NURSING COMUNITAR

Ș.L. Dr. med. ALEXANDRU CARABA

medicină internă-reumatologie
Clinica Reumatologie
Agendă

1. Definiție
2. Principiile nursingului
3. Model conceptual
4. Conceptul de sănătate și boală
Definiție

Leininger, 1983 : „Nursingul înseamnă îngrijiri de bază acordate persoa-

nelor care au nevoie de aceste îngrijiri, iar îngrijirile de bază constituie inima
nursingului, fenomenul distinct central al nursingului; îngrijirea poate avea o
extraordinară semnificaţie de vindecare şi de promovare a unui stil de viață
sănătos”.

Virginia Henderson: „Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a

ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi recâștige sau să-și mențină sănă-
tatea (sau să-l asiste în ultimile sale clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care
le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.
Asistentul medical trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil”.
 Nursing înseamnă îngrijiri de bază acordate persoanelor care au
nevoie de acestea, ele fiind elementul distinct central al
nursingului.

Florence Nightingale a fost cea care a demonstrat că îngrijirile nu trebuie

să se bazeze numai pe milă şi caritate, ci furnizarea lor trebuie să se facă pe
baza unei înţelegeri profunde a problemelor de sănătate şi boală, să devină
obiectul gândirii.
Principiile nursingului

1. Ființa umană este o unitate evidențiată tridimensional:

- ființa biologică (individul ca reprezentant al speciei)
- ființă psihologică
- ființa socială (omul socializat, culturalizat).
2. Ființa umană reprezintă o entitate (un întreg indivizibil).
3. Omul trăiește activ și dorește autonomie și performanță.
4. Sănătatea este privită global, prin prisma conceptului de autonomie, iar
bolile sunt înțelese drept tulburări ale sănătății.
5. Intervenția de nursing are în vedere contextul socio-cultural în care trăiește
pacientul.
6. Nursingul este o activitate de echipă, desfășurată în interesul pacientului.
7. Familia pacientului are rol consultativ și participă la procesul de îngrijire.
8. Nursingul promovează educația, prevenția, calitatea și performanța îngrijiri-
lor.
 Obiectivele majore ale activității de nursing:
- promovarea sănătății
- prevenirea îmbolnăvirilor
- restabilirea sănătății
- înlăturarea suferinței.

Relația de îngrijire, sprijin și educație a pacientului este cel mai important

lucru în activitatea asistentului medical.
Fiecare persoană/pacient este o entitate unică, individuală și irepetabilă,
dar diversă în această unicitate a sa, relația dintre asistentul medical și pa-
cient este una flexibilă, adaptată condițiilor, dar la fel de unică precum
pacien-
tul.

NURSINGUL ESTE O ȘTIINȚĂ, DAR ȘI O ARTĂ.

 Asistentul medical este acea persoană pregătită printr-un program de
studiu care include promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngriji-
rea bolnavilor din punct de vedere fizic, psihic, cu deficienţe, indiferent de
vârstă şi în orice unitate sanitară.

Rolul asistentului medical este acela de:

- suplinire a dependenţei, adică ceea ce nu poate face persoana şi de a

încerca să înlocuiască necesitatea în aşa fel încât persoana să-şi poată satis-
face cerinţele mai uşor;
- să se ocupe de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale care afectează
să-
nătatea, boala şi moartea; de aceea nursingul foloseşte cunoştinţe şi tehnici
de ştiinţe fizice, sociale, medicale, biologice şi de umanitate (artă şi știință);
- personalul nursing lucrează ca partener alături de lucrători de alte profesiuni
sau ocupaţii, ce participă la asigurarea sănătăţii.
Funcțiile asistentului medical

- funcţii cu caracter independent

- funcţii cu caracter dependent
- funcţii cu caracter interdependent
- alte funcţii
Funcţii cu caracter independent

Asistentul medical asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau

definitiv, în următoarele situaţii:

- pentru îngrijiri de confort, atunci când el nu-şi poate îndeplini anumite

funcţii
- atunci când asistentul stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită sau
cu aparţinătorii
- când asistentul transmite informaţii acestuia în limita competenţei sale
- când asistentul este alături de indivizi şi colectivitate în scopul promovării
unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
Funcţii cu caracter dependent

Asistentul medical va observa dacă metodele de tratament şi de recupera-

re intervin în evoluţia bolii şi va transmite informaţia medicului.
De asemenea, va aplica diferite metode de tratament pentru care este ca-
lificat, dar numai la indicaţia medicului.
Asistentul medical are obligaţia de a anunţa medicul pentru orice modifica-
re semnificativă în evoluţia pacientului.

Funcții cu caracter interdependent

Asistentul medical colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar,

social, educativ, administrativ.
Participă de asemenea la activităţi interdisciplinare, colaborând astfel cu
educatori, psihologi, logopezi, profesori, asistenţi sociali.
Model conceptual

Procesul de îngrijire lucrează cu trei concepte esenţiale:

- omul
- sănătatea
- boala.

Omul reprezintă o fiinţă unică, unicitatea fiind dată de nevoile psihologi-

ce, sociale şi culturale, ce se alătură nevoilor de bază, biologice ale supravie-
ţuirii. Asigurarea exclusivă numai a anumitor nevoi, excluzând alte aspecte,
duce inevitabil la un eşec terapeutic.
Sănătatea este definită ca o stare de bine fizic, mintal şi social, ce nu
constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii (O.M.S.).
Boala reprezintă ruperea echilibrului sau a armoniei individului, prin apari-
ţia unei suferinţe fizice, psihice sau prin apariţia unei dificultăţi de adaptare la
o situaţie nouă, provizorie sau definitivă în existenţa individului.
CONCEPTUL DE OM

Conform Virginiei Henderson, “individul este o entitate bio-psiho-socială

formând un tot indivizibil. El are necesităţi fundamentale cu manifestări
specifice pe care şi le satisfice singur dacă se simte bine. El tinde spre
autonomie în satisfacerea nevoilor sale”.

Omul este deci, “o fiinţă unică, având nevoi biologice, psihologice, sociale
şi culturale, o fiinţă în continuă schimbare şi interacţiune cu mediul său
înconjurător, o fiinţă responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta”.
TEORIA HOLISTICĂ

Mintea şi trupul nu pot fi separate la fel cum fiinţa umană nu poate fi

separată de mediul său ambiental, socio-cultural şi politic în care trăieşte.
Îngrijirea ca un tot, holismul, este o teorie filozofică bazată pe ideea că un
întreg nu se reduce la suma părţilor sale.
OMUL - CA UNICAT

În limbajul ştiinţific termenul de “individ normal” se referă la un individ care

este conform cu modelul standard. Aceste modele standard sunt realizate pe
baza unor studii statistice pe loturi mari de persoane şi reprezintă, de fapt,
media rezultatelor obţinute în urma prelucrării
acestor date.

Însă, fiecare fiinţă umană are propria să “normalitate”. Este mai corect să
se discute despre limitele normalului şi să se aibă în vedere că aceste limite
sunt relative atât pentru acelaşi individ cât şi pentru indivizi diferiţi.
Concepte de bază corelate

- Sănătatea se obţine prin facilitarea procesului natural al organismului de a

funcţiona;

- Preocuparea primară a asistentului medical este de a menţine un mediu să-

nătos;

- Îngrijirile de bază menţin sau spijină adaptările persoanei prin participarea

sa activă;

- Îngrijirea persoanei reprezintă obiectivul practicii nursingului şi este un pro-

ces interactiv;

- Persoanele sunt sisteme deschise care interacţionează cu mediul;

- Ţinta nursingului o constituie o persoană/comunitate şi creşterea
răspunsului ei adaptativ;

- Preocuparea nursingului o reprezintă o persoană şi acţiunile ei de autoîngri-

jire;

- Îngrijirea implică promovarea unei interacţiuni optime între om şi mediu;

- Fiinţa umană este un întreg ireductibil care nu poate fi înţeles reducându-l la

părţile componente;

- Fiinţa umană şi mediul sunt câmpuri de energie care interacţionează unele

cu altele şi care converg constant către potenţialele lor maxime.
Concepte de bază concordante:

Au la bază faptul că orice persoană este un individ unic.

Nursingul centrat pe pacient semnifică îngrijiri de bază individualizate;

fiecare om este un individ unic, şi astfel el solicită o serie de abilităţi unice, de
tehnici şi idei special desemnate lui.
Myra Levin a elaborat o teorie unică care prevede:

- Intervenţia nursing este bazată pe conservarea energiei individuale a pa-

cientului;

- Intervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii structurale indi-

viduale a pacientului;

- Intervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii personale indivi-

duale a pacientului;

- Intervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii sociale individuale

a pacientului.

Ideea de bază a tuturor conceptelor este aceea că îngrijirea persoanei

reprezintă obiectivul practicii nursingului şi este un proces interactiv.
 Înțelegerea procesului de nursing are la bază identificarea și stratificarea
în
ordinea importanței a necesităților individului.

TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW

Necesităţile unui individ se pot ierarhiza într-o piramidă.
Nivelul I – care este situat la baza piramidei, motiv pentru care va fi primul
aspect vizat de către asistentul medical în activitatea de îngrijire. Este nivelul
nevoilor fiziologice (a respira, a avea o bună circulaţie, a mânca, a bea, a
eli-
mina, a menţine temperatura corpului normală, a dormi, a se odihni etc.).

Nivelul II – cuprinde nevoia de securitate/siguranță. Instabilitatea lui apare

în prezenţa unor agresiuni externe, cum ar fi: pierderea locuinței, schimbarea
mediului de viață, apariţia unor catastrofe sau evenimente sociale. Orice per-
turbare a acestui nivel face imposibilă atingerea următoarelor nivele ce au
drept urmare producerea dezechilibrului individului respectiv.

Nivelul III – cuprinde nevoia de apartenenţă. Omul este o fiinţă socială,

prin urmare el nu poate trăi singur. Celula societăţii omeneşti este
familia.
Izolarea bolnavului prin spitalizări de durată, poate duce la apariţia unor
tul-
burări importante, care pot influenţa negativ însănătoşirea individului. În
 Nivelul IV – este nivelul recunoaşterii individului/nevoia de stimă. Este
cunoscut faptul că individul are un rol în societate, corespunzător dorinţei
sale, pregătirii profesionale şi capacităţii sale intelectuale.

Nivelul V (specific omului) – reprezintă realizarea personalităţii, dorinţa de

autodepăşire şi creativitate a individului.

Nivelurile III, IV și V asigură homeostazia psihologică a individului.

Virginia Henderson identifică 14 necesităţi fundamentale, numerotate de la

1 la 14,suprapuse piramidei Maslow.
Conceptul de sănătate și boală

O.M.S. (1947) definește sănătatea ca o stare de bine fizic (biologic),

mental (psihologic) și social.

Sănătatea este capacitatea de a funcționa normal în societate. Ea reflectă

dinamism, transformări, dar și echlibru.
Factorii care influențează starea de sănătate

1. Ereditatea
2. Sexul
3. Vârsta
4. Factori demografici/zona geografică
5. Nivelul de cunoaștere ! Și totuși............
6. Factorii de mediu
7. Stilul de viață
8. Cultura și religia
9. Nivelul de trai
10. Tipul de personalitate
Boala

Apariția bolii este condiționată de:

1. Factori externi
2. Factori interni
3. Factori relaționali

Boala se caracterizează prin:

1. Tulburări mecanice
2. Tulburări biologice
3. Tulburări psihogene
Tulburări mecanice
Constau în distrugerea unor segmente ale organismului, cauzate în
marea majoritate de accidente. Apar brusc, fără semne premonitorii și sunt
determinate de regulă de factori asupra cărora nu există control: temperatu-
ra, traumatismele, radiațiile, substanțele chimice.

Tulburări biologice
Au evoluție lentă, sunt oarecum previzibile, existând timp pentru pre-
venție și terapie. Sunt reprezentate de: anomaliile genetice, tulburările meta-
bolice, infecții, inflamații, proliferare celulară necontrolată etc.
Tulburări psihogene
determină modificări fiziopatologice (sindrom de intestin iritabil)

TULBURĂRI ORGANICE TULBURĂRI FUNCȚIONALE

Efectele bolii asupra individului:

- Modificări fizice: scădere ponderală, modificări ale colorației tegumentelor

- Modificări emoționale/psihice/ale relațiilor interpersonale: agresivitate, izola-
re

Reacția față de boală: dependentă de tipul de personalitate, cultură,

religie, experiențe anterioare etc.
- implicarea unor comportamente incorecte (apelare la neprofesioniști,
practici empirice, paramedicale, spirituale, neconvenționale): avortul criminal,
terapii energetice în neoplazii, interzicerea unor proceduri diagnostice/tera-
peutice etc.
- tergiversarea actului diagnostic implică întârzierea inițierii terapiei,
uneori cu consecințe dezastruoase
- automedicația
- contraacțiunea (formă extremă de negare a bolii) → deces
 Uneori o simptomatologie zgomotoasă nu implică un
risc vital major, iar alteori o simptomatologie discretă,
ușor de trecut cu vederea poate fi asociată unui risc vital
major, în absența prezentării la consultul medical.
CAZ CLINIC 1

- Pacient în vârstă de 52 ani se internează în clinica medicală pentru sin-

drom febril prelungit.
- Antecedente heredo-colaterale: neagă
- Antecedente personale: neagă
- Condiţii de viaţă şi muncă: fumător (20 ţigări/zi), consum zilnic de
cafea,
consum ocazional de alcool

- Obiectiv: T 37,8°C, tip constituţional normostenic, paloare sclero-

tegumenta-
ră, ţesut celular subcutanat normal reprezentat, fără edeme periferice, artral-
gii, fără semne obiective de artrită la nivelul articulaţiilor RCC, MCF, PIF
bilate-
ral, sistem ganglionar periferic nepalpabil, TA 125/70 mmHg, FC 100 b/min,
puls periferic prezent, suflu diastolic grad IV în focarul Erb, suflu diastolic mi-
tral, splenomegalie (la 2 cm sub rebordul costal).
Explorări paraclinice:

- Hemoleucogramă: Hb 10,5 g/dl, Ht 32,6%, Leucocite 12680/mmc,

Trombocite 216000/mmc
- Sindrom inflamator biologic: VSH 60 mm/h, Proteina C reactivă 28
mg/dl, Fibrinogen 947 mg/dl
- Explorări biochimice: Uree 36 mg/dl, Creatinină 1,1 mg/dl, Acid uric 4,1
mg/dl, Colesterol 167 mg/dl, Trigliceride 155 mg/dl
- Examen de urină: D 1030, pH 6, Proteinurie, Glicozurie, Corpi cetonici,
Nitriţi negativ, Urobilinogen normal, Sediment: rare epitelii plate, 2-3
L/câmp, 0-1 H/câmp
- Sediment Addis: 255 H/minut, 12450 L/minut
- Urocultură: steril
- Factor reumatoid: 64 ui
- Hemocultură: Streptococ viridans
- Ultrasonografie cardiacă: pe faţa ventriculară a VAo drepte se evidenţiază o
formaţiune omogenă, mobilă, cu diamterul 1,4 cm, iar pe faţa ventriculară
a VAo necoronariene se evidenţiază o altă formaţiune mobilă cu diametrul de
1,5 cm, regurgitare aortică severă
- Ultrasonografie abdominală: splină 142 mm în diametrul longitudinal (restul
investigațiilor paraclinice în limite normale)

Ultrasonografie cardiacă
(Colecția Dr. med. Alexandru Caraba)
- Diagnostic:

Endocardită infecţioasă activă pe valvă nativă aortică cu Streptococ

viridans. Regurgitare aortică severă

- Tratament:

Penicilină G 18.000.000 ui/24 ore + Gentamină 3 mg/kgcorp/24 ore

CAZ CLINIC 2

Pacient în vârstă de 68 ani se internează în clinica medicală pentru algii

la nivelul articulației coxofemurale stângi.

- Antecedente heredo-colaterale: neagă

- Antecedente personale: coxartroză dreaptă (proteză de șold)
- Condiţii de viaţă şi muncă: nefumător, consum zilnic de cafea, consum
oca-
zional de alcool

Obiectiv: tip constituţional normostenic, tegumente și mucoase calde,

uscate, normal colorate, cicatrice postoperatorie șold drept, ţesut celular sub-
cutanat normal reprezentat, fără edeme periferice, semn FABERE pozitiv stg.,
dureri la percuția apofizelor spinoase ale coloanei vertebrale, TA 135/85 mm
Hg (sub tratament), FC 64 b/min, puls periferic prezent.
Explorări paraclinice:

- Hemoleucogramă: Hb 13,2 g/dl, Ht 40,11%, Leucocite 8830/mmc,

Trombocite 325000/mmc
- Sindrom inflamator biologic: VSH 12 mm/h, Proteina C reactivă 1mg/dl
- Explorări biochimice: Uree 33 mg/dl, Creatinină 0,95 mg/dl, Acid uric 5,2
mg/dl, Colesterol 247 mg/dl, Trigliceride 122 mg/dl
- Examen de urină: D 1015, pH 6, Proteinurie, Glicozurie, Corpi cetonici,
Nitriţi negativ, Urobilinogen normal, Sediment: rare epitelii plate, 2-3
L/câmp, 1-2 H/câmp
- Sediment Addis: 893 H/minut, 1210 L/minut
- Urocultură: steril
- Factor reumatoid: negativ
- eRFG: 79 ml/min
Diagnostic:

Coxartroză bilaterală. Spondiloză lombară

Tratament:

AINS
Recuperare medicală

DEXA (corecția osteopeniei/osteoporozei dacă există !)