Studiul sangelui

Hemograma
Sub numele de hemograma sunt cuprinse determinari care se refera la explorarea
elementelor figurate ale sangelui:
• Numaratoarea hematiilor
• Dozarea hemoglobinei eritrograma
• Valoarea globulara
• Numaratoarea leucocitelor leucograma hemograma
• Formula leucocitara
• Numaratoarea plachetelor sanguine trombocitograma
 Eritrograma

Principiul metodei: se numara hematiile dintr-un volum cunoscut de sange diluat intr-o
anumita proportie si se raporteaza rezultatul la un mmc de sange integral.
Necesar: pipeta Potain pentru globule rosii, care este un tub capilar care prezinta un
rezervor la partea superioara ,apoi se continua cu un tub de cauciuc. Pe capilar se
afla diviziunile 0,5 si 1 iar deasupra rezervorului se afla diviziunea 101 ceea ce
permite diluarea sangelui in proportie de 1/200 si 1/100.
Camerele de numarat sunt lame groase de semicristal pe care sunt gravate 2 retele
avand fiecare suprafata de 3/3 mm si care sunt asezate simetric fata de un sant
central transversal.
Nr. hematii/mmc= X/80 x S x I x D
S= suprafata unui patrat
I= grosimea stratului de sange
D= dilutia.
 Numararea hematiilor la
mamifere
 Dozarea hemoglobinei

Principiul: se compara colorimetric o solutie de clorhidrat de hematina (sange si HCl) cu

un martor colorat si etalonat.
Mod de lucru: cu o pipeta Pasteur se iau 6-8 picaturi HCl n/10 si se pun in eprubeta de
hemoglobinometrul Sahli. Se indeparteaza primele picaturi de sange ,se sterge varful
pipetei si se introduce in eprubeta gradata a aparatului. Se omogenizeaza sangele si dupa
cca 3 minute timp in care se formeaza clorhidratul de hematina ,se dilueaza solutia cu
apa distilata. Apoi citim pe scala eprubetei continutul de Hb in dreptul gradatiei aflata la
marginea inferioara a meniscului format de lichid. Continutul de Hb se exprima in g/dl
sange sau grade Sahli.
Continutul de hemoglobina este o constanta de specie: cal-8-19 g/dl sange; bou- 8-15;
oaie- 8-16; capra -8-14; porc- 10-16; caine- 12-18; pisica- 8-15; pasari-11.
 Determinarea rezistentei globulare

Principiul: se suspenda hematiile in solutie de NaCl de concentratii

descrescande intre 0,9- 0,05%, urmarind concentratiile solutiei in care
incepe hemoliza si la care aceasta este totala.
Mod de lucru: se iau 18 eprubete de hemoliza in care se introduce sol NaCl
0,9%: in prima 1,8ml ,in a 2a -1,7ml samd descrescand cu 0,1ml pana la
ultima eprubeta. Se completeaza cu apa pana la 1,8ml astfel: in prima
0,0ml; in a2a 0,1ml etc. astfel se obtin o serie de eprubete in care conc. de
NaCl descresc cu 0,05% de la 0,9% la 0,05%. In fiecare eprubeta se adauga o
picatura sange, se omogenizeaza si se lasa in repaus o ora.
Rezultat: in primele eprubete eritrocitele sunt sedimentate in totalitate iar
lichidul este incolor; in urmatoarele eprubete sedimentul de hematii scade
cantitativ iar lichidul devine usor roz nuanta care se intensifica de la o
eprubeta la alta, spre sfarsitul seriei de eprubete sedimentul de hematii
este complet , lichidului fiind ct de la o eprubeta la alta denotand hemoliza
tuturor hematiilor.
 Rezistenta globulara pe specii de animale

specia Rezistenta minima Rezistenta maxima

cal 0,64 0,42
bou 0,68 0,44
oaie 0,78 0,48
capra 0,72 0,52
porc 0,66 0,46
caine 0,56 0,40
pisica 0,62 0,44
gaina 0,59 0,37
Interpretarea rezultatelor
 Apropierea celor 2 valori ale rezistentei globulare indica o populatie eritrocitara omogena.
 Deplasarea spre stanga a celor 2 valori indica o rezistenta globulara mica, deci o populatie eritrocitara
imbatranita
 Deplasarea spre dreapta a valorilor indica o rezistenta globulara mare adica eritrocite mature
 Diferenta mare intre cele 2 valori indica o populatie eritrocitara eterogena.

Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH)

Principiu: hematiile sangelui recoltat pe un anticoagulant si lasat in repaus sedimenteaza

cu o viteza ct functie de specie.
Cu o pipeta gradata se pun intr-o eprubeta de hemoliza 0,4 citrat de sodiu.Se extrag 2-3 ml
sange intr-o eprubeta uscata si imediat se pun 1,6 ml sange in sol de citrat de sodiu. Citirea
se face la 15minute, 30, 60 si 24 ore.
Valoarea VSH LA 24 ore poate servi la calcularea numarului de hematii.
Valorile fiziologice ale VSH la principalele specii de
animale domestice

specia 15 minute 30 minute 60 minute 24 ore

cal 15 24 35 45-50
bovine 0,1 0,2 1-4 45-50
ovine 0,2 4 8 50
suine 3 8 30 50
caine 0,2 1 2 50
gaina 2 10 25 45-70
 Determinarea hematocritului
Hematocritul reprezinta exprimarea procentuala a volumului hematiilor fata de volumul probei de
sange.
Principiu: elementele figurate se separa de plasma prin centrifugare standardizata si inaltimea coloanei
de hematii se raporteaza la cea a coloanei sangelui si apoi se inmulteste cu 100.
Mod de lucru: se recolteaza sange in floacoane in care exista anticoagulant, se umple tubul de
hematocrit cu sange, se introduc tuburile in centrifuga la 5000 rpm timp de 20 minute. Se masoara
inaltimea (h) coloanei de elemente figurate si inaltimea (H) coloanei de sange.
ht % = 100 x h/H
La bou si oaie= 36%; cal si porc= 40%; gaina= 44%
Variatii patologice: hematocrit ridicat –plasmoragie (pierdere de plasma din circuitul sanguin)
hematocrit scazut – anemie cu volemie normala ,hidremie ( surplus de apa in

sange).
Volumul eritrocitar mediu : V= h x 10/ N
h=valoarea hematocritului; N= numarul de eritrocite/mmc.
 Numararea leucocitelor se efectueaza dupa aceleasi principii cu ale eritrocitelor.
Mod de lucru: recoltarea sangelui ,diluarea lui si umplerea camerei se fac identic ca pentru
eritrocite. Se numara leucocitele pa campuri de cate 1mmp sau pe seturi de 25 patrate cu
suprafata de 1/25mmp.
Nr. leucocite/mmc= M x I x D
M= nr.mediu de leucocite pe 1mmp
I= inaltimea stratului de sange diluat din hemocitometru
D= dilutia probei de sange
Valorile fiziologice: cal= 7-12 mii leucocite/ mmc de sange; bou=6-10; oaie si capra= 6-12;
porc= 8-14; caine=7-12; iepure=6-8; gaina= 16-34.
Formula leucocitara
Reprezinta raportul procentual al categoriilor de leucocite determinat pe frotiu de sange
periferic dupa examinarea a cel putin 200 de elemente figurate albe.
Principiul: se intinde o picatura sange proaspat recoltat pe o lama de microscop, in strat
subtire, in asa fel incat elementele albe sa nu fie suprapuse si dupa colorare ,sa poata fi
identificate.
 Trombocitograma

Numararea directa a trombocitelor prin separare spontana

Principiu: sangele recoltat pe anticoagulant si diluat intr-o anumita proportie este lasat in repaus pentru a
se sedimenta hematiile si leucocitele , iar trombocitele raman in supernatant si se numara.

Proprietatile fizice ale sangelui

Determinarea vascozitatii sangelui si a plasmei
Principiu: se determina vascozitatea relativa a sangelui, plasmei sau serului sangvin in raport cu un lichid
etalon fie prin masurarea timpului de curgere a lichidului de cercetat in comparatie cu timpul de scurgere
a apei, fie prin masurarea distantei parcurse in aceeasi durata de timp, in tuburi capilare, de catre lichidul
de cercetat si de catre apa.
Determinarea bicarbonatului actual
Principiu : bicarbonatii din ser sunt descompusi cu acid azotic, iar excesul de acid azotic se titreaza cu
hidroxid de sodiu in prezenta de fenolftaleina.
Determinarea timpului Howel al plasmei deplachetate
Principiu: timpul de recalcificare Howell (de coagulare) a plasmei deplachetate este mai lung ca cel al
plasmei cu un continut normal de trombocite.
Interpretare: fiziologic ,timpul Howell al plasmei deplachetate depaseste 30 secunde. Daca
acest timp nu difera de al plasmei cu continut normal de plachete, inseamna ca tulburarile
hemostazei au drept cauza un deficit trombocitar.
 Grupele sanguine
 Determinarea grupelor sanguine are la baza principiul hemaglutinarii. Pe suprafata hematiilor
exista substante proteice denumite aglutinogeni, iar in plasma proteine denumite aglutinine.
In sangele uman se gasesc doua aglutinogene notate A si B si doua aglutinine notate α si β. In
sangele aceluiasi individ nu pot coexista aglutinogenul si aglutinina omoloaga: aglutininele α se
fixeaza pe suprafata hematiilor continand aglutinogen A, producand aglutinarea acestora si in
final, hemoliza, iar aglutininele β, se fixeaza pe suprafata hematiilor continand aglutinigen ,
producand de asemenea aglutinarea acestora si hemoliza. In cazul transfuziilor de sange,
hematiile donatorului nu vor contine aglutinogen omolog aglutininelor din plasma primitorului,
evitandu-se astfel accidentele determinate de hemoliza sangelui donat.
In medicina veterinara,grupele sanguine sunt: -12 grupe la taurine
- 15 grupe la suine
- 8 grupe la caine
- 7 grupe la ovine
- 8 grupe la cabaline
Determinarea grupelor sanguine in sistemul OAB de la om se face pe lama sau in tuburi de
hemoliza prin 2 probe obligatorii:
- Determinarea aglutinogenelor
- Determinarea aglutininelor
Pe o lama de sticla se depun separat cate o picatura din ser hemotest O,A,B in ordinea O la
stanga, A la mijloc si B la dreapta. Se depune sange cate o picatura pe fiecare hemotest si se
face citirea dupa 2-3 minute.
Interpretarea rezultatelor:
- Daca in toate 3 picaturile nu apare nici o aglutinare ,amestecurile raman uniforme, colorate
in roz, hematiile nu contin nici un aglutinogen, deci sangele apartine grupei 0 ,sau I.
- Daca apare aglutinare cu serurile 0 si B, lipsind aglutinarea cu serul A , hematiile contin
aglutinogen A, deci sangele apartine grupei A sau II
- Daca apare aglutinare cu serurile 0 si A si lipsa de aglutinare cu serul B ,hematiile contin
aglutinogen B, deci sangele apartine grupei B sau III
- Daca apare aglutinare cu toate cele 3 seruri, hematiile contin aglutinogen A si aglutinogen B
,deci sangele apartine grupei AB sau IV.