Recoltarea standard a sangelui :

A) Recoltareasangeluicapilar:
- Se face dimineata, pe nemancate
- La adult se face prinintepareapulpeidegetului
- La copildegetul mare de la piciorsau din calcai
Tehnica de lucru :
- Dupadezinfectare se inteapapielea rapid sisuficient de adanc, prima picatura se
arunca
- Se face rapid recoltarea ,esteinterzisastoarcereapentru a nudiluasangele cu limfa
B) Recoltareasangeluivenos :
Tehnica de lucru :
-zona punctiei la adult este plica cotului ,iar la sugari vena jugulara
- se aplicagaroul ,se strange usorpumnul , se dezinfecteazasi se efectueazapunctia

1. A) Determinarea hematocritului
Definitie :Volumulelementelor figurate din sangeexprimatprocentual fata de volumul total
de sange .
Principiu: Se separaprincentrifugareelementele figurate din plasma ; se
determinaraportulcantititativdintreele .
Tehnica de lucru :
→se recolteaza 3-5 ml sangeprin punctie venoasa
→se introducintr-o eprubetapeste anticoagulant (heparina )
→se omogenizeaza , se introduce sangele in tuburile de hematocrit pana la
diviziunea 100
→se centifugheaza 20 de min ,la 4000 de rotatii pe minut in pozitieorizontala

Calcul:
→se masoarainaltimeacoloanei de eritrocitesiinaltimeacoloaneitotale de sange
100 x h
Formula: h%=
H
Valorinormale : La barbati 46,5 ± 5%
La femei 42 ± 5 %
Copii :35-45 %
Hematocrit de maimultetipuri : ●venos ( valorilesi formula de mai sus )
●arterial sicapilar sunt maiscazute
● somatic 0. 91 x hematocrit venos

Variatiipatologice :ridicat: in plasmoragie , poliglobulie de altitudine

scazut :anemiecuvolemienormala si hipervolemiehidrica

1. B) Determinareavolumuluiglobular: ( trebuiesascriusidesprevolemie ?)
VP x Hts
Formula :→ VG=
100−Hts
Unde : VG = volumul globular
VP= volum plasmatic
Hts = hematocrit somatic
1.C) Valoareaglobulara :
Definitie :Indicerelativcepermiteapreciereaincarcariiprocentuale cu
hemoglobinasangelui in functie de numarul de eritorcite pe mm3
Hb gasita % Hbnormala %
Formula de calcul :valglobulara =
NR h ematiigasite /nr h ematiinormale
Valorinormale : 1 ( oscileazaintre 0, 85 – 1,15)
Valoripatologice : sub 0,85 hipocromie
Peste 1, 15 hipercromie

2.Deteminarea VSH ( viteza de sedimentare a hematiilor )

Principiu :eritrocitelesedimenteazaintr-un timpvariabildacasangelerecoltat pe
anticoagulante e lasat in repaus.
Se disting 3 faze de sedimentare :
1. Fazainitiala :vitezacrestetreptat ; hematiile se aduna in rulouri
2. Faza de decantare :viteza de coborareeste maxima ;se sedimenteaza rapid
rulourileformate
3. Faza de coborarelenta :viteza de coborarescadetreptatpana la 0

Tehica de lucru :
→ se aspira in seringa citrat de sodiu 0,4 ml
→prinpunctievenoasa se recolteazasange 1,6 ml (faraaplicare de garou )
→se omogenizeazaamesteculprinrasturnarelenta de catevaori ,dupa care se pune in
eprubeta
→se aspirasange in tubul WESTERGREEN pana la diviziunea 0
→tubul se fixeaza cu varful pe unul din dopurile de cauciuc ale
suportului,iarextremitateasuperioara cu ajutorulclemei resort
→ se notazaorafixariitubului
→citirea se face la 1 ,2 ,24 ore
Valorinormale:
- La barbati 2 -7 mm/ ora, si 7-15 la 2 ore
- La femei 4-9 mm / ora 12-17 la 2 ore
- Creste in timpulsarciniipana la 35 de mm pe ora
- Copiimicisisugari 9-12 mm pe ora

Valoripatologice :
●VSH crescut
-boliinfectioase /inflamatorii
- nefroze
- infartmiocardic
-septicemie
●VSH scazut
 -in hepatitaepidemicasistarialergice
Existadouatipuri de factoriceinfluenteazaVSH :
-eritrocitar
-plasmatic
Erori: → creste VSH cu temperatura
→oriceintarziere din momentulrecoltariiscade VSH
→trebuierespectataproportia anticoagulant sange

3.x?

4.
Numaratoarea eritrocitelor
Principiu:numaratoareadirecta la microscop a celuleloraflateintr-un volumcunoscut de
lichiddiluatintr-o proportiedeterminata
Tehica de lucru :
a) Recoltarea si dilutia sangelui :
-se inteapa pulpa degetului , prima picatura se sterge a doua se aspira in pipeta
pana la diviziunea 0,5 sau 1
- se aspira lichidul de dilutie pana la diviziunea 101
-se aseaza pipeta in pozitie orizontala si se agita pentru omogenizare
b) Umplerea camerei de numarare :
-se aplicalamela pe lama celulei
-se agita pipeta 2-3 minute
-se lasasacurgasi se indeparteazaprimelepicaturi
-dupaumplere se asteaptacateva min sedimentareaelementelor pe grila

c) Numarareaeritrocitelor
-se aduce in campulmicroscopuluipatratul mare din stanga sus a retelei
- se numarahematiile din fiecarepatrat mic incepand cu cel din stanga sus
-se vor numara minim 5 patratemari ;hematiile de pe minim 80 patratemici

3 N
Formula de calcul : Nr hematii/mm = xD
80 x s x h
Unde : N= hematiinumarate in 80 de patratemici
s= suprafataunuipatrat mic
h= inaltimeacelulei
D= dilutia

Valorinormale :
- La barbat 4.500.000 – 5 mil mm3
- La femei 4.200.000 -4.500.000 mm3
- La copii 5 - 6 mil mm3
 5.A) Numaratoarealeucocitelor

Principiu : se bazeaza pe acelasiprincipiu ca in

cazulnumarariieritrocitelor:numaratoareadirecta la microscop a celuleloraflateintr-un
volumcunoscut de lichiddiluatintr-o proportiedeterminata.
Tehnica de lucru : -Asemanatoare cu cea de la numarareaeritrocitelor, diferadoarlichidul de
dilutie care estehipotonpentru a realizahemolizaeritrocitelor
- El trebuiesacontina acid acetic sialbastru de metilen
- Pipeta de recoltarePotainsicamerele de numarare
- Se realizeaza pe patratemari 25 patratemari
- Se numaraleucocitele dinlatura din stangasicea de sus apoi din
interiorulpatratului
❑ N
Formula de calcul : Nr leucocite pemm 3 = xD
25 x s x h
Valorinormale :
- Adult : 5000 -9000 mm3
- Sugar :8000-12000 mm3

B) Formula leucocitara :

Definitie: raportulprocentual al leucocitelor pe frotiul de

sangeperifericdupanumararea a 200 de elemente .

Principiu : se realizeaza un frotiu de sangeintinzandu-se o picatura de

sangeproaspatrecoltat pe o lama de microscop, se coloreaza ( se
uitilizeazacoloratia May Grunwald –Giemsa ) se fixeaza.

Coloratie :
- Neutrofile = brune
- Eozinofile = portocalii
- Bazofile= albastruinchis
- Nuclei = violaceu
- Citoplasma =roz
- Hematii = roz ,rosiatic

Tehnica de lucru :
-
Pe frotiulcolorat se pune o picatura de ulei de cedrusi se piveste la
microscopfolosindobiectivul cu imersie
- Se deplaseaza lama intr –o singuradirectie
- Se numaracelputin 200 de elemente
Valorinormale :grupaGRANULOCITE
Neutrofile 60- 70 %
Eozinofile 1-4%
Bazofile 0-1%
grupaAGRANULOCITE
Limfocite 25-35%
Monocite 4-8%
6. DETERMINAREA REZISTENTEI GLOBULARE
In mediu hipertonic se produce ratatinarea hematiilor. In mediu hipotonic se produce
hemoliza. Concentratia mediului hipotonic la care se produce hemoliza primelor hematii
corespunde rezistentei minime, iar concentratia la care se produce hemoliza totala
corespunde rezistentei maxime. Hematiile prezinta asadar o anumita rezistenta la
hipotonicitate, numita rezistenta globulara.
1.METODA CU PICATURA
Principiu: se folosesc 22 eprubete si solutie de NaCl 10% pentru a evidentia gradul de
colorare a solutiilor, produsa de eliberarea hemoglobinei in urma hemolizei
Tehnica de lucru:
 Se aseaza eprubetele in stativ
 Se pune o picatura de apa distilata in prima eprubeta, 2 picaturi in a doua...22
picaturi in eprubeta a 22-a
 Se adaugasolutia de NaCl, incepand cu 34 picaturi in prima eprubeta, 33 picaturi
in a doua....13 picaturi in eprubeta a 22-a
 Se agita eprubetele pt omogenizare
 Se adauga cate o picatura de sange in fiecare eprubeta si se agita
 Se face citirea dupa 3 ore la temperatura camerei
 Se noteazaconcentratiilesolutiilor de NaCl la care s-au produs inceputul hemolizei
(rezistenta minima) si hemoliza totala (rezistenta maxima)

2.METODA CU PIPETA GRADATA

Principiu: se folosesc 21 eprubete si solutie de NaCl 7% pentru a evidentia gradul de colorare
a solutiilor, produsa de eliberarea hemoglobinei in urma hemolizeiv
Tehnica de lucru:
 Se folosesc 21 eprubete
 Se ia cate 1 ml solutieNaCl din care se pun 0.70ml in prima eprubeta si 0.30ml in
ultima, apoi 0.68ml in a doua si 0.32ml in penultima (se scad 0.02ml din prima
eprubeta si se adauga in ultima)
 Se procedeaza la fel cu apa distilata, dar in sens invers: 0.30ml in prima eprubeta si
0.70ml in ultima, apoi 0.32ml in a doua si 0.68ml in penultima etc
 Se face citirea dupa 3 ore la temperatura camerei
 Se noteazaconcentratiilesolutiilor de NaCl la care s-au produs inceputul hemolizei si
hemoliza totala
VALORI NORMALE:
Rez. min. : 0.46-0.42% NaCl
Rez. max. :0.38-0.34% NaCl

7.
SISTEMUL DE GRUPE SANGVINE AB0
Se caracterizeaza prin prezenta de antigene specifice pe hematii si anticorpi specifici in ser.
Principiul metodei: se urmaresteaparitia fenomenului de aglutinare fie prin metoda Simonin,
fie prin metoda Beth-Vincent.
1.METODA BETH-VINCENT (ser cunoscut si hematii de cercetat)
Tehnica de lucru:
 Se utilizeaza 4 lame si seruri hemotest ( 0, A, B)
 Pe fiecare lama se pun succesiv cate o picatura de ser hemotest in ordinea: 0, A, B.
 Se adaugasangele recoltat peste ser, amestecand cu coltul unei lame pt omogenizare
 Se roteste lama lent si se face citirea in primele 2-3 min. cu ochiul liber
Interpretare rezultate:
1.daca nu se produce aglutinare in nici o picatura, sangele este Gr. 0
2.daca se produce aglutinare cu serurile 0 si B, sangele este Gr. A
3.daca se produce aglutinare cu serurile 0 si A, sangele este Gr. B
4.daca se produce aglutinare in toate, sangele este Gr. AB

2.PROBA SIMONIN (hematii cunoscute si ser de cercetat)

Tehnica de lucru:
 Se folosesc 4 lame
 Pe fiecare lama se pun 3 picaturi din serul de cercetat
 Se adauga pe rand eritrocite 0, A si B
 Se amesteca pt omogenizare cu coltul unei lame
 Se roteste lama lent
 Citirea se face in primele 2-3 min. cu ochiul liber
Interpretare rezultate:
1.reactia trebuie sa fie negativa cu eritrocitele tip 0 in toate cazurile
2.aglutinare cu eritrocitele A si B – ser cu α si β
3. aglutinare cu eritrocitele B – ser cu β
4. aglutinare cu eritrocitele A – ser cu α
5.fara aglutinare – ser fara aglutinine, adica Gr. AB

SISTEMUL Rh
Factorul Rh consta in prezenta sau absenta unui grup de antigene pe suprafata hematiilor.
cca. 85% din indivizi prezinta aceste antigene, fiind Rh pozitivi.
Principiu: se urmareste fenomenul de aglutinare produs fie de amestecarea serului cu
hematiile subiectului caruia i se face determinarea, fie a serului acestuia cu hematii
cunoscute.
Tehnica de lucru:
 Se foloseste ser cunoscut, anti-Rh
 Pe 2 lame degresate se pune cate o picatura de ser
 Sangele recoltat se pun peste ser si se amesteca folosind coltul unei lame
 Lamele se introduc la termostat (37⁰C) si se lasa 1-2 ore
 Daca se produce aglutinarea hematiilor, subiectul este Rh pozitiv

8.
DETERMINAREA TIMPULUI DE COAGULARE
Timp de coagulare= timpul scurs intre momentul recoltariisangelui si cel in care coagularea
este completa.
METODA LEE WHITE
Principiu: se determina timpul de coagulare a sangelui venos recoltat in eprubete
Tehnica de lucru:
  Se recolteaza 2 ml sange venos
 Se impartesangele in 2 eprubete, puse apoi in baie de apa la 37⁰C
 Se porneste cronometrul candsangele a patruns in seringa
 Se citeste prima eprubeta din minut in minut prin inclinare la 45⁰
 Timpul de coagulare este atins cand eprubeta poate fi rasturnata complet fara ca
sangele sa curga
 Atunci incepe citirea eprubetei a 2-a, care va coagula mai greu
 Citirea se face tot din minut in minut
 Se opreste cronometrul cand apare coagularea si in a 2-a eprubeta
VALORI NORMALE:
 1-a eprubeta: 6-10 min.
 a 2-a eprubeta: 8-12 min.

METODA BAZAROV
Tehnica de lucru:
 se realizeazacand recoltarea venoasa nu este posibila
 pe o lama de sticla se pune o picatura ser fiziologic
 se punctioneaza pulpa degetului si se lasa sa cada a 2-a picatura peste serul
fiziologic
 se noteaza timpul si se pune lama intr-o cutie Petri
 se inclina usor din minut in minut pt a vedea cand s-a produs coagularea
VALORI NORMALE: 8-10 min.

DETERMINAREA TIMPULUI DE SANGERARE

Timpul de sangerare= durata de timp dintre momentul extravazariisangeluidupainteparea cu
un ac si momentul producerii hemostazei.
Tehnica de lucru Duke:
 se recolteazasange din pulpa degetului
 se porneste cronometrul cand apare prima picatura de sange
 din 30 in 30 sec. se stergpicaturile de sange cu hartie de filtru
 se opreste cronometrul candhartia de filtru nu se mai pateaza cu sange
VALORI NORMALE: 2-4 min.

TIMPUL DE PROTROMBINA QUICK

Principiu: In prezenta tromboplastinei tisulare si a clorurii de Ca, plasma citratatasarac in

trombocite coaguleaza prin mecanism extrinsec intr-un timp foarte scurt.
Tehnica de lucru:
 se recolteazasange pe citrat de Na
 se centrifugheaza timp de 5 min
 intr-un tub tinut in baie de apa la 37⁰C se pun 0.1ml plasma citratata peste care se
adauga 0.2ml tromboplastina calcica
 se porneste cronometrul
 prima citire se face la 5 sec., a doua la 10 sec.
 se scoate tubul din apa si se inclina
  se fac apoi citiri din 2 in 2 sec.
 se opreste cronometrul cand apare cheagul
 se repeta determinarea de 2-3 ori
VALORI NORMALE: pe plasma normala este de 10-18 sec.

9
EXTRASISTOLA; LEGEA “TOT SAU NIMIC “ ; INFLUENTA IONILOR SI
MEDIATORILOR ASUPRA EXCITABILITATII CARDIACE

EXTRASISTOLA
- diastolacorespunzatoarefazeirefractare relative cand un oarecare excitant aplicat pe
cord (cu valoareprag) poate produce un raspuns contractile supraadaugatceluifiziologic.

LEGEA “TOT SAU NIMIC”

- raspunsul contractile ( la cord) va fi maximal in cazulexcitantuluipragsivalipsi cand
excitantul are valoare sub prag;
- pesteintensitateaprag, oricevaloareaexcitantuluiva produce tot un efect maximal;
- poate fi demonstrate aplicandsocuri de inductie de diferiteintensitati (prag, subprag,
supraprag) la nivelulunui cord oprit de broasca, dupaefectuareaprimeiligaturiStanius.

INFLUENTA IONILOR SI MEDIATORILOR ASUPRA EXCITABILITATII CARDIACE

TDL:
- dupaspinalizareabroastei, se descoperasi se izoleazacordul;
- se introduce ionii/mediatoriichimici in lichidul de perfuziesi se urmaresteefectul lor.
Rolulionilor de Na
- perfuzandcordulizolat cu solutie de NaCl izotonica( 7%) =>reducereaprogresiva a
frecventeicardiacepana la oprirea in diastola.
Rolulionilor de K
- perfuzandcordulizolat cu solutie de KCl( 1%) =>reducereafrecventeicardiacepana la
oprirea in diastola (fenomenmai evident simai rapid decat in cazulionilor de Na).
Rolulionilor de Ca
- se perfuzeazacordulizolat cu solutie de CaCl2 ( dupaoprirea in diastola cu NaCl);
- in cantitatimici => se reiaactivitateacardiaca;
- in cantitatimari => se oprestecordul in sistola.

Rolulionilor de H
- perfuzandcordulizolat cu sol. slabe de ac. lactic =>diminuarefrecventei cardiac
sioprirea in diastola.

Rolulmediatorilorchimiciasupraactivitatiiinimii
Adrenalina:
-perfuzandcordulizolat cu adrenalina (c= 1/100.000)
=>accelerareafrecventeicardiacesiimbunatatireafortei de contractie (asemanator SNV
simpatic ).
Acetilcolina
-perfuzandcordul cu acetilcolina( c= 1/1.000.000) => reduce forta de contractie a
inimiisi o opreste in diastole ( asemanator SNV parasimpatic).

10
LIGATURILE LUI STANIUS
- la poikiloterme- 3 formatiuni cardio-excitomotoare laniv. :
 Sinusuluivenos( ggl. Remak)
 Septului interatrial ( ggl. Ludwig)
 Ventriculului( ggl. Bidder)

TDL:
-dupaspinalizareabroastei, se descoperainima;

Prima ligatura
-se trece un fir de ata pe sub sinusulvenos =>continuarea act. contractile a
sinusuluivenossioprirearestuluiinimii;

- ggl. Remak – excitomotor; macarunul din ceilalti 2 ggl. este inhibitor.

A doualigatura
-pe aceeasiinima se trece un fir de ata la niv. santului auriculo-ventricular;

-se observarealuarea act. contractile a ventriculului( cu o frecventaredusa fata de a

sinusuluivenos; auriculeleraman inactive) ;

- ggl. Ludwig- inhibitor (maiputernicdecat Bidder); ggl. Bidder- excitmotor (mai slab
decatRemak).
A treialigatura
-pe un alt cord de broascaspinalizata, se trece un fir de ata la niv. santului auriculo-
ventricular;
-sinusulvenossiauriculeleprezintaacelasiritmcontractil; ventriculul se contracta cu o
frecventaproprie;
-ggl. Remak- puternicexcitomotor( anuleazaputereainhibitorie a ggl. Ludwig;
isiimprimaritmul de activitatesiauriculelor).

11
Cardiograma la om
Cardiograma apexiana (extracardiaca) sau apexograma:-activitatea mecanica a
inimi(socul apexian)
Socul apexian se datoreazamodificarilor de forma,consistenta si pozitie a ventriculului
stang in timpul sistolei ventriculare. Acesta se poate palpa in spatiul intercostal stang pe linia
medioclaviculara sau mamelonara stanga.
Tehnica de lucru:
-Cardiograful se plaseaza la locul de bataie a varfului inimii la un subiect in pozitie de decubit
lateral stang.
-membrul superior stang va fi in semiflexie,sub capul bolnavului ,pt o relaxare toracica mai
buna.
-traseul este inregistrat in apnee expiratorie.
Analiza graficului:
-curba este polimorfa cu o unda pozitiva(A,B,C,D)si o unda usor oblic ascendenta(D,A);
-unda pozitiva ABCD:ampla,corespundecontractieiizovolumetrice a ventriculului
stang(AB),fazei de evacuare(BC) si fazei izovolumetrice(CD);
-AM=faza de mulare a ventriculului(0.03-0.04s);MB=faza de contractieizovolumetrica(0.04-
0.09s);
-AB=faza de preejectie(0.08-0.0.12s);-punctul B=deschiderea valvulelor sigmoide aortic sau
pulmonare;
-BC(linie orizontala sau usordescendenta,ca un platou rotunjit cu concavitatea in joss au
oblic ascendant)=faza de contractieizotona sau de evacuare(0.3s) care se subdivide in faza
de evacuare rapida 0.08s si faza de evacuare lenta 0.2s;
-C1=produs de inchiderea valvulelor sigmoide aortice la sfarsitulevacuarii ventriculare;-
CC1=protodiastola 0.04s;-C1D=relaxarea izovolumetrica 0.08s;-D=corespunde momentului
de deschidere a valvulei mitrale;
-DE(faza de umplere rapida)dureaza 0.1s.In aceasta faza varful inimii este puternic proiectat
inainte,lovindtoracele,proiectia este franata de intrarea in actiune a sistemului valvular
mitral.
-EF(faza de umplere lenta)-panta usor ascendenta sau orizontala,uneori cu convexitatea in
sus,marcandsfarsitul umplerii ventriculului cu sange,dureaza 0.27-0.30s.
-DA cuprinde spre sfarsitul sau unda ‘a’ produsa de sistola auriculara in medie de 0.02-0.05s.
Bataiavarfului ventriculului drept se inregistreaza mai rar si plasand cardiograful la baza
apendicelui xifoid sau parasternal in spatiul 3 sau 4 intercostal stang.

12 Metode de inregistrare a EKG

Sunt folositi electrozi de culegere a biopotentialelor care se plaseaza in diverse puncte
ale campului electric cardiac. Linia izoelectrica apare cand in ambele puncte exista
acelasipotential electric.
Axul deviatiei de culegere=linia care uneste cei doi electrozi.Potentialulinregistrat are o
valoare direct proportionala cu proiectia vectorului pe axul deviatiei respective.
Electrocardiograma este inregistrata prin metode directe si
indirecte.Metodaindirecta:bipolara si unipolara.
Metoda bipolara:maifrecventa;cei 2 electrozi se plaseaza pe membre si
realizeazaderivatiile standard.
-prima derivatie standard=se plaseaza electrozii pe antebratul drept si pe cel stang;
-a doua derivatie standard(oblica)=se plaseaza un electrod pe antebratul drept iar celalalt pe
gamba stanga;
-a treia derivatie standard(perpendiculara)=se plaseaza un electrod pe antebratulstang iar
celalat pe gamba stanga;
Locul de aplicare el elecrozilor: ptbratuldrept-R;ptbratulstang-L; pt gamba stanga-F;
Asadar in derivatiaintai si a doua,electrodul negativ este plasat in R iar in derivatia a
treia,electrodul negativ este plasat in L.
Metoda unipolara:sefoloseste un singur electrod(doi electrozi dar unul este
indiferent).Cel indiferent se obtine prin legarea celor 3 derivatii standard intr-un singur
punct notat cu V.Metodasemidirecta:electrodul se plaseaza foarte aproape de cord,la nivelul
hemitoraceluistang sau prin introducerea electrodului in esofag pana la baza inimii si se
realizeazaderivatiile precordiale si esofagiene.
Derivatiileesofaginee:oferaindicatii asupra activitatii bioelectrice a atriilor;
Derivatiile precordiale:
 -V1=marginea dreapta a sternului (spatiul 4 intercostal);
 -V2=marginea stanga a sternului(spatiul 4 intercostal);
 -V3=jumatatea distantei dintre ventriculul 2 si 4;
 -V4=corespunde scocului apexian(spatial 5 intercostal stang la
locul de intersectie cu linia medioclavicularastanga);
 -V5=locul de intersectie a liniei axilare anterioare cu orizintala
ce trece prin V4;
 -V6=locul de intersectie a liniei medioaxilare cu orizontala prin
V4;
 -V7=locul de intersectie a liniei axilare cu oricontala prin V4;
 -V8=paravertebral stang in spatial 4-5 intercostal;
Derivatia Pescador este o derivatie bipolara dar asimetrica.Consta in plasarea electrodului R
din prima derivatie standard in V1 iar electrodul L din prima derivatie standard in V6.
Derivatiile ortogonale Frank=combinatoii special de electrozi si rezistente electrice.

13 Explicatia vectoriala a undelor EKG

Zonele miocardice sunt activate intr-o anumita ordine,realizand vectori cu o orientare
deosebita dar acelasi punct de origine care corespunde centrului dipolului unic cardiac.
-Vectorul de depolarizare a septului interventricular are o orientare de la stanga la
dreapta,de sus in jos si catreinainte.
-Endocardul ventricular drept este electronegative si realizeaza un vector orientat de la
stanga la dreapta si de sus in jos.
-Varful inimii si zona pericardica a ventriculului stangrealizeaza un vector orientat de la
dreapta la stanga si de sus in jos.
-Ventriculul stang se depolarizeaza de la endocard(electronegative)spre
epicard(electropozitiv) si realizeaza un vector orientat spre stanga,in jos si usor spre
posterior.
-Se depolarizeaza baza ventriculului stang la endocard si baza ventriculului drept la epicard si
realizeaza un vector orientat spre stanga si in sus.
Repolarizarea ventriculara care are loc de la epicard spre endocard, nu produce vectori cu
aceeasi orientare ca si depolarizarea.
Vectocardiografia-bucla de repolarizare ventriculara este mai mica si este atasata buclei de
depolarizare;
In depolarizarea ventriculara,cei 5 vectori se proiecteaza in derivatiile bipolar si realizeaza
unde ORS in derivatiile standard 1,2,3(cea mai mare amplitudine a undei R este in derivatia a
treia).
In derivatiile precordiale(V1-V6) proiectia celor 5 vectori de depolarizare ventriculara se
realizeaza in V1 si V2 unde unda R este mica iar cea S este profunda.In V3 ,R si S au aceeasi
amplitudine.
De la V4 spre V6, amplitudinea undei R creste iar amplitudinea undei S scade.In V5,R este
cel mai amplu iar in V6,apare unda Q.
 Electrozii din V1 si V2 inregistreaza activitatea electrica a ventriculului drept cu
potentialeelectriece mai mici.Electrozii din V5 si V6 inregistreaza activitatea bioelectrica a
ventriculului stang cu potentiale electrice mai mari iar cei din V3 si V4 sunt intr-o zona
intermediara.
13.
Triunghiuil lui Einthoven. Proiectia vectorilor in fiecare derivatie, caracteristicile undelor
-se traseaza EKG in celputin 2 derivatiistandard,dupa care se
plaseazaamplitudineacomplexului QRS sau a underi R pe
laturileunuitriunghiechilateral(Einthowen) a caruilaturicorespundcelor 3
derivatiistandard.Fiecarelatura a triunghiului se imparte in 2 jumatatiegaleavandpolaritatea:
- DI +

- -

D II D III
+ +

-pe laturiletriunghiuluicorespunzatoarederivatiilor in care s-a inregistrattraseul EKG, se va

plasaamplitudineacomplexului ORS de la jumatatealatureispre zona
pozitivasaunegativa,infunctie de sensulinregistrariicomplexului.
-proiectiasprecentrultriunghiului a marimiicomplexuluiQRS,realizeaza un paralelogram a
caruirezultanta cu originea in centrultriunghiului,indicamarimea si
orientareavectoruluicardiac,adica a axeielectrice a inimiii.
-in modnomalaxaelectrica cardiaca are o orientare intre -45 si +60 grade.

14 Determinarea axei electrice a inimii cu ajutorul derivatiilor standard si unipolare

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

15 Zgomotecardiace si fonocardiograma.

Zgomotul I=Zgomotulsistolic-se percepe in timpulsistoleiventriculare;

-dureaza 0.08-0.15 sec. Cu o frecventacuprinsaintre 35-100 Hz.
-zgomotputernic,prelung si grav;
-se datoreazainchideriivalvulelorauriculo-ventriculare si loviriisangelui in
acestea;

-zgomotulptVdr se asculta la bazaapendiceluixifoid;

-zgomotulptVstg se asculta la locul de bataie a varfuluiinimii;
-corespunde pe EKG undei R;

Zgomotul II=Zgomotul diastolic-se percepe in timpul diastolei ventriculare;

-corespunde pe EKG sfarsitului undei T;
-dureaza 0.07-0.10 sec.Cu o frecventa de 100-150 Hz.
-are o tonalitateinalta si este scurt;
-se datoreazainchideriivalvulelorsigmoideaortice si pulmonare,lainceputul
relaxariiizovolumetrice si vibratieiperetilormarelorvase;
-ptinchidereavalvuleisigmoidepulmonare,zgomotul se asculta in spatiul 2
intercostalstg,la 2 cm de margineasternului;
-ptinchidereavalvuluisigmoideaortice,zgomotul se asculta in spatiul 2
intercostal dr la 2 cm de margineasternului.

Fonocardiograma-inregistarea intracardiaca=utilizeaza un mirofonminusculplasat la

capatulunei sonde de cateter care se introduce la diverseniveluri in cord si se
inregistreazaactivitatea fonica a acestuia.
-inregistrareaextracardiaca=microfonul se plaseaza in focarele de ascultatie
a zgomotelorinimiii,pecutiatoracia.

16 Factoriipresiuniisangvine;metoda direct de înregistrare a

presiuniisangvine(tipuri de undeoscilatorii)

Presiunea sangvină –valoarea presiunii pe care o exercită sâ ngele asupra pereţilor

arteriali şi este determinată de 3 factori:
-cardiac-debitul cardiac în funcţie,la râ ndul lui, de forţe,contracţii,
frecvenţe,întoarcerea venoasă .
-vascular-starea pereţilor arteriali şirezistenţă periferică .
-sanguin-vâ scozitatea şi masa sanguină .
Metode directe-sunt sâ ngerâ nde şi se folosesc doar experimental.
Tehnica de lucru:- se puncţionează una din carotidele unui animal anesteziat.
-canela introdusă în arteră , se pune prin intermediul unui tub de
cauciuc umplut cu lichid anticoagulant în legatura cu manometrul
-variatiilepresionale vor fi trecute pe un sistem de inscriere
Putem obtine 3 tipuri de oscilatii:
a) Oscilatii de ordin 1(origine cardiaca)
-determinate de expansiunea ritmica a peretilorarteriali,produsa de activarea
sistolo-diastolica a inimii.
-frecventa=frecventa cardiaca
b)ocilatii de ordin 2(origine respiratorica)
-determinate de cresterea undelor sistolo-diastolice in timpul inspirului , urmate
de scaderea lor in expir
- frecventa=frecventa respiratorie
c)oscilatii de ordin 3(origine vasomotorie)
-foarte rare, amplitudine mica,sedatoreazavariatiilor de excitabilitate ale
centrilor vasomotori situati in imediata apropiere a centrilor cardiac.
-prezinta amplitudini crescute in ischemii ale centrilor vasomotori
17Factorii presiuniisangvine; metode indirect (palpatorie, asculatorie,
oscilometrica)

a) metoda palpatorie
- consta in explorarea pulsului arterial sub nivelul de compresiune
Tehnica de lucru:
-se fixeazamanşonul pneumatic in jurul bratului
-se repereaza pulsul, si se pompeaza aer in manson pana la o valoare a presiunii =
presiune maxima.
-decomprimam si observam pulsatiile ce devin mai puternice,apoiscazand in
intensitate pentru ca la un moment dat sa dispara(presiune minima)
b)metoda ascultatorie -explorarea cu ajutorul stetoscopului a zgomotelor determinate
de vibratiaperetilor arteriali sub nivelul de compresiune
Tehnica de lucru:
-fixam mansonul astfel incat plica cotului sa ramana libera pentru a plasa
stetoscopul.
-se intoduce aer in manson=>presiune maxima
-se evacueaza progresiv aerulsi apare primul zgomot=>presiune sistolica
-scade puterea zgomotelor si in cele din urma dispare=>presiune diastolica
Valori normale: Pres. sist.=120-140mmHg
Pres. dias.=60-90mmHg
c)metoda oscilometrica-permite aprecierea pres. Sistolo-diastolica , determina
presiunea medie
Tehnica de lucru:
-manseta se fixeaza la nivelul dorit pe membru
-decomprimam, urmarindoscilatiile acului
-apare o crestere brusca (oscilatie maxima)=pres.sistolica
-atinge apoi o amplitudine maxima ce corespunde pres medii
-scadere progresiva, scadere brusca= oscilatie minima(presdiastlolica)
Valori normale:
-pres. medie=85-100mmHg

18.Inscriereapulsului arterial; analizagraficului; determinareavitezei de circulatie

a sangelui in arteresi a timpului de circulatie

Puls arterial=senzatia ritmica de soc, perceputa in timpul comprimarii unei artere pe

un plan dur,produsa de expansiunea peretilor arteriali in timpul sistolei
ventriculare.Poate fi apreciat palpatoriu sau cu ajutorul sfigmografului.
Tehina de lucru:
-sfigmograma se poate efectua la orice nivel, se folosestept aceasta un traductor
de puls arterial
-sfigmograma centrala se diferentiaza de cea periferica atat prin forma, cat si prin
momentul de aparitie
-unda variaza in functie de distant fata de inima, pressangelui, elasticitatea
arterelor si integritatea valvulelor sigmoide
Variatii patologice:
-pulsul Corrigan: in insuficienta aortica, grafic cu amplitudine mare,cu pante
abrupte
 -pulsul in platou: graphic cu altitudine mare, pantele se inscriu cu intarziere, intre
ele se realizeaza un platou
-puls direct: se percepe o a doua pulsatie, diastolica,mica care dubleazza unda
pulsatila obisnuita- in boli febrile, anemii
-puls alternant:alterare constanta a volumului si tensiunii pulsatile,
characteristicpt insuficienta ventriculara stanga
-puls paradoxal: diminua sau chiar dispare pulsul in cursul inspiratiei, in
pericardita exudativa
-puls bisfericus: doua unde pulsatile care se inscriu graficului in timpul sistolei, in
insuficenta aortica

Determinarea vitezei de circulatie a sangelui in artere

-invers proportional cu suprafata de sectiune a arterei
-metoda ce utilizeazautrasunete
-tehnica consta in determinarea vitezei curentului sangvin calculand unghiurile
de reflexie a undelor ultrasonore asupra elementelor figurate in miscare
-se pune bratul mobil a aparatului in contact cu artera sau vena studiata

Determinarea timpului de circulatie:

-timpul de circulatie=timpul necesar strabarerii de catre o substanta test,
introdusa direct in sange, fie a celor 2 circuite sangvine(timp de circulatie total),fie
numai a unui segment a acestora(timp de circulatiepatial)
a)metoda cu fluoresceina:
- se injecteaza in vena de la plica cotului
-se cronometreaza timpul pana cand se coloreaza in galben-verde mana din
partea opusa(normal 18-28 sec)
b)metoda cu zaharina:
- se injecteaza in vena de la plica cotului 5 ml zaharina
- se cronometreaza timpul pana cand subiectul percepe gustul dulce pe limba(10-
16 sec)
c)metoda cu gluconat de Ca:
-se injecteaza 5 ml de gluconat de Ca
-se cronometreaza timpul pana cand se percepe senzatiaintesnta de caldura in
limba si faringe(8-16 sec)
d)metoda cu izotopi radioactivi:
-se bazeaza pe aparitia impulsurilor radioactive intr-un tesut vascularizat, dupa
injectarea intravenoasa a unui element radioactiv
-pt timpul de criculatiebrat-inima observam impulsuri in spatiul 3 intercostal(8-
10 sec)
-pt timpul de circulatiebrat- carotida observam impsuluri la nivelul carotidei(10-
15 sec)
-pt timpul de circulatiebrat-picior obs la nivelul plantei (20-30 sec)
19Inregistrarea pulsuluivenos(flebograma). Determinarearezistenteicapilare.
Testareareactiilorvasomotorii

Flebograma:
-Inregistrarea se face folosind traductori pt puls venos,plasati pe traiectul jugularei
deasupra claviculei
-Efectul are 3 unde pozitive: a,c,v si 2 depresiuni: x,y.
a) unda a= crestereapres in vena datorata cresteriipres in atriul drept, in timpul sistolei
atriale
b) unda c=se datoreazacresteriipres jugulare determinat de bombarea planseului
atrioventricular spre atrii in timpul fazei izometrice a sistventr
c)unda v=se datoreaza revenirii la pozitiainitiala a planseuluiattrial in faza de relaxare
izometrica a diastolei
d) depresiunea x=se dat scaderiipres venoase in timpul fazei izometrice a sisventr
e) despresiunea y= se dat scaderiipres in atrii data de golirea lor de sange I timpul fazei
izometrice a diastventr
Patologii:
-fibrilatie auriculara: unda a dispare dat diisparitieicontractiei auriculare
-insuficienta tricuspidiana: unda c scade in amplitudine ; depres x scade sau dispare,
depres y se adanceste
-stenoza unicuspidiana:unda a marita, depres y poate aparea mai devreme diminuand in
ampllitudine
-insuficienta cardiaca dreapta:duce la cresterea undei a
-hipertensiune arteriala: unda a giganta,depres y diminuata

Recoltarea urinii
-pentru examenul sumar se foloseste urina de dimineata
-pentru examenul complet al urinei se foloseste urina din 24 de ore
-obtinerea unor rezultate corecte implica respectarea unor indicatii generale :
1.recoltare in mediul steril
2.examinarea urinei imediat dupa emisie sau in cel mult 2-3 ore de la recoltare
20~.A) Examenul fizic al urinei = examenul macroscopic al urinei
Principiul: Urmareste volum, transparenta , culoare , miros , ph , densitate
1.Volumul : →in 24 de h intre 900 si 1500 ml
Variatii fiziologice, sunt in functie de varsta ,sex, temperatura mediului si efort
fizic alimentatie.

Variatii patologice : - sub 500 ml =oligurie

-peste 2000 ml = poliurie
- mai putin de 150 ml = anurie
 2.Transparenta:→urina normala este limpede si transparenta
→urina tulbure in cazul eliminarii in exces a sarurilor de acid uric si
oxalic ; si in piurie si bacteriurie
3.Culoare :→Normal = culoare galben , fiziologic dimineata este mai inchisa
→Patologic = in glomerulonefrita acuta , culoare rosie
In icter , culoare bruna
4. Miros :→ caracteristic , pastrata un timp mai indelungatisi modifica mirosul .
5.Densitatea :→ se determina cu urodensimetru, variaza intre 1015-1022
6.Ph:→ reactia urinei este acida variaza in functie de regim alimentar , efort fizic
Variatii normale : 6,2 – 6,6
Variatii fiziologice :→ in regim alimentar bogat in proteine = urina acida ph
5,2-5,3
→ in regim vegetarian = urina alcalina ph 7-7,5

~20B) Examenul microscopic al urinei ( sedimentul urinar )

Principiul:→ Examinarea microscopica a sedimentului urinar e important pentru
diagnosticarea bolilor renale si ale cailor urinare
Tehnica de lucru :→sedimentul urinar se obtine prin centrifugarea urinei de
dimineata la o turatie de 3000-4000/ min timp de 5 minute
→ dupa ce supernatantul se inlatura , se aplica pe o lama o picatura
din sediment
→se analizeaza la microscop
→ se vor observa doua tipuri de sediment :
1.Neorganizat – se formeaza in urma separarii unor substante sub forma
cristalina
- in urina acida- se observa cristale de acid uric, cristale de oxalat
-in urina alcalina –se observa fosfati amorfi sau cristale de fosfati
2.Organizat – diverse elemente si formatiunicelulare,celule organice (nr
crescut de leucocite =infectii urinare, TBC renal ; prezenta eritrocitelor =patologic ,celule
epiteliale =inflamatii) ,se poate face prin doua metode : calitativ si cantitativ
1.Calitativ :
- metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar se face direct la
microscop ( intre lama si lamela ) sau dupa colorare cu albastru de metilen ,eozina sudan3.

2.Cantitativ :
-prin proba Addis sau Hamburger
●Proba Addis
Tehnica de lucru :
- Se recolteaza urina din 24 de ore
- Se centrifugheaza 10 ml la 1600 turatii/min timp de 10 min
- Se indeparteaza o cantitate de supernatant de 8,9-9,5 ,realizandu-se un
concentrat urinar de 5,10,si respectiv 20 de ori
- Se numara apoi elementele (hematii, leucocite, celule )

Valori : →hematii -500.000 / 24 h

→leucocite-1 si 2 mil/24 h
 →cilindrii -5000/24 h
Valori la proba Hamburger :→ hematii 0-100/minut
→leucocite 0-500/minut

→ cilindri 0-7/minut

20.C) Examenul chimic al urinei

1.Compozitia chimica a urinei
-apa , substante organice si substante anorganice
- nu contine glucoza si proteine
2.Evidentierea prezentei glucozei
Principiu : se realizeaza prin reactiaTrommer care se bazeaza pe proprietatile
monozaharidelor de a reduce hidroxidul de cupru in oxid de cupru,in mediul alcalin .
Tehnica de lucru :→se introduc 2 ml de urina intr-o eprubeta ,se adauga o
cantitate egala de reactiv Trommer care are culoarea albastra
→dupaincalzire culoarea albastra devine rosie = prezenta
glucozei in urina (glicozurie )

3.Punerea in evidenta a proteinelor urinare

Tehnica de lucru :
→se folosesteuroalbinometruEsbach care are 2 repere U si R se introduce urina pana la
reperul U si reactiv Esbach pana la reperul R
→se introduc 2-3 ml de urina peste care se adauga 2-3 picaturi reactiv Esbach
→se agita si apoi se lasa eprubeta in repaus in pozitie verticala timp de 24 /h
→prezenta proteinelor in produsul biologic denota un precipitat mai abundent prin
incalzirea eprubetei

4.Punerea in evidenta a pigmentilor si sarurilor biliare

a) Fiziologic la pigmenti :-bila hepatica contine bilirubina care prin oxidare se
transforma in biliverdina
Tehnica de lucru :- se recolteaza 2,3 ml de urina peste care se adauga 1-2 ml tinctura
de iod
-prezenta pigmentilor biliari in urina vor forma un inel de culoare
verde la limita de separatie dintre cele doua solutii
b) Principiul la sarurile biliare : au proprietatea de a reduce tensiunea superficiala a
solutiilor apoase
Tehnica de lucru : - intr-o eprubeta cu urina se pune floare de sulf
-daca nu exista saruri biliare , pudra de sulf ramane la suprafata lichidului
-daca exista saruri biliare ,pudra de sulf se depune ( prezenta sarurilor
biliare )
5.Parametrii biochimici serici indicatori ai functiilor renale
a) Proteine – proteine in urina= proteinurie, se intalneste in tumori traumatisme si
infectii
b)Creatinina-nivelul creatininei in sange este 0,6- 1-3 mg% se elimina doar in urina
prin procesul de filtrare glomerurala, astfel incat cantitatea nu este determinata de efortul
fizic sau alimentatie ci doar prin functionarea rinichiului
 c) Acidul uric -2-5 mg% reprezintasubstanta de metabolism al acizilor nucleici,
eliminarea sa se realizeaza prin filtrare glomerurala
d) Uree-reprezinta principalul compus azotat neproteic din sange, valoarea este de
20-40 mg%
- cresterea ei in sange = insuficienta renala
e) Ionograma-da informatii asupra concentratiei ionilor din plasma, are rol important
in evaluarea nefropatiilor
Metode directe de explorare a functiei renale(filtrare, flux plasmatic ,reabsorbtie,secretie
si excretie ) - irigatia renala adecvata
-procesul de filtrare glomerurala
-reabsorbtia la nivelul tubilor
-secretia tubulara
-mecanismul de dilutie si concentrare a urinei

21. Determinarea Cleareance creatininei endogene si insulinei

Principiu: Se determina concentratia creatininei in sange si in urina in acelasi timp cu
masurarea debitului urinar intr-un timp limitat
Definitie : Clearance -ul este cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea
de timp pentru o substanta data
Formula C=: UNDE :
U=concentratia in urina a substantei
V=debit urinar
P=concentratia in plasma a substrantei
Tehnica de lucru pentru creatinina endogena :
- subiectul este retinut la pat
-se ingera o cantitate de apa inainte cu 30 de min , se cronometreaza
-se goleste vezica urinara de 2 ori la interval de o ora
-se recolteazasangele fie la inceputul probei fie intre perioadele de recoltare a
urinei
-se dozeaza creatinina in plasma si in urina
-se calculeaza debitul urinar
-se introduce in formula de calcul ( de mai sus )
Valori normale : 130 ± 15 ml/minut

22Exploarareacapacitatii de dilutie si concentrare a rinichiului

Se poate urmari prin metoda propusa de Volhard si se realizeaza in doua etape :
1.Dilutia
Tehnica de lucru : - in dimineata zilei pentru explorare ,subiectul isigoleste vezica
urinara , dupa care timp de 30 de minute bea 1500 ml apa
- Timp de 4 ore din 30 in 30 de minute se recolteaza urina in recipiente
separate
 -
Se determina osmolaritatea pentru ele
-
Densitatea scade pana la 1001-1003, dupa 4 ore se elimina intreaga
cantitate de lichid
2.Concentratia
Tehnica de lucru : - se efectueaza in continuarea dilutiei
-subiectul nu ingera lichide timp de 18 ore
-la fiecare 3-4 ore se recolteaza urina si se determina osmolaritatea
Valori normale : timp de 18 ore se elimina maxim 800 ml de urina iar
densitatea minim 1025

●Interpretarea buletinelor de explorare functionala renala

Explorarerea rinichiului este posibila prin utilizarea unor tehnici instrumentale cum ar
fi radiografia renala urografie , aortografie , nefrograma, scintigrafie , fie prin teste care
incearca sa depisteze insuficienta functionala.

23.

Înregistrarea pneumogramei; determinarea presiunii intrapleurale

Pneumograma(traseul grafic) – test care oferă date despre:

 Excursiile cutiei toracice în timpul inspiruluişiexpirului (şi stabilirea raportului de

durată dintre ele)
 Amplitudinea mişcărilor respiratorii
 Frecvenţamişcărilor respiratorii
 Timpul respirator

Se înregistrează cu ajutorul pneumografului (Lehman sau Marey) şi se folosesc traductori

mecanici sau electromecanici.

Se prezintă sub forma unor oscilaţii ascendente sau descendente. Pentru pneumograful
Lehman, panta ascendentă = inspiraţieşipanta descendentă = expiraţie.

Raportul inspiraţie/expiraţie: I /E=1/2

 Inspiraţia – durată de 1 sec.; este un proces rapid; pantă ascendentă pe grafic

 Expiraţia – durată de 2 sec.; pantă descendentă pe grafic

Expiraţia – apare sub forma unei linii frânte şi se desfăşoară în două faze succesive:

 Prima fază (durată mai scurtă): eliberarea energiei acumulate în componenta

toracică a sist. respirator (ligamente, articulaţiicondro-costale)
 A doua fază (lentă): eliberarea energiei din componenta pulmonară (structurile
elastice ale pulmonilor)
 Tot în expiraţie, are loc revenirea cutiei toracice în doi timpi:

 Primul – revenirea bruscă a tuturor ţesuturilor elastice, puse sub tensiune în

timpul inspirului
 Al doilea – retractarea plămânului care atrage după sine şi cutia toracică.

Frecvenţa respiratorie FR = 15-18 cicluri/minut

Sunt trei tipuri respiratorii:

1. Abdominal (la copil) – caracterizat prin mişcări ample ale pereţilor abdominali
2. Costal inferior (bărbaţi)
3. Costal superior (femei)

Determinarea presiunii negative intrapleurale (vid pleural)

 Se demonstrează pe animalul anesteziat

 Se măsoară cu manometrul cu apă în U (are 2 braţe, unul din ele continuându-se cu
un tub de cauciuc, la capătul căruia este fixat un trocar)

Tehnică:
- Se introduce trocarul, printr-un spaţiu intercostal, în cavitatea pleurală =>
denivelarea lichidului din manometru
- Lichidul urcă în braţul manometrului =>presiunea din cavitatea pleurală este mai
mică decât presiunea atmosferică, deci negativă
- Rezultatele presiunii negative: în inspir = 12-14 cm apă ; în expir = 7-8 cm apă

24

Măsurarea volumelor şicapacităţilor pulmonare prin metoda spirometrică

Volumul respirator curent (VC)

- VC=500 ml
- Reprezintă cantitatea de aer ventilată într-o respiraţie normală

Volumul inspirator de rezervă (VIR)

- VIR=1500 ml
- Volumul de aer care poate fi inspirat suplimentar printr-un inspir forţat
Volumul expirator de rezervă (VER)

- VER=1500 ml
- Volumul de aer expluzat din plămâni printr-un expir forţat, ce urmează unui expir
de repaus

Volumul rezidual (VR)

- VR=1500 ml
- Cantitatea de aer care rămâne în plămâni după un expir forţat

Capacitatea inspiratorie CI = VC+VIR

Capacitatea reziduală funcţională CRF=VR+VER
Capacitatea vitală CV=VC+VIR+VER
Capacitatea pulmonară totală CPT=CV+VC

Pentru determinarea capacităţii vitale (VC) şi a componentelor sale, se folosesc spirometrele

şi spirografele.

Pentru CRF şi VR se utilizează metodele indirecte, cu gaze greu solubile care să nu străbată
membrana alveolo-capilară.

Tehnica de lucru:

- se aplică o pensă nazală

- se execută mişcări de inspir-expir de repaus
- se efectuează un inspir profund, urmat de un expir forţat
- se efectuează un inspir profund, urmat de apnee şi de un expir maxim şi rapid

Exprimarea rezultatelor:

- se măsoară mişcărilepeniţei pe spirogramă

- valorile se măsoară BTPS (vezi subiectul 15)şi se raportează la capacitatea vitală
teoretică (găsită în tabele speciale, calculată în funcţie de vârstă, talie, greutate,
suprafaţă corporală)

24
Valori ideale si reale ale volumelor si capacitatilor respiratorii; corectarea valorilor
reale cu ajutorul coeficientilor BTPS
Vezi subiectul 14).
VC 500 ml
VIR 1500 ml
VER 1500 ml
VR 1500 ml
Capacitatea inspiratorie CI = VC+VIR
Capacitatea reziduală funcţională CRF=VR+VER
Capacitatea vitală CV=VC+VIR+VER
Capacitatea pulmonară totală CPT=CV+VC

!!!!!!!!!!Factorul de corecţieBTPS (body temperature, pressuresaturated) uniformizează

valorile CV la temperatura de 37 gr Celsius, presiune de 760 mmHg şisaturaţie a vaporilor de
apă 100% => raportare la condiţiile aerului alveolar.

25

Expirogramaforţată (VEMS)

VEMS (volum respirator maxim pe secundă) este volumul maxim de aer expulzat din
plămâni în prima secundă a expiraţiei rapide, forţateşi maxime, care urmează unei inspiraţii
maxime. Pe spirogramă, măsurarea VEMS se face prin coborârea unei verticale din punctul
ce marchează începutul expiruluişi proiectarea pe această verticală a punctului de pe traseu
care corespunde primei secunde a expirului.
Discuţii:
- Se execută cel puţin 4 probe şi se ia în considerare valoarea cea mai mare
- Curba expiratorie este continuă, fără întreruperi
- Ultima porţiune este lent descendentă (porţiune independentă de efort)
- În prima secundă expulzează 80-85% din CV, în a doua 87% şi în a treia 97%
- Modificările în morfologia expirogramei se numesc artefacte (cauzate de
colaborarea insuficientă cu pacientul sau de greşeli în tehnica de înregistrare)
- Valorile la adult sunt VEMS= 3500 ml
VEMS
- Indicele Tiffeneau (permeabilitate bronşică) se calculează ×100
CV

26Determinarea debitului ventilator de repaus(sau ventilatia de repaus):

-reprezinta cantitatea de aer ventilata intr-un minut in

conditiicvasibazale,repausfizic,temperatura ambianta 18-20˚,pe nemancate.
-Se calculeaza prin produsul dintre volumul curent(VC),determinat cu ajutorul spirometrului
sau spirografului si frecventa respiratorie(FR) calculata pe spirograma prin inregistrarea
continua a VC,celputin 5 minute.

V repaus=VC*FR
Valoarea astfel obtinuta(valoare reala) se corecteaza BTPS(factor folosit la corectia tuturor
volumelor si debitelor respiratorii; se aduce gazul la temperatura corpului,presiune si gaz
saturat in vapori de apa)

Valorile teoretice se obtindupa formula Beldwin-Counrand

-la barbati: 3,61*m2suprafata corporala

-la femei: 3,21*m2suprafata corporala

2.Determinarea ventilatiei maxime

-Reprezinta valoarea pana la care poate creste vantilatia/minut,cand subiectul ventileaza cat
se poate de repede si prodund.

-Se masoara volumul de aer expirat prin trecerea acestuia direct printr-un contor de gaze
sau dupa recoltarea intr-un sac Douglas.

-Pacientul respira print-o piesa bucala

-Proba se executa timp de 15 secunde,cu frecventa si amplitudine a respiratieimaxime,apoi

se extrapoleaza pentru 1 minut.

-Se foloseste masca manometrica Petch sau spirograful

 La pacietii cu disfunctii ventilatorii testul se va face cu dificultate,de aceea se

masoaraindirect,din valoarea VEMS(volum expirator maxim/s)

Vmax indirect=VEMS*30

-Valorile obtinute direct si indirect se raporteaza la o valoare standard:

Pentru determinarea indirecta a valorilor standard se calculeaza: CV*24

Pentru determinarea directa,dupa formula Baldwin:

Femei: 71.3-(0.474*varsta)*m2 supraf. corporala

Barbati:86.5-(0.522*varsta)*m2supraf.corporala

-Valorile medii sunt cuprinse:75-170 l/min

-Se condidera patologice valorile<20% din valoarea de referinta si se intalnesc la toate

tipurile de disfunctii ventilatorii (obstructiva,restrictiva,mixta)

3.Determinarea ventilatiei alveolare

Ventilatia alveolara=produsul dintre frectenta respiratorie(FR) si cantitatea de aer care
patrunde in alveole in fiecare respiratie.

Cantitatea de aer care patrunde in alveole in fiecare respiratie se afla facanddiferenta dintre
volumul curent(VC) si aerul care ramane pe caile respiratorii in asa-numitul spatiu mort
anatomic.

a)VC se determina cu ajutorul spirogramelor sau spirometrelor

b)Capacitatea spatiului mort anatomic se determina folosind ecuatia Bohr:

VE=VA+VM ,unde: VE=volumul expirat

VA=volumul alveolar

VM=volumul din spatiul mort

Deoaree CO2 din spatiul mort la inceputulexpiratiei este ca si in aerul atmosferic(0.03%)

avem ecuatia:

( CO2 A−CO 2 E )∗V E

VM=
CO 2 A ❑

Constatare: Din volumul curent de 500ml, 145ml raman pe cailerespiratorii,restul de 355ml

patrunzand in alveole in fiecare respiratie.

Ventilatia alveolara pe minut=16*355=5480 ml/min

Ventilatia alveolara pe minut=FR(frecventa respiratorie)*cant de aer care patrunde in

alveole in fiecare respiratie.

27 (Determinarea volumului rezidual, a capacitatii reziduale functionale și a capacitatii

pulmonare totale.)

1.Determinarea volumului rezidual

VR=reprezinta cantitatea de aer care ramane in pulmon la sfarsitul unei respiratiifortate

VR+VER=CRT(capacitatea reziduala functionala)

CV+VR=CPT(capacitatea pulmonara totala)

VR=1200-1800ml
VR in sindrom obstructiv
Determinare:

-se masoaradupa metoda lui Grehant

-dupa o expiratiefortata se inhaleaza prin 5-6 respiratii un gaz inert(hidrogen sau heliu)
cu volum cunoscut aflat intr-un spirometru(sau sac de cauciuc)

-la sfarsit,in sac se afla un amestec de gaz inert si aer rezidual

-se stabileste procentajul de gaz inert in amestec si se calculeaza astfel volumul de aer
rezidual

2.Determinarea capacitatii reziduale functionale(CRF)

CRF=volumul de gaz care se gaseste in plamani in pozitia de repaus expirator.

CRF resprezinta volumul de gaz in care patrunde,se amesteca si se dilueaza aerul

inspiritinainte de a intra in schimb gazos cu sangele

Determinare:

-se masoaradupa metoda lui Grehant

-dupa o expiratiefortata se inhaleaza prin 5-6 respiratii un gaz inert(hidrogen sau heliu)
cu volum cunoscut aflat intr-un spirometru(sau sac de cauciuc)

-la sfarsit,in sac se afla un amestec de gaz inert si aer residual

-se stabileste procentajul de gaz inert in amestec si se calculeaza astfel volumul de aer
functional.

3.Determinarea capacitatii pulmonare totale(CPT)

CPT=volumul de gaz continut in plamani la sfarsitul unui inspire complet

CPT=CV+VR; CV(capacitatea vitala)=VER+VIR+VC

CPT=5500-7000 ml
CPT in sindrom obstructiv

Determinare:

-se masoaradupa metoda lui Grehant

 -dupa o expiratiefortata se inhaleaza prin 5-6 respiratii un gaz inert(hidrogen sau heliu)
cu volum cunoscut aflat intr-un spirometru(sau sac de cauciuc)

-la sfarsit,in sac se afla un amestec de gaz inert si aer residual

-se stabileste procentajul de gaz inert in amestec si se calculeaza astfel volumul de aer
total.

28(Valorile concentratiilor si volumelor gazelor respiratorii in aerul atmosferic, aerul

alveolar, aerul expirat, in sangele venos si sangele arterial)
ATMOSFERIC EXPIRAT ALVEOLAR ARTERIAL VENOS
O2 153 116 103 100 37
CO2 0.3 28 40 40 46
N 596 569 573 573 573
VAP. 5 47 47 47 47

29(Zgomotele respiratorii)
1.Zgomotul laringo-traheal
-se percepe anterior in ½ superioara a sternului iar posterior in regiunea
interscapularacorespunzatoare primelor 4 vertebre dorsale.
-este un zgomot puternic
-are caracter de suflu
-se datoreaza trecerii aerului aerului prin orificiul ingustat al glotei
-inceteaza sa se mai producadupasectionareatraheei sau laringelui(la animale) si dupa
traheotomie larga(la om)
-zgomotul se va asculta cu urechea asezata pe suprafata toracelui si cu fonendoscopul
Patologic: zgomotul laringo traheal se propaga de la locul de producere in regiunile de
condensare ale tesutului pulmonar(pneumonie,bronhopneumonie),cunoscut sub numele de
suflu tubar.

2.Murmurul vezicular
-se percepe in timpul inspirului si numai la inceputulexpirului
-este un zgomot slab
-se percepe pe toata aria pulmonara
-se datoreaza trecerii aerului din extremitatea ingusta a bronsiolelor in conductul alveolar
-inceteaza sa se mai producaupasectionareavagilor,ca urmare a paraliziei muschilor lui
Reisseissen si de asemenea dupaatropinizare
-se va asculta cu urechea asezata pe suprafata toracelui si cu fonendoscopul.Pentru
ascultarea cu urechea se aseaza pe torace o bucata de tifon;nu se aplica urechea sau
fonendoscopul pe lenjerie de matase.
Patologic:murmurul vezicular isi modifica caracterele in procesele inflamatorii alveolare si
este mai slab perceput sau abolit in procesele pleurale.

30
TESTE DE EFFORT SI FARMACODINAMICE
a)Teste de efort
- apreciazacapacitatea de adaptare a respiratiei la
solicitarisuplimentaresieventualelemodificarifunctionalenedecelabile in repaus.
In timpulefortului, subiectultreceprin 3 faze:
1. Faza de adaptare
-dureaza 3-4 min;
-aparedatoria de O2, datoritaenergieifurnizateprinanaerobioza.

2. Faza de echilibru functional

-se lucreaza la parametriconstanti:
 Consumul de O2 sieliminarea de CO2 sunt proportionale cu
intensitateametabolismului;
 Ventilatiacorespundenecesitatilorschimburilorgazoase;
 Debitul cardiac ramanenemodificat.

3. Faza de revenire
-dureaza 6-8 min;
-se instaleazadupaincetareaefortului.

b) Teste farmacodinamice

-oferaposibilitateaevidentieriispasmuluibronsicsidisfunctiile de tip obstructiv.

1.Teste bronhoconstrictoare( celmai des-testul cu acetilcolina)

- se determina initial VEMS si CV;

-se administreazaacetilcolinasi se determina VEMS-ul imediat, apoi la 5,10,15 min
dupaadministrareaacetilcolinei;
 Scaderea cu 15% a VEMS-ului (CV normal) =>aparitiabronhospasmului.

2. Teste bronhodilatatoare
-folosite in special la pacientii cu disfunctii obstructive severe.

9Potentialul de repaus al fibrei miocardice (valoare, factori de mentinere) si potentialul de

actiune (valori, faze)

31.
Miograma muschilui striat si a muschiului neted

Miograma muschiului striat.

1.Pregatirea setului pentru miografie cu traductori mecanici sau electronici
adecvatimuschiului striat.
2.Spinalizarea.
3.Pregatirea preparatului nerv-muschi.
4.Atasarea preparatului nerv-muschi la setul de miografie.
5.Declansatea inregistrarii la viteza rapida cu stimulare electrica unica de inductie sau
dreptunghiulara, directa sau indirecta cu voltaj supraliminal si oprirea mecanismului de
derulare inediatdupaobtinerea traseului.
6.Marcarea parametrilor miogramei, drcuparea si fixarea tradeului.
Obs: se va face analiza traseelor comparanduse diverse tipuri de miograme obtinute
la excitatia directa sau indirecta.
Concluzie: indiferent de tipil miogramei pe curba rezultata distingem momentul
stimularii marcat de semnalul electric sau alt marcar, perioada latenta, perioada de
contractie si de relaxare, timpul de semirelaxare, timpul de repaus.
1.Perioada latent:reprezinta intervalul de timp scurs intre momentul aplicarii excitantului si
momentul dezvoltarii efectului mechanic, contractia.
2. Perioada de contractie: Corespunde scurtariimuschiului.
3.Perioada de relaxare: corespunde fazei de revenire la dimensiunea initiala
4:.Amplitudinea contractiei: Este reprezentata de inaltimea maxima a variatiei curbei
contractile
5.Perioada de recuperare: Este marcata prin intervalul scurt de la terminarea relaxarii si
momentul aplicarii unui nou stimul care produce raspunsul precedent
Miograma muschiului neted
1.Pregatirea setului pentru miografie pe muschi neted
2. Pregatirea preparatului de muschi neted de broasacasiaatasarea lui la sistemul de
inregistrare
3. Stimularea directa a muschiului prin curenti de inductie de voltaj marit si durata de o ms
apllicata in trenuri de 4-5 stimuli la interval scurte de timp.
4. Oprirea mecanismului de derulare dupatrasarae curbei, decuparea graficului continut si
fixarea lui.
Obs: Se face analiza miogramei obtinute si se calculeaza diversele interval, amplitudinea
curbei, notandu-se eventualele modificari legate de modul de executare si inregistrare cat si
de starea fiziologica a preparatului
Concluzii:Miogramaobtinutareprezintacontractia fibrelor musculare netede.
Contractiamuschiului neted este mai lenta decat a muschiului striat. Forta contractila este
proportionala cu tensiunea dezvoltata in timpul contractieijustificand rolul muschiului neted
in umplerea si golirea organelor cavitare.

32
Masurareaforteimusculare. Dinanometrie
Def: Eplorareafunctionala a aparatuluilocomotor ca expresiecomplexa a
dependenteiforteimusculare fata de densitateafibrelormusculare pe secttransversala, de
lungimea si modul de insertie a acestora.
 Materiale necesare:diversetipuri de dinamometre

Tehnica de lucru:
1. Se aseazasubiectul in pozitiefavorabilatestariiinstrumentandu-l asupramodului de
testare.
2. se pozitioneazadinamometrul la niv. Segm. De masuratindicandsubiectului sa incerce
in prealabilmodul de functionare a acestuia.
3. se procedeaza la actionarea cu forta maxima
asuprapartilorflexibilealeinstrumentuluinotandu-se cateva valori maxime pe care
subiectul le-a atinsinainte si dupa o solicitaremusculara.
Se fac 3 determinari si se noteazavaloareacea mai mare
Indiceledinamometric=> kg indicate de dinam/ greutatea in kg x 100

Masurarea tonusului muscular. Miotonametrie (tonometrie)

Def: Tonusul muscular exprima tensiunea interna a fibrelor musculare fiind exprimat ca o
stare de semicontractie.
Materiale necesare: miotonometru, masa de consultatii
Tehnica de lucru:
-se aseaza aparatul cu tija spre muschi; aceasta va fi impinsa spre interiorul aparatului cu
atat mai mult cu cat muschiul este mai dur;
-duritateamuschiului este exprimata in unitconventionala->miotom
-testarea se face inainte si dupa o contractieizometrica/ izotonicanotandu-se diferentele
-valoarea in miotomi a tonusuluimuscularcalculata prin diferentadintre diverse
solicitarialeactivitatiicontractilereflectadisponibilitateasistemuluitonicadaptativ si
integritateastructurilorcontractile, decistareafunctionala a
componenteloractiveneuromuscularealeap. locomotor.

Masurarea oboselii musculare

Legile oboselii (Kronicker)
1) Daca sarcina actioneaza asupra muschiului numai in timpul contractiei, curba de
oboseala =dreapta oblic-descendenta
2) Linia de oboseala cu abscisa, pentru aceeasi sarcina, formeaza un unghi, cu atat mai
mare, cu catfrecventa de excitatiesau sarcina sunt mai mari
3) Verticala care separa varful a douasecusesuccesive de pe curba de oboseala(dif de
oboseala) este aceeasipentru o intensitate si sarcina data
4) Curba de oboseala se prezinta sub forma unei hiperbole, daca sarcina actioneaza
asupra muschiului si in timpul de contractiei