Monitorizarea postoperatorie a

pacientului operat
 Monitorizarea post—operatorie a pacientului =
supravegherea continua a functiilor vitale a
pacientului operat, prin determinarea unor
parametrii, a caracteristici acestora, precum si a
unor probe biologice.
Definitii,
generalitati Presupune urmarirea minutioasa a tuturor
parametrilor clinici si biologici ai pacientului
operat, de la momentul trezirii din anestezie,
daca este cazul in unitatea de terapie intensiva,
transferul la salon, iar dupa externare
urmarirea pacientului prin policlinica de
specialitate .
 Avantajele monitorizarii sunt:

Avantajele unei permite adaptarea continua a tratamentului

administrat la starea biologica a bolnavului.
monitorizari
eficiente permite depistarea precoce a unor
complicatii si luarea de masuri terapeutice
imediate.
Cand incepe
monitorizarea
pacientului?
Monitorizarea incepe inca din sala de
operatie, cand pot aparea primele
complicatii postoperatorii;

Se vor urmari:
semnele vitale (TA, puls, Sa O2)
Lichidele din punga de dren (au
fost descrise hemoragii acute
masive prin derapari ale
ligaturilor pe vasele mari)
Trezirea pacientului – risc de
aspiratie traheo-bronsica
(sindrom Mendelson)
Perioada postoperatorie
precoce

Primele 24 – 48 de ore;
Cazurile considerate dificile
(patologii ascociate multiple,
traumatisme grave, infectii
sistemice, stari comatoase etc.) se
monitorizeaza in unitatea de
terapie intensive ATI
Cazurile considerate fara probleme
deosebite pot fi monitorizate la
salonul de trezire sau la salonul de
sectie.
Ce se urmareste?
Parametrii ce tin de actul
chirurgical:
Monitorizarea durerii
Aspectul local al plagii chirurgicale
Aspectul drenajului local (aspectul
lichidului de drenaj, cantitatea
lichidului de drenaj).
Parametrii sistemici:
Monitorizare hemodinamica
Monitorizare respiratorie
Monitorizarea SNC
Monitorizarea functiei renale
Monitorizarea digestiva
Monitorizare metabolica si a
echilibrului acidobazic.
Monitorizarea
plagii chirurgicale
Se face prin schimbarea regulata a
pansamentului

Se urmaresc:
Aspectul suturii pentru a
identifica eventuale sangerari,
hematoame, seroame,
granuloame, dehiscente de
plaga, evisceratii etc.
Aspectul tegumentelor
invecinate pentru eventuale
semne de infectie.
Monitorizarea
drenajului
Se monitorizeaza:
Calitatea lichidului:
Sange
Puroi
Lichid bilios
Lichid fecaloid
Aer
Lichid sero-citrin
Lichid sero-hematic

Cantitatea lichidului.
Monitorizarea hemodinamica
Presupune supravegherea
parametrilor aparatului
cardiovascular:
frecventa cardiaca,
tensiunea arteriala,
alura ventriculara,
presiunea venoasa centrala.
Se poate realiza prin metode
neinvazive:
masurarea TA,
FC,
EKG.
Exemple de parametrii urmariti:
Tahicaride + hipotensiune + drenaj
crescut + diureza scazuta pot
decela o hemoragie acuta
postoperatorie pentru care ar fi
necesara reinterventia
Tulburari de ritm cardiac
(frecvente in chirurgia toracica
dupa rezectii pulmonare majore)
 Cateterismul arterial cu masurarea TA continue
(in cazul pacientilor socati, cei cu risc crescut
supusi la interventii mari, anestezii cu
hipotensiune controlata, cei ce necesita
recoltarea frecventa de sange arterial, pacienti
Monitorizarea cu hiperventilatie controlata)

hemodinamica
Cateterismul venos central cu masurarea PVC
(determinarea statusului de hidratare,
determinarea unei disfunctii a VD, tamponada
cardiaca)
 Va urmari buna functionare a aparatul respirator.
Astfel se va realiza o monitorizare clinica
continua care va evalua frecventa si amplitudinea
respiratiilor, tipul de respiratie spontana.

O deosebita importanta in aprecierea functiei

respiratorii o are radiografia pulmonara, care
Monitorizarea poate furniza precoce, informatii pretioase
privind anumite procese patologice instalate
respiratorie postoperator, si care pot afecta evolutia
pacientului (pneumonie de aspiratie,
pneumotorax post instalare cateter central,
plamani de staza, etc,edem pulmonar acut).

La pacientul cu insuficienta respiratorie, care

respira spontan se vor urmari si capacitatea vitala
si gazele sanguine.
Monitorizarea respiratorie
Pacientul intubat oro-tracheal
Parametrii de ventilatie
Modurile de ventilatie
Gazometria sanguina
(parametrii ASTRUP)
Pacientul neintubat oro-traheal:
Frecventa respiratorie
Amplitudinea respiratiei
(inflatia toracelui asimetrica –
semn indirect de atelectazie,
pneumotorax sau pleurezie)
Stetacustic se pot decela
procese patologice pulmonare
sau complicatii respiratorii – de
aceea examenul obiectiv are o
deosebita importanta!
 La pacientul ventilat artificial se va urmari atat
functia ventilatorului, cat si functia respiratorie a
pacientului:
Controlul aparatului
Monitorizarea de baza a functiei respiratorii
Gazele respiratorii

Monitorizarea
Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de
gaze

Monitorizarea respiratorie va urmari:

respiratorie Masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare
Masurarea CO2 endexpirator
Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de
gaze
Monitorizarea gazelor sanguine
Masurarea continutului de oxigen al sangelui
Pulsoximetria
 Consta in observarea prezentei unor semne
neurologice de focar precum si in evaluarea
starii de constienta ( pacient treaz, pacient
somnolent, stupor)
Constatarea comei. In cazul pecientului comatos

Monitorizarea va fi apreciat gradul comei pe baza scorului

Glasgow(motricitate oculara, raspuns motor,

sistemului nervos raspuns verbal).

Pentru aprecierea statusului neurologic se poate
central recurge la:
EEG
CT cerebral
Masurarea presiunii intracraniene
Punctia lombara si examinarea LCR
 Apreciaza functionarea aparatului urinar:
curba diurezei cu debitul urinar,
Monitorizarea densitatea urinei .

functiei renale De asemenea vor fi efectuate periodic analizele

de laborator care vor testa
functia glomerulara (uree, creatinina,
clearance creatinina)
functia tubulara (functia de excretie a Na,
indexul de insuficienta renala
 Presupune observarea continua a aspectului
abdomenului
normal,
destins,
Monitorizarea Sonda nazo-gastrica . Se monteaza imediat dupa

sistemului IOT a pacientului ,in cazul operatiilor complexe ,

pentru a prevenii staza gastrica data de pareza

digestiv digestive postoperatorie .De asemenea poate

surprinde o HDS –dg. si tratament
Aspectul plagilor operatorii,
Urmarirea tuburilor de dren si a lichidelor
prezente pe acestea.(cantitate, aspect).
Sonda nazo-
gastrica
Continut biliar
Drenaj
abdominal
sange
sonda urinara
Urina hiperconcentrata/hematuria
 La pacientului chirurgical consta in:

MONITORIZAREA estimarea catabolismului

METABOLICA
evaluarea metabolismului bazal

monitorizarea temperaturii, curba febrila.

 Prin efectuarea unor teste de laborator

Monitorizarea hemograma desfasurata,

echilibrului acido- timp de sangerare,

timp de coagulare,
bazic determinarea fibrinogenului,
pH sangvin, PO2, PCO2, ionograma: Na, K, Cl,Ca
etc.)
 combaterea durerii postoperatorii
Este importanta, durerea fiind cel mai
suparator simptom pentru pacient.
terapia sedativa
Pacientii agitati psiho-motor, pacientii in
sevraj etanolic sau de alta natura, pacientii
Ingrijiri cu retard mental, pacientii necooperanti,
pacientii psihiatrici

complementare combaterea varsaturilor si a parezei intestinale

profilaxia bolii tromboembolice
Administrare de substante anticoagulante
in doze profilactie la pacientii cu risc
crescut de embolii
terapia antimicrobiana daca este cazul
ingrijirea regiunii operate
ingrijiri specifice fiecarui tip de interventie
chirurgicala
Fisa de monitorizare
a pacientului la salon
Fisa de monitorizare
a pacientului la salon
 Temperatura:
Parametru important, temperatura crescuta este semnul
principal ca undeva exista o problema. Fie exista un focar
de infectie secundar, neidentificat pre sau postoperator
Ridica suspiciunea unei suprainfect

Monitorizarea Tensiunea arteriala:

parametrilor Tulburari cardiace

Semne de soc hemoragic, septic etc.
clinici si Puls

paraclinici
Tahicardia – semn posibil in aparitia hemoragiei interne
postoperatorii, se coroboreaza cu ceilalti parametrii
hemodinamici
Tulburarile de ritm cardiac
Tamponada cardiaca
Tulburari hidroelectrolitice (hipokaliemii etc.)
 Diureza

Cea mai simpla modalitate de a evalua functia

Monitorizarea renala a pacientului
Bilantul hidric pe 24 de ore
parametrilor Coroborata cu testele urinare, ecografia renala,

clinici si ionograma serica, uree creatinina

Diagnosticheaza precoce insuficienta renala acuta,

paraclinici tulburarile de echilibru acido-bazic etc.

Diagnosticheaza infectiile urinare postoperatorii
Importanta in interventiile urologice!
Atentie la globul vezical!
 Monitorizarea drenajului abdominal

Sange
1. cantitate crescuta, aspect (sange

Monitorizarea proaspat rosu, cu cheaguri, sange vechi,

lichde sero-sanguinolente)
Puroi
lacat,

parametrilor monitorizarea asanarii chirurgicale a infectiilor unui

organ sau a unei cavitati (abcese hepatice, subfrenice,

clinici si
pulmonare etc.)
Monitorizarea suprainfectiei regiunii operate (daca pe
tubul de dren apare puroi, cand initial a fost absent)

paraclinici 1.
Continut intestinal
leziune sau fistula la nivelul intestinului subtire
Continut fecaloid
leziune ,perforatie, fistula intestin gros
Continut biliar
leziuni hepatice (+singe) sau cai biliare
Monitorizarea Drenajul toracic

parametrilor Aer (pierderi aeriene de la nivelul

plamanului
clinici si Puroi

paraclinici Sange
 Sonda nazogastrica

Monitorizarea Staza nazo-gastrica : ileus dinamic

parametrilor
clinici si Continut fecaloid : ocluzie mecano –inflamatorie

paraclinici Singe : gastrita hemoragica postoperatorie sau

ulcer gastric
 Prezenta tranzitului intestinal

Momentul reluarii tranzitului : 2-3 zile in functie

de tipul operatiei

Monitorizarea Absenta tranzitului : poate semnaliza ocluzie

parametrilor intestinala
Constipatie
clinici si
paraclinici Aspectul scaunului:
Sange (melena, hematochezie)
Prezenta scaunelor diareice - infectia cu
clostridium difficile.Se monitorizeaza numarul si
frecventa aparitiei scaunelor
 Monitorizari speciale:

Glicemia:
Monitorizarea pacientul diabetic este foarte sensibil la
parametrilor schimbarile glicemiei si necesita
monitorizare atenta a zaharurilor
clinici si sanguine
Reglarea glicemiei prin utilizarea
paraclinici insulinei

Uree, creatinina, K la pacientul cu

insuficienta renala cronica aflat in program
de dializa