Obiective de ingrijire in

perioada postanestezica
Cuprins:
Definitie
Transportul pacienţilor în SSPA
Instalarea pacientului operat
Internarea în SSPA
Asistenţa postanestezică
Parametri si Monitorizarea pacientului
Îngrijirea pacientului operat
ANESTEZIA -DEFINIȚIE

Reprezintă pierderea tuturor senzațiilor și reacțiilor față de mediul înconjurător sau

totalitatea mijloacelor farmacologice și tehnice care permit bolnavului să suporte actul
chirurgical în condiții de securitate și confort optime, iar chirurgului să execute intervenția
în condiții de imobilitate și relaxare a bolnavului, adecvate actului operator.

Supravegherea postanestezică este o parte componentă a

activităţii de anestezie.

Perioada postanestezică imediată este o perioadă critică, în

care se pot manifesta consecinţele reziduale ale anesteziei şi
efecte ale intervenţiei chirurgicale, ceea ce poate implica un risc
vital pentru pacient.
 Supravegherea postanestezică se desfăşoară într-un spaţiu
special destinat denumit salon de supraveghere postanestezică
(SSPA)

SSPA este acel spaţiu destinat supravegherii, monitorizării şi tratamentului pacienţilor care au primit anestezie
generală, anestezie regională sau sedare medie/profundă şi care necesită supraveghere de scurtă durată (ore).

Nu se includ pacienţii care au primit anestezie locală fără sedare şi cei care au primit sedare minimă /anxioliză .
SSPA este parte componentă a serviciului de anestezie-terapie intensivă.
Transportul pacienţilor în SSPA
Decizia de a transfera un pacient în SSPA aparţine medicului anestezist care va decide asupra necesităţii de a menţine
monitorizarea sau administrarea unor terapii specifice pe parcursul transportului, funcţie de proximitatea SSPA şi de
starea pacientului).

Pacientul trebuie să fie stabil fiziologic înainte de plecarea din sala de operaţie/locaţia unde i s-a administrat
anestezia/sedarea.

•Transportul pacientului se va face cu patul rulant;

•Pacientul va fi acoperit;
•Asistenta medicală va verifica tuburile de dren, sondele și perfuziile, pentru ca acestea să nu fie comprimate sau
deplasate pe parcursul transportului;
•Se vor urmări funcțiile vitale: respirație, puls, aspectul feței (cianoză);

Se va face un raport asupra stării pacientului, a tipului de anestezie/sedare şi a operaţiei/manevrelor pentru care
aceasta a fost necesară, a eventualelor incidente pe parcursul acestora, a comorbidităţilor pacientului (inclusiv alergii),
a indicaţiilor speciale de monitorizare şi tratament.
Instalarea pacientului operat se va face într-o cameră cu temperatură între 18-20 grade C.

Transferul pe pat va fi efectuat de către trei persoane ale căror mișcări trebuie să fie sincrone.

Camera trebuie să fie prevăzută cu instalație de oxigen și aparatură de aspirație.

Poziția pacientului în pat este variabilă în funcție de tipul intervenției chirurgicale. Poziția uzuală este cea de
decubit dorsal, însă se poate poziționa și în decubit lateral drept sau stâng (pentru drenajul căilor respiratorii)
sau în semișezând Fowler, cu genunchii flectați (obezi, cardiaci, operații torace).
Internarea în SSPA:
Monitorizarea pe toată durata internării în SSAP

Pacientul va beneficia de monitorizare şi terapie conformă stării sale şi indicaţiilor medicului anestezist.

Supravegherea pacientului operat este sarcina fundamentală a asistentei medicale.

Se efectuează în vederea prevenirii și depistării precoce a complicațiilor postoperatorii.

Aspectul general al operatului

•colorația pielii și unghiilor (paloare, cianoză),
•starea extremităților (răcirea nasului, urechilor, membrelor),
•starea mucoaselor (limbă uscată, saburală – indică starea de hidratare),
•starea de calm sau agitație (exprimă de multe ori o complicație chirurgicală, cum ar fi hemoragia internă,
peritonita postoperatorie, etc).
Asistenţa postanestezică
Include o totalitate de măsuri, de terapie intensivă, direcţionate spre minimizarea
efectelor adverse ale
actului anestetico-chirurgical şi corecţia perturbărilor patologice prezente la pacient.
Măsurile de terapie intensivă în perioada postanestezică:
ü Restabilirea conştienţei;
ü Monitoring-ul respirator, inclusiv al metabolismului gazos şi acido-bazic;
ü Stabilizarea funcţiei cardiace, inclusiv şi contracararea hipovolemiei;
ü Diagnosticul şi managementul complicaţiilor postoperatorii;
Corecţia dezechilibrelor electrolitice, metabolice şi a pasajului gastro-intestinal,
inclusiv şi iniţierea alimentaţiei enterale şi parenterale, direcţionate spre minimizarea
efectelor adverse ale actului anesteticochirurgical şi corecţia perturbărilor patologice
prezente la pacient.
Parametri fiziologici

• tensiunea arterială (T.A.) – se măsoară ori de câte ori este necesar și se notează în foaia de reanimare;
• pulsul – se urmărește frecvența, ritmicitatea și se notează. Orice modificare (bradicardie, tahicardie) se va aduce la
cunoștința medicului.
• respirația, tusea sau expectorația;
• temperatura – se va măsura dimineața și seara și se va nota. Se poate combate frisonul prin încălzirea pacientului cu
pături de încălzire. Se supraveghează semnele de hipotermie (respirație rară, reacții lente, T.A. și puls scăzute).
Pierderile lichidiene sau sanguine

• urina – reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun. Inițial, urina nu este abundentă, dar
în decurs de două zile revine la normal. Se anunță medicul dacă pacientul nu urinează (anurie sau glob
vezical). Dacă pacientul nu urinează spontan în primele 6-8 ore postoperator, se efectuează sondajul vezical.
• scaunul – se reia în următoarele 2-3 zile și e precedat de eliminare de gaze. Dacă nu apar gazele, se poate
folosi tubul de gaze, iar în cazul în care scaunul nu e spontan, se poate face clisma evacuatoare. Masajul
abdominal sau supozitoarele cu glicerină pot fi de ajutor.
• transpirația – în cazul în care este abundentă, poate antrena pierderi de apă importante.
• vomismentele – cantitatea, aspectul și caracterul (bilinoasă, alimentară, sanguinolentă);
• pierderile prin drenaj – se verifică și se notează aspectul pentru fiecare dren în parte.
 Tabelul nr.1. Monitorizarea pacientului în anestezie
Monitorizarea standard Monitorizarea avansată

Starea generală - culoarea tegumentelor, - - temperatura tegumentelor, - temperatura centrală, - monitorizarea relaxării musculare (TOF).
umiditatea, - relaxarea obţinută

Sistemul nervos central - diametrul pupilei, - prezenţa - oximetria cerebrală, - electroencefalograma, - potenţiale evocate, - indicele bispectral, - urmărirea presiunii intracraniene.
reflexului cornean

Sistemul respirator - frecvenţa cardiacă, - traseul - PA invazivă, PVC; Po AP; - metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării tisulare: ü macroscopice (tonometria gastrică, capnometria sublinguală,
electrocardiografic, - presiunea fluxmetria cu laser, doppler, clearance-ul verdelui de indocianină); ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală; vizualizarea cîmpurilor întunecate,
arterială, - pletismografia pulsului. microscopia intravitală, spectroscopia infraroşie); - termodiluţie transpulmonară; - EcoCG transtoracică; - măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-
cateterului Swan-Ganz, ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv- PICCO, LIDCO, VIGILEO; ü bioimpendanţa electrică transtoracică.

Sistemul - frecvenţa cardiacă, - traseul - PA invazivă, PVC; Po AP; - metode de determinare a circulaţiei şi oxigenării tisulare: ü macroscopice (tonometria gastrică, capnometria sublinguală,
cardiovascular electrocardiografic, - presiunea fluxmetria cu laser, doppler, clearance-ul verdelui de indocianină); ü microscopice (polarizare ortogonală spectrală; vizualizarea cîmpurilor întunecate,
arterială, - pletismografia pulsului microscopia intravitală, spectroscopia infraroşie); - termodiluţie transpulmonară; - EcoCG transtoracică; - măsurarea debitului cardiac: ü invaziv-
cateterului Swan-Ganz, ü noninvaziv-ecografiei transesofagiene ü minim invaziv- PICCO, LIDCO, VIGILEO; ü bioimpendanţa electrică transtoracică.

Sistemul renourinar - diureza, prin plasarea cateterului.

Examene complementare

• radiografii pulmonare, teste de coagulare, hemogramă și

hematocrit, examenul de urină (concentrația de uree și
electroliți), examenul lichidului de drenaj.
Internarea în SSPA: terapia

Tratamentul durerii postoperatorii: Evaluarea durerii trebuie să se facă prin utilizarea unei scale a durerii,
iniţial la fiecare 10 minute, apoi adaptat. Rezultatul evaluării trebuie să fie notat în foaia de supraveghere
postanestezică.

Medicaţia analgetică utilizată postoperator include opioide (morfină, meperidină, pentazocină, ş.a.),
analgetice/antiinflamatorii non-steriodieene (ketoprofen, dexketoprofen, diclofenac, ş.a.), altele
(paracetamol, tramadol, anestezice locale, ş.a.).

Căile de administrare a analgeticelor sunt parenteral (intravenos, intramuscular, subcutan), pe catetere

loco-regionale (peridural, blocaj de plexuri nervoase), transdermic, sublingual, intrarectal, ş.a.

În cazul utilizării analgeziei controlate de pacient, asistenta trebuie să fie familiarizată cu utilizarea
dispozitivelor/ aparatelor specifice
Supravegherea plăgii operatorii

• pansamentul să fie curat. Acesta se schimbă la nevoie sau dacă apar semne locale de infecție a plăgii;
• se supraveghează racordul drenului la punga colectoare; se notează caracteristicile lichidului de drenaj.
• alte semne clinice

• sunt urmărite de către medic: starea abdomenului, starea aparatului respirator.

Profilaxia si tratamentul gretei/varsaturilor:
Se recomandă utilizarea pre- şi intra-operatorie a agenţilor antiemetici (antagonoşti 5-HT3, droperidol, dexametazonă,
metoclopramid), singuri sau în asociere.

Administratrea de oxigen suplimentar:

Este eficientă în prevenirea şi tratarea hipoxemiei. Oxigen suplimentar se va administra pe parcursul transportului şi în
SSAP ori de câte ori pacientul prezintă risc pentru dezvoltarea
Hipoxemiei.

Normalizarea temperaturii:
Normotermia trebuie să reprezinte un scop în perioada post-anestezică. Când sunt disponibile se vor folosi sisteme de
insuflare de aer cald.

Administrarea de fluide intra-venos:

Se va face de rutină în SSPA. Pentru anumite proceduri care implică pierderi semnificative de sânge sau fluide este
necesară evaluarea statusului volemic şi administrarea de fluide suplimentare
Îngrijirea pacientului operat
Prezența asistentei medicale la trezirea pacientului este necesară, deoarece în starea de semiconștiență,
operatul tinde să tragă de pansamente, tuburi de dren sau sonde;
Dacă pacientul dorește să bea apă, asistenta medicală îi oferă 1-2 lingurițe de apă (dacă nu a vomat în ultimele 2
ore);
Va menține pacientul în decubit dorsal în primele ore și îi va asigura confortul, verificând perna și lenjeria de pat.
Va urmări ca atmosfera din jurul bolnavului să fie calmă;
Va încuraja pacientul să se miște pentru a se pregăti de ridicatul din pat precoce în prima zi a operației
(exceptând cazul în care e contraindicat);
Primele zile post-operatorii

• Lupta împotriva durerii (analgezice);

• Lupta împotriva insomniei (hipnotice, asigurarea unui climat de liniște);
• Lupta împotriva anxietății (suport moral și psihologic, încurajare);
• Lupta împotriva complicațiilor pulmonare;
• Lupta împotriva distensiei digestive (tubul de gaze, clisme evacuatoare, purgative ușoare);
• Lupta împotriva stazei venoase.
Antagonizarea efectelor sedativelor, analgezicelor si a relaxantelor neuro-musculare:

- antagonizarea benzodiazepinelor: Flumazenilul trebuie sa fie disponibil dar nu se recomandă utilizarea sa de

rutină. Flumazenilul poate fi utilizat pentru a reversa sedarea şi depresia respiratorie. Oridecâte ori va fi folosit,
pacientul va fi supravegheat un timp suficient de lung pentru a avea siguranţa că depresia respiratorie nu reapare ;

-antagonizarea opiodelor: Antagoniştii (naloxon) trebuie sa fie disponibili, dar nu se vor utiliza de rutină. Naloxonul
poate fi utilizat pentru a reversa depresia respiratorie şi sedarea. Oridecâte ori va fi folosit, pacientul va fi
supravegheat un timp suficient de lung pentru a avea siguranţa că depresia respiratorie nu reapare;

- antagonizarea blocadei neuro-musculare: Antagoniştii specifici (neostigmina, sugamadex, edrofoniu) vor fi

administraţi pentru reversarea blocadei neuro-musculare reziduale atunci când monitorizarea clinică sau cu ajutorul
stimulatorului de nerv periferic decelează efecte reziduale ale blocării neuro-musculare.
Mobilizarea
În afara contraindicațiilor, toți operații se vor ridica din pat în seara zilei intervenției sau a doua zi dimineață.
Înainte de a ridica pacientul din pat, se verifică prezența edemelor ale membrelor inferioare și se măsoară
tensiunea arterială (atât culcat, cât și în ortostatism).
Ridicarea din pat se face treptat: întâi la marginea patului, apoi sprijinit de asistenta medicală. Se va ține cont și
de toleranța pacientului, dacă dorește să mai meargă sau nu.

Hidratarea
Rehidratarea (administrare hidrică, electrolitică și calorică pentru acoperirea necesităților organismului);
Necesitățile de apă ale organismului sunt, în medie, de 2000-2500 ml/zi. Această cantitate va fi furnizată sub
formă de băuturi (ceai, apă- în prima zi 300 ml, a doua zi 500 ml, 1000 ml a treia zi) și perfuzii (pentru
completarea necesităților zilnice).
Eficacitatea rehidratării va fi controlată prin canitatea de urină eliminată.

Alimentația – Se va ține cont de următoarele principii: bolnavul va mânca după ce a avut scaun precoce sau
după emisia de gaze și nu va consuma fructe sau glucide în exces.
În ziua operației, pacientul va bea cu lingurița, rehidratarea fiind realizată cu perfuzii.
După 24 de ore – ceai, supe strecurate, iar a treia zi iaurturi și piureuri.
După reluarea tranzitului, carne de pui, pește alb și se revine treptat la alimentația obișnuită.
În cazul alimentării prin sondă, se vor folosi soluții nutritive ce ajung până la 3000 kcal. După administrarea
alimentelor pe sondă, se va introduce apă pentru curățarea sondei și completarea necesarului de apă.
https://paginadenursing.ro/supravegherea-si-ingrijirea-postoperatorie/

„Ghid de bună practică în  terapie intensivă”  -Manualul supraviețuirii asistentei de anestezie terapie intensivă -

procedurile clinicii ati i tg.mureş  sanda‐maria copotoiu leonard azamfirei

„Supravegherea postanestezică”
Recomandări Societatea Românã de ATI (SRATI) 2009Ioana Grigoraş , Anca Isloi , Dorel Săndesc , Daniela
Filipescu , Daniela Ionescu

Protocol clinic standardizat in anestezie- -MINISTERULSĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA