilizare
•Verificarea calitatii sol de injectat, a ambalajelor
•Incarcarea seringilor
•Injectarea imediata a continutului seringilor
•Dezinfectarea locului unde se va face injectia.

Atentie!
•Se va asigura asepsia mainilor
•Pt fiecare inj se vor utiliza o seringa si un ac individual
•Fiolele neetichetate, cu inscriptia stearsa vor fi aruncate
•Fiolele de sticla deschise nu se pastreaza
•Daca in fiola cad cioburi, cont ei nu mai poate fi folosit.
•Sol uleioase ce se incarca greu in seringa, pot fi incalzite putin in apa calda, pt a le fluidifica
•Unele med floculeaza in fiole, fara sa se altereze; acestea tr usor incalzite in apa calda; se vor utiliza
numai daca floculatia e mentionata pe cutie sau pe biletul insotitor al fiolelor
•Se aspira sol din fiola, avand grija ca vf acului sa fie mereu acop de lichidul de aspirat, fara a atinge cu
acul vf fiolei
•Pt efectuarea inj se schimba acul cu care s-a aspirat.

ANALIZELE MEDICALE-O NECESITATE-PARTEA I

Intr-o societate in care preventia inceput sa fie din ce in ce mai mult un mod de viata, analizele
medicalerepre-zinta unul dintre putinele exemple care pot asigura concret prevenirea unorafectiuni
serioase,precum si depistarea in stadiul incipient a altora,permitandu-ne astfel sa luam din timp cele mai
potrivitemasuri.
Analizele medicale se fac la solicitarea medicului de familie, medicului specialist din ambulatoriul de
specialitate sau in situatia in care suntem spitalizati.In ultimii ani,o practica extrem de sanatoasa,a
controalelor medicale la locul de munca efectuate cu ocazia angajarii sau anual(control medical periodic
obligatoriu)controale gestionate de medicul de medicina muncii a capatat o amploare foarte mare.
CARE ESTE MOMENTUL OPTIM PENTRU RECOLTARE?
Cel mai bine ar fi ca pacientul sa poata ajunge la laborator dimineata,intre orele 7 si 10,indiferent de
natura testelor pe care le solicitati, acesta fiind intervalul optim pentru recoltarea produselor
biologice,cu unele exceptii indicate de medicul care solicita investigatia.
RECOLTAREA PROBELOR DE SANGE
-se face numai dimineata, inainte de consumul oricaror alimente (solide sau lichide),pentru a evita modif
lipemice si modificarile turbiditatii sangelui care pot denatura astfel rezultatele (ce vor fi sigur in afara
limitelor normale).
-exista situatii in care recoltarea impune intreruperea medicatiei sau doar comuni-carea acesteia
personalului de laborator.

Este cazul unor teste de coagulare sau al persoanelor cu diabet dependent de Insulina,care isi
administreaza medicatia zilnic. Pacientul trebuie sa evite efortul fizic si activitatile stresante inainte de
recoltare.
unele analize se efectueaza numai dupa administrarea unor substante sau medicamente:hiperglicemia
provocatace presupune administ. unor doze repetate de glucoza, iar anumite dozari hormonale in
dinamicaimplica determinari in situatii de stimulare sau inhibare a mecanismelor biologice.Unele tipuri
de analize necesita un timp mai lung de rep alim cu o perioadavariabila de dieta:bilantul
lipidicpentrucare pacientul trebuie sa respecte o dieta neschimbata 3 sapt.,sa aiba o greutate corporala
stabila si sa nu manance 12-14 ore inainte de recoltare.

Partic de recoltare la copii(sfaturi pt parinti-copii <2 ani)

Sa fie pregatiti pt momentul in care copilul poate va plange
Sa fie pregatiti pt a imobiliza la nevoie copilul
Pot ajuta copilul prin prezenta lor la locul recoltarii si prin afect aratata copilului in timpul recoltarii
Plansul copilului mai des se datoreaza lipsei parintelui, prez pers straine, imobilizarii.
Copii >2 ani incep sa constientizeze frica, iar plansul lor se datoreaza si durerii resimtite din timpul
recoltarii
Parintii pot diminua teama copilului prin :
-Simularea in joaca a recoltarii
-Explicarea in cele mai simple cuvinte ca durerea va fi comparabila cu o piscatura de tantar si mult mai
mica decat atunci cand cade cu bicicleta sau cu rolele
-Se pot folosi papusi ce permit vizualizarea procesului de recoltare.
Totusi parintii trebuie sa fie pregatiti pt mom in care copilul va plange
Sa fie pregatiti pt sit probabila , in care va fi nevoie sa imobilizeze copilul
Prezenta parintelui langa copil va ajuta f. mult
Copilul trebuie convins ca tot ce se intampla e spre binele copilului; copilul sa aiba libertatea de a plange
sau de a-si exprima durerea verbal.

RECOLTAREA PROBELOR DE URINA este efectuata de pacient,acasa,dimineata.Pentru sumarul de

urina,se recolteaza prima urina de dimineata, intr-un recipient steril inchis ermetic.Daca se solicita si
urocultura aceasta se recolteaza separat, din prima urina de dimineata sau la cel putin 3 ore de la ultima
mictiune.Nu se recolteaza urina daca pacientul se afla sub tratament antibiotic.

Ghid de autorecoltare a urinii:

ADULTI:
-se efectueaza o toaleta riguroasa a zonei genitale cu apa si sapun.
-se colecteaza urina din jetul urinar mijl.
-se manipuleaza recipientul in conditii sterile, evitandu-se orice atingeri ale pielii sau obiectelor din jur.
-la femei,se evita recoltarea probelor de urina in perioada menstruala.
COPII SUGARI:
-se curata zona genito-urinara cu apa si sapun,eliminandu-se urmele de crema,uleiuri sau pudre.
-se utilizeaza pungi pediatrice speciale, care se ataseaza in zona genito-urinara a copilului, prin portiunea
sa autoadeziva.
Urina/24 ore se recolteaza astfel: prima urina de dimineata se arunca,iar apoi in tottimpul zilei,al noptii
si prima urina de dimineata se colecteaza intr-un recipientde colectare curat,care se pastreaza lafrigider
pe toata durata recoltarii.A doua zi de dimineata se masoara intreaga cantitate de urina, se omogeni-
zeaza si se trimite catre laborator un esantion de 100 ml urina intr-un recipient pentru sumar de urina
steril.
RECOLTAREA PROBELOR DE MATERII FECALE se face de catre pacient acasa intr-un recipient numit
coprocultor.
EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC:-prelevarea se efectueaza din scaun emis spontan fara utilizarea
prealabila de laxative, folosind lingurita coprocultorului.-se recolteaza fragmentele suspecte, mu-
cozitatile,produsele nedigerate prezente in scaun, o lingurita este suficienta.
examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori, cu un interval de 3-4 zile intre probe, datorita
ciclului biologic alparazitilor care nu permite eliminareazilnica a oualor si chisturilor.
EXAMENUL COPROBACTERIOLOGIC: Se solicita in toate formele de diaree acuta cand emisia de materii
fecale este frecventa.
prelevarea trebuie facuta cat mai aproa-pe de debut bolii si inaintea instituiriitratamentului antibiotic.
se recolteaza in recipiente din plastic cu mediu de transport Cary Blair,prevazute cu capac ermetic si
lingurita, vizandu-se portiunile lichide si indeosebi cele mucoa-se si/sau sangvinolente atunci candexista.
Cand acestea lipsesc se recoltea-za boluri fecale din 3 locuri diferite.

DEPISTAREA HEMORAGIILOR OCULTE:

Proba se recolteaza intr-un recipient uscat,un container uscat de unica utilizare din material plastic.-
volumul probei recoltate trebuie sa fie de 3-5 cm3 (2-3 lingurite);-proba nu trebuie sa fie contaminata cu
urina sau alte secretii (sange menstrual);-pentru evitarea reactiilor fals pozitive, pacientul va respecta
inainte cu 2-3 zile administrarii tratamentelor endovaginale, a irigatiilor vaginale, precum si a contactului
sexual cu 48 ore inaintea prelevarii probe-lor. La barbati, recoltarea secretiilor uretra-le presupune ca
pacientul sa nu urineze cu o ora inainte de recoltare.
Timpul de la recoltare-exam sa nu >1-2h
Pt gonococ, insamantarea se face imediat
Exam bact al secretiei vag se face intre lama si lamela .
Monitorizarea seriala a markerilor tumorali:
HCG total(human chorionic gonadotropin), util in diagnosticul si monitorizarea tratamentului in boala
trofoblastica gestationala (mola hidatiforma, coriocarcinom) si in tumori cu celule germinale(testiculare
si extragonadale);
AFP,(alfa fetoproteina) util in dg si monitorizareacancerului testicular non-seminomatos;cc. hepatic pr,
monitorizarea sarcinii.
CA 125,(cancer ag) util in confirmarea dg clinic, stadializarea procesului malign si monitorizarea terapiei
cancerului ovarian.
CA 15-3, marker tumoral pentru cance-rul de san, dar poate prezenta valori cres-cute si in cel ovarian.
CEA,(ag carcinoembrionic) util in principal in monitoriz.cc colorectal (cand se pune problema
metastazarii) si depistarea precoce a unei recidive la bolnavii tratati chirurgical,cc gastric, pancreatic.
CA 72-4 cc gastric,complementar pt cc ovarian
CA 27,29 cc mamar mai putin colic, gastric,hepatic, brpulm,pancreatic, ovarian, prostatic
Beta 2 globulina-mielom multiplu(pt interpretare corecta trebuie evaluata f renala).
CA 19-9, util in monitorizarea terapiei si depistarea recidivelor cancerului colorec-tal.
PSA este la ora actuala markerul cu cea mai mare specificitate de organ, in timp ce specificitatea de
malignitate este mai relativa, interpretarea caracterului malign facandu-se in functie de gradul de
creste-re, viteza de crestere progresiva relativ rapida si de reducere a procentului de PSA liber. PSAeste
util in diagnosticul si monitori-zarea terapiei bolnavilor cu cancer de prostata.

ANALIZELE MEDICALE-O NECESITATE-PARTEA II

RECOLTAREA EXUDATULUI NAZO-FARINGIAN, ideal este sa se recolteze dimineata inainte de a

consuma alimente sau lichide.Nu este recomandat nici macar periajul dentar inainte de recoltare,
majoritatea pastelor de dinti continand substante antibacteriene care distrug flora microbiana
faringiana,denaturand rezultatul exudatului faringian,care va fi fals negativ.Se poate recolta exudatul
faringian la 3-4 ore de la ultima masa sau periaj dentar.
exudatul faringian se recolteaza inaintea instituirii tratamentului antibiotic sau antimicotic ori la
minimum o saptamana de la terminarea acestuia, deoarece antibioticele inhiba cresterea si dezvol-tarea
bacteriana chiar daca nu se gasesc in spectrul de sensibilitate al germenilor existenti.
De retinut!
Timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore
Inainte de recoltare se inspecteaza reg de unde urmeaza sa se recolteze
De evitat imbibarea tamponului cu saliva si atingerea dintilor.

RECOLTAREA PROBELOR DE SPUTA se face de catre pacient acasa dimineata, in prealabil acesteia
efectuandu-se periajul dentar si eventual o gargara cu apa de gura. Proba se recolteaza prin tuse spon-
tana si profunda,urmata de expectorareaunui produs mucopurulent.Nu se recolteaza sputa daca
pacientul se afla sub tratament antibacterian sau antimicotic.
Colectarea se face in recipiente sterile din plastic cu gura larga, care se inchide apoi ermetic.In maxim o
ora de la recoltare,proba se transporta la laborator, fara refrigerare.

RECOLTAREA PROBELOR DE SPERMA este efectuata de pacient acasa:-se evita contactul sexual cu 3-4
zile inainte,consumul de bauturi excitante (alcool,cola,cafea);-se recolteaza prin masturbare.
-se aduce proba in laborator in maxim 30 minute de la recoltare, mentinandu-se la temperatura
corpului.
RECOLTAREA SECRETIILOR GENITALE se face la indicatia medicului,scopurile recol-tarii fiind multiple:
-efectuarea frotiurilor colorate pentru studierea florei microbiene locale
-efectuarea culturilor pentru bacterii si fungi
-evidentierea infectiilor.
depistarea direct din secretii a unor agenti patogeni (Clamydia trachomatis, Mycoplasma
hominis,Ureaplasma urea-lyticum, Neisseria gonorhoeae,streptoco-cul de grup B, Trichomonas vaginalis,
Candida sp. etc.)
efectuarea frotiurilor de citologie Babes Papanicolau.La femei, recoltarea secretiilor provenite din zona
genitala presupune incetarea.
RECOLTAREA ALTOR SECRETII (purulente, otice,conjunctivale,etc.) se face de obicei de personalul
specializat,pacientul respectand o pregatire prealabila recoltarii.
Recoltare din vezicule, pustule, ulceratii
Se curata si se dezinfecteaza S v,p,u
Se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu si se asteapta sa se raceasca
Se recolteaza o port de puroi, de sub crusta sau marg ulceratiilor
Mat recoltat se trece pe o lama de sticla sterile
Se efect frotiu.
Recoltare din papule, noduli, alte lez inflame
Se dezinf teg cu tinct de iod
Se punct reg cu un ac steril montat la seringa
Se plimba acul in mai multe dir pana se obtine serozitate la aspirare
Se spala seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultura
Se introduce lichidul intr-o eprubeta sterila si se inchide cu dopul dupa flambare.
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colectii
Abc, fleg deschis: se recolt aseptic cu o pipeta Pasteur, flambata si racita sau cu o ansa de platina
Abc, fleg inchis: recoltarea se face cu seringa prin pct, transportul la laborator se face in cel mult 2 h, ex
direct(citobacteriologic) se face pe lama colorata May Grunwald-Giemsa.

EKG ramane cea mai valoroasa examinare paraclinica in investigarea bolilor cardiovasculare,superioara
prin disponibilitate si prin diversitatea si bogatia informatiilor oferite.
EKG este o investigatie necesara atunci cand medicului I se cere sa confirme starea de sanatate a unui
adult sau varstnic.
Notiunile EKG elementare, impreuna cu realizarea tehnica fara erori a traseului, pot fi de mare ajutor in
conditiile unei urgente cardiace sau in investigarea unei boli cardiace cronice.
CUM SE APLICA ELECTROZII
Aplicarea electrozilor la incheieturile mainilor si glezne respecta regula semaforului:rosu-galben-verde-
negru, incepand cu mana dreapta si mergand in sensul acelor de ceasornic la mana stanga, piciorul stang
si apoi piciorul drept.
Electrozii precordiali:-V1 spatiul IV ic, pe marginea drt. a sternului
-V2 spatiul IV ic. pe marginea stanga a sternului
-V3 exact la jumatatea distantei intre V2 si V4
-V4 spatiul V ic, pe linia medio-claviculara
-V5 pe aceeasi orizontala cu V4, pe linia axilara anterioara
-V6 pe aceeasi orizontala cu V4 pe linia axilaramedie.
atentie deosebita trebuie acordata pacientului:este important ca acesta sa fie linistit, sa nu se miste si sa
nu tremure, sa nu poarte aparate electronice susceptibile de a interfera cu campul electric al inimii.
ECG uzuala este alcatuita de 12 derivatii care poarta denumirea de derivatii standard.
Electrozii aplicati la incheieturile mainilor si glezne de unde denumirea de derivatii periferice pentru cele
6 derivatii:Di, DII, DIII, aVL, aVF, aVR.
Traseele electrocardiografice obtinute de la ceilalti 6 electrozi, aplicati precordial, se numesc derivatii
precordiale si sunt marcate cu V1-V6.
Derivatiile extreme drepte V1R-V6R reprezinta imaginea in oglinda a derivatiilor precordiale la nivelul
hemitoracelui drept.
Derivatiile extreme stangi sau derivatiile posterioare V7-V9 sunt inregistrate la nivelul fetei postero-
laterale a hemitoracelui stang, pe aceeasi orizontala cu V4-V6, iar derivatiile precordiale inalte se obtin
amplasand electrozii precordiali cu un spatiu mai sus decat uzual.
Examinarea echografica
E o ex neinvaziva prin inregistrarea reflectarii undelor sonore indreptate spre tesuturi
Utilizeaza unde de inalta frecv pt ex poz, formei, unor structuri anat
Se bazeaza pe reflectarea diferita a undelor sonore in f de structura tesuturilor
Contactul dintre transductor si piele se asig prin aplicarea unui gel.
Avantaje
Procedura e neinvaziva
Necesita pregatire min din partea pac
Utilizata in obstetrica-ex e sigura pt gravida si prod de conceptie
Se poate repeta fara ef cumulative
Rata acuratetii atinge 98,8% in special la pers slabe
Ex nu e influentata de functia organului.
Dezavantaje
Exam trebuie sa aiba competenta si exper
Structurile ce contin aer nu pot fi exam cu us
La copii, obezi, pac necooperanti e nevoie de o preg speciala
Dif de exam la pac operati la care se impune prot plagii (gelul va fi aplicat pe pielea intacta) , cicatricele
pot modif rezultatul.

Pregatirea boln
Intrucat imag ecografica poate fi deranjata de interpunerea gazelordin tubul digestiv, in seara preced ex
se va adm absorbante gazoase:carbune med, espumisan, motilium
Inaintea ex cu 8 ore e bine ca boln sa ramana nemancat
Pt ex organelor din micul bazin va avea vez urinara plina; asist va adm lichide(1l) cu o ora in ex si va
supraveghea boln sa nu urineze.

Tip de ex echografice
Abdominala
Ecocardiografia transtoracica
transesofagiana-permite viz cordului din poz retrocardiaca, elim interferentele US cu alte structuri
Doppler arteriovenoasa-eval permeabilitatea vaselor, directia si fluxul sangelui.
Pelvina-eval org genitale; identifica sarcina simpla, multipla, malf cong, anom plac; e utilizata pre peri si
neonatal
De prostata si rect
Tiroidiana
Ex ecog Duplex al a carotide-studiaza circ in a carotide, amplit puls carotidian, vit de circ si dir flux
sanguine
Mamara-deceleaza form tu; face dg dif intre form chistice si solide.
Asistenta medicala a gravidei fara risc
Modificarile org in t sarcinii
•E necesara o buna colab gravida-asistenta medicala(G sa furnizeze permanent informatii despre starea
sa; asist sa stie sa selecteze inform, sa desprinda problemele, pe care apoi sa le rezolve impreuna cu G si
medicul).
Modificarile org genitale
•UTERUL-inalt creste de la 7-8cm la 34 cm
-greutatea creste de la 50gr la 1000-1500gr
-capacitatea creste de la 5-6 ml la 4000-5000ml, caz patol 10 l
-forma-asem cu o para in primele luni
-sferica in lunile III-IV
-ovoid in lunile VI-IX
-situatia-organ intrapelvin in primele 6 sapt, apoi deasupra simf pubiene, ombilic, apendice xifoid.
-consistenta-se schimba, la inceput se ramoleste datorita imbibatiei gravidice, apoi devine elastica
-muschiul uterin-sufera modif histologice import si fiziologice caracterizate prin: sensibilitate,
excitabilitate, contractilitate, extensibilitate, retractibilitate.
COLUL UTERIN-se hipertrofiaza, se ramoleste permitand dilatarea la nastere
VAGINUL-este mai vascularizat(cul albastrui-violacee), mucoasa se descuameaza abundent, dand
nastere unei secretii in cant mai mare, alba grunjoasa.
Modificarile glandei mamare
•-senz de greutate, chiar dureri, intepaturi
•-crestere in volum, vergeturi ale pielii care mai tarziu devin sidefii
•Mamelonul se mareste, devine turgescent, capata o coloratie bruna inchisa
•Areola primara se mareste, se bombeaza ca o sticla de ceasornic si se pigmenteaza brun inchis
•Pe supraf areolei apar mici ridicaturi de marimea unui bob de mei-tuberculii Montgomery
•La sf lunii II apasand va iesi o mica pic de lichid transp, lipicios, numit colostru
•La sf sarcinii, din cauza circ abundente, venele superf se dilata formand reteaua Haller.

Modificari din partea altor ap si organe

Aparat digestiv
•Greturi, varsaturi matinale
•Tulb de tranzit intestinal
•Dintii(in a 2a ½ a sarc) isi pierd din consistenta, se rup usor, se cariaza
•Ficatul are o activitate sporita-trebuie sa transforme nu numai subs necesare org matern ci si pe cele
necesare fatului.
Aparatul cardiovascular
•TA nu se modifica la gravidele sanat
•Inima face eforturi mari dat cresterii vol circ si crest necesitat org legate de evolutia sarcinii
•Venele se dilata la multipare
•Uterul gravid prin compresiune impiedica circ de intoarcere, fav ap varicelor la niv mb inf, org genitale
ext.
Aparatul urinar
•Rinichii sunt supusi unei munci suplimentare, deoarece trebuie sa elimine atat substantele provenite
de la mama cat si cele de la fat
•Sunt putin mariti, circulatia e mai activa
•Dat apasarii pe vezica, mictiunile sunt mai dese.

Aparatul respirator
•In ult luni de sarcina, uterul impinge in sus ficatul si diafragmul, jenand f respiratorie si determ o usoara
crestere a frecventei
•In sarc gemelara, in excesul de lichid amniotic, nr respiratiilor creste mai mult.
Sist neuro endocrin
•In trim I ar exista o dimin a act cortexului si o crestere a excitab subcortexului
•Creste ton vagal-explica apar greturilor, varsaturilor, salivatiei; tot vegetativ este pervertirea gustului si
mirosului
•Creste secretia de glucocorticoizi si mineralcorticoizi, tiroida este hiperactiva, creste metab bazal
•Corp galb de sarcina e sursa principala a secretiei de foliculina si progesteron in trim I, apoi e preluata
ac f de placenta ce secreta pa langa cei 2 hormoni si somatotropina.
Schimburile minerale
•Exista o retentie de NaCl, ce realizeaza inbibitia gravidica
•Cantitatea de Ca scade usor.
Ligamentele si cartilajele
•Dat imbibitiei-relaxare a fibrocartilajelor articulare, a lig artic bazinului
•Cea mai importanta relaxare-la nivelul simifizei pubiene, pot aparea dureri.

Modificari cutanate
•Pigmentarea liniei albe abdominale, areole si mameloane
•Masca sau cloasma gravidica e pigmentarea bruna a fetei, mai ales pe frunte, buza superioara, nas si
pometii obrazului.

Semnele de sarcina din prima jumatate de sarcina

•Semne subiective:
•Data ultimei menstruatii
•Tulburari digestive:greata, varsaturile, inapetenta, constipatia, balonarea care nu sunt specific.
Semnele obiective
•La unele apar pofte alimentare:acrituri, condimente, creta, pamant
•Tulburari nervoase: iritabilitate, somnolenta
•Cresterea sanilor
•Pigmentatia bruna
•La palparea abd se evid cresterea uterului.
•La sf lunii a 2 a FU depaseste putin simifiza pubiana
•La sf lunii a 3 a este aproape la ½ distanta ombilic simifiza
•In luna a 4a la 2 laturi de deget sub ombilic
•In luna a 5 a-la ombilic
•La tactul vaginal se aprec vol si consistenta uterului.
Semnele din a doua jumatate de sarcina
•Semnele subiective:
•Data UM, disparitia greturilor si varaturilor, PMF:la 4 L pt multipare, la 4,5 L pt primipare.
Semnele subiective
•Abd marit de volum, ovoid cu linia alba pigmentata
•La palpare-IFU:L6-la 2-3 laturi de deget deasupra ombilicului, la sf lunii a 7 a la ½ dist ombilic-apedice
xifoid, la sf L8 2-3 laturi de deget sub apendicele xifoid, la 8,5 L-la apendicele xifoid pt ca apoi sa coboare
cu cativa cm
Tactul vaginal evidentiaza un col inmuiat, miscari active ale fatului, balotare abd
•La auscultatie se aud bataile cordului fetal:la 5 L se asculta pe linia mediana, dupa L a6 a se asculta pe
linia spinoombilicala.

Controlul prenatal-obiective
•Depistarea si trat precoce a complicatiilor sarcinii:disgravidii precoce si tardive, iminente de avort sau
nastere prematura, placenta praevia, anemii, hidramnios
•Depistarea si luarea unor masuri coresp pt complicatii posibile ale travaliului: disproportii
cefalopelvine, prez distocice, sarcini multiple
•Depistarea b concomitente: cardiopatii, tbc, lues, nefropatii.
•Informarea femeii cu privire la modif aparute in t sarcinii, tehnici corecte de ingrijire
•Depistarea afec ce pot influenta sarcina:incompatibilitate Rh, suferinta fetala, sfat genetic
•Pregatire fizica si psihica pt nastere, educarea femeii ca viitoare mama.
Luarea in evidenta
Se face in mod activ de catre asistentele medicale, cat mai precoce posibil (trim I)
E conditionata de prestigiul asistentei care prin act desf si comportament trebuie sa castige increderea,
cresterea niv educ al populatiei in general, al femeilor tinere, viitoare mame in special

Prima consultatie prenatala

•Obiective:
Verificarea dg de sarcina si a starii ap genital
Stabilirea bilantului de sanatate
Cunoasterea conditiilor de peristaza:sarcina dorita, familie (casatorie), factori econ-sociali, cond de
munca si viata.

Continutul primei consultatii prenatale

•A Interogatoriu:-AHC(in special tuberculoza, sifilis, diabet); APF(prima menstruatie, flux, durata, nr
nasteri cu sau fara complicatii, avorturi, ultima menstruatie)
•B. Ex ginecologic-inspectia reg vulvare, ex citohormonal, tact vaginal
•C. Bilantul starii de sanatate:
Boli preexistente sarcinii: valvulopatii, nefropatii, hepatopatii, anemii
Izoimunizare materna RH, ABO
Se consemneaza:inaltimea, G, st de nutritie, puls, TA, stare psihonervoasa, alergii medicamentoase,
focare de infectie
•D Analize obligatorii:
Determinarea HLG, gr sangvin, Rh,
Reactia serologica-VDRL
AG Hbs, Ac HCV,
Ex de urina
Glicemie
Ex stomatologic.

Consultatia prenatala din saptamanile 12-28;ritmul:lunar

•Obiective:
Prevenirea marilor sindroame obstetricale
Continutul consultatiei:
Inf cu privire la st generala, cond de munca si viata, reguli de igiena
Masurarea: I, G, TA.
Se masoara inaltimea uterului (9 cm –12 sapt; ombilic-24 sapt; 24 cm-28 s)
Se noteaza ap primelor miscari fetale
La 28 sapt se repeta analizele
Se evalueaza riscul obstetrical
Masuri de prevenire a nasterii premature: eforturi, trepidatii, calatorii lungi.

Cons din sapt 29-40 -L7 si 8 bilunar; L9-sapt

•Obiective:
evitarea patologiei sarcinii
Informarea gravidei despre semnele declansarii travaliului, ce e falsul travaliu
Controlul dezvoltarii uterine:I, circumf abdominala
Stabilirea datei concediului prenatal si intelegerea de catre gravida a importantei acestuia.
CONTINUTUL CONSULTATIEI
Mas inaltimii uterului, circumf abd
Aprecierea cant de lichid amniotic
Sarcina unica sau multipla, fat mare sau mic
Prezentatia
Focarul de auscultatie al batailor cordului fetal
Ex medical
Apreciere:G, edeme, TA
Vitaminizare, vaccinare antitetanica.

Explorari paraclinice
•Teste de sarcina si dozari hormonale permit dg de sarcina cand amenoreea nu e concludenta;
•dozarea gonadotrofinelor-se poate face din primele 10 zile, au rol in trim I de sarcina;ating val max in 6-
8 sapt
•dozarea steroizilor-cresterea in trim I arata activitatea corpului galben de sarcina, se elimina prin urina;
in ult 3 luni poate evid suf fetala cand curba nu e ascensionata sau inreg o scadere brutala.

Examenul cu ultrasunete
•Ecografia: vizualizeaza pe ecran uterul si continutul sau, confirma precoce sarcina punand in evidenta o
vezicula si sacul embrionar(6 sapt), activitate cardiaca ritmica spre 8 sapt, depisteaza sarcinile multiple,
determina varsta sarcinii, stabileste dg de sarcina molara, localizeaza placenta, permite biometria fetala,
evid malf ce schimba conduita obstetricala.

Depistarea anomaliilor genetice si a aberatiilor cz

•Cercetarea lichidului amniotic si ecografie
•Indicatii:in suspiciunea unor anomalii genetice, pt depistarea anomaliilor de tub neural (spina bifida,
anencefalie), depistarea bolilor genetice.

ORGANIZAREA CABINETULUI MEDICAL

Cabinetul medical al medicului de familie este de regula situat cat mai aproape de domiciliul pacientilor.
Trebuie semnalizat printr-o firma(numele, gradul si specialitatea medicului) Trebuie asigurat accesul pt
persoanele cu handicap(rampa).
DEFINITIA CABINETULUI MEDICAL
Cabinetul medical este o unitate fara personalitate juridica, furnizoare de servicii medicale. Cabinetele
medicale pot functiona in cadrul fostelor dispensare medicale sau in alte spatii apartinind autoritatilor
publice sau in spatii private.
Infiintarea si inregistrarea cab med
Denumirea reflecta specificul activitatilor ce se desfasoara Se infiinteaza la cererea medicului sau a
altor persoane fizice sau juridice interesate Actul de infiintare al cab med este certificatul de
inregistrare in RUCM Documentatia necesara se stabileste prin ordin al ministrului
ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE
Medicul de familie are nevoie de o echipa de lucru care poate fi formata din :
asistenta de medicina generala
asistenta de obstetrica-ginecologie
asistenta de ocrotire
alt tip de personal(ingrijitor de curatenie, contabil, informatician, administrator, sofer).
Componenta echipei este din pacate si in functie de resursele financiare ale cabinetului,intrucit
salarizarea trebuie asigurata de medic.
PROGRAMUL DE ACTIVITATE
Acesta va fi afisat la vedere asa incit sa fie accesibil pacientilor si trebuie sa cuprinda:
5 ore program de cabinet
2 ore program de teren, domiciliu, urgente.
In functie de numarul de pacienti cuprinsi pe lista de capitatie numarul orelor de program mentionate
poate fi suplimentat.
SPATII DESTINATE ACTIVITATILOR
cabinet de consultatie
sala de asteptare sala de tratament
fisier
sala de sterilizare
vestiar
ala de investigatii de laborator si explorari functionale magazie(depozit de materiale inclusive lemne
acolo unde incalzirea se face cu lemne).

Mobilierul este alcatuit din:

-dulap de instrumente si materiale sanitare
-dulap pentru medicamentele de urgenta
-birou
-fotolii, scaune
-canapea pentru consultatie si tratament
-masa ginecologica
-cuier.
Aparatura si instrumentele medicalenecesare sunt:
-tensiometru
-stetoscop
-optotip
-taliometru
-cantar
-trusa de mica chirurgie
-sterilizator
-ciocan de reflexe
-centimetru de croitorie
-termometre
-apasatoare limba.
In functie de posibilitatile financiare ale cabinetului, acesta poate avea in dotare si:
-glucometru
-oftalmoscop, otoscope
-oscilometru
-electrocardiograf
-ecograf
-analizor de urina
-calculator, imprimanta, conectare internet etc.
DOTAREA MINIMA OBLIGATORIE-conform Ordinului nr. 153 publicat in MO nr. 353/23.05.2003
-tensiometru
-stetoscop-masa ginecologica
-cintar adulti
-pelvimetru
-taliometru
-apasator limba
-deschizator gura-negatoscop
-canule rectale, vaginale, uretrale
-valve, pense col
-ciocan de reflexe
-trusa de mica chirurgie
-seringa Guyon pentru spalaturi auriculare
-atele Kramer
-termometre
-centimetru de croitorie.
Conditii igienico-sanitare
Spatiile sa fie salubre
Sa aiba lumina naturala
Sa fie racordate la reteaua de energie electrica
Sa aiba o sursa de incalzire
Sa respecte conditiile de evacuare a reziduurilor biologice
Sa aiba telefon.

FORME DE ORGANIZARE ALE CABINETELOR MEDICALE

–cabinet medical individual(cea mai frecventa forma)-unde lucreaza medicul titular cu salariati si /sau
colaboratori;
–cabinete medicale grupate(isi asigura facilitate economice comune dar isi pastreaza individualitatea in
relatiile cu terti);
–cabinete medicale asociate(isi exercita in comun activitatea si asigura accesul permanent al pacientilor,
dar medicii titulari isi pastreaza drepturile si responsabilitatile prevazute de lege,responsabilitate unica);
–societate civila medicala(este constituita din doi sau mai multi medici asociati si poate avea ca salariati
sau colaboratori, medici sau orice alta categorie de personal).

Serviciilepe care le acorda medicul de familie(MF) in cabinetul medicalsunt de asistenta medicala :

preventiva
curativa
de recuperare
de urgenta.
In plus in cabinetul medical se pot desfasura activitati de cercetare si de invatamint.
EVIDENTELE PRIMARE
La nivelul fiecarui cabinet medical exista o serie de evidente(acte medicale) in care se consemneaza
activitatea desfasurata de fiecare medic.Datele furnizate de aceste acte medicale permit raportarea
statistica, care va sta la baza calcularii indicatorilor de morbiditate.
Evidentele primarecuprind:
-lista asiguratilor inscrisi(lista de capitatie)
-programul cabinetului
-fisa de consultatie adulti
-fisa de consultatie copii
-fisa de consultatie a gravidei
-registru de consultatii
-registru de tratamente
-registru de evidenta a gravidelor
-registru de evidente speciale(bolnavi cronici)
-registru de vaccinari
-registru de educatie sanitara.

Tipizate
Retete compensate
Certificate prenuptiale
Certificate de deces
Certificate de concediu medical
Adeverinte medicale
Bilete de trimitere
Bilete de internare
Carnete de control al gravidelor
Formulare de raportare(CAS,DSP).
PACHETUL DE SERVICII
Serviciile medicale ce se acorda persoanelor asigurate in cabinetul de consultatii sau in situatii de
urgenta la domiciliul pacientului, sunt urmatoarele:
1. Asistenta medicala primara:
-servicii profilactice:
-profilaxia factorilor de risc
-imunizari conform programului national de imunizari
-controale profilactice TBC,boli venerice-depistarea, izolarea si raportarea cazurilor de boli transmisibile
-intocmirea anchetelor epidemiologice
-examene de bilant pentru adulti si copii
-supravegherea gravidei si lauzei
-planning familial
-screening pentru depistarea unor cancere(de col, mamar).
-servicii medicale curative
-anamneza, examen clinic obiectiv, diagnostic de etapa
-examene paraclinice
-diagnostic medical definitive
-tratament igieno-dietetic si farmacologic
-servicii de mica chirurgie-monitorizarea pacientilor cronici in strinsa colaborare cu ceilalti colegi
specialisti(din ambulatoriul de specialitate si spitale)
-asistenta medicala la domiciliu(tratamente injectabile, pansamente, monitorizare la cei nedeplasabili)
-eliberare de acte medicale, prescriptii medicale.
servicii special
-activitati in caz de epidemii
-asigurarea asistentei medicale pentru persoanele neasigurate sau neinsrise pe lista proprie numai in caz
de urgente
-consiliere pentru un stil de viata sanatos
-activitati de support
-eliberare de acte medicale (certificate de concediu medical, certificate de concediu medical pentru
ingrijire copil bolnav, certificate prenuptiale, certificate de deces, conform prevederilor legale)
-eliberarea altor acte medicale legale solicitate de asigurat sau autoritati
-completarea la zi a fisei medicale de consultatie , a tuturor registrelor medicale, raportarea statistica,
raportarea lunara la CAS cu care cabinetul a stabilit relatii contractuale.

2.asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu

In situtia in care competenta medicului de familie esta depasita, pacientul se poate adresa medicului
specialist din ambulatoriul de specialitate cu bilet de trimitere, respectind libera alegere acestuia.
Pacientul se poate adresa directla medicul specialist in urmatoarele situatii:
-urgente medico-chirurgicale
-afectiuni confirmate ce permit prezentarea directa la medicul de specialitate.

3.asistenta medicala spitaliceasca

Internarea in spital are loc pe baza trimiterii medicului de familie sau a medicului specialist.
4.servicii farmaceutice
Persoanele asigurate au dreptul la medicamente cu sau fara contributie personala conform prescriptiei
medicale emisa de medicul de familie.

SARCINILE MEDICINII DE FAMILIE

1.Asistenţă medicală preventive
Conform contractului încheiat cu CAS , medicul de familie asigură pe lîngă asistenţă curativă şi asistenţă
medicală preventivă.
Prevenţia primară –se adresează omului sănătos şi colectivităţii indemne pentru a fi feriţi de
îmbolnăviri.În acest sens el poate acţiona asupra individului, asupra familiei, a comunităţii şi a mediului
înconjurător prin:
-identificarea şi combatera factorilor de risc interni şi externi
-respectarea condiţiilor igienico-sanitare educaţie sanitară
-atragerea individului la păstrarea propriei sănătăţi
-adoptarea unui stil de viaţă sanogenetic
-depistarea şi combaterea rezervoarelor de virus
-combaterea vectorilor
-combaterea poluării
-controale medicale periodice
-examene de bilanţ.

Prevenţia secundară –se adresează omului aparent sănătos, cu afecţiuni în stadii incipiente,
asimptomatice prin :
-depistarea precoce a îmbolnăvirilor şi instituirea unui tratament adecvat pot schimba cursul bolii
(restitution ad integrum sau stabilizarea evoluţiei)
-depistarea formelor asimptomatice, a formelor cu simptomatologie minimă, a cazurilor atipice
-efectuarea de controale periodice la populaţiile cu risc crescut
-metoda screeningului.

Prevenţia terţiară-se adresează omului bolnav cunoscut şi constă în depistarea căt mai precoce a
complicaţiilor posibile, pentru evitarea evoluţiei agravante prin:
-prevenirea agravării şi a complicaţiilor prin aplicarea unui tratament cât mai precoce
-supravegherea tratamentului
-dispensarizarea bolnavilor cronici
-sesizarea în timp util a modificărilor clinice şi paraclinice
-susţinerea familială şi socială a bolnavului.
Prevenţia specifică –prin aplicarea unor metode de prevenire specifică, în unele boli, cum ar fi
prevenirea bolilor infecţioase prin vaccinare, a rahitismului prin administrarea de vitamină D, a guşei
endemice prin administrare de iod, şi a anemiei feriprive prin administrare de fier.
Promovarea sănătăţii –prin:identificarea şi combaterea factorilor patogenievitarea consumului de
droguripromovarea unei alimentaţii corecterespectarea perioadelor de odihnăevitarea
stresuluiutilizarea factorilor naturalipracticarea exerciţiilor fiziceadoptarea unui stil de viaţă sanogenic.

PARTICULARITATI DE ADMINISTRARE A UNOR MEDICAMENTE

Administrarea anticoagulantelor
Definitie:sunt medicamente care impiedica procesul de coagulare, fiind administrate pentru prevenirea
si tratarea b. trombembolice
Factori ce favorizeaza b. trombemb:
-alterarea peretelui vascular
-staza circulatorie datorita imobilizarii
-cresterea coagulabilitatii.

INDICATII
Flebite ale membrelor inferioare
Embolie pulm.,periferica in mb. inf., teritoriu mezenteric, cardiopatii emb
Tromboza coronariana:IM
Chirurgie cardiaca, a vaselor mari.
FLEBITELE MB INF IN:
Chirurgie-boln imobilizat in ap gipsat, intrv pelvine, la F cu obezitate sau boli venoase, dupa interventii pt
proteza sold sau genunchi.
Obstetrica-dupa avort sau nastere
Bolnavi cardiaci, cu flebite latente, imobilizati indelungat la pat.

SOLUTII INJECTABILE-HEPARINA
Se adm strict iv, in amestec cu solutie salina izotona urmata de perfuzie continua
Blocheaza ultima faza a coagularii (inhiba trombina si impiedica transf fibrinogenului in fibrina)
Nu se amesteca in perfuzie cu preparate de Ca, papaverina sau alte medicamente.
REVIPARINA, ENOXIPARINA, DALTEPARINA
Sol apoase injectabile pt adm sc si iv
Loc de adm:deasupra crestei iliace, la nivelul abdomenului la 5 cm distanta de ombilic, la nivelul bratului
si coapsei
Dupa dezinf loc se face un pliu cutanat ce va fi mentinut tot timpul injectarii pt a evita introducerea sol
im
Dupa injectare se mentine acul aprox 5 sec pt a evita refularea medic prin intepa.
Nu se maseaza locul pt a nu favoriza ap hematoamelor
Nu se amesteca in solutie cu alte preparate
Adm se face la interval de 12h, conform indicatiei medicale
Locul injectarii nu influenteaza rata de absorbtie
Pt adm si manevrare corecta se citeste cu atentie prospectul.
REVIPARINA SUB FORMA DE:
Clivarin multi-sol inj, flac de 6 ml-5726unit/ml
Clivarin pen-sol inj, 5726 unit/ml, cartus umplut cu 10 doze 0,25 ml
Clivarin 0,25 ml/1432UI; 0,6ml/3346 UI.
ENOXIPARINA SUB FORMA DE:
Clexane-sol inj-100mg enoxiparina sodica/ml, flac 3ml
Clexane 10000UI/ml-sol inj in seringi preumplute de 1 ml (100mg/ml-1mg enoxiparina sodica=0,01ml sol
inj)
Clexane inj in seringi preumplute de 0,2 ml/2000Ui, 0,4 ml/4000UI, 0,6ml/6000UI, 0,8ml/8000UI
Nu se adm im, nu se elimina bula de aer inainte de injectare.

DELTAPARINA
Fragmin-seringi preumplute (10000UI/ml), 0,2ml/2500UI, 0,2ml/5000UI, 0,3ml/7500UI
Se adm sc in peretele abdominal prin intepatura perpendiculara
Se poate adm si iv prin perfuzie continua si intraarterial in bolus, la inceputul sedintei de dializa.
FORME PT ADM CALE ORALA
Anticoagulante cumarinice (antivitamine K)
-impiedica sinteza hepatica a factorilor coagularii dep de vitamina K
-se rec in prof trombozelor venoase si accid trombembolice dupa interv chirurgicale la pacienti cu risc
crescut, bolnavi cu proteze valvulare, grefe vasculare, stenoza mitrala.
ACENOCUMAROL SUB DEN DE:
Acenocumarol-cp-2mg
Sintrom-cp-4mg
Trombostop-cp-2mg
Se pastreaza la 15-25°, ferit de lumina
Atentie la cei cu disfunctii hepatice.
REACTII ADVERSE
Hemoragii-gastrointestinale, cerebrale, la niv tractului urogenital (hematurie), uter (menoragii sau
metroragii)
Greata, varsaturi, reactii alergice, urticarie, dermatite, febra, alopecie reversibila.

IN TIMPUL TRATAMENTULUI
Nu se fac inj im si sc, exista risc de hematom
Se supravegheaza aparitia hemoragiilor:gingivoragii, epistaxis, hemoragii dupa ras, hematurie, scaun cu
sange
In cazul sangerarilor, la recomandarea medicului, se adm protamina in trat cu heparina si fitomenadiona
in trat cu trombostop.
Nu se fac endoscopii si nici punctii
Se face controlul biologic al coagularii: T Howell in heparinoter si T de protrombina in trat cu ACO
In cazul adm sc recoltarea se face la 6-8h de la injectie
Pacientul e informat sa nu ia alte medicamente fara recom medicala
Atentie la pacient tratat cu anticoag cumarinice, intrucat trat se face ambulator si nu poate fi suprav
perm.
Medicamente ce scad efectul anticoag:pansamente gastrice, antiacide, barbiturice, unele tranchilizante,
neuroleptice, digitalice, inhibitori tiroidieni
Medicamente ce cresc efectul anticoag: salicilati, paracetamol, fenilbutazona, laxative, H tiroidieni, AB
(tetraciclina, cloramfenicol), analgetice, sulfamide).
PACIENTUL SE INSTRUIESTE:
Sa-si adm medicamentele dupa orarul stabilit de medic
Daca omite o doza, o va lua in interval de 8h, dupa care se sare peste priza si se ia doza la ora obisnuita
in ziua urmatoare
Sa nu intrerupa brusc tratamentul, risc de hipercoagulabilitate si trombembolie
Sa nu-si modifice singur dozele
Sa-si faca autosupraveghere (sa depisteze supradozare-hemoragii).
Sa anunte stomatologul sau alt medic, ca este in tratament cu ACO
Sa evite expunerea la caldura, canicula creste efectul
Sa consume o alim echilibrata si fara consum exagerat de alim bogate in vit K: brocoli, spanac, varza,
conopida, sparanghel, marar, soia, tomate, galbenus de ou, ficat, urzici, mazare verde, salata verde, suc
de grape fruit
Sa nu practice sporturi violente ce presupun lovituri, caderi sau munci intense
Sa nu consume alcool in exces, potenteaza efectul ACO
Sa evite fumatul (poate scadea efectul ACO)
Sa evite taieturile, in caz de hemoragie I se va aplica un pans compresiv si se va prezenta de urgenta la
spital
Sa aiba asupra lui un card cu nume, gr sang si anticoagulantul folosit;doza adm, mod de adm etc.

ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR
Definitie: agenti antimicrobieni care ajunse in organism exercita ef toxice specifice fata de
microorganisme, paraziti sau celule atipice, avand efecte toxice mult mai reduse sau absente fata de
celulele organismului gazda.
AB BACTERICIDE
Produc distrugerea germenilor
Sunt ind in inf grave, supraacute, sau cand mec imunitare sunt reduse (nounascuti, batrani, inf cronice),
in urma adm citotoxicelor, corticoterapicelor dupa radioterapie
Principalele AB bactericide sunt:penicilinele, cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, polimixinele
si bacitracina.

AB BACTERIOSTATICE
Inhiba multiplicarea germenilor si favorizeaza actiunea fortelor de parare ale organismului
Principalele AB bacteriostatice sunt : tetraciclina, cloramfenicolul, eritromicina
Sunt recomandate in infectii usoare si medii.
INDICATII
Tratamentul infectiilor:terapie directa (impotriva unui organism specific identificat prin cultura si
ABgrama) sau empiric (impotriva AG patogeni cel mai probabil pana cand organismul specific este
identificat)
Prevenirea inf streptococice din grup A, a gonoreei si sifilisului imediat dupa expunere (penicilina), pt a
preveni endocardite bacteriene la cardiaci valvulari
AB pt prev inf postoperatorii la pac cu rezistenta scazuta datorita varstei, inaintea interv chir cu risc
mare.
UTILIZAREA LA COPII
In spital si ambulatoriu
Penicilinele si cefalosporinele se utilizeaza mai frecvent (atentie la nou nascut datorita f renale imature-
se elimina mai incet)
Aminoglicozidele(gentamicina)pot cauza nefrotoxicitate si ototoxicitate
Tetraciclinele sunt Ci la copii sub 8 ani, datorita efectelor asupra dintilor (ingalbenire) si a oaselor.
UTILIZAREA LA VARSTNICI
Penicilinele sunt sigure, dar pot da hipercalemie dupa adm doze mari iv de pen G potasica si
hipernatremie dupa adm de carbenicilina
Cefalosporinele sunt in general sigure, dar pot agrava o IR, mai ales cand se utilizeaza alte med
nefrotoxice
Aminoglicozidele sunt CI
Tetraciclinele cu exceptia doxicilinei si nitrofurantoinului sunt CI.
PRECAUTII SPECIALE
Se respecta medic recom avand in vedere efectele si r adverse
Se face o anamneza aprofundata privind f renala, hepatica, auditiva, eventuale antecedente alergice
Se respecta orarul, doza si calea de administrare
Se respecta durata tratamentului pt prevenirea dezvoltarii germenilor rezistenti.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Cloramfenicolul scade metab anticoagulantelor si anticonvulsivantelor
Sol cu Ph prea alcalin sau prea acid folosite pt perfuzie inactiveaza AB
Ototoxicitatea aminoglicozidelor este potentata de diuretice
Heparina si HHC sunt incompatibile cu penicilina, kanamicina, cloramfenicol, tetraciclina ( se vor adm
separat sau in perfuzii scurte, intermitente).

ATENTIE
Orarul de administrare va fi la intervale egale-pt mentinerea niv terap in sange
Se adm pe stomacul gol (cu o ora inainte de masa sau la 2h dm) pt a preveni inactivarea de catre
secretia gastrica si a fav absorbtia
Nici o solutie nu trebuie utilizata dupa term de expirare
Parenteral sol de AB se adm singure, nu se amesteca cu alt medicament in seringa sau sol iv.
EFECTE ADVERSE
Hipersensibilitatea-dupa adm celor mai multe AB, dar cea mai comuna este penicilina
Anafilaxia-hTA, distres respirator, urticarie, angioedem, varsaturi, diaree;anafilaxia de regula se produce
in primele min dupa adm, hTA se datoreaza vasodilatatiei si colapsului circulator iar distresul respirator
se datoreaza bronhospasmului si edemului laringian.
suprainfectia
-stomatite-gura inflamata, pete de culoare alba pe mucoasa bucala
-diaree
-vaginita-iritatie in zona perineala, mancarime, scurgeri vaginale
Flebita la locul punctiei venoase-durere la locul inj im
Simptome gastrointestinale-greata, varsatura, diaree.

ADMINISTRAREA CORTIZONULUI
Definitie-sunt glucocorticoizi-hormoni ai CSR sau analogi de sinteza cu ef antiinflamator marcat si actiuni
importante asupra metabolismului glucoproteic.
EFECTE
Proprietati antialergice marcate
Eficace in toate tipurile de soc circulator
Inhiba procesele inflamatorii, scad formarea edemului local si mentin raspunsul vaselor la CA
Stimuleaza SNC dand o stare de bine dar pot declansa r psihotice
Favorizeaza ret de sare si apa
Scad apararea organ la infectii intarziind cicatrizarea.

INDICATII
Stari edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupica)
Boli alergice
Boli neoplazice in st terminal pt cresterea calitatii vietii si pt profilaxia st de greata si varsaturi
postchimioterapie
Boli reumatismale, LES, scleroza multipla.
FORME DE PREZENTARE
Dexametason-sol inj, f 2ml
Hidrocortisone-liofilizat pt sol inj 100mg+1f solvent 2ml
Methylprednisolon:depo-medrol susp inj im apoasa sterila 40mg/1ml, 80mg/2ml; medrol cp 16mg,
32mg,4mg; solumedrol (liofilizat si solvent) 40mg/1ml solv, 125mg/2ml solv.
Prednisolon
-decortin-5mg si 20mg/cp
-solu-decortin-pulbere pt susp inj-50 sau 250mg, flacon +1 f 5ml solvent
Prednison
-N-prednison-cp 5mg
-Prednison-cp 5mg.

ATENTIE
Doza e strict individualizata de medic
Prep cortizonice se adm 2/3 din doza zilnica dim si 1/3 d amiaza pt a respecta niv max al secretiei
fiziologice a cortizolului
Doza de intretinere se adm dimineata
Doza se scade treptat conform recomandarii medicale
Sol. obtinuta prin dizolv liofilizatului se pastreaza max 48h.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
Se rec dieta hiposodata, se monit TA (risc de crestere prin retentie hidrosalina)
Daca apare pirozis, epigastralgii se adm inhibitori ai secretiei gastrice
In timpul trat se pierde K-poate aparea slabiciune musculara; se rec dieta hiperpotasica si hiperproteica
Risc de obezitate-se cantareste periodic
Monitorizarea glicemiei (creste prin gluconeogeneza);risc de diabet cortizonic
Pot apare edeme datorita retentiei.
INSTRUIREA PACIENTULUI
Sa respecte orarul de adm:2/3 din doza la h8 si 1/3 din doza la h16
Sa ia medicamentele dm sau impreuna cu gustarea
Sa nu omita nici o doza de medicam
Sa nu modifice dozele fara acordul medicului
Sa se cantareasca periodic, sa-si masoare TA
Sa consume o dieta hiposodata hipoglucidica si hiperproteica.
Sa echilibreze efortul fizic cu repausul
Sa evite activitatile suprasolicitante
Sa nu faca vaccinari, risc de complicatii neurologice
Sa nu intrerupa brusc sau fara acordul medicului, scaderea dozelor se va face treptat
Sa-si monitorizeze semnele si simptomele ce pot apare:anorexie, greata, varsaturi, slabiciune, depresie,
ameteala, poliurie, pierdere in greutate si sa anunte medical.

ADMINISTRAREA INSULINEI
Definitie:este medicamentul ce asigura supravietuirea pacientilor cu DZ tip 1 si controlul glicemiilor pt
un nr semnificativ dintre cei cu DZ 2 si gravide cu diabet gestational
Obiective:promovarea, mentinerea starii de bine, clinic si psihologic al pacientilor; evitarea
hipoglicemiilor severe, a hiperglicemiei simptomatice si a cetoacidozei.
INDICATII
DZ tip 1 (indicatie absoluta)
DZ tip 2:
-cand doze maxime tolerate ale ADO combinate cu dieta nu ating obiectivele terapeutice
-episoade de stres metabolic acut (IM, AVC, inf moderate sau severe)
-CI preparate orale (IHep, I ren)
DZ gestational
Urgente hiperglicemice (cetoacidoza, coma hiperosmolara).

PASTRAREA INSULINEI
La frigider 2-8°(nu in congelator sau aproape de acesta)
Flaconul se scoate din frigider cu 60min in de administrare.
Nu se incalzeste inainte de administrare.
POT APARE COMPLICATII
Hipoglicemia-pacientul trebuie sa aiba asupra lui 15 gr HC (3 bucati de zahar)
Edemul insulinic-ap la pacienti nou descoperiti dat ret hidrosaline la inceputul trat cu insulina
Alergia locala-edem, nodul, eritem pruriginos sau dureros
Alergia generalizata de la urticarie pana la soc anafilactic
Lipodistrofie atrofica sau hipertrofica.