Modulul 20.

MI-I
NURSING IN PNEUMOLOGIE
specialitate - AMG II

Profesor : Lia Chiriac

0742821066
lia_chiriac@yahoo.com
Cuprins:

Cap I / Planul de nursing

•Culegerea și analiza datelor / informațiilor specifice afecțiunilor respiratorii.
•Identificarea problemelor de dependența la pacienții cu boli respiratorii,
• Stabilirea diagnosticelor de ingrijire specifice afecțiunilor respiratorii.

Cap II / Elaborarea planului de ingrijire

Interventii proprii si delegate ale asistentului medical in procesul de
nursing
 investigatii si tehnici de investigatie si nursing in pneumologie

•Examene paraclinice
•Imagistica aparatului respirator
•Examene laborator
•Examenul sangelui
•Examenul sputei
•Examenul lichidului pleural
•Explorarea functionala respiratorie/spirometria
Tehnici
•Toracocenteza-punctia pleurala
•Punctia biopsie pleurala
•Pleuroscopia
•Teste cutanate
-testarea cutanata la tuberculina-IDR
-vaccinarea BCG
-testul sudorii
•Endoscopia aparatului respirator( fibrobronhoscopia)
•Oxigenoterapia
•Pulsoximetria
•Gazometria
•Aerosoloterapia-nebulizarea

Ingrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii,

Efectuarea tratamentelor locale și generale in boli respiratorii

Regim igieno-dietetic: in boli respiratorii

Educație pentru sănătate

 Cap III / Evaluarea planului de ingrijire
•Evaluarea intervențiilor / îngrijirilor aplicate pe plan de îngrijire la pacienți cu
boli respiratorii
•Identificarea obiectivelor realizate / nerealizate.
•Restructurarea planului de îngrijire în cazul identificării problemelor conexe
•Aprecierea calității îngrijirilor și a rezultatelor obținute.
Planul de ingrijire
Procesul de ingrijire
Cele patru componente fundamentale ale procesului de ingrijire sunt:
1.Evaluarea pacientului / stabilirea starii de sanatate sau boala

existente, identificarea problemelor acutale sau potentiale de sanatate conducand

la formularea diagnosticului de ingrijire
2.Elaborarea unui plan logic de ingrijire / strict individualizat si dirijat in functie
de diagnosticul sau diagnosticele de nursing formulate
3.Realizarea planului de ingrijire / rezolvarea sau diminuarea problemelor de
dependenta ale pacientului
4.Evaluarea eficacitatii actiunilor de ingrijire /recorelarea, reformularea
permanenta a planului redactat initial in functie de evolutia starii de sanatate a
pacientului

Evaluarea pacientului implica urmatoarele patru etape:

▶Culegerea datelor;
▶Inregistrarea datelor;
▶Analiza datelor;
▶Formularea diagnosticului/diagnosticelor de ingrijire(nursing)
1.Culegerea datelor presupune colectarea informatiilor subiective si obiective
privind starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului
evaluat, atat in prezent, cat si anterior momentului evaluat.
Tipuri de informatii (date):

Dupa sursa informatiei:

Date directe: informatii obtinute de la pacient;
Date indirecte: informatii obtinute de la anturaj sau din documente medicale
anterioare.
Dupa caracterul informatiei continute:
Date subiective (simptome): senzatii si perceptii ale pacientului;
Date obiective (semne): modificari sesizabile de catre alte persoane (calificate sau
din anturaj) si/sau de catre pacient sau informatii oferite prin examene de laborator.
Dupa caracterul temporal al informatiei
Date actuale (prezente): valabile in momentul evaluarii si potential variabile;
Date anterioare (trecute): informatii asupra istoricului medical familial si personal.
Dupa potentialul de schimbare al continutului informatiei:
Date stabile (invariabile): date generale, cu caracter demografic (sex, rasa etc);
Date variabile: date generale (nume, nationalitate, stare civila, credinta
religioasa etc), date de examen fizic (varsta, TA, puls, t°C etc) sau valori ale
diferitelor examene de laborator la un moment dat (aspect electrocardiografic,
glicemie, uree, electroliti etc)

Modalitatile de culegere a datelor:

Culegerea informatiilor necesare pentru evaluarea pacientului se realizeaza prin
discutia cu acesta (eventual si cu anturajul sau), prin observare, examen fizic,
examene de laborator si consultarea documentelor medicale anterioare
existente.

Principalele modalitati de culegere a informatiilor despre pacient

Anamneza (istoricul, interviul pacientului):
Anamneza reprezinta discutia directa cu persoana ingrijita, la care se pot
adauga informatiile oferite suplimentar de catre apartinatori (familie, prieteni)
si datele inscrise in diferite documente medicale anterioare ale pacientului
(adeverin]e medicale, bilete de iesire din spital, rezultate ale unor examene
periodice de sanatate sau controale medicale, analize sau alte examene de
laborator, retete sau prescriptii medicale)
Interviul permite cunoasterea nemijlocita a starii de sanatate si boala a persoanei
ingrijite, a conditiilor de viata si munca a acesteia, a gradului de instructie, profilului
psihic si gradului de realizare si satisfacere a nevoilor fundamentale de independenta
si autoingrijire ale acestuia.
Modul de desfasurare si calitatea interviului realizat sunt determinante pentru
calitatea procesului de ingrijire si reprezinta adevarata masura a profesionalismului,
experientei, personalitatii si talentului asistentului medical.
Conditii indispensabile:
Asigurarea unui climat extern confortabil si intim pentru pacient in cursul discutiei;
Garantarea confidentialitatii datelor furnizate de pacient;
Realizarea unei atmosfere psihice adecvate, caracterizate de increderea si respectul
reciproc pacient-asistent, comunicare, ascultare si acceptare a datelor furnizate, fara o
interpretare subiectiva sau partizana a acestora de catre personalul medical.
In acest scop, dupa prezentarea propriei persoane catre interlocutor, este
recomandabil ca asistentul sa-i explice pacientului, in termeni simpli si generali,
modalitatea de desfasurare ulterioara a discutiei, scopul acesteia si modul in care vor
fi folosite datele obtinute, in interesul pacientului, pentru realizarea procesului de
ingrijire si a actului medical.
Pentru a realiza un interviu reusit cu pacientul, asistentului medical ii sunt necesare
o serie de calitati si abilitat practice:
•Capacitatea de a a asculta cu atentie si a formula intrebari adecvate;
•Observatia, analiza si interpretarea datelor inregistrate;
•Puterea de sinteza a datelor obtinute;
•Capacitatea de valorificare a datelor si incorporarea a lor intr-un plan de ingrijire
Datele obiective
examen fizic ➫ observatie ( vaz, auz, miros ,simt tactil –palpare)
Observatia se desfasoara continuu, atat pe durata interviului, cat si in cursul
examenului fizic al pacientului.
Examenul fizic poate avea loc inainte de anamneza, in cursul acesteia sau dupa
finalizarea discutiei cu pacientul. Aceasta ultima modalitate este preferabila,
deoarece finalizarea discutiei permite aflarea tuturor informatiilor relevante pentru
actuala stare de sanatate a pacientului si, in consecinta, efectuarea unui examen
fizic mai avizat si atent asupra potentialelor probleme anticipate.
Realizarea examenului fizic implica si utilizarea unor instrumente medicale
specifice
2 .Iregistrarea datelor pacientului in baza de date
Toate informatiile obtinute despre pacient sunt inregistrate intr-o baza de date,
traditionala sau informatizata. Aceasta poate fi reprezentata de foaia de observatie,
registrul medical sau dosarul al pacientului
Analiza si interpretarea datelor
Utilizarea datelor obtinute si inregistrate are ca scop identificarea si ierarhizarea
problemelor de ingrijire ale pacientului evaluat, analiza gradului de independenta
sau dependenta al acestuia in satisfacerea necesitatilor sale.
Finalitatea analizei si interpretarii datelor o constituie formularea diagnosticului de
ingrijire al pacientului si elaborarea planului individualizat de nursing al celui
ingrijit.
Vor fi analizate si ierarhizate in functie de gradul de dependenta observat in
realizarea lor, prioritatea fiind acordata initial necesitatilor somatice. or fi analizate
si ierarhizate in functie de gradul de dependenta observat in realizarea lor,
prioritatea fiind acordata initial necesitatilor somatice.
Datele obtinute sunt analizate in functie de gradul de satisfacere si realizare
autonoma a necesitatilor fundamentale somatice, psihice, socio-culturale, religioase
si spirituale ale pacientului evaluat.
Se intocmeste astfel lista principalelor probleme de ingrijire ale pacientului,
pornind de la cele somatice spre cele psihice si spirituale, ierarhizate in functie de
gradul constatat de dependenta a pacientului in satisfacerea lor.
Problema de ingrijire -orice situatie care ameninta sau ar putea ameninta starea de
sanatate a pacientului, implicand o interventie de ingrijire
Diagnosticul de ingrijire (nursing) - finalizarea actului de evaluare a pacientului
Problemele actuale (prezente, existente) sau potentiale de sanatate ale pacientului
evaluat, care pot fi rezolvate specific prin interventii de nursing sunt identificate si
definite drept diagnostice de ingrijire.

Diagnosticele de ingrijire nu sunt diagnostice medicale!

Trebuie sa includa urmatoarele aspecte obligatorii:
•Definirea problemei de ingrijire;
•Definirea manifestarilor caracteristice Manifestarile caracteristice unui diagnostic
actual de ingrijire includ un cumul de manifestari subiective (simptome) si obiective
(semne).

Diagnosticele actuale de nursing sunt singurele diagnostice de ingrijire redactate

sub forma unui enunt compus din trei elemente distincte.
Primul element este reprezentat de diagnosticul de ingrijire, al doilea este
reprezentat de factorii cauzali (etiologici), introdusi prin formula de legatura
“determinat/cauzat de”, iar al treilea element este reprezentat de manifestarile
clinice majore sau minore, subiective sau obiective care sustin diagnosticul
formulat, fiind introduse prin elementul de legatura “manifestat prin”, urmat de
enuntul acestor manifestari (fie in termenii unor argumente clinice, fie sub forma
direct exprimata de catre pacient)
Exemple Diagnostice nursing:
1. Anxietate determinata de evolutia imprevizibila a episoadelor de astm bronsic
manifestata prin afirmatii de tipul “ma tem ca nu voi mai putea respira de loc”, “ma
tem ca am sa mor”
2. Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice manifestata prin dispnee cu
ortopnee, wheezing si tuse
3. Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin
insomnie.
4.Dificultate in a se alimenta datorita dispneei si anexitatii manifestate prin inapetenta.
5. Dificultate in a respira datorita inflamatiei mucoasei si spasmului musculaturii
bronsice manifesttata prin dispnee si wheezing
6. Alterarea functiei circulatorii datorita palpitatiilor si nelinistii manifesta prin HTA
7. Alterarea functiei respiratorii datorita aparitiei obstructiei bronsice manifestata prin
accese de dispnee paroxistica si tuse cu expectoratie mucopurulenta.
8.Disconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste.
9.Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin
dispnee, respiratie superficiala, tahicardie
10.Diminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze manifestata
prin cianoza
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a respira:
Alterarea vocii
Manifestari de dependenta:
Disfonie
Afonie
Dispnee ( respiratie dificila)
Manifestari de dependenta:
Ortopnee
Bradipnee
Tahipnee
Tuse
Hemoptizie
Mucozitatii
Amplitudine modificata
Hipoventilatie
Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul
Zgomote respiratorii
Obstructia cailor respiratorii
Manifestari de dependenta:
Respiratie dificila pe nas
Prezenta unor secretii abundente
Epistaxis
Deformari ale nasului
Stranutul
Aspiratia pe nas sau sforaitul
Cornaj
Tirajul
Nevoia de a misca si a avea o postura buna
Probleme de dependenta
Imobilitate
Manifestari de dependenta
Absenta sau diminuarea miscarilor
Atonie musculara
Diminuarea interesului pentru miscare
Necoordonarea miscarilor
tulburari prin lipsa sau diminuarea miscarilor normale (tremuraturi, tulburari de mers,
etc.)
Postura inadecvata
Manifestari de dependenta
oboseala musculara
pozitii inadecvate date de boala
dificultate in schimbarea pozitiei
Circulatie inadecvata
Nevoia de a dormi si a se odihni
Probleme de dependenta
Insomnia / somn perturbat: dificultate in respiratie,tuse, teama
Manifestari de dependenta
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Apatie
Neliniste
Confuzia
Iritabilitate
Sentiment de tristete, depresie
Concentrare scazuta, oboseala
Hipersomnia
Manifestari de dependenta
somnolenta
letargie
oboseala
Inactivitate
Disconfort
Manifestari de dependenta
iritabilitate
indispozitie
diaforeza, dureri musculare
Semne generale:
-stare de rau general
-inapetenta, anorexie
-scadere ponderala
-oboseala, fatigabilitate
-febra, frison
Asist. medical trebuie sa recunoasca aceste semne si sa aprecieze caracterul lor de
urgenta
Semne functionale :
Tusea /controlata de centrul respirator bulbar
-act reflex declansat de iritarea anumitor zone (reg aritenoida,pleura, faringe, laringe,
esofag, stomac, reg de bifurcatie bronsica);declansata de infectii, expunerea la un agent
fizic, chimic
-act de protectie –evacuarea continutului arborelui bronsic(secretiilor)
Clasificare:
-tuse productiva cu expectoratie / infectii ale cailor respiratorii inferioare ,bronsite,
pneumonii, bronsiectazii, supuratii pulmonare/apare la schimbarea pozitiei corpului
-tuse seaca , neproductiva/iritativa, infectii ale cailor resp superioare , pleurita,prima
faza a TB pulmonare,CBP
-dupa intensitate / tuse voalata,stinsa, tuse zgomotoasa , latrataoare
-dupa tonalitate /tuse ragusita (laringite), tuse chintoasa (accese spastice,repetitive
urmate de inspir profund suierator)
-tuse matinala, tuse nocturna, tuse cronica
-tuse de efort, tuse pozitionala, tuse emetizanta (varsaturi dupa accese
prelungite de tuse)
Interventii:
Educatie /evitarea fumatului / mentinerea unui temperaturii si umiditate a aerului
ambiental (21-22 C), nu uscat, respiratie pe nas
Combaterea tusei prin antitusive in functie de caracterul acesteia
Hidratare corespunzatoare
Incurajarea eliminarii secretiilor /colectarea sputei pt examene de laborator;
fluidifierea secretiilor; aspectul sputei
Expectoratia-eliminarea sputei(continutul patologic al arborelui traheo-bronsic)
prin tuse
Sputa-examen macroscopic(cantitate,consistenta, culoare,miros), ex laborator
Cantitate mica(50-100ml/24h)-astm bronsic, bronsite
Cantitate medie,abundenta(100-300ml/24h)-bronsiectazii, TB pulm forma cavitara
Cantitate masiva(peste 300ml)-abcesele pulmonare/vomica-peste 500-1000ml
Aspect – sputa seroasa /sputa aerata ,spumoasa in IC stg, edemul pulmonar
-sputa mucoasa (hipersecretia glandelor mucoasei bronsice) /alba sidefie,aderenta,aerata/
in bronsite ,astm bronsic
-sputa muco-purulenta(proces infectios)/ mucus si puroi, galben verzuie/in bronsite
,bronsiectazii,abcesele pulmonare
-sputa sero-muco-purulenta/ in supuratiile cronice

-sputa hemoptica/ amestec de mucus si sange

aerata rozie-edemul pulmonar
cu firisoare de sange-stenoza mitrala, bronsiectazii
ruginie-CBP
Interventii:
Tehnici de drenaj postural pt favorizarea expectoratiei
Respectarea conditiilor de colectare a sputei
Notarea carecteristicilor acesteia
Se va informa medicul asupra modificarilor care pot aparea
Hemoptizia/ eliminarea de sange rosu, proaspat ,aerat, provenit din caile aeriene, in urma
unui efort de tuse prin expectoratie
-duce la aparitia anxietatii la pacient , anturaj > supraevaluarea volumului
-diagnostic diferential(HDS,epistaxis) , etiologic > conduita terapeutica adecvata
Cauze multiple:
-Tuberculoza pulmonara,micoze pulm (aspergillus spp)
-neoplasmul bronho-pulmonar
-bronsiectazia,infarctul pulmonar
-pneumonii ,stenoza mitrala
-sindroame hemoragipare,tromboembolismul pulmonar(TEP)
-anevrism aortic disecat in caile aeriene
Cantitate
-mica/50-150ml
-medie/150-250ml
-mare / 250-500ml
-hemoptizia fulminanta/ peste 500ml ,produsa rapid,urmata de soc hemoragic
Semne premonitorii:
-sanzatea de gadilitura traheala ce apare dupa tuse
-senzatia de caldura
-dispnee
-gust usor metalic,sarat in gura
-cefalee,ameteli
HDS( hemoragia digestiva superioara)-inchisa la culoare cu aspect de “zat de cafea”,pH
acid ,insotita de greata si varsaturi, exteriorizata prin hematemeza/bolnav cu
antecedente digestive
-eroare/pacientul inghite sangele de hemoptizie >hematemeza
-examen al cavitatii bucale,nazale
Semne ,simptome asociate:
-anxietate,paloare faciala
-transpiratii reci
-dispnee cu tahipnee
-tahicardie si hipotensiune
-lipotimie, febra,subfebrilitate
Interventii:
-linistirea pacientului
-anuntarea medicului
-pozitie semisezanda,repaos absolut
-supravegherea pacientului, masurarea functiilor vitale,determinarea cantitatii
-pregatirea materialelor pt diferite investigatii(radiografie pulmonara), prelevarea de
sange
Dispneea- tulburare de ritm, frecventa si intensitate a respiratiei,inconstienta sau
resimtita de pacient ca un disconfort,”sete de aer”,sufocare
-nu toate starile de dispnee sunt de natura pulmonara( insuf cardiaca, afectiuni psihice)
Caracteristici:
-modificari de frecventa, amplitudine si regularitate >travaliu ventilator crescut
-efort inspirator mare > cresterea duratei inspirului
zgomot prelungit( stridor) la nivelul laringelui
tiraj (discrepanta dintre forta aplicata pt intrarea aerului si posibilitatile de dilatare a
plamanului )
wheezing(suierat)<obstructia bronhiilor principale
•Dispneea pacientului pulmonar sau cardiac poate dura si ani pana apare
hipoxemia(scaderea presiunii partiale a O2 din sange) si hipercapnia(cresterea
presiunii partiale a CO2 din sange)
•Hipoxemia si hipercapnia stimuleaza chemoreceptorii din centrul respirator bulbar >
cresterea travaliului respirator
•Cand travaliul respirator nu mai creste (rezerve epuizate)>ventilatie insuficienta
>cianoza
•Clasificare:
-Dispnee de efort (pneumonii,insuf cardiaca),de la ef mari la ef mici
-dispnee de repaos(ortopnee) /stari avansate ale dispneei de efort /care apare acut –
tromboembolism pulmonar de obicei insotit si de durere toracica
-dispnee de decubit /se amelioreaza in sezut
-dispnee paroxistica (nocturna) –astm bronsic , edem pulmonar
-dispnee permanenta /insuf cardiaca,pneumotorax
-dispnee inspiratorie /corp strain ,edem al glotei
-dispnee expiratorie /astm bronsic, emfizem
-dispnee tahipneica
-dispnee bradipneica
Semne asociate:
respiratorii/tuse cu expectoratie,durere toracica, cianoza
cardiace / tahicardie, HTA
Interventii:
-combaterea anxietatii pacientului
-aprecierea caracteristicilor dispneei si a semnelor ce o insotesc
-asezarea in pozitie sezand sau semisezand
-oxigenoterapie
-administrarea medicatiei recomandata de medic
Durerea toracica
Caracteristici:
-creaza disconfort
-limiteaza miscarile pacientului,modificata de schimbarile de pozitie sau effort
-difera ca localizare , mod aparitie si intensitate
-nu intotdeauna exprima o afectiune la nivelul ap. Respirator
Cauze >multiple
-afectiuni ale ap. respirator(pneumonii,pneumotorax,pleurezii,embolii pulmonare,chist
hidatic,tumori pulmonare)
-afectiuni extrapulmonare (reumatice,cardiovasculare,digestive,musculo-scheletice)
 Interventii:
-combaterea anxietatii pacientului
-aprecierea caracteristicilor dispneei si a semnelor ce o insotesc
-asezarea in pozitie sezand sau semisezand
-oxigenoterapie
-administrarea medicatiei recomandata de medic
Caracteristici ale durerii toracice
-creaza disconfort
-limiteaza miscarile pacientului,modificata de schimbarile de pozitie sau effort
-difera ca localizare , mod aparitie si intensitate
-nu intotdeauna exprima o afectiune la nivelul ap. Respirator
Cauze >multiple
-afectiuni ale ap. respirator(pneumonii,pneumotorax,pleurezii,embolii pulmonare,chist
hidatic,tumori pulmonare)
-afectiuni extrapulmonare (reumatice,cardiovasculare,digestive,musculo-scheletice)
Durerea in pneumonii,tumori chisturi, TBC,supuratii > stearsa,vaga
Parenchimul pulmonar este insensibil la durere ( durerea toracica este intotdeauna
urmarea unor afectiuni ce afecteaza structurile vecine)
Durerea traheo-bronsica-caracter de arsura retrosternala(bronsite ac)
Durerea pleurala -surda,progresiva,se accentueaza la respiratie, tuse,modificari ale
pozitiei
Astmul,emfizemul, bronsiectaziile, unele forme de TBC – nu apare durere
Interventii :
-observarea caracteristicilor durerii( localizare ,intensitate,mod de aparitie ,factori
declansatori, factori agravanti)
-observarea pozitiei pacientului/pozitia antalgica
-monitorizarea functiilor vitale
-anuntarea medicului in caz de modificari ale starii pacientului
-administrarea tratamentul prescris de medic
-evaluarea eficacitatii tratamentului administrat
Semne fizice
Cianoza-coloratie albastruie-violacee a tegumentelor si mucoaselor ,mai accentuata la
extremitati si perioral(desaturare a sangelui capilar,semn tardiv al hipoxiei)
-insotita de agitatie,transpiratii abundente, tahicardie, confuzie
Hipocratism digital
-aspect de “bete de tobosar”(modificarea extremitatilor distale ale degetelor)
-modificarea unghiilor ce cuprinde accentuarea curburilor/apar convexe
-modificarea partilor moi ale falangelor prin ingrosarea tegumentelor
-modificarea partilor osoase
Conditii patologice care pot induce :
-tumori pulmonare maligne/2/3 din cazuri
-afectiuni bronho-pulmonare cronice(TBC pulmonara,emfizem,bronsiectazii
-boli cardiovasculare( anevrism aorta,endocardite bacteriene,valvulopatii
congenitale,cardiopatiile congenitale)
-hepatopatiile cronice(ciroca hepatica)
Transpiratia
-poate fi semn de hipertermie ( viroze respiratorii,rinofaringite,TBC
pulmonara,pneumonii,pleurezii,tromboembolii pulmonare,suprainfectile neoplasmului
pulmonar)
-poate evoca hipercapnie ( cresterea CO2 in sange)
Examenul fizic
Inspectia-aduce informatii cu privire la structura toracelui si starea ap respirator
configuratia,forma toracelui
- torace in “butoi”/diametrul antero-posterior marit ,pare in inspir
permanent(emfizem ,astm bronsic)
-torace paralitic (TBC pulmonar,cancer, supuratii cronice)
-torace rahitic /stern deformat,turtit in portiunea inferioara ( rahitism,traumatisme
toracice)
-torace conoid /trunchi de con cu baza in jos (hepatomegalii,splenomegalii,ascita)
Frecventa si amplitudinea respiratorie /val normale intre 16-20/min
-difera in functie de varsta si sex
-tipuri normale de respiratie( costal superior la femei/ costo-abdominal la barbati si
copii)

Palparea / se va evalua amplitudinea respiratorie ,identifica zonele dureroase

Percutia / sonoritate pulmonara
modificari patologice
-submatitate ,matitate(abolirea sonoritatii in pleurezii)
-hipersonoritate (emfizem,abcese pulmonare,pneumotorax)
Auscultatia pulmonara /se foloseste stetoscopul
-murmur vezicular(fiziologic)>patologic mv inasprit (procese inflamatorii ),mv
diminuat (pleurezii,obezitate),mv abolit (tumori pulmonare,corpi straini
intrabronsici,pleurezii masive)
sunete anormale
-raluri bronsice crepitante, subcrepitante (pocnituri fine)/bronsite,TBC
pulmonara,pneumonii,edem pulmonar)
-raluri br ronflante (sforait)/BPOC
-raluri sibilante(fluierat)/astm,bronsite,bronsiectazii
-frecatura pleurala (scartait)-pleurite,nu se modifica dupa tuse
Planul de ingrijire in pneumologie

nevoia

diagnostic
evaluare
nursing

nursing

Interventii
obiective
delegate

Interventii
autonome
Cap II / Interventii propii si delegate
Investigatii radiologice si imagistice /pregatirea pacientului
Radiografia pulmonara (postero-anterioara si de profil)
Rolul asistentului medical
➣pregatirea pacientului-psihica /se explica pacientului procedura si se obtine acordul
-conducerea la serv de radiologie,foia de observatie
-comportarea in timpul examinarii -ortostatism in apnee dupa inspiratie profunda
➣pregatirea fizica / transportul pacientului

Bronhoscopia flexibila (fibrobronhoscopia) / investigatie invaziva

Def: este o metoda de explorare endoscopica care permite vizualizarea directa a cailor
respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.
-fibrobronhoscopul construit in 1966 de Shigeto Ikeda / o vizualizare mai buna a
cailor aeriene mici si periferice ceea ce era imposibil cu bronhoscopul rigid.
-exista instrumentar accesoriu care se introduce pe canalul de lucru si cu ajutorul
caruia sunt posibile diverse tehnici speciale: pense de biopsie, de corpi straini, perii de
brosaj, electrod electrocauter, fibra laser
a. indicatii diagnostice:
- pneumonie recurenta sau persistenta
- tuse persistenta
- hemoptizie
- aspecte radiologice anormale: adenopatie hilara sau mediastinala,
infiltrate,
atelectazii, ascensionarea diafragmului
- disfonia
- pneumopatii interstitiale difuze
- stadializarea cancerului pulmonar
- evaluarea leziunilor cailor aeriene posttraumatic
- evaluarea si supravegherea transplantului pulmonar
b. indicatii terapeutice:
- tratamentul stenozelor traheo-bronsice
- montarea stenturilor sau protezelor endobronsice
- rezectii tumorale endobronsice
- extragerea corpilor straini
- crioterapie
- laserterapie
- electrocauter
- bronhoaspiratii – hemoptizii, supuratii pulmonare
c. indicatii speciale:
- intubatia cu ghidaj bronhoscopic
- ghidarea traheostomiei percutanate
- ecografia endobronsic (EBUS)
- administrare locala de medicamente
CONTRAINDICATII
Bronhoscopia trebuie sa fie precedata de anamneza, examen obiectiv clinic si
probe paraclinice curente (EKG, spirograma, radiografie pulmonara fata si profil).
Contraindicatii respiratorii:
- astm bronsic in criza
- disfunctii ventilatorii cu scaderea VEMS sub 25%
- hemoptizii masive recent oprite
Contraindicatii cardiovasculare:
- infarct miocardic mai recent de trei luni
- angina pectorala instabila
- tulburari de ritm cardiac majore
Alte contraindicatii:
- bolnavi in stadii terminale
- varsta inaintata
- pacienti cu boala comitiala (xilina scade pragul convulsigen)
- deficit de coagulare (pentru biopsie)
COMPLICATII
complicatii majore legate de biopsia transbronsica: pneumotoraxul si
hemoragia, putand necesita interventii de terapie intensiva.
alte complicatii posibile sunt: laringospasm, bronhospasm sever, tuse excesiva,
desaturare usoara, hipoxemie moderata, aritmii cardiace, si extrem de rar edem
pulmonar acut sau infarct miocardic.

Se poate efectua bronhoscopia pe doua cai:

-pe cale nazala , la care se poate efectua o anestezie locala mai rapida si mai simpla,
dar care nu asigura o anestezie corespunzatoare a traheei; din acest motiv este mai
putin utilizata mai ales ca este mai putin comoda decat cea pe cale bucala

-pe cale bucala, oferind avantajul unui examen satisfacator al faringelui in timpul
anesteziei locale si in timpul patrunderii bronhoscopului flexibil si permite
anesteziere de calitate a traheei / este foarte utila la intubatia orotraheala asistata a
pacientului
Se efectueaza in compartimentul de bronhologie sau la patul pacientului in
functie de starea acestuia
Pregatirea materialelor necesare
- medicamente pt anestezia locala (lidocaina-1%) / se realizeaza prin difuziune
transmucoasa si ofera un timp de 15-20 de minute suficient pentru un examen / in
cazul abordului nazal se unge bronhoscopul cu gel cu xilina 2%, dupa patrunderea
bronhoscopului in trahee, cat si la patrunderea in bronhiile primitive, se instileaza un
supliment de anestezic (cate 2 ml).
- comprese , manusi ,seringi,ser fiziologic etc
- trusa de urgenta
- recipiente de colectare a sputei
-fibroscopul si anexele
-mijloace de racordare a O2
Pregatirea psihica a pacientului
- se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii
- se anunta pacientul sa nu manance in dimineata examenului
Pregatirea fizica a pacientului
-cu 1-2h inainte , se administreaza pacientului medicamente antitusive si anxiolitice
-se aseaza pacientul in semisezand sau sezand
-se monitorizeaza functiile vitale
Anestezia locala in trei timpi faringian, laringian,traheal
Introducerea fibroscopului de catre medic
Tehnici de prelevare
a. Aspiratul bronsic
-se instileaza 5-10 ml ser fiziologic la temperatura corpului intr-un anumit teritoriu,
urmat de recuperare prin aspirare /aduce date de citologie, bacteriologie
 b.Brosajul (periajul) bronsic
-se periaza peretele bronsic cu perii flexibile ghidate prin fibrobronhoscop sub control
vizual (proximal) sau radioscopic (periferic)
-se efectueaza frotiu direct /aduce date de citologie, bacteriologie
c.Biopsia bronsica
-utilizeaza pense flexibile introduse prin canalul de lucru
-preleveaza materialul bioptic direct sub control vizual
-foarte importanta, este principala metoda de diagnostic histologic
-complicatii – sangerari cel mai adesea mici
d.Lavaj bronho-alveolar (LBA)
-cea mai uzuala explorare semiinvaziva a teritoriilor pulmonare distale
-fibrobronhoscopul blocheaza o bronhie segmentara sau subsegmentara
-se instileaza ser fiziologic steril, la temperatura corpului, instilatia fiind
fractionata (cate 20 ml)
-lichidul este recuperat imediat fractionat prin aspirare lenta
-se folosesc 100-200 ml ser fiziologic
-recuperare buna inseamna 50-70% din serul instilat
-complicatii rare – sangerare redusa , scaderea PaO 2, sindrom febril
 
 
e.Punctia ganglionara transbronsica
- in adenopatii mediastinale sau hilare
-se punctioneaza prin peretele bronsic cu ace metalice sub directa vizualizare
(fig.7-8)
-se aspira pe ac material peribronsic

Reorganizarea locului de munca / sterilizare la rece a fibroscopului ,trimiterea

probelor prelevate la laborator

Monitorizarea pacientului / dupa tehnica nu bea si nu mananca 1.5-2h pana la

disparitia anesteziei
 

Bronhoscopia rigida- Majoritatea pacientilor la care se efectueaza

bronhoscopie rigida necesita anestezie generala, de obicei cu un narcotic
intravenos
-indispensabila in multe interventii cum sunt: rezectii Laser, stentare bronsica,
electrocauterizare, crioterapie, dilatare endoluminala.
Tomografia computerizata toracica
Tomografia computerizată (CT) este o tehnică de investigaţie imagistică ce foloseşte
razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor pulmonare
O substanţă iodată (substanţa de contrast) poate fi folosită la recomandarea
medicului pentru a vizualiza mai bine structurile /administrare iv

Contraindicatii
-femei însărcinate
-dacă femeia alăptează: în acest caz, trebuie sfătuită să apeleze la alimentaţia
artificială (să folosească un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile după folosirea
substanţei de contrast necesară efectuării tomografiei
-dacă pacientul este alergic la vreun medicament, inclusiv la substanţa de contrast
- pacientul are vreo afecţiune cardiacă, precum insuficienta cardiacă
-dacă are sau a avut vreo afecţiune renală
-dacă are astm bronşic
-dacă are probleme cu glanda tiroida
-dacă pacientul este claustrofob (devine agitat în spaţii înguste); în acest caz,
pacientul va trebui sedat
Pregatirea psihica si fizica a pacientului
-completarea de pacient a unui chestionar
-cu 4 ore inainte nu trebuie sa consume alimente si bauturi alcooloce,cafea
carbogazoase
-inainte se efectueaza un set de analize(uree ,creatinina)
-va fi asezat in decubit dorsal pe masa aparatului,sa stea nemiscat ,fara bijuterii
-administrarea substantei de contras iv prin cateter venos periferic
-cei claustrofobi vor fi sedati
-sfatuiti sa bea cat mai multe lichide dupa ex pt favorizarea eliminarii subst de
contrast

Rezonanta magnetica toracica(RMN)

-se foloseste de un camp magnetic si de impulsuri de radiofrecventa
-este minim invaziva,atraumatica si neiradianta
-ofera un contrast mai bun intre structurile patologice si cele normale
elimina artefactele osoase ,poate fi repetata fara risc de iradiere
Contraindicatii
Obezitate morbida
Femei insarcinate
Persoane claustrofobe
Persoane purtatoare de implanturi metalice
Pregatirea pacientului
-completarea formuralui de acord
-pregatirea psihica si fizica/explicarea procedurii,scoaterea obiectelor de metal
pacientul trebuie sa se dezbrace
capul, toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul
nemiscat; masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care contine magnetul /masa
pe care se intinde pacientul poate fi tare, iar camera poate fi rece in interiorul
scannerului, pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscandu-se; de
asemenea, se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii /unele aparate
prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot; este foarte
important ca pacientul sa nu se miste in timpul scanarii
pacientul va putea comunica printr-un microfon
In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast, aceasta va fi
administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. Substanta de
contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute/ un RMN dureaza de obicei 30 pana
la 60 minute, dar se poate prelungi pana la doua ore
In cazuri rare, poate aparea:
- furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de
metal
- incalzirea zonei care se examineaza; acest lucru este normal; medicul specialist
trebuie informat daca apare senzatie de greata, voma, cefalee, ameteala, durere sau
dificultati de respiratie
Scintigrafia pulmonara
-se realizeaza cu ajutorul izotopilor radioactivi
Contraindicata in sarcina
Indicatii
-diagnosticul emboliei pulmonare,neoplasmului pulmonar

-bilantul etiologic al HTA pulmonara cr

a) de perfuzie/ administrarea iv a u substantei radioactive (technetiu 99)
b) de ventilatie / administarea inhalatorie de xenon 133
Pregatirea pacientului
-psihica / informarea si completarea formularului de acord
-fizica / nu manaca in dimineata investigatiei ,intrerupe medicatia pt o zi
in cazul a, pacientul este plasat succesiv in diferite
pozitii(dorsal,lateral,ventral,oblic)
in cazul b, se foloseste piesa bucala si masca faciala
Imagini scintigrafie
pulmonara

CT Imagini CT torace
RMN
Ecografia pleurala
Def :vizualizarea diferitelor structuri anatomice cu ajutorul ultrasunetelor. Principiul
ecografiei este asemanator celui sonar si consta in emiterea de ultrasunete de catre o
sonda speciala.
-este o metodă nedureroasă, total non invazivă, lipsită de efecte secundare directe, și
care reduce nevoia de a expune pacientul la radiografii repetate sau la computer
tomografii.
Scop: explorator / pleurezii, pneumonii, pneumotorax, afecțiuni pulmonare
interstițiale, afecțiuni ale diafragmului
Pregatirea materialelor necesare /ecograf, paravan
Pregatirea pacientului
-psihica / obtinerea acordului
-fizica / nu necesita o pregatire prealabila /pozitia in functie de starea
pacientului,sezand,ortostatism

Explorariri functionale pulmonare

Spirometria : tehnica de evaluare a capacitatii respiratorii care masoara cantitatea de

aer pe care o persoana o poate inspira sau expira.
Scop : explorator
Este utila in diagnosticul si urmarirea evolutiei unor afectiuni respiratorii ca: BPOC –
bronhopneumopatia cronica obstructiva care poate fi de 2 feluri emfizematoasa sau
bronsitica,
astm bronsic,
bronsita cronica asmatiforma.
fibroza pulmonara
Spirometria se face cu ajutorul unui dispozitiv – SPIROMETRU – care masoara
cantitatea de aer pe care un subiect o poate inspira sau expira voluntar.
Inainte de efectuarea spirometriei:
– se înregistreaza datele pacientului (inaltime, greutate, varsta) pe baza carora se
calculeaza valorile spirometrice de referinta (prezise, normale) la care se raporteaza
cele masurate in cazul pacientului.
Pregatirea pacientului
Se evita
– consumul de alcool , cu 4 ore inainte;
– mesele copioase, cu 2 ore inainte;
– fumatul, cu 1 ora inainte;
– exercitii fizice intense, cu 30 minute inainte;
– haine care impiedica expansiunea toracelui/abdomenului

Subiectul trebuie sa:

– stea asezat pe un scaun cu spatele drept, capul in extensie (aplecarea capului inainte
ingusteaza caile aeriene superioare) si cu nasul pensat cu o clema nazala;
– respire printr-o piesa bucala (buzele pacientului strans lipite pe aceasta) conectata la
sistemul de masurare;
– inspira si expira initial normal prin aparat;
– apoi inspira profund si expira puternic si cat mai rapid;
Contraindicatii
– hemoptizia si pneumotoraxul (sange, respectiv aer in cavitatea pleurala);
– bolile cardio-vasculare instabile: infarct miocardic recent, trombembolism
pulmonar recent, hipertensiune necontrolata;
– anevrisme (cerebrale, aortice);
– interventii chirurgicale abdominale, toracice si oftalmologice recente;
Complicatii
– lipotimie, datorita hiperventilatiei
– sincopa, datorita expirului fortat prelungit
– criza de bronhospasm declansata de expirul profund, la pacientii cu astm bronsic.
Parametrii care pot fi evaluati prin spirometrie sunt:
– Volumul maxim expirat in prima secunda (VEMS sau FEV1) – cat aer poate sa
expire o persoana in prima secunda, dupa ce a efectuat o inspiratie cat mai profunda
posibil.
– Capacitatea vitala fortata (CVF) – cantitatea totala de aer pe care o persoana o
poate expira dupa ce a efectuat o inhalatie cat mai profunda posibil.
– Raportul VEMS/CVF (Indice Tiffneau) – cat din aerul total expirat poate fi
dat afara din plamani in prima secunda (altfel spus, cat de repede poate o
persoana sa isi goleasca plamanii de aer).
– PEF – fluxul maxim obtinut in urma unui expir maximal fortat (expresia
fluxului de aer in caile respiratorii mici).
– FEF 25, 50, 75 – fluxuri maximale obtinute cand a mai ramas in plaman
25%, 50%, 75% din CVF (utile pentru diagnosticul precoce al afectiunile
obstructive prin afectarea cailor respiratorii mici).
 Spirometria cu test bronhodilatator (BDT)
-Se face o spirometrie initiala, apoi se utilizeaza 2–4 pufuri de Ventolin (100 mcg)
prin intermediul unui spacer si se asteapta un interval de 20–30 de minute pentru a se
produce bronhodilatatia, dupa care se reia explorarea respiratorie.
-Reversibilitatea bronsica reprezinta cresterea cu minimum 12% sau 200 ml a VEMS
(volum expirator maxim pe secundă sau FEV1) după administrarea unui
bronhodilatator cu actiune rapida (Ventolin) / diagnostic diferential astm -BPOC

Teste de provocare bronsica

-se efectuează doar in servicii specializate /durata unui test de provocare bronsica
este de aproximativ 1-2 ore.
Scop : explorator /depistarea unei hiperreactivitati bronsice (HRB)
Contraindicatii absolute:
limitare severa a fluxului de aer (FEV1 sub 50% din prezis sau sub 1L);
infarct miocardic sau AVC in ultimele 3 luni;
hipertensiune arteriala necontrolat terapeutic;
anevrism de aortă diagnosticat (cunoscut)
Contraindicatii relative:
limitare moderata a fluxului de aer (FEV1 sub 60% din prezis sau sub 1,5L);
inabilitatea de a realiza o spirometrie acceptabila;
sarcina;
mame care alapteaza.
-metoda cea mai folosita pentru măsurarea HRB consta in masurarea modificarii
VEMS dupa administrarea pe cale inhalatorie de metacolina sau histamina in
concentratii crescande, iar rezultatul este exprimat drept concentratia (sau doza) de
metacolina care determina scaderea VEMS cu 20% fata de valoarea initiala / metoda
laborioasa, scumpa

-alta metoda presupune inhalarea de acetilcolina sub forma de aerosoli 1%, care va
produce la persoanele sanatoase o scadere a VEMS-ului cu 10%, iar la cei
hiperreactivi - cu 20%, sau mai mult /se utilizeaza practic numai in caz de astm
bronsic pentru confirmarea diagnosticului

Ergospirometria sau testul cardio-pulmonar -un test combinat, care evalueaza

abilitatea sistemului cardiovascular si al celui respirator de a asigura schimburile
metabolice, schimburile gazoase intre celule și mediul inconjurator.
indicatia medicala -una dintre cele mai importante este diagnosticul diferential al
dispneii
Pletismografia- Bodyplethysmografie
Def : metoda neinvaziva cu ajutorul careia se analizeaza difuzia gazelor/ masoara
cantitatea de oxigen si a altor gaze care ajung intr-un minut in saculetii de aer din
plamani, aleveolele. / se poate stabili care este gradul de absorbtie al gazelor din sange,
la nivelul plamanilor
( capacitatea plamanilor de a absorbi sau de a elibera oxigenul),rezistenta cailor aeriene
Scop : explorator

Pregatirea pacientului
Pacientul sta intr-o cabina inchisa, etansa, de dimensiunea unei cabine telefonice. El
respira printr-o piesa bucala intr-un aparat de masura în afara cabinei. Mișcarile de
respiratie schimba presiunea in plamani. Printre altele, acest lucru poate fi folosit
pentru a calcula presiunea în alveole (presiunea alveolara)
Se pot calcula valori suplimentare de la diferiti parametri masurati si se poate afisa
intr-o diagrama.
Un avantaj important al pletismografiei intregului corp asupra spirometriei este ca
ofera rezultate fiabile chiar si in cazul pacientilor cu o capacitate mai mica de a
coopera.
Gazometria sanguina arteriala / se face de medic
Def : masoara aciditatea (PH-ul) si nivelul oxigenului si al dioxidului de carbon de la
nivelul unui vas de sange arterial.
Scop: explorator / diagnostic si de a monitoriza capacitatea plamanilor de a pompa
oxigenul in sange precum si de a elimina dioxidul de carbon extras din sange.
presiune partiala" arteriala: PaO2 pentru oxigen (85-100,aceste valori micsorandu-se
cu varsta);
PaC02 presiune partiala arteriala CO2(35-45mmHg)
ph – 7.39-7.45
Pentru realizarea testului mostra de sange este prelevata de la nivelul unei
artere( punctie arteriala), deoarece aici poate fi regasit atat oxigenul cat si dioxidul de
carbon inainte de a ajunge in tesuturi
Pregatirea materialelor necesare / pt punctia arteriala,seringi heparinate, manusi
sterile pt medic , dezinfectare cu alcool sanitar,gazometru,etc ; Loc electie – artera
radiala
Pregatirea pacientului
-psihica
-fizica / decubit dorsal
!! De retinut – pacienti cu tratament anticoagulant necesita o pregatire prealabila
( valori INR , modificare tratament)
-dupa extragerea acului din artera compresiunea zonei punctionate se realizeaza un
timp mai indelungat
-conditii maxime de asepsie
Examenul sangelui
-prin punctie venoasa;capilara;arteriala (efectuata de medic)
-analize uzuale pt afectiunile respiratorii
(hemoleucograma,VSH,TGO,TGP,glicemie,uree,creatinina,calcemie,fibrinogen,prot C
reactiva,bilirubina,probe de coagulare)

-dimineata pe nemancate/sunt si analize independent de orarul meselor/exista si

medicamente care pot modifica rezultatul unor analize de sg caz in care se va verifica
medicatia pacientului
Pregatirea materialelor necesare
Pregătirea psihică:
-Se anunţă cu 24 de ore înainte.
-Se explică necesitatea tehnicii.
-Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
-Se solicită colaborarea.
-Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce urmează a fi făcute
– la indicaţia medicului se poate administra medicaţie calmantă.
-Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.
Pregătirea fizică:
-Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.
-Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.
-Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
-Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie
Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în extensie
-Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul sprijinit în
extensie şi supinaţie

Recoltarea sângelui venos prin sistem vacutainer:

~Metoda asigură confortul bolnavului, calitatea probei recoltate şi securitatea
personalului medical.
~Se foloseşte un tub holder la care se ataşează acul de puncţie prin înfiletare.
~La tubul holder se adaptează tuburi vacumtainer – cu dopuri de diferite culori
convenţionale:
-Roşu , portocaliu ,alb– pentru recoltări biochimice.
-Negru,mov – pentru VSH.
-Bleu,verde – pentru determinări de coagulare, fibrinogen, TQ.
-Mov ,roz– pentru determinări hematologice.
Recoltarea sputei
sputa este un amestec de saliva, secretii naso-faringiene si bronho-alveolare
Metode
-expectoratie spontana
-spalatura bronsica
-lavaj bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie-medicul
-nebulizare cu solutie NaCL 0.9%
➣Examenul citologic al sputei
➣Examenul bacteriologic al sputei

Recoltarea prin expectoraţie 

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Pregătiţi :
- Recipient steril cu capac potrivit, etanş
- Etichetă / formular cerut de laborator
- Aerosol (clorură de sodiu 10%, acetilcisteină, apă distilată sau sterilă) pentru
a induce tusea, dacă medicul indică
- Batiste de hartie
-Manuşi de unica folosinta
-Masca de protectie
-Cutie de de transport
Pregătirea pacientului
a) Psihică:
- Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce anxietatea şi a obţine
colaborarea
- Obţineţi consimţămantul informat
b) Fizică:
- Instruiţi pacientul să nu mănance , să nu fumeze, să nu-şi pună picături in nas,
să nu se spele pe dinţi sau să-şi clătească gura cu soluţii dezinfectante inainte
de recoltare pentru a nu influenţa rezultatul
- Apelaţi la drenajul postural şi la tapotări dacă expectoraţia este dificilă

Efectuarea procedurii:
- Instruiţi pacientul să se aşeze pe un scaun, pe marginea patului sau in poziţie
Fowler inaltă dacă starea generală nu este favorabilă
- Cereţi pacientului să-şi clătească gura cu apă simplă pentru a reduce riscul de
contaminare a sputei cu bacteriile din cavitatea bucală sau cu particule de alimente
- Instruiţi pacientul să inspire şi să expire profund de cateva ori provocandu-şi tusea (cel
puţin 3 ori); la ultima expiraţie sfătuiţi-l să tuşească
- Sfătuiţi pacientul să tuşească profund şi să expectoreze direct in recipient,cca. 15 ml
de spută
Puneţi-vă mănuşi de unică folosinţa
Acoperiţi recipientul cu capacul
-Ştergeţi exteriorul recipientului cu un şerveţel
In cazul persoanelor care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau care inghit
expectoratia se vor aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:
•Aerosoli expectoranti cu solutie de NaCl 10%;
•Lavajul laringo-traheal cu ser fiziologic steril;

•Tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn;

•Aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin bronhoscopie.

!!! recoltarea sputei pt BK se face in 2 recipiente ,in camere de recoltare ,in momente
diferite /personalul va folosi masti cu filtru 3M/ se poate pastra la frigider
-pentru flora banala si ABG transportare in maxim 1 h
Toraocenteza(punctia pleurala)
-reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul extern prin
intermediul unui ac/ efectuata de medic
Scopul este: 1. explorator – cand se efectueaza pentru punerea in evidenta a
prezentei lichidului pleural sau cand se recolteaza lichidul pentru examinarea sa
cantitativa si calitativa;
2. terapeutic – cand se efectueaza pentru evacuarea lichidului, pentru
administrare de medicamente in cavitatea pleurala (antibiotice sau citostatice) dupa
spalarea cavitatii pleurale;
INDICATII
- in boli inflamatorii, in tumorile pulmonare, in insuficienta cardiaca insotita de
colectii lichidiene in cavitatea pleurala.
- se recurge la punctie cand cavitatea revarsatului pleural depaseste de 1.5 l si
exercita o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile.
CONTRAINDICATII
-in tulburari de coagulare a sangelui (hemofilie) si in tratamentul cu anticoagulant.
Locul punctiei: se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
(a) daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII-VIII intercostal pe
linia axilara posterioara;
(b) dac lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona care va fi
stabilita prin examen clinic;
c) colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor
superior pentru a preintampina fistulizarea lor;
Punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare indiferent de locul
punctiei

1. pregatirea materialelor:
- pregatirea materialelor de protectie a patului, solutii dezinfectante pentru tegument
(alcool iodat si betadina, 2-3 ace de punctie cu lungime de diferita ; 2-3 seringi de 10-
20ml si ace pentru anestezie
- pense, manusi, camp chirurgical, tampoane si comprese – sterile; romplast, recipiente
sterile, aparat de aspiratie , recipiente pentru colectarea lichidului, tavita renala,
medicamente (atropina,tonice cardiace, solutii anestezice);
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul
punctiei;se obtine acordul
-cu 30 min inainte de efectuarea punctiei se poate administra pacientului un anxiolotic
si antitusiv
- pacientul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare
avand picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea bolnava ridicata peste cap
pana la urechea opusa;
- sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate sau la ceafa si
coatele inainte;
- pacientii cu stare buna pot fi asezati calare pe un scaun cu spatar, antebratele fiind
sprijinite pe spatarul scaunului;
-pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa la marginea
patului;
3. efectuarea punctiei:
- se face de catre medic si doua asistente;
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente;
- prima asistenta pregateste radiografia pacientului dupa care ambele isi spala
mainile si le dezinfecteaza;
- aseaza campul chiirurgical si dezbraca toracele pacientului;
- medicul stabileste locul punctiei;
- a doua asistenta aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales;
-prima asistenta pregateste locul punctiei prin dezinfectare pe o arie semnificativa
locului de lectie
- apoi serveste medicului seringa cu anestezia;
-medicul efectueaza anestezia dupa care asteapta efectul anesteziei
-in acest timp a doua asistenta mentine pacientul in pozitia respectiva si il
supravegheaza;
-prima asistenta serveste acul de punctie adaptat la seringa, dupa ce a dezinfectat din
nou locul punctiei;
- medicul executa punctia si aspira lichidul;
- prima asistenta preia seringa cu lichid de la medic si il introduce in eprubete si la
cererea medicului serveste aparatul aspirator;
- in acest timp a doua asistenta mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea,
urmareste culoarea fetei si respiratia lui;
-in functie de scopul punctiei; medicul introduce solutia medicamentoasa dupa ce prima
asistenta i-a inmanat medicului seringa incarcata cu solutia medicamentoasa
-in acest timp a doua asistenta mentine pozitia bolnavului si il urmareste in timpul
punctiei;
- dupa introducerea solutiei medicamentoase, medicul retrage acul de punctie iar prima
asistenta dezinfecteaza locul , se mentine compresiune
si aplica un pansament steril;
- in timp ce a doua asistenta mentine pozitia bolnavului si il urmareste;
- ambele asistente ajuta bolnavul cu miscari blande sa se aseze in pat;
- se ridica membrele usor inferioare,se inveleste pacientul;
4. ingrijiri ulterioare acordate pacientului:
- se asigura repausul ala pat pe o perioada prescrisa de medic;
- se supravegheaza pulsul, T.A., respiratia, culoarea tegumentelor – periodic;
- se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei si a
secretiilor bronhice.
Reorganizarea locului de munca
Caracter lichid pleural
se lucreaza data biochimice, citologice, bacteriologice
Culoare: galben sero-citrin, brun, hemoragic
Exudat : limfocitoza, valoarea raportului PT (proteine totale ; lichid si sange)
> de 0.5g/l, valoarea raportului LDH (lichid si sange) > de 0.6 ,pt TB valoare
ADA > 40U ( procese infectioase, TB pleurala, neoplazii)
Transudat : limfocite scazute, valoare raport PT < 0.5g/l ,valoare raport LDH <
0.6 (insuf renala, insuf cardiaca, ciroza decompensata)
Complicatii
Hemoragiile intra-pleurale si rupturi pleuro-pulmonare;
Accidente
1. Accese de tuse determinate de iritatia pleurei – in aceasta situatie se intrerupe
punctia;
2. Lipotimie, ulterior colaps – in aceasta situatie se suspenda tehnica, se culca
pacientul in decubit dorsal, se administreaza analeptice, cardio-respiratorii, la
indicatia medicului;
3. Edem pulmonar acut – determinat de evacuarea rapida a lichidului – in aceasta
situatie se intrerupe punctia si se administreaza tonice-cardiace si diuretice la
indicatia medicului;
4. Pneumotorax – prin ranirea plamanului cu acul de punctie – in aceasta situatie se
intrerupe punctia.
Precizari
Aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu 2 seringi de 20 ml dar
demontarea si adaptarea lor repetata la acul de punctie, traumatizeaza pacientul si
permite patrunderea unei cantitati necontrolabile de aer.
Aparatele aspiratoare inlatura neajunsul aspiratiei cu seringa.
Evacuarea unei cantitati de lichid pleural nu trebuie sa fie mai mare de 1000-1200
ml.
De evitat evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica
formarea aderentelor.
Administrarea tratamentului general si local
Cai de administrare :
Enterala – absorbtie la nivelul mucoasei gastrointestinale

Parenterala- intravenos,intramuscular,subcutan,intradermic

Administrarea pe cale inhalatorie / dispozitive ; tehnica respiratorie

nebulizarea
oxigenoterapia

Testarea sensibilitatii la antibiotice

Administrarea cortizonului / forme si cai de administrare/dieta alimentara

Bronsita acuta
Def: inflamatie acuta a peretelui bronsic,cu tulburari ale secretiei,permiabilitatii si
sensibilitatii acestuia
-primitiv
-secundar ( faringite,angine ,sau ca element insotitor ale unor boli

infecto-contagioase/rujeola,varicela)
Cauze:
-virusuri (virusul gripal,rino si adenovirusuri,virusul rujeolic)
-bacterii (streptococi,pneumococi,Haemophilus influenzae,Moraxella,chlamidii)
1.Debut /1-3 zile/ expunere la frig,umiditate,substante toxice,iritante ce determina
inflamatia cailor resp. superioare
Simptome:
•rinoree,lacrimare(coriza)
•laringita
•dureri la deglutitie(angina)
•senzatia de uscaciune a mucoasei nazale,faringiene
•frisoane,cefalee,dureri musculare,astenie
2.Perioada de cruditate /3-4 zile
Simptome: subfrebilitate sau febra,inapetenta,tuse iritativa senzatie de uscaciune
traheala,uneori dureri retrosternale
Obiectiv- congestia mucoasei buco-faringiene,raluri sibilante si ronflate
3.Perioada de coctiune / 6 zile
Simptome: tusea devine productiva cu expectoratie muco-purulenta
Obiectiv: raluri sibilante si ronflante
Ex. laborator : VSH ,fibrinogen crescut, leucocitoza cu neutrofilie
Ex. bacteriologic al sputei :identifica germenii patogeni > antibiograma (ABG)

Ex. radiologic -normal

Interventii:
-educatie,regim igieno–dietetic( renuntarea la fumat, repaos la pat ,hidratare
corepunzatoare/2-3l, tapotaj pe spate/favorizarea mobilizarii secretiilor,
prevenirea pneumoniilor de staza)
-administrare tratament prescris
-mucolitice(acetilcisteina,ambroxol,bromhexim)
-antipiretice si antialgice(paracetamol.aspirina)
-antitusive (codeina,tusin forte)
-antibiotice(macrolide,peniciline, cefalosporine)
-cortizon(tuse iritativa persistenta, pacienti cu afectari anterioare ale
bronhiilor)
-preventie /renuntare la fumat , evitarea expunerii la factori iritanti /vacinare
antigripala
Bronsiolita
-forma de bronsita acuta ,dispneizanta,ce
intereseaza bronsiile mici(bronhiolele) /
frecventa la copii

Complicatii br acuta:
bronhopneumonie,mici hemoptizii
Bronsita cronica
Def:inflamatie cronica a bronsiilor,ce intereseaza mucoasa,determinand
hiperplazia glandelor din trahee,bronsii si hiperplazia epiteliului bronsic
Afecteaza predominant pers masculine fumatoare
Cauze : frigul, poluarea atmosferica,pulberele profesionale

Debut : insidios
Simptome: tuse cu expectoratie mucoasa, muco-purulenta ,dureri
toracice,,dispnee mai intai la efort
Obiectiv: secretii,sonoritate pulmonara normala sau crescuta,murmur vezicular
accentuatraluri ronflante si sibilante laterotoracic ,torace normal sau globulos
Paraclinic:leucocitoza,sputa –flora patogena,ex radiologic-accentuarea desenului
bronhovascular, uneori hipertransparenta pulmonara,spirometrie- disfunctie
respiratorie progresiva obstructiva sau restrictiva
Forme particulare
1.Bronsita ce complica astmul
2.Bronsita de staza a cardiacilor
3.Bronsita ce insoteste silicoza,antracoza
4.Bronsita asociata insuf renale cronice
Forme clinice:
-br cronica simpla /spirometrie normala
-br cronica obstructiva /scadarea VEMS cu 40-75 ml
-br cronica astmatiforma /variatii mari ale VEMS
-br cronica recurent purulenta /caracter trenant al episoadelor de suprainfectie
Tratament : la fel ca in bronsita acuta/se pot adauga bronhodilatatoare si
antiinflamatoare nesteroidiene
Evolutie

-spre emfizem obstructiv

-spre cord pulmonar cronic(CPC)
-spre BPOC
-spre astm infectios
Pneumoniile
Def :boli inflamatorii acute ,de etiologie diversa(infectioasa si
neinfectioasa),caracterizate prin alveolita exudativa si/sau infiltrat interstitial
Clasificare:
a)Etiologic
-infectioase( virale,bacteriene,micotice,parazitare)
-neinfectioase (aspiratie de alimente,aspiratie de acid clorhidric)
b)Anatomic
necomplicate(bronhopneumonie, pneumonie lobara,interstitiala)
-complicate(cu pleurezie, abces)
c) Dupa modalitatea de contaminare
-pneumonii primitive
-pneumonii secundare(organism cu deficiente imune, cardiopatii congenitale
cu congestie pulmonara, malformatii bronhopulmonare, fibroze)
Factori favorizanti:
-la copii mici /laringotraheita, deficiente imune, dezvoltare anatomica si
functionala/prematurii fac mai multe infectii respiratorii in primele 6 luni
-boli genetice
-malformatii pulmonare si cardiovasculare
-reflux gastroesofagian
-boli neuromusculare si ale SNC
-fumatul activ si pasiv
-igiena deficitara(mediu familial supraaglomerat)
-deficit imunologic congenital sau dobandit
-tratamente cortizonice sau imunosupresive
-malnutritia
-temperaturi scazute
Clinic

•debut insidios sau brusc

•perioada de stare
- sindrom infectios( stare generala alterata, febra)
-sindrom functional respirator(tuse,dispnee expiratorie,polipnee)
-sindrom fizic pulmonar(raluri subcrepitante sau/si crepitante/fara modificari in
pneumonia interstitiala)
-sindrom cardiovascular(extremitati reci, hTA, puls slab batut sau
tahicardic,jugulare turgescente)
Ex paraclinice
-radiografia pulmonara
-analize laborator (VSH,leucocitoza,PCR ,ex sputei)
Interventii
-repaos la pat,hidratare corespunzatoare, exercitii de respiratie)
-administrarea tratamentului prescris(antibiotice,bronhodilatatoare,
expectorante,solutii perfuzabile, fluidifiante)
-oxigenoterapia
Complicatii : insuf resp , septicemie,pleurezie, abces pulmonar,meningite,
reactii inflamatorii la nivel cardiac , articular sau osos
Prognostic /depinde de natura agentului patogen , de varsta pacientului,
comorbiditatile asociate
Pentru pneumonia contractata in spital (infectii nosocomiale)-50%nu

supravietuiesc
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)
Def : boala respiratorie cronica ce afecteaza atat bronhiile (bronsita cronica) cat si
plamanii (emfizem) si se manifesta prin ingustarea progresiva si ireversibila a
bronhiilor, ceea ce se insoteste de o scadere progresiva si lenta a capacitatii
respiratorii (VEMS)
Diagnostic diferential cu astmul ( obstructie total sau partial reversibila a arborelui
bronsic / ameliorare a valorilor spirometrice dupa administrare de
bronhodilatatoare-test BDT sau corticoizi)
-diag de BPOC este sugerat si de istoricul lung de fumat , de imaginea
emfizemului ,prezenta hipoxemiei cronice
-pot coexista uneori la acelasi bolnav si AB si BPOC ( dupa 50 ani numit si AB
intrinsec)- sindrom ACOS
Factori de risc:
1.Fumatul (aprox 20 ani cel putin 20 PA )
-stimuleaza secretia de mucus > hipertrofie si hiperplazia glandelor mucoase
-inhiba motilitatea cililor bronsici si activitatea macrofagelor alveolare >scadere a
rezistentei la infectii
-stimuleaza receptorii din submucoasa bronsica >spasmul muschilor netezi
bronsici (n vag)
2.Poluanti atmosferici /industria siderurgica,industria miniera,industria chimica
3.Infectii virale si bacteriene
Simptome:
-tuse cronica productiva(intermitent sau zilnic pe parcursul intregii zile/mucoasa
sau mucopurulenta)
-dispnee de efort(progresiva cu agravare in timp,prezenta in fiecare zi )
-cefalee matinala(retentie de CO2)

-scadere ponderala
-tulburari de somn
-anxietate
Ex fizic /modificari inspiratorii si expiratorii( utilizarea musculatorii respiratorii
accesorii,musculatura abdominala,contractia scalenilor si
sternocleidomastoidienilor)
Forme clinice BPOC

BPOC tip B/cu predominanta BPOC tip A /cu predominanta

bronsitei emfizemului

Cianotic,buhait Dispneic (grd III-IV,hiperventilatie)

Istoric de bronsita Scadere ponderala
Aparent bine nutrit Torace dilatat,hipersonoritate
Dispnee moderata sau Radiologic semne de emfizem
absenta(hipoventilatie) pulmonar
Episoade frecvente de cianoza si insuf Absenta cianozei
cardiaca dr Ht < 55%
Torace normal,raluri bronsice frecvente PaO2 putin scazuta
Ht >60% Normo sau hipocapnie
PaO2 scazuta<50-60mmHg
Hipercapnie/PaCo2>60-65mmHg
Diagnostic pozitiv de BPOC presupune(trei etape) :
-suspiciunea(tuse cronica,productie cronica de sputa,repetate episoade de
bronsita ac ,dispnee progresiva,persistenta,agravata de efort,istoric de expunere
la factori de risc/noxe de mediu,fumat)
-confirmare( efectuarea spirometriei)

-diagnostic diferential( astm,bronsiectazii,insuf cardiaca,tuberculoza,fibroza

chistica)
Investigatii
-explorari functionale respiratorii(spirometria /VEMS /indentifica sindromul
obstructiv,pletismografia –VR si CPTpt severitate )
-gazometria sanguina (pt stabilirea prezentei sau absentei insuf resp ,obligatorie
pt OLD-oxigenoterapia la domiciliu)
-pulsoximetria
-radiografia pulmonara
Tratament
•Nefarmacologic
1)reabilitare pulmonara / program multidisciplinar(pneumolog,cardiolog,medic
familie,fiziokinetoterapeut,nutritionist,psiholog,asistenti medicali)
-exercitii fizice( de forta, de rezistenta,de dozare a efortului,de drenare a
secretiilor)
-nutritia /aport alimentar corespunzator
-educatia ( informatii despre boala,renuntarea la fumat,cunoasterea medicatiei si a
simptomelor ,cand sa solicite ajutorul, prevenirea exacerbarilor,intarzierea evolutiei
bolii)

Obiective reabilitare pulmonara:

-diminuarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii
-reducerea nr de exacerbari
-optimizarea performantelor psihice si sociale
2) oxigenoterapia de lunga durata / OLD>15h/zi
Obiective : mentinerea unei SpO2 ≥ 90% in timpul repausului, efortului fizic si al
somnului
Conduce la cresterea duratei de supravietuire / ameliorarea tolerantei la efort si a
somnului / prevenirea agravarii HTP si CPC
-pulsoximetria→monitorizare
-gazometria sanguina →determina necesarul de oxigen
3) tratament chirurgical
-transplant ( VEMS <25%,PaCO2 >50mmHg,PaO2<55mmHg)
-chirurgia de reducere a volumului pulmonar /rezecare a unei parti din plaman
Proceduri destul de limitate cu costuri ridicate
•Farmacologic
-bronhodilatatoare / administrate pt ameliorarea ,prevenirea si reducerea simptomelor
Betamimeticele (B2 agonisti)
►cu durata scurta de actiune (BADSA)/salbutamol,fenoterol,terbutalina
-administrate la nevoie ,”in criza”
-efect rapid de instalare (2-5 min de la adm),cu o durata de actiune de 4-6 h
-administrate inhalatoriu ( inhalatorii MDI),pana la 6-8 puf/zi
-administrare prin nebulizare (2.5-5mg)
-efecte secundare mici (tahicardie,tremor al extremitatilor)
▶cu durata lunga de actiune(BADLA)/salmeterol,formoterol
-medicatie de fond
-durata de actiune de 12h/se administreaza de 2 ori pe zi la ore fixe,dimineata si seara
-salmeterolul/ instaleaza efectul in 10-15min,nu se administreaza la” nevoie”
-formoterolul/instaleaza efectul rapid 3-5min,ceea ce poate scuti pacientul de
administrare BDSA la nevoie
-anticolinergice
debut actiune mai tardiv decat BADSA
amploarea si stabilitatea efectului sunt superioare
indicatie de prima mana in tratamentul BPOC in formele medii si severe
-administrare unica zilnic/dispozitive DPI,SMI,nebulizare
-ameliorea calitatii vietii ,reducerea ratei exacerbarilor
-precautiune la administrare in adenomul de prostata,glaucom
-inhalatorii cu durata lunga de actiune (tiotropium,ipratropium,glicopironium)

-teofilina
-relaxeaza muschii din jurul cailor respiratorii ,impiedica celulele mastocitare sa
elibereze histamina
-administrare orala (in priza unica sau de 2 ori/zi ;10mg/kgcorp→maxim
600mg/zi) sau iv
-efecte secundare:insomnia,tahicardia,aritmii,tremor al extremitatilor

-corticosteroizii(CSI)
-administrare inhalatorie(budesonida,fluticazona,beclometazona)
-administrare orala ( prednison, prednisolon,medrol)
-la pacientii cu VEMS <50% si exacerbari repetate
-pe perioade prelungite administrarea orala poate avea efecte secundare
(HTA,DZ,osteoporoza,fracturi osoase,crestere in greutate)
-administrare in asociere CSI+BADLA/Seretide (fluticazona+salmeterol),
Symbicort(budesonid+formoterol) este de electie
-mucolitice /folosite in ambulator /beneficii mici,folosirea nu este
recomandata→hidratare corespunzatoare )
-vaccinuri (vaccinarea antigripala si antipneumococica recomandata mai ales la
pacientii cu BPOC si cu varsta >65ani,std II,III,IV)
-antitusive /contraindicate
-antibiotice /recomandate doar in exacerbarile infectioase
-n-acetil cisteina,erdosteina(erdomed)/recomandate pt efectele antioxidante

Exacerbarile si managementul acestora in BPOC

Interventii ale asistentului medical
-educatia pacientului
-raspunsuri la intrebarile acestora si a familiei
-sfaturi privind evitarea factorilor de risc
-instituirea tehnicii de administrare corecta a medicatiei inhalatorii
-stimularea activitatii fizice
-asigurarea ca pacientul are un plan scris de management al bolii
-recunoasterea exacerbarilor si tratamentului acestora
-monitorizarea pacientului/regimul hidro-electrolitic si starea de nutritie a
pacientului
Dispozitive inhalatorii:
MDI (metered-dose inhalers)
Aceste dispozitive inhalatorii sunt formate dintr-un flacon ce contine particule
fine si un gaz propulsor care transporta particulele prin caile aeriene pana la
bronhii.
Doza de medicament este precis masurata si se elibereaza prin impingerea manuala
a recipientului in suport. (doza nu depinde de viteza de declansare sau de
presiune)
Poate fi utilizat rapid si este mic si usor de transportat, iar unele dispozitve au un
contor astfel incat pacientii stiu permanent cate doze au mai ramas disponibile
Utilizare:
-flaconul se agitata bine inainte de utilizare pentru ca pulberea sa fie uniform
distribuita in gazul propulsor.
-se inspira apoi se expira tot aerul din plamani
-se aduce flaconul la gura (se plaseaza piesa bucala in gura)
-se incepe inspirul lent si adanc si pe durata acestuia se elibereaza doza prin apasare
-se tine respiratia 10 secunde

Spacer(camera de inhalare)
 DPI( dispozitivele inhalatorii cu pulbere uscata )
Dispozitivele de inhalare cu pulbere uscata nu au gaz propulsor care sa
duca particulele de medicaţie in plamani, ci se folosesc de propria respiraţie a
pacientului astfel incat aceasta trebuie să fie puternica si rapida

Majoritatea adulţilor şi copiilor mari pot respira astfel, dar copiii mici şi
persoanele foarte bolnave nu pot genera acest flux de aer puternic, deci aici nu se
poate folosi dispozitivul cu pulbere uscata
Spre deosebire de dispozitivele de inhalare cu aerosoli presurizaţi dozaţi, la aceste
dispozitive doza de medicatie este preincarcata intr-o camera de inhalare mica
adiacenta piesei bucale
Dispozitivele de inhalare cu pulbere uscata au un contor ce arata exact cate doze
au mai ramas. Cand se apropie de zero zona devine roşie pentru a-ti reaminti sa
procuri flaconul
Avantaje : nu necesita spacer / nu au gaz propulsor
- au contor incorporat care masoara exact numarul de doze ramase. Dezavantaje :
- necesita flux respirator adecvat pentru transportul medicaţiei in caile respiratorii
(inspir profund şi rapid)
- poate asocia depunere mare de medicament in fundul gatului cu iritarea acestuia
- expunerea la umiditate poate determina agregarea pulberii şi reducerea dispersiei
particulelor fine
SMI ( soft mist inhaler) tip respimat

Nebulizarea
Administrarea medicamentatiei sub forma de aerosoli este foarte eficienta,
indiferent de gradul obstrucţiei bronsice, pentru ca nu este necesar sincronizarea
respiratiei si pentru ca nu trebuie a se avea o anumita forta inspiratorie
Aparatele de aerosoli transforma solutiile medicamentoase in vapori fini care
sunt inhalati cu ajutorul unei masti speciale sau print-o piesă bucală.
Pentru ca vaporii care conţin medicamentele antiastmatice sa fie eficiente,
particulelecare alcatuiesc acesti vapori trebuie sa fie cat mai mici!

Există doua tipuri de aparate de aerosoli:

▶pneumatic( adica un mic compresor care sufla aerul intr-un recipient special,
transformand solutia in vapori /acest tip produce particule mai mari, dintre care o
parte nu ajung in alveole
▶cu ultrasunete ( mai modern, pulverizeaza solutia in particule foarte fine/ este
aparatul ideal, dar costa mai mult)
•Avantajele nebulizorului
-administrează medicatie inhalatorie pacientilor ce nu pot folosi dispozitivele de
inhalare cu aerosoli presurizati dozati sau cu pulbere uscata
-permit administrarea de doze mari de medicatie
-nu necesita coordonarea inspirului
•Dezavantajele nebulizatorului
-portabilitate redusa
-timp de inhalare foarte lung ( in urgenta , dar in administrare zilnica, pe termen
lung este greu de tolerat)
-instalare si intretinere mai laborioasa
Astmul bronsic
Def : ingustarea cailor respiratorii datorita reactivitatii bronsice anormal crescuta
fata de stimuli numerosi si diversi,ce se remite spontan sau dupa tratament
Triada: wheezing,dispnee,tuse

Etiopatogenie / factori implicati:

-alergenii(alimentari ,medicamentosi,de contact ,pneumoalergeni)
-factori iritanti(praf,fum,gaze,aer rece)
-factori infectiosi(rinovirusuri,,paragripal)
-efortul fizic(copii mici si tineri)
-factori psihici(stress,traume )
-factori genetici
Simptome:
•Stranut,hidroree nazala,lacrimare
•Accese de tuse iritativa ,spasmodica ⇒ sputa mucoasa ,vascoasa
•Dispnee(de regula in cursul noptii / ortopnee/ inspir scurt cu expir prelungit
dificil,actiunea muschilor inspiratori accesori)
•Anxietate
•Cefalee
Obiectiv:
•Paliditate,cianoza peri-oro-nazala
•Hipersonoritate pulmonara,raluri sibilante si ronflante
Rgf pulmonara / hipertransparenta pulmonara,hiluri etalate
Spirometria / VEMS scazut,CV scazuta,CPT crescuta sau in limite normale
Forme clinice:
Astm intrinsec/infectios
Astm extrinsec / alergic
Astm indus de exercitiul fizic
Astm profesional
Astm psihic
Astm cu determinare endocrina
Astm din aspergiloza pulmonara
Astm la copii

Clasificare dupa severitate

Usor intermitent Usor persistent Moderat persistent Sever persistent

simptome<2/sapt simptome>2/sapt simptome zilnice simptome continue

exacerbare de scusrta exacebarile pot exacerbari activitate limitata
durata afecta activitatea >2/sapt,afecteaza exacerbari frecvente
zilnica acivitatea fizica
VEMS >80 % VEMS -80% VEMS > 60% VEMS<60%
PEF < 20% PEF- 20-30% PEF>30% PEF>30%
Investigatii
-spirometrie / cu test de bronhodilatatie(BDT)pentru suspiciune
-teste alergologice/IgG,IgE
-ex sputei/eozinofilie
Tratament /permanent nu numai in criza

➠Masuri igienice ( ventilatie,fara praf, fara plante ,fara animale)

➠Tratament medicamentos
•de criza”reliever”/ se administreaza la nevoie in caz de exacerbare sau pt
ameliorarea dispneei, wheezingului
•de control”controller” / se administreaza zilnic pt prevenirea exacerbarilor si a
simptomelor
Complicatii → in criza (pneumotorax spontan,sincopa de tuse)
→ tardive (emfizem,bronsiectazii, infectii bronsice repetate,fibroze
pulmonare,cord pulmonar cr)
Profilaxia → primara(dieta corespunzatoare in sarcina,alimentatia la
san,expunerea pre si post la fumul de tigara)
→ secundara(evitarea alergenilor si poluarii,vaccinarea antigripala)
Masuri de prevenire a expunerii la alergeni
-fumul de tigara / oprirea ,educatie pt prevenirea fumatului
-medicamente / evitarea ↝aspirina, antiinflamatoriile nesteroidiene,beta
blocantelor
-alimente si aditivi alimentari
-factori ocupationali
-praful de camera si acarienii
-fungii de interior(mucegai, condens)
-animale cu blana
-alergeni de exterior( polen si fungi)
Factori de risc pt exacerbarile astmului:
-obezitatea
-stresul emotional
-rinita,sinuzita
-reflux gastro-esofagian
-sarcina
Starea de rau astmatic-urgenta medicala/internare in spital/monitorizarea functiilor
vitale(TA,AV,FR,gaze sanguine,ionograma)
Criza de astm cu durata >24h
-adinamie
-actiunea muschilor inspiratori accesorii
-tahicardie >110/min
-elemente de cord pulmonar acut
Interventii
-oxigenoterapie/6-8l/min
-hidratare corespunzatoare a pacientului
-administrarea tratamentului prescris(HHC iv,po,nebulizare,antibiotice pt infectii)
Medicatia de criza
▶beta 2 agonisti cu actiune rapida(BAR)
bronhodilatatoarele
medicatia de electie;administrare inhalatorie
(salbutamol,fenoterol,fenoterol+ipratropium)
▶corticosteroizi sistemici
▶anticolinergice/mai putin eficiente decat BAR(ipratropium)
▶metilxantinele / aminofilina-eficacitate asemanatoare cu BAR dar cu efecte adverse
suplimentare(tahicardie,aritmii) ;tablete sau injectabila
Medicatia de control
▶corticosteroizi inhalatorii(CSI)/ nu vindeca dar amelioreaza calitatea vietii,reduc
simptomele astmului,hiperreactivitatea bronsica,scad frecventa si severitatea
exacerbarilor
-beclometazona / budesonid / fluticazona
▶bronhodilatatoare cu actiune prelungita( 8-12h,reduc simptomele
nocturne,amelioreaza functia ventilatorie)
-BADLA( beta 2 agonisti cu durata lunga de actiune)/formoterol,salmeterol
Se folosesc asociere de CSI si BADLA)
-fluticazona/salmeterol-25/50,100/50,125/50,250/50,500/50 (seretide,)seroflo
-budesonid /formoterol-80/4.5,160/4.5,320/9 (symbicort)
▶antagonisti de leucotriene / reduc inflamatia bronsica /in asociere cu CSI
-singulaire,montelukast 4.5,10 mg
▶metilxantinele cu eliberare prelungita (teofilina retard100,250,300,350 mg)/in
asociere cu CSI

▶corticosteroizi sistemici(prednison,metilprednisolon,hemisuccinat de
hidrocortizon,medrol,dexametazona)/ benefica administrare pe termen scurt 10-
14 zile
-efecte adverse: HTA,diabet,obezitate,osteoporoza,depresie imuna,favorizarea
infectiilor
▶antiimunoglobulinele E-exclusiv pt pacientii cu IgE crescut
▶antialergice orale(tamalis,aerius)

Calea inhalatorie este ideala si preferata ,se evita efectele secundare sistemice
la utilizarea indelungata
-probleme de complianta si tehnica corecta de inhalare
Peakflowmetria/metoda utila de a urmari evolutia bolii /masoara PEF(debitul
expirator maxim de varf)

➭peakflowmetru
 Programul GINA (Global Initiative for Astma)

Astm Astm usor persistent Astm moderat Astm sever persistent

intermitent Treapta 2 persistent Treapta 4
Treapta 1 Treapta 3
Nu necesita Administrare Administrare Administrare
Tratament tratament Zilnica Zilnica Zilnica
de lunga CSI ,teofilina R CSI >500 CSI 800-2000
durata ➜ antileucotriene BADLA Teofilina R
BADLA
Corticoizi po

BAR BAR 3-4 ori/zi In functie de In functie de severitatea

Tratament 1-2 ori/zi severitatea simptomelor
simptomatic simptomelor BAR 3-4 ori/zi
rapid ➜ BAR 3-4 ori/zi
Bronsiectazia
Def:reprezinta dilatarea patologica si iriversibila a uneia sau mai multor bronhii,
prin compromiterea structurii musculo-elastice a peretului bronsic
►Clasificare:

-congenitale-malformatii pulmonare ,anomalii de dezvoltare a cartilajului

bronhiilor
-ereditare: mucoviscidoza (fibroza chistica)- in lobii superiori
deficitul de alpha 1 antitripsina(proteina sintetizata in ficat
-dobandite – in lobii inferiori,mijlocii
→in urma unor infectii sau altor boli
inflamatorii(stafilococ,hemophillus,klebsiela,mycoplasma)
→stenoze bronsice(leziuni tuberculoase,tumori)
►Etiologie:
-infectii bronsice repetate(cea mai frecventa cauza)
-malformatii congenitale
-modificarea bronhiilor datorita unor corpi straini, tumori
Tablou clinic
•tuse cronica ,productiva ,mai ales dimineata
•sputa abundenta,seroasa,mucoasa,purulenta adesea cantitatea depaseste
100ml/uneori fetiditate
•spute hemoptoice sau hemoptizii / lezarea veselor din peretii bronsiilor dilatate
•astenie
•transpiratii
•scadere in greutate
Forme de dilatatii
-cilindrice(tubulare)
-fusiforme(ampulare)
-sacciforme
Investigatii
-radiografia pulmonara
-fibrobronhoscopia
-bronhografia/contraindicata in hemoptizie recenta,disfunctie
respiratorie,febra,sputa in cantitate crescuta
-tomografie computerizata
-examen sange( VSH,fibrinogen,PCR,leucocite)
-ex bacteriologic al sputei
Interventii
•educarea pacientului
evitarea respiratiei profunde
inspir pe nas aer cald si umed
expir cu buzele lipite(atenueaza reflexul de tuse)
asigurare unei pozitii de drenaj in functie de localizarea bronsiectaziei
exercitii de gimnastica medicala 10-15 min (creste capacitatea la efort
;reabilitare pulmonara)
 -ameliorarea dispneei /pozitia sezanda,ortostatism
•administrare tratament medicamentos / antibiotice in caz de infectii (2-4
saptamani),hemostatice,mucolitice,corticoizi inhalatorii
•masuri de preventie (renuntarea la fumat,vaccinare antigripala,vaccinare

antipneumococica o data la 3 ani)

Tratamentul chirurgical ➭ indicat in bronsiectaziile localizate (lob,segment),in
complicatii severe→trasplant pulmonar
contraindicat in bronsiectaziile congenitale
Emfizemul pulmonar
Def: afectiune caracterizata prin dilatarea cailor aeriene distale
(bronhiola respiratorie,conductul alveolar sacii alveolari), atrofia septurilor alveolare
si cresterea continutului aerian pulmonar
Clasificare:

-emfizem acut / fiziologic→ la efort

patologic→vezicular( criza de astm, obstructii prin corpi
straini ,tuse convulsiva,asfixie,travaliu prelungit)
→interstitial(traumatic,interventii operatorii)
-emfizem cronic / difuz→ obstructiv de tip bronsic
→ neobstructiv de tip atrofie ,senil(varstnici)
localizat,compensator →paracicatriceal(pleurezii,compresiuni)
→bulos(obstructie bronsica)
•Slabirea tesutului conjuctivo-elastic pulmonar
Etiologie
-incidenta maxima dupa 50 de ani
-tabagismul(atrofierea tesutului pulmonar)
-expunerea la pulberi
-variatii mari de temperatura
-profesii cu risc crescut(industria sticlei,muzicieni la instrumente de suflat)
-bronsita cr,astm bronsic,leziuni TB cronice
Semne si simptome:
-debut insidios
-tuse uscata iritativa ( la efort,contact cu aer rece,poluat)
-dispnee de efort →dispnee permanenta
-tuse cu expectoratie mucoasa si muco-purulenta (emfizem de tip bronsic)

-expir prelungit
•fizic facies cianotic,exoftalmie
jugulare turgide /se maresc in inspir
contractia in inspir a muschilor sternocleidomastoidieni si scaleni
torace globulos gropile supraclaviculare bombeaza in expir
diametrul antero-posterior si lateral crescut
spatii intercostale largite
Investigatii
-radiografia pulmonara(hipertransparenta pulmonara, coaste orizontalizate,
diafragm coborat)
-spirometria→sindrom de hiperinflatie pulmonara( VR,CFR,CPTcrescute)
reducerea VEMS si a indicelui Tiffenau/obstructia bronsica
-gazometria permite identificarea insuf pulmonare latente sau manifeste
Tratament:
-vizeaza incetinirea evolutiei bolii si utilizarea cat mai eficienta a rezervelor
existente
-bronhodilatatoare
-corticoizi inhalatorii
-oxigenoterapie
-reabilitare pulmonara
-extirpare chirurgicala(bule mari)
-educatie /masuri de preventie (evitarea fumului de tigara,substante
iritante,vaccinare)
-reducerea volumului pulmonar pe cale bronhoscopica ( introducerea endoscopica,
in caile aeriene, a unui numar de implanturi care modifica circulatia aerului in
plaman si imbunatatesc astfel respiratia pacientului)/ inacesibila in Romania

Complicatii : infectii pulmonare, fracturi costale,pneumotorax, cord pulmonar

cronic
Mucoviscidoza( fibroza chistica)
Def:boala genetica,multisistemica,ereditara,ce afecteaza glandele secretoare
inclusiv cele care produc mucus si sudoare
• Evoluție cronică progresivă. Este cea mai frecventă boală genetică a populației
albe
➠Determinata de o gena defecta-CFTR, care controleaza miscarea sarii si a apei
prin membrana celulara
▶Caracterizata printr-o vascozitate anormala a mucusului pe care il secreta
glandele intestinale, pancreatice si bronhice / mucusul se coaguleaza in organele
tubulare ale corpului,inducte si pasaje blocandu-le favorizand astfel infectia
•Principalele manifestari sunt la nivel respirator si digestiv
Tablou clinic
► manifestari respiratorii→ tuse persistenta,bronsiolite bronsite repetate ,sputa
muco-purulenta,vascoasa,dilatare a toracelui,
hipocratism digital (unghii late si curbate ca ghearele) si cianoza extremitatilor
Gravitatea manifestarilor respiratorii este legata de suprainfectia pulmonara cu
diferiti germeni, ca Staphylococus aureus si Pseudomonas aeruginosa
►manifestari digestive→ 85% dintre subiectii care sufera de mucoviscidioza au
insuficienta pancreatica ce se traduce in general printr-o diaree cronica, cu emisia
de scaune voluminoase, grasoase si urat mirositoare
-ileus meconial la nou nascut
-diarea explica pierderea in greutate observata la copiii al caror apetit n-a scazut, in
afara perioadelor de infectie respiratorie
-daca fibroza pancreatica se intinde la insulele lui Langerhans (mici ingramadiri
celulare raspunzatoare de secretarea insulinei de catre pancreas),
- poate antrena un diabet insulinodependent
-tulburari de vedere,rahitism
-malabsorbitia de vitamine liposolubile(A,D,E,K)
-reflux gastrointestinal
-sterilitatea la baieti si hipofertilitatea la fete

►psihiatrice / anxietate,depresie
Suspiciunea diagnostica →la nou nascut cu ileus meconial
→la tanar prezenta infectiilor pulmonare repetate
➣Investigatii paraclinice
-radiografia pulmonara
-analize sanguine ( hemoleucograma, probe hepatice),ex citobacteriologic
-probe functionale respiratorii
-gazometria sanguina
-ecografia abdominala
-teste de functie hepatica
-tranzit baritat si endoscopie digestiva
Confirmarea diagnosticului
-testul sudorii (iontoforeza)/determina concentratia de CLOR in secretia sudorala
la nivelul antebratului
-ancheta genetica a pacientului, parintilor
-teste genetice

Tratament
Obiective
-tratamentul infectiei pulmonare
-drenajul secretiilor vascoase din arborele bronsic
-suportul nutritional
a) Tratamentul cu antibiotice /rezolva infectia pulmonara(Stafilococul
auriu,Haemophilus influenzae)/nebulizare
b) Administrarea de mucolitice /nebulizare(clorura de
sodiu,acetilcisteina,pulmozyme)
c) Fizioterapie toracica (drenajul secretiilor,exercitii fizice)
d) Tratamentul malabsorbtiei si mentinerea nutritiei (suplimente
alimentare,vitamine liposolubile, minerale)
e) Terapie genetica -in cercetare inca/administrarea genei normale in epiteliul
bronsic
f) Oxigenoterapia lunga durata(OLD) de /pt cazurile avansate cu insuf resp cr
g) Transplant pulmonar / pacient in stadiul final
Prognostic
-s-a ameliorat in ultimii ani
-varsta medie 36 de ani
Persoanele cu istoric in familie trebuie consiliate genetic si testate (pt
mostenitori /se poate detecta gena defecta)

Tuberculoza
Boala produsa de bacilul Mycobacterium tuberculosis(MTB) sau bacilul Koch(BK)
-bacili aerobi,sporulati,acid-alcoolo-rezistenti
-crestere lenta
-medii de cultura Lowenstein-Jensen
-distrusi de razele ultraviolete
Tuberculoza pulmonara secundara(TB)
-boala infecto contagioasa cu caracter endemic
-transmiterea pe cale aeriana (prin picaturile Flugge)
-sursa de infectie –persoanele infectate sau bolnave
Strategie comuna a OMS cuprinsa in Programul National de Control al
Tuberculozei
Simptome
Debut insidios
-generale : anorexie cu scadere ponderala semnificativa,astenie fizica,transpiratii
nocturne,subfrebilitate,frison
-respiratorii :tuse persistenta mai mult de 3 saptamani de obicei mucopurulenta
spute hemoptoice,hemoptizie,dispnee
Tuberculoza extrapulmonara
-necontagioasa
-localizari : meninge,pleura,sistem osteoarticular,sistem
urogenital,pericard,peritoneu,laringe si mai rar
auriculara,oculara,intestinala,cutanata
Diagnostic pozitiv:
-ex sputei - microscopie , cultura, test genetic / rapid
-radiografia pulmonara
-punctia pleurala,pericardica,abdominala,osoasa

Tratament
-de electie↝administrarea medicamentelor antituberculoase in schema de
asociere (DOT)
Cu actiune bactericida si bacteriostatica
• De linia I
HRZES (isoniazida,rifampicina,pirazinamida,etambutol,streptomicina)
•De linia II-pt chimiorezistenta / TB MDR si tratament individualizat
(cicloserina,protionamida,quinolone,PAS, amikacina)
Doua faze / faza initiala(7/7) si faza de continuare(3/7)
Durata variaza in functie de localizare si caz (6,8.9,12,24 luni)
•Monitorizarea eficientei tratamentului(starea clinica,sputa si rgf pulmonare de
control)
•Monitorizarea efectelor adverse(eruptii cutanate,neuropatia
periferica,surditate.vertij,nevrita optica,hepatita medicamentoasa,purpura
trombocitopenica ,insuficienta renala acuta)
•Aderenta la tratament
-Corticoterapie/meningita TB ,laringiana,pericardita
-Tratament chirurgical
Interventii:
-educatia pacientului si familiei privind regimul igieno-dietetic si tratamentul
medicamentos
-monitorizarea clinica a pacientilor
-masuri de reducere a transmisiei nosocomiale a infectiei TB

(ventilatie eficienta,separarea cazurilor de TB in functie de localizare si

contagiozitate,folosirea lampilor UV )
-purtarea echipamentului de protectie (masti speciale cu filtru)
Masuri de preventie
-depistarea si tratarea surselor de infectie
-vaccinarea BCG
-chimioprofilaxie la persoanele din grupele de risc (penitenciare,aziluri,fara
locuinta,imigranti, cu diabet zaharat, transplant ,afectiuni oncologice,SIDA,HIV)
Pneumotoraxul
Def:patrunderea aerului intre cele doua foite pleurale
-prin traumatism pe plaman sanatos
-prin ruptura intr-o zona distrofica
Obiectiv:

Abolirea vivratiilor vocale

Hipersonoritate la percutie
Absenta murmurului vezicular
Clasificare:
pneumotorax a)spontan ►primar(idiopatic) /nu se identifica nici o patologie care
sa explice formarea
►secundar /BPOC,TB pulmonar cancer pulmonar,fibroze
pulmonare,sarcoidoza,mucoviscitoza,abces pulmonar,astm bronsic,pneumocistoza
in SIDA
b)posttraumatic/traumatism inchis sau deschis
►total /plaman colabat la hil
►partial / apical,axilar,supradiafragmatic
►inchis / orificiul de patrundere se inchide,nu exista
comunicatie cu exteriorul
►deschis / exista o fistula
c)iatrogen / punctii pleurale,plagi esofagiene(endoscopie),anestezii
interostale,masaj cardiac extern,chirurgie laparoscopica,ventilatie
mecanica,cateterism venos(subclavicular)
Clasificare in functie de natura lezunilor, dimensiune si numarul lor
Tip I /pulmon macroscopic normal/ ruptura unor mici bule subpleurale (blebs)
explica pneumotoraxul
Tip II / aderente pulmonare
Tip III / prezenta de bule(leziuni ce sunt rezultatul ruperii septurilor
interalveolare in plin parenchim ) mici si blebs-uri(1.5-2cm) pe suprafata mica
/tratate prin electrocoagulare
Tip IV / numeroase si voluminoase bule pe intreaga suprafata pulmonara/
necesita rezectie prin torascopie sau chirurgie clasica
Semne clinice
□durere toracica /unilaterala pe partea pnx ,se accentueaza in inspir profund si
iradiaza in umar /poate fi atroce
□ tuse seaca
□ dispnee / poate ajunge la insuficienta respiratorie grava
- in cazurile grave- cianoza si transpiratii profuze
tahipnee cu ortopnee
hipotensiune
anxietate,tulburari ale starii de constienta pana la coma
imobilitatea hemitoracelui
instabilitate hemodinamica
Situatii deosebite
-pneumotorax cu supapa / aerul intra si nu mai iese /introducerea unui ac de
punctie prin peretele toracic pt egalizarea presiunii intrapleurale cu cea
atmosferica
-pneumotorax bilateral /rar,dreanaj pleural imediat

-pneumotorax la pacientii cu insuf respiratorie severa

Diagnostic pozitiv
-anamneza
-examen clinic
-ex paraclinice(radiografia pulmonara, CT toracicpunctia toracica,toracoscopia)
diferential -afectiuni pulmonare(pleurezii,edem pulmonar acut,infarct
pulmonar,TB pulmonara)
- afectiuni cardiace (angor,infarct miocardic)
- afectiuni abdominale(ulcer perforat,colica
biliara,pancreatita acuta)
Tratament
Obiective - reexpansionarea plamanului
- evitarea recidivelor
1) non-chirurgical - oxigenoterapie
- aspiratia simpla (exsuflatia)/aparat de exsuflatie sau
evacuarea repetata cu seringa a aerului
-drenaj pleural aspirativ/plasarea la nivelul pleurei a unui tub de dren atasat fie
unui sistem de valve sau la un sistem de vase cu apa (pleurotomie)
2) chirurgical /toracotomia
Complicatii:
-hemotoraxul/ 5%
-revarsatul pleural/20%determinata de cronicizarea pnx→ hidropneumotorax
sau piopneumotorax
-recidiva/25%

Sindromul apneei in somn (SAS)

def : tulburare a somnului caracterizata prin episoade recurente de pauze in
respiratie (apnee) sau de respiratii superficiale/neregulate (hipopnee)
Apnee= oprirea completa a fluxului respirator cu durata de10 secunde sau mai
mult insotita de modificari tipice EEG si/sau scaderea Sa O2 cu 3-4%
Hipopnee= scaderea fluxului respirator cu mai mult de 50% timp de cel putin 10
secunde.
Indice de apnee/hipopnee(IAH) –numarul de episoade apnee/hipopnee
intr-o ora de somn
SAS usor–IAH 5-14,9
SAS mediu –IAH 15-29,9
SAS sever- IAH > 30
Clasificare
• apnee de tip obstructiv (84%)
-intreruperea respiratiei apare prin blocarea fizica a cailor aeriene (colabare
partiala sau totala) in ciuda continuarii activitatii muschilor inspiratori; se
asociaza frecvent cu sforaitul

• apnee de tip central (0,4%)

–intreruperea respiratiei apare datorita lipsei prezentei efortului de a respira
–abolirea activitatii muschilor respiratori/deficienta de tip neuronal
• apnee de tip mixt(15%)
-combinatie intre apneea de tip central si apneea obstructiva

◆Manifestari clinice in timpul perioadei de veghe

Somnolenta excesiva in timpul zilei
Cefalee matinala
Tulburari de memorie si concentrare
Tulburari de personalitate
Accidente rutiere si de munca
Reflux gastro-esofagian
Hipertensiune arteriala
Impotenta
◆Manifestari clinice in timpul perioadei de somn
Opriri ale respiratiei semnalate de catre partener
Sforait
Somn agitat, fragmentat
Poliurie

◆Manifestari clinice la copii

Scadere sau stationare ponderala
Enurezis nocturn
Performanta scolara scazuta
Tulburari comportamentale
Diagnostic SAS
▶Scorul Epworth pentru aprecierea somnolentei diurne
▶Inregistrarea oximetriei nocturne (metoda de screening)/oximetria normala
exclude SAS
▶Poligrafie (ambulator)
cuprinde Inregistrarea debitului oro-nazal si a Saturatiei O2
rol de screening
rol in decizia de initierea terapiei
rol in titrarea si monitorizarea terapiei
▶Polisomnografie (in spital) /cuprinde inregistrarea EEG, EOG, EMG, debit
oronazal,miscari abdominale/toracice, Sa O2
necesara daca IAH determinat la poligrafie este sub 30.
Factorii de risc pentru SAS obstructiv
Obezitatea este principalul predictor al apneei de somn
(pacienti obezi prezintă creşteri ale circumferinţei taliei şi gâtului)
-exista o relaţie directă între severitatea SAS (apreciată
prin indexul de apnee şi indicele de masă corporală (IMC)

Modificari anatomice ale cailor aeriene superioare

Reflux gastroesofagian
Deviatie de sept
Inflamatii cronice ale sinusurilor, obstructii nazale cronice, alergii
• Consum alcool, sedative, tranchilizante
Fumat
Diabet/toleranta alterata la glucoza
• Boli neuro musculare
• Patologie endocrina(acromegalia,hipotiroidia)
Tratament
-scadere in greutate
-evitarea consumului de alcool si a medicatiei sedative inainte de culcare
-pozitie ridicata in pat pentru pacientii cu obezitate extrema
-evitarea decubitului dorsal in timpul somnului
-oprirea fumatului
-evitarea deprivarii de somn
-tratamentul disfunctiilor endocrine
-Ventilatia cu presiune pozitiva pe masca
In regim continuu (CPAP)
In regim variabil (BIPAP)
In regim automat (APAP)

-dispozitive orale de protuzie a mandibulei

-farmacoterapie: substante cu rol de stimulare SNC
-tratament chirurgical/chirurgie ORL
Uvulopalatofaringoplastia(rezolva doar sforaitul)/chirurgia nazala
Reconstructie cranio-faciala
Traheostomia
Sindromul Pickwick / Sindromul de obezitate-hipoventilatie (SOH)
-afecteaza in principal persoanele cu obezitate extrema
-etiologie / nu este cunoscuta /creierul nu reuseste sa controleze corepunzator
functia respiratorie si datorita greutatii excesive care apasa peretele
toracic,pacientul nu poate sa respire profund
-sangele contine o cantitate prea mare de CO2 si insuficient O2
Manifestari clinice:
Somnolenta excesiva in cursul zilei cu episoade de adormire
Risc crescut de accidente si erori la locul de munca
Depresie
Dispnee si fatigabilitate dupa cel mai mic effort
Cianoza
Edeme ale membrelor inferioare(semn de insuf cardiaca dr sau cord pulmonar)

Diagnostic:
-ecocardiografie
-polisomnografie
-spirometrie
-rezonanta magnetica
-computer tomografie
Tratament
-scaderea in greutate
-activitate fizica
-asistare respiratorie (ventilatie noninvaziza VNI,ventilatie
mecanica,oxigenoterapie)
Tromboembolismul pulmonar TEP
Def:embolizarea unor fragmente trombotice cu punct de plecare din sistemul
periferic venos al membrelor sau cordul dr in circulatia arteriala pulmonara
functionala

Etiologie
-staza venoasă
-hipercoagularea, imobilizarea, chirurgia si traumatismele,
-sarcina, contraceptivele orale, estrogenii de substituţie
-boli maligne
-factorii ereditari
-diferite afecţiuni medicale acute
Clasificare
TEP acut
TEP cronic complicat cu CPC(cord pulmonar cronic)
Semne clinice
-diverse si in parte nespecifice
▶Embolia pulmonara masiva / la 50% produce deces /in chirurgia
generala,ortopedie,obstrectica-ginecologie
-durere toracica violenta ,retrosternala sau precordiala
-dispnee severa persistenta
-tahipnee (frecvente resp peste 30/min
-cianoza
▶infarct pulmonar
-durerea toracica cu caractere pleurale accentuata in inspir
-hemoptizie de regula mica
-febra
-revarsat pleural

-dispnee aparent nemotivata

▶hipertensiunea pulmonara cr tromboembolica
-forma rara ,evolutie lenta in ulti ani
-conduce la insuf cardiaca dr
Manifestari clinice atipice
-deterioarea brusca a starii cardioresp la un pacient cu BPOC
-la cardiaci ; accese de dispnee ,hemoptizie ,pleurezie mica,tahiaritmii
supraventriculare neexplicabile,agravareaunei insuf cardiace congestive
Diagnostic
-datorita urgentei suspiciunea TEP se face pe baze clinice ,metodele de explorare
,neinvazive si invazive se face gradat
-Teste hematologice
-gazometria sanguina
-electrocardiograma
-biomarkeri cardiologici
-radiografia pulmonara
-echocardiografia
-ultrasonografia venoasa
-CT toracic
-scintigrafie pulmonara
-RMN

-invazive -angiografia pulmonara

flebografia de contrast
Tratament
•urgent si imediat efectuat intr-o unitate de terapie intensiva cardiaca
•suport respirator / oxigenoterapie
•tratament medical –anticoagulante(heparina de lectie)parenteral apoi po
/monitorizarea timpului de protrombina
•tratament chirurgical / embolectomia pulmonara

VALORI IMC( indice de masa corporala / BMI)

18,49 sau mai putin - Subponderal
intre 18,50 si 24,99 - Greutate normala
intre 25,00 si 29,99 - Supraponderal
intre 30,00 si 34,99 - Obezitate (gradul I)
intre 35,00 si 39,99 - Obezitate (gradul II)
40,00 sau mai mult - Obezitate morbida
OXIGENOTERAPIA
Def: administrarea de O2 pe cale inhalatorie in scopul imbogatirii aerului
inspirat cu O2
Scop:Terapeutic: asigurarea aportului de oxigen necesar.
corectarea hipoxiei şi hipercapniei.
susţinerea funcţiei respiratorii.
pe termen scurt - ameliorează starea pacientului şi calitatea vieţii
pe termen lung (OLD) - ameliorează evoluţia bolii
Indicaţii :
-Anestezie generală.
-Hipoxii:hipoxie anemică – prin lipsa hemoglobinei.
hipoxie hipoxică – prin insuficienţă ventilatorie.
hipoxie histotoxică – prin blocarea fermenţilor respiratori la nivel
celular.
hipoxie circulatorie – prin tulburări de circulaţie.
-Complicaţii postoperatorii.
-Lăuze.
-Nou născuţi cu suferinţe respiratorii şi circulatorii
Sisteme de administrare a oxigenului

Recipiente cu Flexibil dar si cel mai scump

oxigen lichid

Cilindrii cu oxigen Rar folosit ,durata mica de utilizare

Concentratoare de Cel mai simplu de utilizat,cel mai ieftin

oxigen

-Statii de oxigen( in unitatile spitalicesti)

Mijloace de racordare
- ochelari de oxigen(canula nazala)-cel mai des folosite
- masti de oxigen –mai putin folosite,mai incomode ca utilizare
masca canula masca Venturi

concentrator balon Ambu sau Ruben

 cort de oxigen sonda de
intubat

manometr umidificator Buton

sursa tubulatura
u presiune

Incidente la administrarea oxigenului:

 -distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag
-emfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea
mucoasei.

Se va sti ca:
-nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)
-oxigenul nu se foloseste fara manometru
IDR la PPD / test Mantoux
Testul de piele (cutanat) pentru tuberculoza (de asemenea cunoscut ca testul de
tuberculina sau test IDR la tuberculina) este un test utilizat pentru a stabili daca o
persoana a dezvoltat un raspuns imun la bacteria care provoaca tuberculoza (TB).
Acest raspuns poate sa apara daca persoana are in prezent TBC, daca a fost expusa la
acesta in trecut sau daca a primit vaccinul BCG impotriva TBC.
Administrare
- injectarea unui volum de 0,1 mL continand 5 UT (unitati de tuberculina) PPD in
straturile superioare ale pielii (intradermic, imediat sub suprafata pielii) a antebratului
stg.
Se cauta o zona de piele fara anomalii si departe de vene .
Injectarea se face folosind un ac de si o seringa pentru tuberculina. PPD tuberculina; se
injecteaza numai sub suprafata pielii. O usoara umflare a pielii de 6 - 10 mm (coaja de
portocala) in diametru ar trebui sa fie produsa atunci cand injectarea se face in mod
corect. Acesta umflatura este in general rapid absorbita.
In cazul in care primul test a fost administrat in mod necorespunzator, un alt test poate
administrat selectandu-se o zona la cativa centimetri mai departe de injectia initiala.
Interpretarea " testului cutanat inseamna a detecta o ridicatura, zona ingrosata de reactii
cutanate locale, denumita induratie. Induratia este elementul cheie pentru a detecta nu,
roseata sau echimoza.
Rezultatul testelor cutanate trebuie interpretate la 72 ore dupa injectie cand
dimensiunea induratie este maxima.
 Diametrul de induratie trebuie masurat transversal si se inregistreaza in milimetri.
Zona de induratie din jurul locului de injectare este reactia la tuberculina.
De retinut - roseata nu se masoara
O reactie tuberculina este clasificata ca fiind pozitiva bazata pe diametrul de induratie in
conjunctie cu anumiti factori de risc specifici pacientului. La o persoana sanatoasa a
carui sistem imunitar este normal, induratia mai mare sau egala cu 15 mm este
considerata un test pozitiv. In cazul in care sunt prezente blistere (vezicule), testul este
de asemenea considerat pozitiv. La o persoana cu afectiuni renale subiacente, diabet sau
la un cadru medical care a avut un contact personal cu o persoana cu TBC activ, 10 mm
de induratie este considerat un test de piele pozitiv. La pacientii care sunt
imunocompromisi, cum ar fi persoanele cu artrita reumatoida sau boala Crohn, 5 mm de
induratie este considerat un rezultat pozitiv la un test de piele. Induratie de mai mica de
2 mm, fara vezicule, este considerata un test de piele negativ.
Testul la tuberculina - reactii fals negative
Pe de alta parte, un test negativ nu inseamna intotdeauna ca o persoana nu are
tuberculoza.
Vaccinarea BCG
Indicaţiile vaccinării BCG
1. Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă şi revaccinarea celor care nu
prezintă în decurs de 6 luni o cicatrice post-vaccinală mai mare de 3 mm;
EXCEPŢIE: nou născuţii cu mame pozitive pentru BAAR în spută: la aceştia se
realizează într‑un prim timp chimioprofilaxia (sau terapia antituberculoasă, dacă
este cazul) şi apoi se vaccinează.
2. Sugarii şi copii cu IDR negativ la tuberculina care:
a) se află la risc crescut de expunere apropiată şi prelungită la adulţi cu tuberculoza
pulmonară netratată sau ineficient tratată şi nu pot fi îndepărtaţi de la sursa de
infecţie sau nu pot primi chimioprofilaxie de lungă durată
sau
b) sunt continuu expuşi la persoane cu forme de tuberculoză rezistente la HIV sau
RMP.
3. Copiii născuţi din mame HIV pozitive, deja infectaţi, necesită vaccinare BCG
imediat după naştere deoarece:
conferă protecţie încrucişată faţă de micobacteriile atipice care generează o
proporţie crescută de îmbolnăviri şi decese la pacienţii infectaţi HIV;
nu determină apariţia de efecte secundare.
Contraindicaţii
1.   IDR pozitiv;
2.   SIDA;
3.   Boli febrile, covalescenţă după boli infecţioase;

4.   6 luni după hepatita virală;

5.   TBC activă;
6.   Afecţiuni dermatologice acute;
7.   Greutate < 250 g la naştere;
8.   Imunodeficienţe congenitale;
9. Leucemii, limfoame, boli maligne

Se păstrează la întuneric şi la 4 C.
Tehnica administrării
Materiale necesare:
seringa sterilă 0.5-1 ml;
alcool.
Se administrează strict intradermic.
Doza = 0,1 ml din suspensia vaccinală.
Locul injectării: 1/3 medie braţ stâng pe faţa postero-externă;
Evoluţia vaccinală:
 după inoculare apare o papulă ce dispare după 3 minute pentru ca apoi în decurs
de 1-2 zile să apară un eritem uşor indurat, roz violaceu cu diametru = 3-8 mm;

nodulul se poate ulcera cu apariţia unei creste care se elimină (mai ales în cazul
revaccinărilor);
nu se aplică local AB sau soluţii decontaminate;
la 1-3 luni poate apare o moderată adenopatie axilară care nu impune atitudine
terapeutică;
căderea crustei – cicatrice denivelată faţă de tegumentele din jur cu diametrul = 5-6
mm iniţial violaceu apoi alb-sidefie.
D e c i:
VACCINARE REUSITA: cicatrice > 3 mm
VACCINARE NEREUSITA: cicatrice < 3 mm.
Testul sudorii
-punerea in evidenta a unei secretii de transpiratie foarte bogatein clorura de sodiu
/ in mod normal suprafata pielii contine foarte putin Na si CL
Metoda standard pt depistarea fibrozei chistice ( mucoviscidoza)

Tehnica :
Nu este dureroasa
Nu necesita pregatire speciala
Poate fi aplicata de la varsta de 2 zile

Pregatirea psihica si fizica

-se aplica pe piele o substanta numita pilocarpina
-se aplica apoi electrozi la nivelul zonei interesate ( cel mai des pe antebrat , la
nou nascut pe spate iontoforeza
-se colecteaza transpiratia pe hartie speciala
-Durata testului este de 30-60 min
Val normale clor 10-35mEq/l ;pt fibroza chistica val sunt peste 60mEq/l
Rezultate test neconcludente cand
-pacientul sufera de malnutritie severa
-afectiuni ale glandelor suprarenale,tiroidei, boli rare cu acumulare de lipide ,
infectii pancreatice
Regim igieno-dietetic in bolile respiratorii
•O dieta bogata in fructe proaspete si peste poate avea un efect pozitiv asupra
sanatatii plamanilor.
•Alimentele considerate a avea un efect protectiv in bolile de plamani sunt
vitaminele antioxidante si acizii grasi OMEGA3. Se recomanda astfel consumul
de peste precum ton, somon, sardine.
In acelasi timp se recomanda un consum ridicat de fructe si legume proaspete.
•O persoana cu o dieta sanatoasa are un risc mai scazut de infectii, fiind astfel
mult mai rezistenta infectiilor pulmonare. Dieta trebuie insotita de activitate
fizica de o intensitate recomandata de medic in functie de boala pulmonara
diagnosticata.
•Bolnavii care au afectiuni pulmonare se confrunta cu probleme in respiratie,de
aceea mentinerea unei greutati corporale normale este foarte importanta in cazul
acestor bolnavi.
•O cauza a pierderii in greutate este relationata cu dificultatea in respiratie. Prin
cresterea efortului de a respira, bolnavul va consuma mai multe calorii decat in
mod normal.
•Din cauza bolii, pacientul isi poate pierde apetitul. O respiratie dificila poate
ingreuna si momentele in care pacientul mananca. Disconfortul il poate
determina sa renunte sa manance uneori.
•Din cauza tratamentului, poate avea dureri ale stomacului care ii pot afecta o
alimentatie normala si corecta.
 Pacientii cu dispnee moderata si severa trebuie sa aiba cate 5-6 mese pe zi, cu
cantităţi reduse de hrană
Legumele crucifere sunt cele care fac parte din familia verzei (brocoli, conopidă,
Alimente care conţin carotenoizi(Morcovii, dovleacul)
Alimente bogate in acid folic (Legumele verzi, spanacul, sparanghelul, fasolea verde,
sfecla roşie)
Usturoiul invinge infecţiile. Datorită proprietăţilor antiinflamatoare, usturoiul rămane
un aliment de bază atunci cand vine vorba despre infecţii respiratorii. In plus, alicina
din usturoi distruge radicalii liberi şi contribuie la ameliorarea astmului. Merele si
ghimbirul

In cursul zilei este benefică o muncă fizică moderată şi gimnastică respiratorie, timp
de 10 minute, cu expiraţie prelungită, un remediu excelent care ameliorează
schimburile gazoase şi păstrează elasticitatea pulmonară.
Regimul de viaţă se completează cu plimbări uşoare în aer curat, care favorizează
oxigenarea plămânilor
Pacientul va evita răcelile şi eforturile fizice, atât în exercitarea activităţii
profesionale, cât şi la mersul forţat

•Exerciţiul fizic, evitarea fumatului, limitarea poluării

Educatia sanitara / masuri de preventie
Renuntarea la fumat
Evitarea fumatului pasiv
Spalarea mainilor si igiena tusei
Evitarea zonelor poluante
Controlul nivelului de umiditate (30-50%)
Controlul sistemelor de ventilatie
Controlul prafului din casa

Evaluarea intervențiilor / ingrijirilor aplicate pe plan de ingrijire

Identificarea obiectivelor realizate / nerealizate.
Restructurarea planului de ingrijire in cazul identificării problemelor conexe
Aprecierea calității ingrijirilor și a rezultatelor obținute
Abrevieri si termeni medicali
EFR – spirometrie
BK –bacilul Koch
DOT –tratament sub directa observatie
CT –tomografie computerizata
TB MDR-tuberculoza multidrog rezistenta
TB XDR-tuberculoza cu rezistenta totala
RMN – rezonanta magnetica nucleara
Rx –radioscopie
Rgf –radiografie
BPOC-bronhopneumopatia obstructiva cronica
OLD –oxigenoterapie de lunga durata
IOT –sonda de intubatie orotraheala
VNI- ventilatie noninvaziva
empiem pleural – acumularea patologica de puroi intre cele doua foite ale pleurei
hidrotorax – prezenta de lichid in parenchimul pulmonar
hemotorax – sange in parenchimul pulmonar
pneumotorax – prezenta aerului in spatiul interalveolar
lobectomie –rezectia chirurgicala a unui lob
pneumonectomie –rezectia chirurgicala a unui plaman
IDR –testarea la tuberculina
BCG –vaccinul pentru tuberculoza