Sunteți pe pagina 1din 58

ANUL I

INTRODUCERE IN NURSING

NURSINGUL este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic, vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de uniati sanitare. NURSA este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de propria activitate. Nursa este pregatita si autorizata: Sa desfasoare educatie pentru sanatate; Sa participe plinar ca membru al echipei in sistemul sanatatii; Sa supravegheze si sa informeza asistente medicale si cadre auxiliare; Sa participe la cercetare; Nursa presupune o pregatire pluridisciplinara(sociala, tehnica, practica, insusirea termenelor de baza, sa aiba cunostiinte de psihologie, sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa, sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce sunt ceilalti). Functiile asistentei sunt: De natura interdependenta :

Ingrijiri de confort(alterarea nevoilor personale). Ajutorul asistentei este in fct de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale); Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii; Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine

De natura dependenta :a indicatia medicului aplica metode de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient ,odificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului; De natura interdependenta: asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati inetrdisciplinare;EX- actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate Asistenta mai are si alte functii: Educativa pe langa lalitati psihologice si aptitudini pedagogice; Economica-seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de aprovizonare(cearceafuri, vata, seringi); De cercetare; Asistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul prescris de acesta. Fiecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing. Diagnostic medical:pneumonie(administrarea tratamentului)

Diagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita fectiunilor(oxigenoterapie, pozitie confortabila pt usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei escarelor) ELEMENTE DE COMPONENTA ALE ASISTENTULUI MEDICAL Primul element de competenta este cunoasterea unui model conceptula de ingrijire. In definirea medlului conceptual al unei profesii trebuie precizate urmatoarele:scopul profesiei, telul activitatii, beneficiarul, rolul sau, natura interventiei(de inlocuirem suplinire, ajutoare, sporirea sau intarirea fortei) Un al doilea element de competenta este cunostiinta acumulata pe parcursul formarii si care ajuta sa inteleaga natura umana si dimensiunile sale fiziceintelectuale si afective. tehnica: procedeu metodic si stiintific care serveste la promovarea sanatatii si combaterea bolilor; relationarea: relatiile cu pacientii si familiile lor; etic:una conduita a asistentei(valori morale); Un al treilea element de competenta este cunoasterea domeniului stiintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientului. Demersul stiintific este un instrument de investigatie de analiza de interpretare si planificare. ASPECTE ALE PROCESULUI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI Dezvoltarea rapida a stiintelor medicale a tehnicii au contribuit la trecerea pacientului pe planul al ii lea punandu-se accent pe aspectele medicale tehnie. Astfel ingrijirile sunt deteriorate: Devalorizate; Trecute pe un plan secundar; Lasate adesea in sarcina ajutoarelor nacalificate; De aceea este foarte importanta revalorizarea relatiei dintre cel ingrijit si cel ce ingrijeste. Este important ca ingrijirile sa fie centrate pe persoana ingrijita si nu pe sarcini. Astfel asistenta sa fie:

Constiinta celui care este lispsit de constiinta; Ochiul celui care si-a pierdut vederea;

Mana pentru cel caruia i-a foat amputate; Dragostea de viata pt cel ce incearca sa se sinucida; CADRUL CONCEPTUAL SL INGRIJIRILOR Conceptul despre om: omul este o fiinta unica avand nevoi biologice, psohologice

Sa posede cunostiintele necesare pt tanara mamica

si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta. Sanatatea este o stare de echilibru biopsihosocial, cultural si spiritual, stare de autonomie si independenta fara a fi egala cu lipsa bolii sau a infirmitatii este o stare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul extern si inern. Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal se alarma tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau de finitura, NEVOIA SI HOMEOSTAZIA Nevoia este o stare care cere o usurare sau o necesitate sau dorinta de utilizate. Homestazia este starea de chilibru su autoreglare in diverse procese fiziologice si psihologice. Nesatisfacerea unei nevoi este subsceptibila sau a avea repercusiuni la una sau mai multe nevoi. Cele 14 nevoi sunt: 1. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie; 2. Nevoia de a bea si a manca; 3. Nevoia de a elimina; 4. Nevoia de a se misaca si a mentine o buna postura; 5. Nevoia de a dormi si a se odihni; 6. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca; 7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale; 8. Nevoia de a fi curat si asi proteja regumentele; 9. Nevoia de a evita p[erioadele; 10. Nevoia de a comunica cu semenii; 11. Nevoia de a practica religia, a actiona comform propriilor convingeri si valori;

12. Nevoia de a fi preocupat in nevoia realizarii; 13. Nevoia de a se recreea; 14. Nevoia de a invata cum sa iti pastreze sanatatea; INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE Independenta la adult fundamentala(om sanatos):atingerea unui nivel acceptabil ion satisfacerea nevoilor cu un echilibru bun fara ajutorul altor persoane si numai prin actiuni cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in fct de faza de crestere si dezvoltare a copilului. Dependenta este incapacitatea unui om de asi indeplini singur nevoile fundamentale fara ajutorul altcuiva. Originea probabila a acestei dependente este: o lipsa de forta, lipsa de vointa, lipsa de cunoastere. Atunci cand o neoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Ex:incapacitatea de a comenta poate produce manifestari de dependenta ce poate duce la izolare sociala. Dependenta unei persoane trebuie apreciata nu numai in fct de intensitatea sa dar si in fct de durata sa. Astfel independenta poate fi moderata sau totala temporara sau permanenta. Dependenta poate interesa aspectul biologic, psihologic, sopcial, cultural si spiritual al fiintei umane. Avem 4 tipuri de dependenta: 1) Potentiala: daca problema de dependenta apar din cauza unor predispozitii Ex:la un pacient subalimentat imobilizat la pat, poate apare hiperena sau escara. O actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta 2) Actuala: atunci cand problema este 3) Descrescanda: atunci cand problema se reduce . in aceste caz rolul asistentului medical este de a sustine aceste progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul optimal de 4) Permanenta(cronica) atunci cand problema de dependenta nu poate fi corectata indiferent de interventiile asistentelor. In acest caz rolul asistentei este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face independent.

INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (IPS) Prin IPS intelegem: Ongrijiri esentiale de sanatate; Accesibile tuturor persoanelor si famililor din comunitate; Prin participarea lor plenara(activa); Si la un pret de cost accesibil comunitatii; IPS acopera 4 niveluri de interventie: 1. Ingrijiri de prevenire primara prin care intelegm mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirera imbolnavirilor.Interventia asistentului urmareste: educatia sanitara (alimentatie, contraceptie) prevenirea specifica (vaccinari).; 2. Ingrijiri de prevenire secundara care urmareste interventii curative pentru tratamentul bolilor si prebenirea complicatiilor; 3. Ingrijiri de prevenire tertiara care urmaresc recuperarea(sustinerea persoanei ingrijite pt a se adapta la diferite dificultati cauzate de probleme de sanatate); 4. Ingrijiri de prevenire quaterala:sustinerea familiei in boli terminale;. Pentru dezvoltarea IPS sunt necesare: 1. Identificarea a ceea ce inseamna IPS, este necesare cunoasterea si studierea unui intreg amsamblu de caracteristici:climat, resurse de apa, nivelul de educatie al populatiei, categorii sociale, resurse economice;\ 2. Initierea personalului sanitar si a consumatorilor de IPS a) Pregatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege IPS indiferent ca acestia lucreaza in mediul extra-spitalicesc, in mediu spitalicesc sau sunt persoane de instruire. Este iportant ca asistenta medicala sa cunoasca diferite medii de viata(familial, de muncam solar); b) Populatia trebuie pregatita sa coopereze cu lucratori sanitari; 3. Recunoasterea valorii sociale si economice a IPS si a persoanelor care le acorda; SURSE DE DIFICULTATE Sursa de dificultate orice obstacol major care impiedica satisfacerea unuia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1. Factori de ordin fizic; 2. Factori de ordin public; 3. Factori de ordin social; 4. Factori de ordin spiritual; 5. Factori legati de insuficiente cunostiinte; Procesul de ingrijire(nursingul) Este o metoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri individuale. Este un mod de a gandi logic care permite interventie constienta, planificata a ingrijirlor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului.

Procesul de nursing are 5 etape: 1. Culegerea de date(aprecierea); 2. Analiza si interpretarea, stabilirea problemelor pentru formularea diagnosticului de nursing; 3. Planificarea ingrijirilor(obiective); 4. Evaluarea; 5. Realizarea interventilor(implementarea); Aprecierea:metodele folosite sunt observarea si interviul. Informatiile culese pe parcursul acestei etape pot fi:obiective(puls, tensiune arteriala, aspect fizic), subiective expuse de pacient(dureri, oboseala). Interviul poate fi direct sau indirect. In cea de-a doua etapa se stabilesc problemle pacientului si se pune diagnosticul nursingului. Pentru formularea diagnosticului nursing trebuie sa cuanostem:problema de dependenta(P)+etiologie(cauza)(E) + semnele prin care se manifesta=DIAGNOSTIC NURSING (S). P = alterarea integritatii tegumentelor(pielii); E = din cauza imobilizarii la pat; S = manifestata prin aparitia escarelor; Diagnosticul este baza pentru planificarea interventiilor interdependente. Dupa formularea diagnosticului de nursing, aistentul medical elaboreaza un plan de actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de dependenta. Obiectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Stabilirea obiectivelor deriva din diagnosticul de nursing. In fct de termenul de realizarea putem avea:obiective pe termen scurt, pe termen mediu si pe termen scurt. Ex: plan nursing pe termen scurt Aprecierea Tegumente Uscate Diagnostic nursing Deficit hidric Obiective Consum lichide Implementarea Incuranjarea pacientului sa consume Evaluare Dupa 24 h aspect tegumentar

lichide Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor pentru a obtine rezultatul dorit Avem 3 tipuri de interventii:

Independenta:initiata de asistenta datorita priceperii; Dependenta:desfasurata la indrumarea medicului; Inetrdependenta: desfasurata de asistenta in colaborare cu ceilalti colegi(medici si infirmieri); Realizarea interventiei reiese din evaluarea starii pacientului inainte , in timpul si dupa interventie. Evaluarea consta in a aduce o aprecierea asupra progresului in raport cu interventiile asistentei. Daca interventiile nu si-au atins scopul atunci nu vom avea rezultatul cautat si trebuie sa stim cum sa corectam situatia. Evaluarea se face privind de la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de ingrijire. Deci procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinnoit. Un plan de ingrijire extensiv tine cont de prescriptiile medicale dar si de interventiile autonome ale asistentului. Astfel asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului inainte de a-si planifica interventiile. NEVOIA DE A RESPIRA SI A DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul exterior necesar proceselor oxidative din orghanism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din arderile celulare. Interdependenta in satisfacerea nevoii este determinat de integritatea plamanului si functionarea lui eficienta. Etapele respiratiei: a. Ventilatia: patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plaman si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are timpi si anume inspiratie si expiratie si este influentata de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia oxigenului din aerul respirat, maturitatea centrului respirator bular, expansiunea cutiei toracice si functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia; b. Difuziunea gazelor : trecerea oxigenului din alveole in capilare din jurul periialveolare si o dioxidului de carbon din capilare in alveole si concentratia oxigenului in sange. c. Etapa circulatorie: consta in conducerea oxigenului prin artere la tesuturi si a dioxidului de carbon prin sistemul venos la plamani, este influentata de cantitatea de hemoglobina din sange, debit cardiac, numar de hematii, permeabilitatea retelei periferice arteriale d. Etapa tisulara(tesut) schimbul de gaze dintre sange si tesuturi prin procesul de difuziune a gazelor Factorii care influenteaza satisfacerea nevoiide a respira Factori biologici: Varsta: la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la adult Sex: frecventa respitaorie: la femei inregistreaza valori la limita maxima a normalui, iar la barnati la limita minima a normalui; Statura: la persoanele scunde numarul de respiratie pe minut est emai mare decat la persoanele inalte Somnl: frecventa respiratorie mai scazuta decat in perioada de veghe

Postura: pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respirratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism(pozitia in picioare), sazand si clinostatism(culcat). Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ostatica prin contractia corespunzatoare a diafragmului

Alimentatia Exercitiul fizic: influenteaza frecventa nr respiratiei, persoanele neantrenate obosesc mai usor Factori psihologice: emotiile, plansul, rasul Factori sociologici: Miediul ambiant : de 21% la concentratia de oxigen adecvata din aerul inspirat favorizeaza respiratia, mediul poluat influenteaza negativ respiratia, umiditatea aerului inspirat de 50-60% creaza un mediu confortabil; Climatul: caldura determina cresterea frecventi respiratorii, frigul determina scaderea frecventei respiratorii, vandtul perturba respiratia altitudinea perin rarefiecrea aerului nefavorabil respiratiei; Manifestari de independenta Frecventa respiratorie = nr de respiratii pe minut si este influentata de varsta si sex: Nou nascut = 30-50r/min; La 2 ani = 25-35 r/min; La 12 ani=15-25r/min; La adult =16-18r/min sau 16-20r/min; La varstnic =15-25r/min; Amplitudinea = volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare respiratie. Deci avem respiratie profunda si superficiala. Ritm = pauza egale intrerespiratii(respiratie ritmica) Simetria miscarilor respiratorii = ambele hemitorace prezinta aceasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei. Tipul de respiratie : avem 3 tipuri de respiratie : Costal-superior la femei

Costal inferior la barbate

Abdominal la copii si varstnici Tusea = respiratie fortata prin care elimina secretiile din caile respiratorii. Dependenta in satisfacerea nevoii Probleme: alerarea vocii, dispneea, obstructia cailor respiratorii. SURSE DE DIFICULTATEA CARE DETERMINA DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA 1. De ordin fizic : alterarea mucoasei nazale, bronsice, trahede sau paremchimului pulmonar Alterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii l anivelul cailor respiratorii superioare:nas, laringe, faringe Manifestari de dependenta: Disfonie tulburare a emisiunii vocale interesand inaltimea intensitatea si timbrul vocii; Afonie- imposibilitatea de a vorbi Senzatie de sufocare-lipsa de aer 2. De ordin psihologic Dispneea- respiratie anevoioasa Cauze : boli ale inimii si ale plamanului, pacientul este anxios . Manifestari de dependenta: Ortopnee pozitie fortata care favorizeaza respiratia, pacientul sta sezand cu mainile pe langa corp; Apnee- oprirea respiratiei; Bradipnee scaderea frecventei respiratorii; Tahipnee- cresterea frecventei respiratorii; Hiperventilatie patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani; Hipoventilatie patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani ; Hemoptizie hemoragie interna exteriorizata prin cavitatea bucala provenind de la nivelul cailor respiratorii plamanii; Muziotati(sputa)- amestec de secretii din arborele traheobronsic format din mucus , sange si celule descumate; Dispneea este de mai multe tipuri:

Dispnee cheyne-stokes- respiratie din ce in ce mai frecventa dusa pana la maxim dupa care frecventa scade treptat si eeste urmata de apnee(ciclu se reia); Dispneea kusmaul inspiratie lunga, apnee urmata de expiratie fortata, apnee -4 timpi;

Manifestari de dependenta

Zgomote respiratorii(roluri):avem mai multe tipuri:

Crepitante zogomote asemanatoare zgomotului pe care il auzim atunci cand frecam o suvita de par; Romuflante sunte groase ca de contrabas; Sebilante sunete ca si tiuitul vantului; Cianoza tehumente vinete la nivelul extremitatilor(nas, buze, lobul urechii, unghii; Poate fi produsa de procese inflamatorii, de prezenta corpilor straini, de formari ale nasului; Manifestari de dependenta : Respiratie dificila pe nas; Secretii abundente nazale;

Mucoase purulente sanguinalenteEpistaxis;

Deformari ale nasului:traumatisme sau deviatii de sep;t Epistaxis sangerare nazala care poate produce atat datorita fragilitatii capilarelor de la nivelul mucoasei nazale, dar poate proveni si dintr-o hemoragie interna exteriozata. Stranut expiratie fortata Tuse uscata, umeda, persistenta Carnagii zgomot inspirator cu caracter de suieraturi auzibil de la distanta Tiraji de presiune inspiratorie a partilor mari ale toracelui suprasternal, epigastra, sintrostal 3. De ordin sociologic INTERVENTIILE AISTENTEI MEDICALE PENTRU PACIENTUL CU DEFICIENTE RESPIRATORII Circulatia : este functia prin care se realizeaza micsorarea sangelui prin venel sanvine si are drept scop transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organe excretoare. Sangele este un tesut lichid alcatuit din elemente figurante si plasma. Elementele figurate ale sangelui sunt: globulele rosii(hematie, eritrocite), globule albe, trombocite Sistemul circulator este format din:sange, limfa,inima Interdependenta in satisfacerea nevoiei: a. Pulsul (P) : expansiune ritmica a rterelor care se comprima pe un plan dur (oase).

Factori care influenteaza pulsul:

Factori biologici:

Varsta(mai creste la copil si vrstnici) Inaltimea(pers scunde au frecventa pulsului mai mica decat cele inalte) Somnul (in timpul somnului pulsul este mai mare) Alimentatia(in timpul digestiei frceventa pulsului este mai mic) Efortul fizic(frecventa pulsului est emai mic) Factori psihologici(plans, emotii, manie)-produc o crestere a frecventei pulsului. Factori sociali mediul ambiant, prin concentratia de oxigen a aerului expirat influenteaza pulsul. Manifestari de independenta

Frecventa reprezinta nr de pulsatii pe minut(p/min)

Nou nascuti(n.n) 130+140 P/min; Copil mic 100-120 P/min; La 10 ani 90-100 P/min La adult 60-80 P/min La varstnici peste 80-90 P/min Ritm egalitatea pauzelor intre puls Amplitudinea (volum) est edetrminat de cantitatea de sange existent in vase Celeritate reprezinta viteza de ridicare si coborare a unui puls b. Tensiunea arteriala (T.A): presiunea exercitata de sangele circular asupra peretilor arteriali Factori care influenteaza tensiunea arteriala

Factori biologici :varsta, somnul, efortul fizic; Factorii psihologici : emotii, bucurii, anexietatea determina cresterea tensiunii arteriale Factorii sociologici: frigul produce vasocostrirtie si implicit creste tensiunea rteriala, caldura produce vasodilatia si scade tensiunea arteriala

Modificari de independenta Tensiunea maxima = tensiunea arterial sistala = contractia inimii Tesiunea arteriala minima= tensiunea arteriala diastorica = pauza Tensiunea arteriala= tensiunea arteriala maxima /2. Plus sau minus 1-2. Valorile tensiunii arteriale d.p.d.v. arterial 1-3 ani = 75-90ml/Hg tensiunea arteriala maxima; = 50-60 ml/Hg tensiunea arteriala minima; 4-11 ani = 90-110 ml/Hg tensiunea arteriala maxima;

= 60-65 ml/Hg tensiunea arteriala minima; 12-15 ani = 100-120 ml/Hg tensiunea arteriala maxima; =60-75 ml/Hg tensiunea arteriala minima; Adult = 115-140 ml/Hg tensiunea arteriala maxima; =60-90 ml/Hg tensiunea arteriala minima; Varstnici = peste 150ml /Hg tensiunea arteriala maxima; = peste 50 ml/Hg 50ml tensiunea arteriala minima; Dependenta in satisfacerea nevoii Circulatia inadecvata Surse de difucultat De ordin fizic Alterarea muschilor cardiac a peretilor arteriali, venosi, obstructia arteriale, suprareincarcarea inimii De ordin psihologic : Ansietatea, sters, situatii de criza Lipsa cunoasterii: cunoasterea insuficienta despre alimentatie echilibrata despre obiceiuri daunatoare; Manifestari de dependenta Tegumente modificate: reci, palide datorita igienii insuficiente ale pielii si cioanotice;

Modificari de frecventa a pulsului: puls filiform cu volum redus abia perceptabil si puls asimetric cu volum diferit al pulsului la artere simetrice;

Modificarui de ritm:puls aritmic cu pauze inegale intre puls si puls dicrat se percep doua pulsati una puternica si alta slaba urmata de pauze; Modificari ale tensiunii arteriale HTA = hipertensiune arteriala si reprezinta mai mina T.A peste valoarea normala hta=hipotensiua arteriala si reprezinta > T.A sub valoarea normala; Hipoxemie : scaderea contunutului de oxigen din sange; Hipoxie : scaderea contunutului de oxigen la nivelul tesutului;

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA Exploreaza desprinderile de respiratie ale pacientului; Invata pacientul sa faca exercitii respiratorii, sa aiba postri adecvate care sa favorizeze respiratia sa inlature obiecte saounatoare; Imbracamintea stramta, mese copioase; O buna respiratie determina o circulatie corespunzatoare eliminarii adecvate pe toate caile, satisfacerea cerintelor spirituale. Interventia asistentei medicale pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine Asistenta medicala trebuie sa educa pacientul: Sa isi mentina tegumentul curat integru; Sa aiba o alimentatie echilibrata fara exces de grasimi si sare; Sa evite tutunul si consumul excesiv de alcool; Sa evite sedentarismul; Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia ; Interventia asistentei medicale pentru circulatia inadecvata Nevoia de a elimina Eliminarea este necesitatea organismelor de a se debarasa de substante nefolositoare rezultate din metabolism. Excretia deseurilor se face prin: Fiziologice : urina(prin aparatul renal), scaun(prin aparatul digestiv), transpiratie(piele), menstruatie(aparatul genital femeiesc), perspiratie(aparatul respirator); Patologice : apar mentinerea consistenta a mediului intern si echilibru dintre mediu intern si exterm. Schimbarile de volum extracelular antreneaza modificari in compozitia lichidelor eculare. In eliminarea un rol important au plamanii s I rinichii care acestia mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic si acidobazic al mediului intern si debranseaza organismul de produse toxice rezultate in metabolism.; In 24 de ore se alimina prin urina in medie de30+35 g substante organica si 16-21 g substanta anorganica(azot, amonia, uree, clorura de sodiu, caliu)

In afectiunile renale sau endocrine cand filtrarea sangelui se face ca dificultate se elimina si substante folositoare organismului. Prin rolul sau de excretie pielea completeaza eliminarea renala. Organismele trebuie sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei(fibre celulazice, pigmenti hiliari, celule descumate de la nivelul tubului digestiv). Substante folositoare organismului sodiu si apa sunt obsorbite prin asmoza. Si alte substante nefolositoare trebuie sa fie eliminate, spre exemplu la pubertate pana la menopauza se elimina o secretie sangvina menstruala ce se produce la sf fiecarui ciclu enstrual daca ovulul nu a fost fecundat. Factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina : Factori biologici : Alimentatia reprezinta cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de indivod di sinfluenteaza satisfacerea nevoii de a elimina. Deci trebuie sa avem o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduri deoarece faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala, iar mesele sa fie luate la ore fixe pentru a favoriza ritmul eliminarilo Exercitiile Varsta are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem cont de controlul sfinteral Programul de eliminare intestinala favorizeaza regularitatea programului de eliminare este un factor care influenteaza satisfacerea nevoii Factori psihologici:stresul, anxietatea emotilor Factori sociologici:educatia, cultura URINA este o solutie apoasa prin care sunt eliminate sun\bstabte rezultate din metabolismul intermediar practic, inutil si toxic pentru organism Mictiunea: actiune fiziologica de eliminare a urinei. Erectia mictiunii

Nou nascut = mictiuni frecvente; Copil 4-5 mictiuni pe zi; Adult 5-6 mictiuni pe zi; Varstnic 6-8 mictiuni pe zi ; Ritmul mictiunilor este de 3 ori mai mai mare decat noaptea Diureza: reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 de ore. Culoarea urinei: galben deschis-urina diluata si galben inchis spre brun urina concentrata.

Mirosul urinei: amoniacul in fermentatie alcalina intravezicala, de bulion- urina proaspata. PH-ul urinei 4.5-7.5 usor acid. Densitatea 1010-1025 la temp de 15 grade . Cantitate : variaza in fct de varsta: Nou nascut 30-300 ml/24h; La copii 500-1200ml/24h; Adult 1200-1400 ml/24h (1200-1800ml/24); Aspect : clar transparent. Scaunul :reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul deficatie(eliminarea materialelor fecale prin anus). Manifestari de dependenta Fecundatia : 1-2 scaune pe zi la nou nascut, 1 scaun pe zi la adulti si varstnici, 1 scaun la 2 zile Orarul: ritmic, la aceasi ora a zilei dimineata Cantitatea: zilnic 150-200 g materii fecale Constituenta:pastoasa amogena Forma : cilindrica Culoare: bruna la adulti, suc de mac la nou nascuti in primele zile are culoare verde brun inchis Miros: difera de la un individ la altul Transpiratia fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functiile de excretie prin intermediu; glandelor sudoripare. Sudoare solutie constituita din apa 999% si 10% sodiu uscat(uree, urati,a cizi grasi, acisi organici, sarurui ,minerale). Stari de dependenta Reactia:acida, ph-ul (5,2)usor alcalin; Cantitate minima pentru mentine umiditatea Miros:variaza in fct de alimentatie, depinderile igienice ale individului PERSPIRATIA: Reprezinta pierderile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie.

MENSTRA:reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange in organelle genitale feminine. Ritm 28-35 zile Durata:3-5 zile Culoare:rosu megricios la inceput apoi rosu deschis Cantitate:50-200g Miros :dezagreabil Evolutie:fara dureri usoare, jena fiziologica MANIFESTARI DE DEPENDENTA Reactia : acida ,PH -5,2 alealina Cantitate : minima pt a mentine umiditatea pliurilor Miros: variaza in functie de alimentatie ,climat si de deprinderile igienice ale individului Perspiratie Pierderi insensibile de apa prin invapolarea la nivelul pielii si prin expiratie. Compozitia aerului exporat ,bioxid de carbon ,azot si apa MENSTRA Pierderea temporara sau periodica de sange prin argonele genitale feminine. Ritm: - 28-30 zile Durata:3-5 zile Aspect : mucus amestecat cu sange si cellule descuamate Culoare: rosu negricios la inceput apoi rosu deschis Captitate :50 200 grame Miros : dezagreabil Evolutia: fara dureri ,usoara jena fiziologica DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A URINA Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta survin o serie de probleme de dependenta:diareea, sputa. SURSE DE DIFICULTATE 1.Sursa de ordin fizic: constipatia, incontinenta urinara si fecala, eliminare inadegvata(cantitativ, calitativ), diaforeza, eliminare menstruala inadecvata, varsaturile si

Alterarea muscoasei intestinale(diaree,constipatie); Diminuarea peristalstistului intestinal; Slabirea sau relaxarea sfinterelor(inconstienta); Lipsa de control a sfinterelor(inconstienta); Alterarea contrilor nervosi(inconstienta); Accidente cerebro-vasculare(inconstienta); Spasme vezicale(retentia urinara); Anomalii ale cailor urinare(retentie urinara,eliminarea urinara inadegvata); Alterarea parenchimului renal (eliminarea inadegvata); Tumori(constipatie); Durere(eliminarea urinara inadegvata) 2.Surse de ordin psihologic anxietate,stress,emotii. 3.Surse de ordin sociologic Poluarea apei (diaree); Alimente alterate(diaree); Schimbarea mediului de viata (constipatie); Insalubritatea mediului 4.Lipsa cunoasterii Insuficiente cunostinte in leg cu mediul incojurator. A. Diareea: scaune fregvente de consistenta scazuta ,pastoase,semitighide sau lichide. Factori determinanti: exarcebarea peristalstismului intestinal; crestea secretiei intestinale; greseli alimentare; medicamente; stress;

Cand numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa si electroliziceea ce determina un dezechilibru hidroelectric si starea de diaree se prelungeste. Factori declansatori:cauze nervoase ;cause inflamatori;continut intestinal cu effect excitant (chimic sau macanic). Manifestari de independenta: a) Frecventa numarul mare de scaune pe 24 de ore 3-6 scaune pe zi in enterite si enterocalite 20-30 scaune pe zi in sindrom dizenteric 80-100 scaune pe zi in holera b)Consistenta scazuta ,scaune moi lichida,apoasa ,dupa purgative saline c)Cantitate marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica scazuta ,foarte redusa in dizenterie d)Culoare galben aurie(in functie de viteza tranzitului intestinal ,birilubina nu are timp sa se reduca din cauza tranzitului accelerat); verde ,rosu,negru:verde cand birilubina se oxideaza la nivelul intestinului gros albicios ca argila:picter mecanic din cauza lipsei pigmentilor biliari;pancreatite cornice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate. negru : in hemoragie digestive superioara(H.D.S.) scaun amestecat su sange proaspat:hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestive(HDI) e)Aspect zeama de pepene sau supa de linte in febra tifoida zeama de orez in intoxicatii sau holera f)Calica: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate i)Durere locala : durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale.

j)Semne de deshidratare tegumente si mucoase uscate oboseala ,slabiciune(fatigabilitate) greata si varsaturi B. Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4zile sau mai rare.Fecalele sunt de consistenta obisnuita cu volum redus fara resturi alimentare degerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sau habituale),mecanice (stenoza intestinala,cancer al colonului),tulburari in ativitatea signoidiana sau poate fi simtomatica (in afectiuni pelvine,gastro-intestinale). Modul de viata ,o hidratare insuficienta,o alimentatie saraca in reziduri, unele medicamente ,emotii puternice pot determina aparitia constipatiei. Ileusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor .Ileusul poate avea :cauze functionale (palalizia musculaturii peretilor intestinali). Manifestari de dependenta:

frecventa :scaunul la 2 4 zile sau ileus ; orarul :pierderea orarului obisnuit al evacuarii; cantitatea:redusa; consistenta :uscata ,crescuta; forma: - bile dure de marimea maslinelor in constipatia spastica; - bine conglomerate cand materiile fecale stagneaza mult in rect.; Crampe : contractii dureroase ,involuntare ale musculaturii abdominale Meteorism : acumularea de gaze in intestine Flatulenta:senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale Fecalom : acumularea de materii fecale in rect

Anorexia Cefalee Iritabilitate C. Inconstienta de materii fecale si urina

Incontinenta fecala si urinara poate rezulta in urma unor infectii,traumatisme ale maduvei spinarii,pierderi stari de constiinta,deteriorarea act.sficterelor,cresterea presiunii abdominale,leziuni abstreticale. O forma particulara de incontinenta urinara la copii este reprezentanta de enorezis cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe. Manifestari de dependenta: Incontienta urinara :emisie urinara involuntara Incontinenta de fecale:pierderi de materii fecale ,involuntary si inconstient. Enurezis:emisie urinara noaptea involuntara si inconstienta care se manifesta mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani. D. Retentia urinara (ischiurie):reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul ;ea nu trebuie confundata cu anuria care inseamna lipsa secretiei urinei de catre rinichi. Retentia urinara determina o distensie externa a vezicii situatie ce va fi pusa in evidenta prin palpare deasupra sinfizei pubiene in timp ce in caz de anurie vezica ramane goala.In urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mechanic,sfincterul uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze.picatura cu picatura.Acest fenomen se numeste ischiurie paradoxala sau inconstienta prin prea plin. Manifestari de dependenta Glob vezical:distensia vezicii urinare deasupra simfiziei pubiene cauzata de retentia urinara. Mictiuni :abudente Palakiurie :mictiuni fregvente in cantitate mici(eliminarea din prea plin) E. Eliminarea inadecvata cantitativ si calitativ Manifestari de dependenta:

anuria : absenta urinei in vezica(incap. Rinichilor de a filtra urina)

aligurie: scaderea cantitatii de urina sub 800 ml pe 24 ore poliurie: eliminarea unei cantitati de urina ;peste 2500 ml pe 14 ore Tulburari de emisiune urinara: disurie : eliminarea urinei cu dificultate si durere

nicturie :inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii. Modificari calitative ale urinei: hematurie :prezenta sangelui in urina albunimerie : prezenta proteinelor in urina glicozurie: prezenta glucozei in urina hiperstenurie:urina foarte concentrata(dens crescuta) izostenurie :urina cu densitate mica care se mentine la acelasi nivel indiferent de regim. hipostenurie : urina foarte diluata (dens . mica) edeme :acumulare de lichid seros in tesuturi manifesta prin cresterea in volum a regiunii edematiate ,stergerea cutelor naturale,pierderea elasticitatii tesutului edematiei cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul godeului),pielea este palida ,lucioasa,stravezie. F. Eliminarea menstruala si vaginala inadegvata Menstra : pierderea de sange prin organele genitale care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate la menopauza) Menarha:prima menstruatie apare intre 11-14 ani si este influentata de mediu,clima. Glandele mucoasei vaginale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie:leucoree fiziologica. Cand aceasta secretie devine abudenta se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante in cant. variabila:leucoree patologica.

Nevoia de a bea si de a manca


Reprezinta necesitatea oricarui organism de a ingera si a absorbi alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionary. Independenta in satisfacerea nevoii O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functilor organismului in conditii normale:glucide, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine, apa. Hidratii de carbon sursa principala energetica a organismului. La copil aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, caserie, de nutritie, afectiuni hepatices au renale.

Proteinele sunt metriale plasice dar constituie si o sursa importanta de nergie, reprezentand materie prima pentru fermentii si a hormonilor. Fermentii au rol catalizator. Necesarul de proteine este de 1-1,5 gr/kg corp/24h. Aportul insufficient pe durata lunga al substantei proteice determina distrugerea parencimului hepatic, aparitia anemiei si prin reducerea presiuni colloid-osmotice a sangelui, retentia apei in organism cu formae de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este indicate in sarcina si alalptare, arsuri, anemiim postoperator. Scaderea cantitatii de proteine este indicate in boli renale, afectiuni febrile. Lipidele au valoare calorica mare. Pe langa rolul energetic lipidele intra in compozitia tesutului nervos si atede sustinere a organelor interne. Necesarul de lipide este de 1-2gr/kg/corp/24h. Ratia de grasimi se reduce in cazul tulburarilor in metabolismul lor, in insuficienta glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor(insificienta pancreatica, hepatica, anefroza lipidica, diabet zaharat,obezitate), boli febrile. Ratia de grasimi se mareste in stari de subnutritie. Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Nevoia de vitamine creste in majoritatea imbolnavirilor. Necesarul de vitamine normal este de 150miligrame vitaminac, 25 mg vit B 1(are rol in buna functionare a S.N.C si a S.N.P), 6 mg vitamine B6(participa la procese oxidoreducatoare din cellule, intra in compozitia fermentilor),8 mg de vitamina PP(B3sau nicotina mida influenteaza functia normala a SN si produce vasodilaritarea vaselor de sange) si 20 mg de vitamina K. Apa si mineralele Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000ml si se acopera prin lichidele ingerate si arderea carbonatilor si a grasimilor. Apa si sarurile minerale au rol deosebit intr-o serie de procese fiziologice. Apa constituie circa 70% din greutatea unui adult si circa 80% din greutatea unui copil. Apa alcatuieste partea fundamentale a mediului intern(plansa sangvina, lichidul tisular si plasma limfatica). Daca organismul nu este aprovizionat cu apa moare in cateva zile prin dezhidratare pe cand fara hrana poate trai 35-50 zile. Organismul omului adult are nevoie de circa 2-2.5l apa pe zi. Intre apa ingerata si apa eliminate exista un echilibru. Acest echlibru este pastrat prin senzatia de sete ori de cate ori eliminarea depaseste ingerarea. Organismul sanatos are nevoie de 24 h de saruri minerale in cantitatile urmatoare:4 gr de sodium, 2 gr de calciu, 0.15 magneziu,18mg foer si 6 gr clor.. Satisfacerea nevoii de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod propozitional astfel organismul ramane in dezechilibru hidromineral. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: Factori biologici: Varsta si dezvoltare:activitati fizice, orarul si repartizarea meselor Factori psihologici emotii, anxietate Factori sociologici

climatul iarna mese calde si nutritive, vara mese usoare si cantitate crescuta de lichide Manifestari de dependenta Cavitatea bucala :dentitie buna, proteza dentara adaptata si in stare buna, mucoasa bucala, roz si umeda, limba roz, gingii roz si aderente ale dintilor. Masticatia :usoara, eficace si gura gura inchisa Reflex de deglutitie (inghitire):present Digestie :lenta Deprinderi alimentare:programul meselor(3 mese,10ore repaus nocturn) Apetit :pofta de mancare , senzatie agreagabila tradusa prin dorinta de hrana . Foame : senzatie dezagreabila tradusa prin nevoia de a manca Satietate : senzatie de plenitudine resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta. Hidratare : consum de lichide in fct de nevoie Gust si valoare acordate mancarii: alegera alimentelor, servirea mesei singur sau in grup, educatie Dependenta in satisfacerea nevoii Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar 2 probleme de dependenta: 1. alimentatie inadecvata prin deficit 2. alimentatie inadecvata prin surplus Surse de dificultate Surse de ordin fizic :alterarea mucoaselor, cailor digestie si a peristaltismului intestinal, si alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare, obstructii, tumori, strangulari, supraincarcare(intoxicatii alcoolice, abuzz de medicament Surse de ordin psihologic :tulburari de gandire Surse de oridin sociologic :foame, malnustritie Alimentatie si hidratare inadecvata deficit aport insufint de elemente nutritive insuficienta cantitativa si calitativa Insuficienta aportului alimentar si lichidian determina tulburari si la nivelul functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismelor(de nutritie-dezhidratare). Manifestari de dependenta Anorexie :lipsa (refuzul)poftei de mancare Disfagie :greutate la inghitire Conditia cavitatii bucale : - absenta dintilor; - carii dentare ; - ulceratii ale buzelor, ale mucoaselor; - limba incarcata; - dificultate in masticatie (mestecare); Digestie : - dificultate in digestia si absorbtia alimentelor; - greata, varsaturi; - regurgitate; - pirozis mancarime; Deprinderi alimentare: greseli in prepararea alimentelor si greseli facute in alegerea alimentelor.

Hidratare : - consum redus de lichide si saruri minerale ; - pierderi in greutate; Semne de dezechilibru : slabiciune, tegumente si mucoase uscate si urini concentrate Gust si valoare acordate: dezordonat, mancarea in picioare sau in pat. Alimentatie si hidratarea inadecvata prin surplus Surplus : aport alimentar exagerat calitativ si cantitativ Obezitate :cresterea greutatii corporale prin acumulare de tesut adipos(grasimi) Surplusul de greutate are repercursiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismelor. Manifestari de dependenta Bulimie : senzatie de exagerata de foame mancare fara control Polifagie : nevoia exagerata de manca si absenta sentimentului de satietate Polidipsie : nevoia exagerata de a bea Interactiuni intre alimentatia inadecvata(surplus) si nesatisfacerea altor nevoi. Surplusul alimentar determina aparitia unor manifestari de dependenta in satisfacerea altor nevoi Emaciere:scaderea ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de 20% pana la 30%. Casexia scaderea organismului intr-o perioada foarte scurta cu peste 30% din greutatea corporala si care duce la exsitus. Exemplu de boli:cancer pulmonary, sida, ciroza hepatica uscata

PACIENTUL CU CONSTIPATIE SI DIAREE OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE


Pacientul sa aibe transit intestinal in limite fiziologice In constipatie determina pacientul sa ingereze o cantitate suficienta de lichide Recomanda alimente bogate in reziduri Stabilieste impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare, in fct de activitati Determina pacientul sa faca exercitii fizice si regulate Urmareste si noteaza in foaia de obs consistenta si frecventa scaunelor Efercteaza la nevoie clisma evacuatoare simpla si uleioasa Administreaza la indicatie laxative In diaree pregateste bolnavul pt examinari endoscopice Alimentatia este hidrica in primele 24-48 ore Asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit Treptat iontroduce nici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci paine alba

prajita, supe structurate din legume Dupa 4-5 zile trece la o alimentatie mai complexa Administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, spasmolitice antinicrobiene, fermenti digestive, sedative

Pacientul sa aiba tegumente si mucoase curate

Pacientul sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Curate si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun Aplica crme protectoare Face toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza cu acid boric 2-3% Asigura repaus la pat, cand starea generate este alterata Mentine constanta temperature corporala Incalzeste pacientul cu termofoare paturi perne electrice Protejeaza patul cu aleza si musama Serveste pacientul cu bazinet Hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderiloe de apa si electroliti Recoltareaza sange pentru hemocultura si scaun, pt coprocultura Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie Calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata Da dovada de intelegere si rabdare mengind pudoarea pacientului Il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

Pacientul cu inconstienta fecala si urina

Obiective
Pacinetul sa prezinte tegumente si mucoase integer curate

Interventiile asistentei autonome si delegate


Schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare Daca este posibil, recomandata purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina sin u produc miros urat si iritatia tegumentelor Asigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare Aplica crema protectoare Instaleaza sonda vezicala la indicatia medicului Asigura aport lichidian adecvat in fct de bilatul hidric Stanileste un orar al eliminarilor Formeaza desprinderi de eliminare la ore fiece Trezeste pacientul din somn pt a urina Invata pacientul pozitia adecvata care favorizeaza golirea completa a vezicii Invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale Contractia muschilor posteriori ai planseului pelvin ca si ptr a impiedica defecarea Contractii ale muschilor anteriori al planseului pelvin ca si pt a opri mictiune Contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune timp de 4 secinde apoi relatarea lor se repeat de 10 ori De 4 ori pe zi sau mai des daca este util Oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori Asistenta asigura o ombianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului Incurajeaza bolnavul sa-si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema Arata simpatico, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine Administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului

Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Pacientul cu eliminare urinara inadecvata


Obiective
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectronic si acido basic

Interventiile asistentei autonome si delegate


Asistenta face zilnic bilantul hidric, masurand cu constiinciozitate ingestia si excretia Cantareste zilnic pacientul

Pacientul sa nu prezinte implicatii autonome, respiratorii, urinare

Pacientul sa fie echilibrat

Coreceteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti in fct de iongrama serica si urinara Corecteaza dezechilibrul aicdo basic in fct de rezerva alcalina la indicatia medicului Recolteaza urina pt examene chimice si bacteriologice Administreaza antiseptice urinare, sulfami de entibiotice comform antibiogramei la indicatia medicului Asigura igiena corporala riguroasa Serveste pacientul la pat Schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie Asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare Incurajeaza pacientul sa-si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu problema de dependenta

Pacintul cu retentie de urina


Obiective Pacientul a aiba mictiuni spontane Interventiile asistentei autonome si delegate Verifica prezenta globului vezical Introduce bazinetul cald sub bolnav Pune comprese calde pe regiunea pubiana Lasa robinetul deschis sa curga apa(sa auda bolnavul) Introduce mainile pacientul in apa calda Efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia medicului Invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea , a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pt asi stabili propriul orar de ingestie si eliminare Invata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii si golirea cimpleta a mictiunii Linisteste pacientul si il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa

Pacientul sa aiba echilibru psihic

Asigura un climat cald comfortabil

Manifestari de dependenta
Menaragie:hemoragie menstruala prelungita Amenoree:absenta menstruatiei lipsa completa a menstruatiei Dismenoree:menstruatie dureroasa dureri in timpul menstruatiei Metroragii:fremorogii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre successive Menoragii hemoragii menstruale prelungite Oligomenoree intervale lungi intre menstre Polimenoree :intervale scurte intre menstre Hipomenoree-cantitate redusa Hipermenoree-cantitate crescuta Leucoree patologica- de la cativa militri care pateaza lenjeria pana la 200-400ml Fidroree:secretie vaginala abundenta :200-400ml Culoarea si aspectul scurgerilor vaginale:alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere, galben verzuie in gonococie, rosie apoasa sau cafenie in tumori, seroasa, mucoasa, muco purulenta.

Interactiunea intre problema eliminarii menstruale si vaginale inadecvate si nesatisfacerea celorlalte nevoi
Incomoda, suparatoare si neplacuta, aceasta problema duce la oboseala, astenie, insatisfactie, iritarea regiunii genitale, lezarea integritatii fizice si psihice, hipersensibilitate, discomfort.

PACIENTA CU ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI , AUTONOME SI DELEGATE
Pacienta sa aiba stare de Asigura repausul la pat bine, de comfort si Efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice securitate Aplica pansement absorbat si il fixeaza in `T` Schimba pansamentul des Invata pacienta tehnici de relaxare Protejeaza patul cu musama si oleza, la nevoie Calmeaza durerea cu antiologie Pacienta sa aiba o stare Linisteste pacienta in legatura cu problema sa de bine psihic Ii explica scopul examinarii radiologice Ii administreaza medicatie sedative la indicatia medicului

Obiective
Pacientul sa aiba stare de bine si de comfort osihic

Pacient cu diaforeza Interventiile asistentei, autonome si delegate


Ajuta sau mentine tegumentele pacientului curate si uscate Spala tegumentele de cate ori este necesar Schimba lenjeria de pat si de corp Invata pacientul sa poarte sosete de bumbac si sa le schimbe des Mentine igiena riguroasa a plicilor si spatiilor inetrdigitale Asigura imbracaminte usoara si comoda Cu tact si blandete va solicita pacientului sa se spele Il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema de dependenta

Pacientul sa prezinte echilibru psihic

Diaforeza. Transpiratia in cantitate abundenta


Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca:uree, ammoniac, acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori la deshidratare. Producerea transpiratiei are loc in functie de o serie de factori: temperature mediului ambient, efort fizic si intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a organismului. Glandele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetative simpotic. In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea llichidelor de la suprafata pielii(in transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura, prin evaporarea fiecarui mililitru de sudoare, se pierd 0.58calori.

Manifestari de dependenta
Orar :mai mult sau mai putin regulat Cantitate: 600-1000ml/24h ajungand in cazuri extreme, la 10 litri/24 h Localizare: - generalizata, cand temperature mediului este crescuta semnificatie critica atmosferica Hiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza inetrdigital si determina aparitia de micoza si infectie; Miros puternic si variaza in fct de alimentatie, temperature ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului Interactiuni intre diaforeza si nesatisfaceare celorlalte nevoi Transpiratia abundenta duce la deshidratare, ceea ce detrmina respiratie dificila, sete intense, dimunuarea sau cresterea temperaturii, alterarea tegumentelor, schimbarea frecventa a hainelor,frustrare, devalorizare, igorarea masurilor preventive.

Varsaturile
Prin varsaturi intelegem evacuareaprin gura a continutului stomacului. Voma este un act fizic, cu centrul in bulbul rahidian reprezentand o modalitate de aparare fatade un continut stomacal daunator organismului. In momentul vomei, musculature peretilor stomacali, muschii abdominali si diafragmul se contracta simultan. In acelasi timp pilarul se inchide, iar continutul stomacului giunge, sub presiune, la cardia care in acest moment se deschide. In urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece in esofag,apoi in faringe, limfa este trasa in jos nazofaringele si laringele se inchide iar continutul stomacal este evacuate pe gura. Manifestari de dependenta Frecventa : Ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) Frecvente (stenoza pilorica) Orarul : matinale(gravide si alcoolici) Postprandiale procese sau tardive Cantitatea mare in stenoza pilorica(alimentele consummate se adauga secretia exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare) Continut : mucoase apoase, fecaloide(ocluzii intestinale), biliare, purulente (gastrite flegmentoase), sanguinolente, sange pur

Culoare :galben verzuie(varsaturi biliare),rosie(hematemeza), galben murdara(ocluzii), bruna(aspect de zat de cafea) Miros : fad, acru in hiperclorhidri Fecaloid(fermentatie gastrica) Forta de proiectie : brusc, in jet, fara effort, fara legatura cu alimentarea fara greata, varsatura in hipertensiunea intracraniana Simptome ce insotesc varsaturile :dureri abdominale, deshidratare Interactiuni intre problema de dependenta si nesatisfacerea celorlalte nevoi In fct de frecventa, varsaturile determina o serie de tulburari la nivelul tuturor nevoilor fundamentale. Astfel, bolnavul respire cu dificultate, se alimenteaza inadecvat, elimina inadecvat. Se alatura oboseala incomoditatea, semen de insatisfactie, comunicare ineficace. Obiective Pacientul sa fie mengat fizic si psihic in timpul varsaturilor Interventiile asistentei, autonome si delegate In fct de starea pacientului asistenta il aseaza in pozitie semisezanda, sezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte aproape de marginea patului Il linisteste d.p.d.v. psihic Il ajuta in timpul varsaturilor si pastreaza produsul eliminate Ii ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura dupa varsatura La indicatiea medicului ii administreaza medicamentatia simptomatica Corecteaza tulburarile electrilitice si rezerva alcalina Rehidrateaza orala va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci date cu lingurita Face bilantul lochidelor intrate si eliminate

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si acido basic

Expectoratia
Prin expectoratie intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulseaza din caile respiratorii print use. In conditii fiziologice, mucoasa cailor respiratoriii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara pretejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaciune si e efectul nociv al aerului si prafului. Acest mucus nu se elimina sin u declanseaza actul tusei. In conditii patologice se aduna in caile respiratorii, o cantitate variabila de sputa, care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Sputa este formata din secretia, transudatia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopumonare, din descumatia, epiteliilor pulmonare si a cailor aeriene, dinn produsele rezultate din descompunere. In timpul evacuarii prin faringe si gura se mai adauga saliva secretie nazala si faringiana. Manifestari de dependenta Culoare: - rosie, sanguinolenta, aerate si spumoasa hemaptoica striata cu sange - ruginie pneumonie - rosie bruna cand sangele stagneaza in plamani - rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar - roz in edemul pulmonar - galben verzuie in supuratii pulmonare

- alba sau alb cenusiu in inflatia bronsica si in astmul bronsic Miros: - fetid in dilatatia bronsica, caverne tulburoase - fetiditate penetranta, in gangrene pulmonara - mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Consistenta : - spumoasa, aerate, gelatinoasa, vascoasa, lichida Forma: perlata- in astmul bronsic, numulara in caverne pulmonare, mase grunjoase isolate in saliva, mulaje bronsice Aspect : - mucus in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor - purulent, in supuratiile pulmonare - muco purulent - seros in edemul pulmonar - pseudo membranos in difteria laringiana - sanguinolent in edemul pulmonary cancer pulmonary, infarct pulmonary Cantitatea - 50-100ml/24h in bronsite, pneumonii, T.B.C - pana la 1000ml/24h in brosiectaziim caverne TBC, pangrena pulmonara Interactiuni intre problema expectoratiei si nesatisfacerea celorlalte nevoi Cand sputa eliminata este in cantitate mare, bolnavul tuseste mult ceea ce determina oboseala, respiratie anevoioasa, somn si odihna inadecvata, imobilitate, incomoditate, vulnerabilitate in fata pericolelor, alterarea integritatii fizice si psihice, comunicare ineficace la nivelul afectiv.

Pacientul cu alimentatie inadecvata(deficit) Nevoia de a bea si a manca Obiective Interventiile asistentei


Pacientul sa aiba o stare de bine, fara dureri si varsaturi aseaza pacientul in pozitia semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte protejeaza lenjeria cu musama si aleza in fct de pozitia pacientului ajuta paciwentul in timpul varsaturilor, sprijinandu-l il invata sa inspire profound aplica tratamentul medicamentos antiemetice, vitamine, saruri minerale incurajeaza pacientul reduce sau opreste aportul de lichide si alimente alimenteaza pacientul parental instituind prefuzii cu glucoza 5%,10%,20%,33%,40%, hidrolize de proteine si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electrozi dupa indicatia medicului calculeaza nr de calorii in fct de dif stari patologice, adauga 13 % pt fiecare apod de temp peste 370C 20-30% exploteaza preferintele pacientului asupra alimentelor premise serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul 100g de glucide sunt cuprinse in 100 g zahar,120gorez,135 taitei,200g paine,450g fructe uscate,200g legume uscate,500g cartofi,650g fructe proaspete 100g proteine sunt cuprinse in 3000 ml lapte,450 g carne alba, 650 g peste 100g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt,untura Lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale respectand contraindicatiile regimului Asigura un climat clad, comfortabil

Pacientul sa fi echilibrat hidroelectrolitic

Pacientul sa fie echilibrat nutritional

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Incurajeaza pacientul Ii explica scopul interventiilor Pacientul cu alimentatie indecvata(surplus) Nevoia de a bea si a manca

Obiective
Pacientul sa aiba greutate corporala in in fct de inaltime, varsta

Interventiile asistentei
Asistenta exploreaza gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente Invata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in fct de activitatile fizice si varsta Alcatuieste un regim hipocaloric Urmareste bolnavul sa consume numai alimente cuprinse in regim Urmareste orarul si distributia meselor Urmareste periodic greutatea corporala Constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate Stabileste un program de activitati fizice in fct de gusturi si capacitate Asistenta permite exprimarea emotiilor a sentimentelor bolnavului Il invata metode de relaxare La nevoie administreaza medicatie sedativa

Pacientul sa desfasoara activitate fizica crescuta

Pacientul sa fie echilibrat psihic

NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTURA `A se misca si a avea o buna postura` sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de asi mobilize toate partile coprului prin miscari coordinate, de-a pastra diferite parti ale corpului intro pozitie care sa permita eficacitatea functionarii organismului. Manifestari de dependenta Mentinerea independentei acestei nevoi este determinate de integritatea aparatului locomotor(sistemul oso si muscular)a sistemului nervos si a aparatului vestibular. Oasele actioneaza ca parghii avand rol fundamental in realizarea miscarilor. Muschii actioneaza prin proprietatile lor:excitabilitatea, contractibilitatea, elasticitate. Aparatul vestibular mentine wechilibrul static si dynamic ale coprului. Sistemul nervos cerebelul alaturi de aparatul vestibular contribuie la reglarea echilibrului, dar totodata regleaza si tonusul muscular si miscarile fine Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici:varsta si dezvoltarea, contributia si capacitatile fizice influenteaza efortul fizic pe care il depune individual Factori psihologici : emotii si temperament Factori sociologici:cultura, valori sociale Manifestari de dependenta Postura adecvata

Ortostatism (statul in picioare): spate drept ; brate pe langa corp; solduri, gambe drepte; Sezand : - cap drept - spate drept - brate sprijinite - gambe verticale - coapse orizontale

cap drept ;

Clinostatism (culcat): - decupid dorsal - decubit lateral stang, drept - decubit ventral

Miscari adecvate

Tipuri de miscari - abductie : miscare de indepartare fata de axul copului - adductie: miscare de apropiere fata de axul median al corpului - flexie,exensie : miscari de apropiere sau indepartare a 2 segmente apropiate(brat,antebrat, gamba, coapsa) - rotatie: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza; - pronatie: pronatia este miscarea de rotatie a mainii -supinatie : este miscarea inverse a pronatiei -circumductie:miscare complexa care totalieaza flexia,extensia,aductia si le asociaza cu rotatia; Exercitii fizice : - activitati fizice: efectuate cu scopul de a umbunatatii randamentul muscular si circulatia

- activitati active -activitati passive:miscari ale articulatiilor de catre o alta pers Tensiunea arteriala: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus. Pulsul:creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului. Independenta de miscare si o buna postura determina o buna circulatie si respiratie, alimentatie adecvata cantitativ si calitativ, eliminari adecvate pe toate caile, somn si odihna corespunzatoare si satisfacerea nevoilor spirituale aleorganismului. Dependenta in satisfacerea nevoii Probleme de dependenta : Imobilitate Hiperactivitate Necoordonarea miscarilor Postura inadecvata

Circulatia inadecvata(vezi nevoia de a respire si avea o buna respiratie) 1. Imobilitatea : diminuarea sau restrictie a miscarii fiind recomandata adesea ca

metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale. Manifestari de dependenta Dificultate de deplasare Diminuarea sau absenta miscarii:prezenta parezelor, paraliziilor Atonie musculara:scaderea fortei musculare Atrofie musculara:scaderea muschiului, a contractibilitatii sale Hipertrofie musculara: marirea volumului unui muschi Contractura musculara:contractie involntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata Ras sardonic(tetanos):contractia muschiilor masticatori determinand traismul si sardonic Anchiloza: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii Crampa: contractie spamodica involuntara si dureroasa a unuia sau mai multor muschi cauzata de o pozitie incomoda de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu Escara de decupid Surse de dificultate ce determina imobilizarea Surse de ordin fizic : AVC(accident vascular cerebral), fracture, entorse, luxatii

Surse de ordin psihic: tulburari de gandire, anxietate, stress Surse de ordin psihologic:esec, izolare Pacient cu imobilitate Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegate Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta Planifica un program de exercitii in functie musculara pastrata Pacientul sa-si mentina de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului. integritatea Schimba pozitia bolnavului la fiecare 2 ore Maseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu talc Efectueaza exercitii passive, la fiecare 2 ore Invata pacientul care este postura adecvata si Pacientul sa-si mentina functia respiratorie cum sa efectueze exercitii active Invata pacientul sa faca exercitii respiratieprofunde Invata pacientul se tuseasca sis a indeparteze secretiile Pacientul sa fie echilibrat Administreaza medicatia prescrisa de medic Pregatieste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire Reda incredereapacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca merge Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor nevoi fundamentale sale, il serveste la pat cu cele necesare de

tegumentelor si a activitatii articulare

2. Hiperactivitatea : consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatiilor individului determinate de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor. Surse de dificultatea Surse de ordin fizic : dezechilibre endocrine, reactii medicamentoase, alcolism Surse de ordin psihologic :sensibilitate, tulburari de gandire, separatie, criza, pierderi Lipsa cunoasterii : Manifestari de dependenta

Vorbire caracteristica :vorbeste mult, precipitat. Pacientul reactioneaza la toti stimuli:stimuli luminosi, auditive, din mediul exterior, cat si stimuli interni, ei determina reactii din partea bolnavului. Miscari caracteristice :miscari rapide, frecvente Spasme : contractii involuntare a unuia sau mai multor muschii. Ticuri : miscari convulsie, involuntara, ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior. Manie: bolnavul est elinistit, tulburent, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste. Euforie:buna dispozitie de obicei nemotivata Pacientul cu hiperactivitate este dispneeic, oboist prezinta alimentatie deficitara, este dezinterezat fata de igiena sa corporala, fata de imbracaminte si este vulnerabil la pericolele din mediul inconjurator. Comunicarea este ineficienta el putand fi agresiv si instabil. Pacient cu hiperactivitate Obiective Pacientul sa prezinte mobilitate normala Interventiile asistentei autonome si delegate Inlatura stimuli din mediul inconjurator Asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperature Pacientul sa-si mentina integritatea fizica moderata Supravegheaza permanent pacientul pt a nu se rani Inlatura obiectele contondente Aplica constrangeri fizice daca este cazul Administreaza tratamentul transchilizant prescris de medic 3. Necoordonarea miscarii:reprezentarea deficultatea sau capacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare. Surse de dificultate Surse de ordin fizic : - deficit sensorial, leziuni ale SNC:boala Parkinson - dezechilibru hidroelectrolitic -efect secundar al unor medicamente

Surse de ordin psohologic: tulburari de gandire, anxietate, stress Surse de ordin sociologic:mediul necunoascut Lipsa cunoasterii Manifestari de dependenta Akinezie: lipsa sau diminuarea miscarilor normale Atacsie: tulburari de coordonare a miscarilor active, voluntare Convulsii:contractii repetate, involuntare ale unui muschii sau gr de muschii urmate de relaxare Tremuraturi Tulburari ale mersului Dificultate de a trece din ortostatism in pozitie sezand Expresie faciala caracteristica:fata rigida Necoordonarea miscarilor duce la o respiratie modificata ca amplitudine Si ritm, deficit limentar, prin incapacitatea bolnavului de a se alimenta. Bolnavul este incapabil sa se feasca de pericole, sa-si acorde ingrijiri igienice, comunica cu dificultate la toate nivelurile. Pacient cu necoordonarea miscarilor Obiective Pacienttul da fie echilibrat psihic Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse Interventiile asistentei autonome Pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire Planifica un program de exercitii si de mers in fct de capacitatea pacientului Invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitati cotidiene Ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului fizice, ii face masajul la extremitati Pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului

3.

Postura inadecvata:reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari

Surse de dificultate Surse de ordin fizic: lezari ale oaselor si muschiilor, defecte de structura osoasa, durere, dispnee Surse de ordin psihologic:anxietate, stress Surse de ordin sociologic:conditii de munca inadecvate Manifestari de dependenta : Oboseala musculara Deformari ale coloanei vertebrale:- cifoza(deviatia coloanei cu o cantitate posterioara, cocosata); - lordoza: accentuarea curburii lombare - scolioza:deviatie laterala a coloanei- forma de S Deformari ale soldurilor:luxatie (iesirea capului formural din articulatia coxofemurala) Pozitii inadecvate:pentru examinare ginecologica(pacienta sta pe spate cu genunchii flectaxi despartiti, iar coapsele fe=lactate pe abdomen), genul-pectorala(pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinandu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic),pozitie trendelenburg(trunchiul si membrele inferioare mai sus decat capul) pentru asigurarea oxigenarii organelor vitale. Pozitii patagnomonice:- cocos de pusca in iritatii meningiene- bolnavul se afla in decupid lateral cu flexia membrelor inferioare pe abdomen si membrele superioare pe piept. - Opistotemus (in tetanus)-coloana este in hiperextensie maxima, bolnavul se sprijina pe ceafa si calcaie Postura inadecvata determina tulburari circulatorii si respiratorii, eliminarii inadecvate, oboseala, insomnie, vulnerabilitate fata de pericole, lezarea integritatii fizice si psihice a individului. Pacient cu postura inadecvata Obiective Pacientul sa aiba postura adecvata Interventiile asistentei autonome si delegate Instaleaza pacientul in pat, respecta pozitiile anatomice ale dif segmente ale corpului Foloseste utilaje asxiliare si de comfort, pt mentinerea pozitiei anatomice Instaleaza de urgenta pacientul cu tulburari respiratorii in semisezand Instaleaza de urgenta pacientul cu anemie acuta posthemoralgica in pozitie trendelenburg

Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor brinsice

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Este o necessitate a finite umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufficient astefl incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim. Independenta in satisfacerea nevoii Odihna =perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic in ficat- acidul lactic, fie in rinichi organ excretor. Somnul = forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe, in timpul somnului apare diminuarea metabolismului bazal, a tonusului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a pulsului si a tensiunii arteriale. Sunt 2 tipuri de somn :

somnolent classic sau ortodox (veritabila perioada de odihna pentru organism are rol reparator fortifiant); somn paradoxal, rapid este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in creier). Visele se produc in somnul paradoxal

Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent si din perioade de somn rapid. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de somn Biologici : varsta la varstnici se modifica calitatea somnului Activitatea :nevoie de somn regenerator dupa activitate fizica adecvata. Deprinderi de somn: culcarea la aceeasi ora unele deprinderi, activitati inainte de culcare(lectura placuta, baie calda, povesti sau jocul cu jucaria- la copil). Ritm, somn, veghe:somnul noecturn este mai odihnitor. Capacitatea de destindere:relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului Psihologici :anxietatea, teama, nelinistea . Manifestari de dependenta Somnul

durata: la nou nascut intre 16-20h, la 1 an intre 14-16 ore, la 3 ani intre 9-13 ani, 5-11 ani intre 9-13 ore, adolescent 12-14 ore, la adult 7-9 ore, varstnic 6-8 ore. Calitatea:regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste odihnit, vise placute.

Perioada de repaus:pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de somn trebuiesc alternate cu peioade de activitate. Durata acestor perioade, intervalul la care se succed au un effect bine factor, recreativ, asupra organismului. Perioada de relaxare sit imp liber permit refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale Dependenta in satisfacerea nevoii Nesatisfacerea acestei nevoi duce la aparitia urmatoarelor probleme de

dependenta:insomnie, hipersomnie, incomoditatea, oboseala Surse de dificultate De ordin fizic:efectiuni organice:cerebrale, endocrine,constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul De ordin psihic:afectarea gandirii, anxietatea, stress si frustare De ordin sociologic: lipsa cunoasterii:anturaj inadecvat, ambianta indecvata Insomnia Insomnia : reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind. Manifestari de dependenta Somn perturbat

Nr de ore de somn: ore insuficiente de somn


Insomnii: paxientul doarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata Insomnii terminale: dupa o adormire normala se trezeste sin u mai poate adormi Insomnii dormistionale: multiple perioade de veghe ce survin in timpul noptii. Aceste treziri pot fi dupa vise neplacute; Insomnii predormitionale:stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului; Insomnii postdormitionale:survin la varstnici mai alea la cei la care se culca la ore timpurii;

Calitatea somnului : pacientul cu somn interrupt, agitate superficial

Atipiri in timpul zilei: pacientul atipeste pentru durate scurte de timp, in functie durata si nr lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn(falsa insomnie). Cosmaruri :visul urat, pacientul se trezeste brusc din somn, agitate, adoarme din nou cu greutate.

Somnambulism: tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si umbla prin camera, strazi are privirea pierduta, miscari dezordonate, nu vorbeste dupa un timp se intoarce in pat si adoarme. Apatie: lipsa de interes fata de ambianta, va ramane timp indelungat in cautarea somnului. Pavor nocturn stare de spaima intense care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii, pacientl se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are privirea ratacita, dupa cateva minute aceasta stare dispare, pacientul adoarme. Neliniste :teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala tulburand somnul pacientului. Oboseala :pacientul se simte mai oboist ca la culcare Pacientul cu insomnie Obiectiv Interventiile asistentei, autonome si delegate Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator Invata pacientul sa practice tehnici de cantitativ si calitativ relaxare, exercitii respiratorii 10 minute inainte de culcare Ofera pacoentului o cana cu lapte inainte de culcare, o baie calda Invata pacientul care se trezeste devrem,e, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica apoi sa se culce din nou Hipersomnia Reprezinta orele excesine de somn . prelungirea duratei si intensificarea prinfunzimii somnului. Manifestari de dependenta

Somn modificat: nr de ore de somn noaptea, peste 10 ore la adult si 12 ore la copil Letargia : hipersomnie contiua, poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente

Calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzimea si durata pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Obnubilare : pacientul este somnolent cu atentia diminuata, miscarile spontane sunt limitate, raspunde la stimul verbal, dar raspunsul este lent si neclar.

Torpoare(stupoare) : caracterizat prin scaderea marcanta a activitatii mentale, absenta activitatilor fizice spontane, persoana nu raspunde lastimulii verbali, dar raspunde la stimuli durerosi prin gamete si miscari. Comportamentul verbal si non verbal:lent, greor, raspunde cu dificultate la intrebari Oboseala:stare de epuizare musculara si nervoasa. Pacient cu hipersomnie Obiective Pacientul sa beneficieze la un anumit nr de ore de somn corespunzator Interventiile asistentei, autonome si delegate Identifica prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei Identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori Creaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic Observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului Pacientul sa fie active, cooperant Administreaza tratamentul medicamentos Identifica care sunt activitatile agreate de pacient Elaboreaza impreuna cu capcientul un program de activitate care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor organismului Observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn Disconfort Reprezinta senzatia de jena de neplacere fizica si psihica. Manifestari de dependenta Iritabilitate : imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei. Indispozitie, jena:stare de mahnire

Stare de discomfort diaforeza : ce prezinta discomfort Dureri musculare:pozitie incomoda determina contractri musculare, prelungit, dureroase. Pacient cu discomfort Obiective Intervemntiile asistentei, autonome si delegate Pacientul sa beneficieze de comfort fizic si Discuta cu pacientul pentru a identifica psihic cauzele discomfortului Favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfortul si iritabilitatea Creeaza contactul cu alti pacienti cu membrii familiei Aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie Observa si noteaza schimbarile Oboseala Reprezinta senzatia penibila insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara. Manifestari de dependenta Fata : palida Ochii:incercanati Puls:rar, slab batut Tensiunea arteriala: scade Somn: somnolenta diurnal Aspectul tegumentelor:palide, transpiratii reci Stare psihica :plictiseala, apatie Greutatea corpului:scade

Pacientul cu oboseala

Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegate Pacientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic Identifica cauza oboselii bun in decurs de 3 zile Ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene

Observa

daca

perioadele

de

odihna

corespund necesitatilor organismului Stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc Invata pacientul cum sa execute tehnicin de relaxare Ajuta la aplicarea corecta a acestora Observa si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn-odihna, comportamentul pacientului Administreaza medicatia indicate de medic Observa efectul acesteia Nevoia de a se recreea Recreerea este o necessitate a finite umane de a se destined, de a se distra, recurgand pentru aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice. Manifestari de independenta Destinderea :stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare. Satisfacerea :sentiment de multumire Placere :senzatie agreabila Amuzament:distractie Interactiuni intre nevoia de a se recreea si celelalte nevoi Satisfacerea nevoii de recreere conduce la activarea respiratiei si circulatiei, la o alimentatie echilibrata si eliminari adecvate. Interventiile asistentei medicalepentru mentinerae independentei in nevoia de a se recreea

Exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru trecerea timpului liber. Organizeaza activitati recreative individuale sau un grup in functie de varsta, posbilitati si locul de desfasurarea al acestora. Dependenta in satisfacearea nevoii Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifesta printr-o problema de dependenta:neplacerea de a efectua activitatea recreative. Surse de dificultate De ordin fizic: lezarea integritatii fizice, handicapul, diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt De ordin psihologic: tulburari de gandire de memorie, anxietate, stress De ordin sociologic : singuratatea, conflicte, esecuri. Manifestari de dependenta Inactivitatea: lipsa de interes fata de activcitatile curente ale vietii Plictiseala: impresia de vid, de tristete Tristete:stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie care impidica individual sa se inveseleasca. Pacientul cu neplacerea de efectua activitati recreative Obiective Pacinetul sa prezinte stare de buna dispozitie Interventiile asistentei Asistenta exploreaza ce activitati recreative ii produc placere Analizeaza si stabileste daca acestea sunt in coordonanta cu starea sa psihica Planifica activitati recreative impreuna cu pacientul Organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici Antreneaza bolnavul in activitati si-l ajuta Asigura medical corespunzator Amenajeaza camere de recreere Noteaza reactiile si manifestarile pacientului

c reflexive directa la starea de plictiseala si tristete Pacientul sa-si recapete increderea in fortele Determina pacientul sa-si exprime emotiile proprii si sentimentele Castiga increderea bolnavului si-l ajuta sa se depaseasca momentele dificile Administreaza si supravegheaza efectele Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor tratamentului indicat de medic Invata pacientul tehnici de relaxare Il ajuta sa le execute si observa modul cum Pacientul sa-si amelioreze conditiile fizice le realizeaza Va fi consecventa in planificarea si

organizarea activitatilor recreative Persevereaza in acele activitati recreative, care corespund constitutiei psihosomatice a bolnavului Asigura o crestere apaduala a dificultatii acestor activitati

Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca


Este o necesitatea proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperature zilei, activitate pentru a-si proteja corpul de rigoriile climei, permitandu-I o libertate a miscarilor. Vesminetele pot deveni element de prelungire a personalitatii, alegerea unui ornament exprimand individualitatea, sentimental de demnitate si autorespect. Independenta in satisfacerea nevoii Omul, contrar animalelor are nevoie dehaine cu care sa se imbrace pentru a se proteja de rogoriile. Vesmintele atesta integritatea individului si protejeaza intimitatea sa sexuala. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii Factori biologici: varsta- temperature corpului variaza in fct de varsta, copii mici si persoanele varstinice au temperature corporala mai coborata decat persoanele adulte, deci trebuie sa utilizeze vesminte mai calduroase.

Factori psihologici: credinta- indivizii care adera la o religie sau la o ideologie poarta vesminte sau obiecte care sunt semnificative pentru acestia sau pentru comuniunea careia le apartin; Emotiile-influenteaza alegerea si purtarea vesmintelor care permit exprimarea unor sentimente si a unor stari de comfort psihic Factori sociologici si culturali: clima, statutul social, munca, cultura; Manifestari de independenta Semnificatia vesmintelor:vesmintele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social, professional, cultural, religios. Alegerea personala- vesminte alese dupa gust si circumstante Sortarea vesmintelor:in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei personale. Calitatea vesmintelor:adecvate climatului, statutului socio cultural. Proprietatea vesmintelor-reliefeaza nivelul social economic. Purtarea de obiecte semnificative-punde in evidenta rangul social, functie religioasa, ritualuri. Exigente in intimidate-moda, norme sociale, curat tot timpul Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare- mibilitatea articulara, tonus muscular, maturitate psiho-motorie Satisfacerea acestei nevoi influenteaza si celelalte novoi fundamentale:respiratia, circulatia, temeperatura, miscarea membrelor pentrua se imbraca si ase dezbraca, somn bun, relaxant, mijloace adecvate de igiena. Dependenta in satisfacerea nevoii de a se imbraca si a se dezbraca Imposibilitatea de a se imbraca si a se dezbraca . Ea se utilizeaza la 2 niveluri : Primul nivel se raporteaza la luarea deciziei in alegerea vestimentatia adecvate, dezinteres pentru tinuta vestimentara Al 2 lea nivel se raporteaza la capacitatea de a se imbraca reliefand starea de sanatate a pacientului Surse de dificultate Surse de ordin fizic : incapacitatea intriseca: lezarea fizica(fracture, arsuri, placi); diminuarea membrelor superioare(slabiciune, paralizie, hipotonie, pareza); absenta unui membtru superior sau a unei portiuni din membru;

obstacole ce impiedica mobilizarea membrelor superioare durere; Surse de ordin psihologic tulburari de gandire; anxietate; stress; pierderea imaginii de sine; situati de criza; Surse de ordin socio-economic:esecuri, conflicte , saracie Lipsa de cunoastere:insuficienta, cunoastere de sine a mediului inconjurator. Manifestari de dependenta Dificultate/incapacitate dificultatea de a-si incheia si descheia nasturii dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele superioare. Dificultatea de a se incalta si descalta; Dezinteres fata de tinuta sa: aspatie, acces de melancolie Refuzul de a se imbraca si dezbraca Alegere inadecvata de vesminte:imbracaminte exagerata, caraghioasa Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta si celelalte nvoi fundamentale sunt afectate, respiratia, circulatia devin deficitare, apar tulburari de ritm si amplitudine respiratorie, alimentarea esre neadcvata cu eliminari neadecvate, postura inadecvata, alterarea tegumentelor. Pacient cu dificultate de a se imbraca si dezbraca Obiective Interventiile asistentei Pacientul sa cunoasca importanta de a imbraca Educa pacientul privind importanta si dezbraca termen de 10 zile vestiomentatiei in identificarea personalitatii Noteaza zilnic interesul persoanei pt a se imbraca si dezbraca Supravegheaza cu ce se imbraca Explica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si stima de sine Incurajeaza pacientul Pacientul cu tulburari psihice recastiga Evalueaza aparatul de confuzie si observa dependenta de a se imbraca si dezbraca in schimbarile de comportament orientandu-l termen de 10 zile regulat in timp si spatiu Solicita persoanei sa se imbrace, vorbinduI clar, distinct, cu respect si rabdare, respectand rotmul acesteia Explica gesturile pe care trebuie sa le faca p[entru a se imbraca in limbaj intelligent Aseaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca Identifica capacitatea si limitele fizice ale

singur termen de 10zile

persoanei ingrijite Ii acorda timp sufficient pt a se imbraca si dezbraca:recomanda daca ameteste, sa se imbrace in fotoliu sezand Sugereaza apartinatorilor sa-I procure haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu, incaltaminte fara siret Face zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul descriindu-I gestica necesara imbracarii Asistenta imbraca si dezbraca pacientul in caz de paralizi ale membrelor sustinand membrul paralizat in timpul imbracarii, incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers.

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Mentinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a organismului de a conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine. Insuficienta in satisfacerea nevoii Temperature corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori situati in hipotalamus. Termogeneza reprezinta producerea de caldura, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidative din organism prin degradarea substantelor nutritive energetice. Termoliza reprezinta pierderea de caldura, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi Pierderile se realizeaza prin: Evaporare: reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele Respiratia antreneaza o pierdere de caldura si astfel racirea corpului Radiatioe:reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromegnetice atunci cand temperature madiului inconjurator este mai mica decat temperature corpului Conductie:reprezinta pierderea caldurii printr-un contact direct al corpului cu obiecte reci Convectie:reprezinta pierderea caldurii printr+-o circulatie de aer in jurul corpului Temperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel: Temperature mediului inconjurator creste , se opreste pe cale reflexa o diminuare a proceselor oxidative Temperature mediului inconjurator scade, pe cale reflexa se produce o crestere a activitatii musculare, deci se intensifica procesele oxidative In pierderea de caldura intervin mecanisme fizice

Vasoconstrictie:in caz de frig deci pierderi reduse de caldura Vasodilatatie in caz de temperature crescuta a mediului deci pierderi mai mari de caldura. Echilibrul dintre temnogeneza si termoliza se numeste homeotermie si ce realizeaza prin termoreglare Factori care influenteaza satisfacerea nevoii Factori biologici : Varsta : la copilul mic au o termoreglare fragile datorita imaturitatii centrului regulator, de aceea temperature lor corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant Adult: 36-37C Varstnic 35-36C Exercitiul:in timpul activitatii musculare foarte intense temperaturii corpului poate creste cu 2.2C pana la 2.7C peste valorile normale, dar revine la normal cand activitatea inceteaza. Temperature corpului scade in timpul inactivitatii Alimentatia:ingestia de alimente ridica temperature corpului Variatia:diurnal: temperature corpului variaza in fct de ora zilei:este minima intre orele 3-5 dimineata, datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul noptii, este maxima seara intre orele 18-23, valorile matinale sunt cu 0.5C mai mici decat cele vesperale Sexul:la femei temperature corporala inregistreaza valori peste 37C in a 2 jumatate a ciclului menstrual, in timpul ovulatiei Factori psihologici: anxietate, emotii Factori sociologici:locul de munca cu conditii de crestere sau scadere a temeperaturii mediului ambiant pot determina dereglari ale temperaturii corpului, si climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale, climatul rece si umed determina scaderea temperaturii corporale Dependenta in satisfacerea nevoii de a mentine constanta temeperatura corpului Avem 2 probleme de dependenta: hipertermia si hiportermia. Surse de dificultate ale acestor probleme de dependenta Surse de ordin fizic: Dereglari functionale ale hipotalamusului provocate de anomalii cerebrale de substante toxice Imaturitatea sistemului de termoreglare Supraincarcarea:caldura sau frigul excesiv la care este supus organismul Dereglari hormonale:hipo sau hiperfunctie tiroidiana Surse de ordin psihic:anxietate si manie Surse de ordin sociologic: Umiditatea si temperature ridicata din mediu Umiditatea si temperature scazuta din mediu Calitatea necorespunzatoare a vesmintelor Lipsa cunostiintelor: cunostiinta insuficiente despre mediul inconjurator si sine. Hipertermia Probleme de dependenta consta in ridicaea corpului deasupra limitei normale 370C. Hipertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismului pentru ca in momentul invaziei microbiene determina productia de anticorpi, printr-o crestere a metabolismului. Manifestari de dependenta Febra moderata 38-390C Febra ridicata 39-400C

Hiperpirezie :mentinerea temeperaturii peste 400C Frisoane :contractii musculare, puternice , ca urmare a cresterii temperaturii. Simpla senzatie de frig nu este frisonul. Piele rosie, calda, umeda:pielea este palida, apoi rosie, calda si transpirata. Pilorectia : piele de gaina, senzatie de frig Sindrom febril : grup de semen(cefalee, curbatura, tahipnee, inapetenta) Febra continua : avem temperature de 39-400C in pneumonii severe sau febra tifoida. Prin febra continua se intelege mentinerea temeperaturii corporale in perioada de stare a bolii, peste 370C cu diferente sub un grad intre valori inregistrate dimineata si seara. Febra intermitenta :diferenta de cateva grade, intre valorile intregi dimineata si seara, in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 370C. Febra remitenta :diferenta de cateva grade intre valoarile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori, nu scad sub 370C. Febra recurenta :perioade febrile, prelungite, ce alterneaza cu perioadele de afebrilitate, trecerea facandu-se lent In evolutia oricarei febre se disting trei perioade: perioade de debut, perioade de decline, perioade de stare Perioade de debut:poate fi de cateva ore sau de cateva zile, debut lent. Perioada de stare: poate dureze catevazile sau saptamani. Aspectul curbei febrile, fiind diferit in functie de boala. Perioada de decline:poate fi scurta sau de cateva zile Interactiuni intre problema hipertermiei si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale Hipertermia determina tulburari respiratorii si circulatorii, deficit alimentelor, eliminari inadecvate renale, transpiratii abundente, alterarea integritatii tegumentelor, comunicare ineficianta la nivel motor afectiv si intellectual, devalorizare. Pacient cu hipertermie Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegate Pacientul sa-si mentina temperature corpului in Aeriseste incaperea limitele fiziologice Asigura imbracaminte lejera Aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata Incalzeste pacientul in caz de frisoane Administreaza medicatia recomandata de medie:antitermica, antifonice Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic Calculeaza bilantul ingesto-excreta pe 24h Serveste pacientul cu cantitati mari de lichide Pacientul sa aiba stare de bine fizic si psihic Schimba des lenjeria de pat si de corp Mentine igiena tegumetelor Oregateste psihic pacientului inaintea tehnicilor de recoltare si examinare

Hipotermia
Reprezinta scaderea temepraturii corpului, sub limite normale, cauzatade un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia.

In copilarie hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoregleare, la adult este cauzata de expunerea prelungita la frig, de dereglari endocrine de abuzul de sedative si alcool la persoana varstnica, cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos. Manifestari de dependenta Hipotermie :valori ale temperaturii corpului sub limita normala 36 0C. Hipotensiune arteriala:scaderea tensiunii arteriale sub valoari normale minime Cianoza:coloratie violacee a buzelor, unghiilor Eritem: roseate fetei, urechilor, mainilor Edem generalizat :tumefierea intregului corp Durere:la nivelul regiunii expuse la frig Oboseala:stare de epuizare musculara Tulburari de vorbire:vorbire lenta Somnolenta :nevoie crescuta de somn Degeraturi :leziuna de necroza la nivelul pielii, determinarea de temeparura.scazuta. Parestezia:senzatia de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa Interactiui intre hipotermie si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale Pacient cu hipotermie prezinta tulburari respiratorii, alterarea integritatii tegumentelor, comunicarea ineficientei la toate nivelurile. Pacient cu hipotermie Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate Pacientul sa aiba temp coprului in limite Incalzeste lent, pacientul cu paturi, fiziologice termofoare Cresc treptat temperature mediului ambient Recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei Pregateste pacientul pentru EKG Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic Administreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la intervale regulate Calculeaza raportul ingesto excreto pe 24h Pacientul sa-si pastreze integritatea Pune extremitatile pacientului in apa calduta tegumentelor de 370C Maseaza extremitatile Administreaza tratamentul prescris :antibiotice, corticoizi, analgezice

Nevoia de a fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele


Este o necessitate pentru asi mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa asa incat aceasta sa-si poarta indeplinii functiile Independenta in satisfacerea nevoii Pielea indeplineste o serie de functii: Apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora Apara organismul impotriva unor radiatii prin pigmentii pe care Ii contine Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase

Participa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele sudoripare elimina apa clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetoni Participa la termoreglare prin termoliza cat si prin mentinerea temeperaturii prin intermediul stratului adipos ce are rol de isolator termic Participa la absorbtie Pentru a indeplini aceste functii, pielea trebuie sa fie curate, sanatoasa si integra. Pielea se prelungeste prin mucoase care acopera orificiile care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii Factorii biologici : Varsta La copil si batran pielea este mai sensibila mai putin rezistenta la variatii de temperature, la mocrobi si la infectii. In urma imbatranirii dintii pot slabi in rezistenta si cad, parul devine mai putin rezistent. Temperatura: cand temperature este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare eliminand sudoare, variatiile de temperature duc la deshidratare si uscare pielii. Alimentatia:absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii Factorii psihologici: emotii Manifestari de independenta Par: lungime, suplete, stralucire; Ureche:configuratie normala, curatenie; Nas: mucoasa nazala umeda, fose nazale libere; Cavitate bucala:dentitie alba, completa fara carii; Unghii:curate, taiate scurt, culoare roz; Piele:curata, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal; Deprinderi igienice:baie, dus, spalarea dintilor si parului; Dependenta in satisfacerea nevoii a. carente de igiena b. alterarea tegumentelor si unghiilor Surse de dificultate : De ordin fizic: insuficienta iretoinseca; insuficienta extrinseca; dezechilibru; De ordin psihic: tulburari de gandire anxietate pierderea imaginii corporale

Carenta de igiena
Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat fie din cauza bolii fie prin refuzul de a se spala are drept consecinta aparenta de neingrijit. Tegumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor. Manifestari de dependenta : Par: murder, gras, indezordine

Ureche:murdarie acumulata in conductul auditiv extern, pavilioane murdare, murdarie retroauriculara Nas:rinoree si cruste Cavitatea bucala :absenta dintilor. Carii dentare, culoare galbena a dintilor, proteze dentare neingrijite, prezenta tartrului pe dinti, halena fetida, limba incarcata, fisuri ale buzelor Unghii:netaiate, murdarie acumulata la capatul unghiilor Pielea:gri sau negra in anumite zone, barba murdara, aspra\ Deprinderi igienice:nu se spala, nus e piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena, dagaja miros neplacut . Pacient cu carente igienice : Alterarea tegumentelor si fanerelor Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sangvine in punctele de presiune prin iritatia produsa de vesminte. O presiune exercitata un anumit timp asupra unei regiuni prin tulburari trofice pe care ke determna produce aparitia escarelor sau chiar necroza tesutului Murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot deriva in ulceratii. Orice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni de unde rezulta importanta mentinerii inegratatii ei. Manifestari de dependenta Eritem = pata congestive datorata vasodilatatiei Excoriatii:pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism, frecvent dupa prurit=leziuni de grataj Crusta leziune elementara secundara datorita uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie, se prezinta ca mici depozite de fibrina provenita din plasma sangvina Vezicule:ridicaturi ale epidermului, rotunde de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere Pustule:abces la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par si constituind asa numitele leziuni de foliculina, pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se pulstulizeaza Papula:leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii, ea se datoreaza unei ingrosari a pielii fie unei infiltratii apose Fisuri : intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului Descuamari:desprinderea celulelor cornoase superficiale din piele Acne:pustule determinate de un aglut pathogen specific Furuncule : infectie specifica folicului pilosebaceu produsa de stafilococul auriu Intertrigo:micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital caracterizata prin eriterm pruriginos, apoi decolare epidermica secretie si deposit albicios prin macerarea epidermei cornoase Vitilogo:leuco-melano-dermie de natura probabil neurohidrocrina caracterizata prin pete acromice marginita de o zona hiperpigmentata Ulceratii:pierdere de substanta rezultand dintr-un process patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala sau profunda Escare:distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice. Varice: dilatari permanente ale vaselor superficiale insotite de insuficienta valvulelor peretelui venos sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism

Hemoroizii: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului, constatand in dilatarea acestor vene cu aparitia de procese inflamatorii si trombocite. Pacient cu alterarea tegumentelor xero