Elemente de Semiologie

Elena-Andreea Moaleș, medic rezident Pneumologie

Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica-Vodă”, Iași
 Disconfortul toracic
Afecțiuni care pot determina algie toracică:

a). Afecțiuni ale pericardului, miocardului și vaselor mari;

b). Afecțiuni ale arborelui respirator;
c). Afecțiuni ale parenchimului pulmonar;
d). Afecțiuni pleurale;
e). Afecțiuni ale esofagului;
f). Alte afecțiuni ale mediastinului;
g). Afecțiuni ale părților moi ale cutiei toracice;
h). Afecțiuni ale sânului;
i). Afecțiuni musculare;
j). Afecțiuni ale oaselor și articulațiilor cutiei toracice;
k). Afecțiuni abdominale.
 Disconfortul toracic
Ischemia miocardică
Aportul cardiac de oxigen este
insuficient în raport cu necesitățile
metabolice.

Scade aportul de O2 sau/și crește

necesarul de O2 al cordului.

CAUZA: obstrucția aterosclerotică a

arterelor coronare.
Angina pectorală--- percepută ca o senzație de:

presiune
strângere
greutate

• Localizare- retrosternal, cu iradiere pe marginea

cubitală a brațului, antebrațului și ultimelor 2 degete
de la membrul superior stâng.

• Angina pectorală stabilă crește în intensitate progresiv în timpul

efortului fizic, a stimulării emoționale sau după mese bogate.
• Repausul sau administrarea sublinguală de nitroglicerină ameliorează
durerea în câteva minute.
Disecția de aortă
Cauza: propagarea unui hematom subintimal în peretele
aortei.
Apare în cazul: unor traumatisme aortice (accidente rutiere sau
proceduri medicale care lezează intima aortei)
• Localizare durerii în disecția de aortă:
-disecțiile care încep la nivelul aortei ascendente și se extind până la aorta
descendentă produc în partea anterioară a toracelui durere care iradiază posterior
între omoplați.
Embolia pulmonară
a). masivă – durere substernală care sugerează infarct miocardic acut;
b). embolii pulmonari relativ mici produc infarcte pulmonare focale care
cauzează durere laterală cu caracter pleuritic.
Simptome: dispnee, tahicardie și ocazional hemoptizie.
apariția bruscă a durerii toracice pleuritice + respirație dificilă

embolie pulmonară pneumotorax spontan

 Durerea parietală

• Secundară:
- Unui abces sau celulită (durerea este însoțită de tumefiere și
roșeață locală);
- Unei fracturi costale (durere intensă în punct fix, accentuată
la respirație și palpare);
- Unei afecțiuni musculare (durerea se accentuează la
mișcare).
Abces pulmonar
 Junghiul toracic
• Junghiul este expresia durerii toracice pleurale;
• se accentuează în inspirație, uneori foarte intens și cu blocarea
respirației.

1. Junghiul din pneumonie- se accentuează cu respirația sau cu tusea;

2. Junghiul toracic însoțit de subfebrilitate, uneori chiar de febră
ridicată survine la debutul unei pleurezii, când cantitatea de lichid
este mică și dispare atunci când revărsatul crește;
3. Junghiul apărut brusc și însoțit de hemoptizii cu sânge roșu sau
negricios caracterizează infarctul pulmonar.
INFARCTUL PULMONAR
Cangrenă pulmonară
post infarct
 DISPNEEA
SIMPTOM
Percepție subiectivă a unui
disconfort respirator
(American Thoracic Society)

SENZAȚIE DE
LIPSĂ
SUFOCARE
DE AER
1. Dispnee cu caracter acut
Episoadele acute intermitente de dispnee apar de obicei în caz
de:
Ischemie miocardică;
Bronhospasm;
Embolie pulmonară.
2. Dispnee cu caracter cronic
-1/3 din cazuri- etiologie cardiacă sau pulmonară.
 DISPNEEA
Neurogenă, determinată de anemie, decondiționare
fizică sau anxietate

ORIGINE ORIGINE
CARDIACĂ PULMONARĂ
 În funcție de condițiile de producere,
dispneea poate să apară:
1. la efort (în afecțiuni ale aparatului respirator și cardiovascular)
• !! Test de efort

2. în repaus, accentuată de decubit, în cursul bolilor ce afectează ventilația și circulația

pulmonară (deseori împune poziția de ortopnee)
Ex: dispneea paroxistică nocturnă:
(atac brusc, în timpul nopții, dispnee care
forțează bolnavul să adopte poziția de
ortopnee);
-în cardiopatii hipertensive, ischemice,
aortice, leziuni valvulare mitrale (mai ales
 Ortopneea (dificultatea de a respira în poziție culcată,
ameliorată la ridicarea în șezut sau în ortostatism)
• Indică de obicei:
Insuficiență cardiacă congestivă;
Disfuncție mecanică a diafragmului cauzată de obezitate sau criză de
astm bronșic declanșată de reflux esofagian

Platipneea
(dispnee în șezut sau stând,
ameliorată în decubit dorsal)

• !!! Mixom atrial stâng

• !!! Sindrom hepatopulmonar.
Din punctul de vedere al caracterelor temporale,
dispneea poate fi:
Continuă (în insuficiența cardiacă severă);

Legată de anumite momente ale zilei (dispnee vesperală).

Dispneea nocturnă: insuficiență cardiacă congestivă sau astm.
 Dispneea
Dispneea expiratorie, cu caracter brusc
instalat, obstructivă, care determină starea
de panică1 Astmul Bronșic
Dispneea din BPOC
-apare ca urmare a obstrucției inflamatorii bronșice;

-se poate agrava din cauza suprainfecțiilor bacteriene, efortului

fizic excesiv, asocierii de comorbidități (ex. TEP, insuficiență
cardiacă, ciroză hepatică);

-inițial dispneea este de efort, cu evoluție progresivă către

dispnee de repaus și utilizarea mușchilor respiratori accesori.

-din cauza obstrucției fluxului de aer, dispneea se poate însoți de

1
Bronho:

= afectarea arborelui respirator (bronhii)

Pneumopatie:

= se referă la afectarea plămânilor

Obstructivă:

= blocarea fluxului de aer

Cronică :

= pe termen lung (sau care revine frecvent)

DISPNEEA din Pleurezii Netuberculoase
Def: acumulare intrapleurală de lichid, fie liber (în marea
cavitate), fie închistat (în pleură compartimentală: apicală,
costomarginală, diafragmatică, mediastinală).

DISPNEEA: apare din cauza --- modificărilor de mobilitate

induse diafragmului și peretelui toracic de către lichidul pleural;
--- bolii de bază, așadar, evacuarea lichidului va duce la
ameliorarea dispneei și la identificarea etiologiei lichidului
pleural.
Dispneea din Cancerul Bronhopulmonar (CBP)

• Apare la 1/3 din pacienți cu CBP;

• Cauza: obstrucția căilor aeriene, pneumonia obstructivă, revărsate
pleurale și pericardice.
Dispnee de etiologie cardiacă

• Insuficiența cardiacă- senzație de sufocare sau sete de aer

• Decompensarea insuficienței cardiace: senzație de lipsă de aer în
timpul efectuării unui efort fizic.

În evoluția unei boli cardiace (ex: stenoza mitrală), dipneea poate să

apară imediat la efort, fiind consecința hipertensiunii pulmonare
(dificultatea întoarcerii sângelui la inimă, stagnarea acestuia în
circulația pulmonară și creșterea presiunii în vasele pulmonare).

Absența agravării dispneei în timpul unui efort fizic indică o

Diferențierea dispneei de etiologie respiratorie de
dispneea de etiologie cardiovasculară.

• pacient cu semne atât de boală pulmonară,

cât și de boală cardiacă

test de efort cardiopulmonar

Testul de efort

video
„Este mult mai important să știm ce fel de bolnav are o
anumită boală decât ce fel de boală are pacientul.”
Sir William Osler (1849-1919)

„Nu există boli, ci numai bolnavi.”

Mircea Eliade (1907-1986)
 Bibliografie selectivă
1. Arsenescu Georgescu C. Compendiu de Medicină Internă.
Editura „Gr. T. Popa”, UMF Iași, 2014, pp. 19, 41.
2. Filip-Ciubotaru F. Medicina de familie. Simptom, Sindrom și
Boală. Editura Junimea Iași, 201, p 94.
3. Schwartzstein RM. Dispneea și Edemul Pulmonar. În
HARRISON. Medicină cardiovasculară. Editura ALL, 2014, pp.
32-46.
4. Stanciu C. Curs de Semiologie Medicală. Aparatul respirator.
Editura Junimea, Iași, 2002, p 20.