Receptoare de simboluri discrete

1. Obiectivul lucrării

Lucrarea este destinată studiului receptoarelor de simboluri discrete utilizate în

transmisiunile numerice de date; s-a analizat cazul ipotezei binare.

2. Introducere teoretică

Un sistem de transmisiune este reprezentat schematic în figura 1. LanŃul de

transmisiune este format din sursa de informaŃii (S), canalul de transmisiune (C) cu perturbaŃii
(P), receptorul de simboluri discrete (R) şi utilizatorul (U).
Canalul de transmisiune este considerat discret, staŃionar şi fără memorie. Receptorul
utilizat în cazul binar foloseşte un criteriu de decizie pentru selecŃia simbolurilor recepŃionate şi
partiŃia lor în două subspaŃii de decizie.

Fig. 1. Schema bloc a unui lanŃ de transmisiune a datelor cu receptor de simboluri discrete.
PartiŃia simbolurilor recepŃionate se face comparând următoarele două mărimi:

- raportul de plauzibilitate:
p( yk / x1 )
λk = ,
p ( y k / x2 )
- pragul testului:
p( x2 )(C21 − C22 )
K= ,
p( x1 )(C12 − C22 )
unde:
Cij reprezintă costurile de decizie (C11 şi C22 - costurile unor decizii corecte; C12 şi C21 -
costurile unor decizii eronate);
xi - simbolul emis, i = 1, 2;
yk - simbolul recepŃionat, k = 1, 2, …, m.
∧
Din relaŃia de ordine dintre aceste două mărimi rezultă simbolul estimat: xi .
Dacă λk > K simbolul yk se va plasa în submulŃimea Y1 , iar dacă λk < K atunci yk se
va plasa în submulŃimea Y2.
∧ ∧
În urma partiŃiei se estimează simbolurile x1 şi x2 din Y1, respectiv din Y2 .
Se definesc următoarele criterii de partiŃie:

25
 - criteriul riscului minim (Bayes):
y 
p  k  Y1
 x1  > p ( x 2 ) ⋅ C 21 − C 22 ;
y  < p ( x1 ) C12 − C11
p  k  Y 2
 x2 
- criteriul plauzibilităŃii maxime:
y 
p  k  Y1
 x1  > 1;
y  <
p  k  Y2
 x2 
- criteriul observatorului ideal:
y 
p  k  Y1
 x1  > p(x 2 ) ;
y  < p ( x1 )
p  k  Y 2
 x2 
- criteriul probabilităŃii aposteriori maxime:
 x1 
p   Y1
 yk  > 1;
 x1  <
p   Y2
 y k 
Matricea strategiei de decizie se defineşte prin:
 p ( xˆ 1 / y1 ) p ( xˆ 2 / y1 ) 
 p ( xˆ / y ) p ( xˆ / y )
S= 1 2 2 2 
.
 L L 
 ˆ 
 p ( x1 / y m ) p ( xˆ 2 / y m )
Matricea de tranziŃie a canalului echivalent (intrare în canalul de transmisiune - ieşire
din receptorul optimal) care înglobează canalul propriu-zis şi receptorul optimal este:
T = P(Y/X)S.
Se poate constata că după partiŃie valoarea erorii medii pe canalul echivalent H(Y^/X)
scade faŃă de valoarea erorii medii iniŃiale H(Y/X).

3. Descrierea evoluŃiei programului

Programul este conceput astfel încât să nu fie posibilă introducerea de date nespecifice.
Ori de câte ori este posibil să se întâmple aşa ceva, se verifică datele introduse şi dacă ele nu
sunt corecte se reia execuŃia programului de la pasul anterior.

26
 Urmărind să prezinte exemple practice de calcul în diverse cazuri de receptoare discrete
şi presupunând că noŃiunile de bază care intervin sunt cunoscute, programul are o parte
introductivă destul de sumară, care aminteşte doar mărimile importante şi oferă principalele
formule folosite în calcule fără a le argumenta. Apoi se poate opta pentru rularea efectivă a
programului sau pentru părăsirea lui.

Fig. 2. Meniul principal al programului.

La începutul rulării se cere utilizatorului să introducă probabilităŃile de apariŃie ale
mesajelor x1 şi x2 , acestea fiind necesare în calcule; pentru a lucra cu date corecte, programul
nu mai aşteaptă introducerea lui p(x2), calculând singur aceast ă probabilitate din condiŃia de
normare. Se evită astfel introducerea de date eronate.
Se cere apoi introducerea dimensiunii spaŃiului observaŃiilor (m); aceast ă dimensiune
este limitată ca valoare între 2 (din motive evidente) şi 9, din motive de claritate a imaginii pe
monitor.

Fig. 3. Alegerea criteriului de decizie.

27
 Programul solicită apoi elementele matricei de zgomot; se efectuează o verificare a
corectitudinii lor şi dacă nu sunt corecte utilizatorului i se comunică acest lucru şi execuŃia
programului se reia de la pasul anterior.
Este solicitat apoi criteriul de decizie care se doreşte a fi folosit. Dacă este cazul, se
solicită şi elementele matricei de costuri. Are loc o verificare a acestor elemente şi dacă ele nu
sunt corecte se întrerupe execuŃia şi se solicită reintroducerea lor.

Fig. 4. Date eronate pentru matricea costurilor.

Dacă datele au fost corecte se face partiŃia elementelor spaŃiului observaŃiilor şi
utilizatorul este atenŃionat de acest lucru. PartiŃia a fost pusă în evidenŃă prin culorile diferite cu
care sunt trasate liniile de la elementele spaŃiului observaŃiilor la elementele spaŃiului deciziilor.

Fig. 5. Date corecte pentru matricea costurilor.

Se afişează matricea strategiei folosite, dându-se şi formula cu care s-au calculat
elementele pentru fiecare criteriu în parte.

28
 Fig. 6. Matricea strategiei de decizie rezultată în urma efectuării partiŃiei.

Fig. 7. Regula de formare a matricei strategiei de decizie.

Se afişează matricele de tranziŃie a canalului şi de zgomot a canalului echivalent.

Fig. 8. Graful de tranziŃii şi matricea de zgomot pentru canalul echivalent.

29
 ExecuŃia programului se încheie şi se revine la ecranul care afişează opŃiunile de rulare
efectivă, de parcurgere a introducerii teoretice sau de părăsire a programului.

4. Desfăşurarea lucrării

4.1. Se porneşte programul tastând "recept".

4.2. Se parcurge secŃiunea introductivă.
4.3. În cadrul rulării efective a programului:
a) se introduce probabilitatea de apariŃie a mesajului x1;
b) se introduce dimensiunea spaŃiului observaŃiilor (între 2 şi 9);
c) se introduc elementele matricei de zgomot (înmulŃite cu 100, din motive de
comoditate a reprezentării datelor pe ecran);
d) se alege criteriul de decizie care se doreşte a fi folosit;
e) dacă este cazul se introduc elementele matricei de costuri;
f) programul face partiŃia elementelor spaŃiului observaŃiilor şi afişează matricea
strategiei folosite, împreună cu formulele folosite;
g) programul afişează matricea de tranziŃie a canalului şi cea de zgomot a canalului
echivalent;
h) programul calculează erorile medii înainte şi după decizie.
Se notează datele introduse şi datele calculate.
ObservaŃie. În cazul introducerii unor date incorecte în diverse faze ale derulării
programului, acesta îşi întrerupe execuŃia, solicitând introducerea datelor corecte. Este
necesară respectarea condiŃiilor care trebuie satisfăcute de elementele diverselor matrice
folosite în program.
4.4. Se reia punctul 3 pentru diferite probabilităŃi de apariŃie a lui x1; pentru un acelaşi
set de probabilităŃi se aleg diverse criterii de decizie, comparându-se rezultatele obŃinute.
4.5. Dacă este cazul, se verifică prin calcul rezultatele afişate de program.
4.6. Se rulează programul pentru cazuri particulare (canal binar simetric, canal binar cu
anulări etc.).

5. Întrebări

5.1. ComparaŃi partiŃiile obŃinute cu diverse criterii de decizie pentru acelaşi set de
probabilităŃi de intrare.
5.2. ComparaŃi probabilităŃile de eroare p(E) = P(Y0/x1)p(x1) + P(Y1/x0)p(x0) după
decizie obŃinute cu diverse criterii de decizie. Dacă apar diferenŃe, cum se explică?
5.3. Care este cauza micşorării erorii medii după luarea deciziei?
5.4. Pentru aceeaşi eroare înainte de decizie, numărul de elemente ale spaŃiului
observaŃiilor influenŃează mărimea erorii după decizie?
5.5. În ce condiŃii se pot deduce celelalte criterii de decizie din criteriul Bayes?
5.6. Cărei situaŃii îi corespunde cazul în care dimensiunea spaŃiului observaŃiilor este 3?
5.7. În ce condiŃii canalul echivalent obŃinut după partiŃie este simetric?
5.8. PropuneŃi îmbunătăŃiri ale programului.

30