LrIoRARE

PRAcrrci o St

6. EXPLORAREA TULBT]RARILOR SERIEI

ERITROCITARE

Patologia eritrocitari se poate manifesta fie sub forma unui de{icit eritrocitar
(anemie)n fie sub forma unui exces de producfie eritrocitari (poliglobulie), in explorarea seriei eritrocitare se utilizeazi teste de orientare, cu valoare de "screening', completate la nevoie, in funcfie de contextul clinic existent, cu investigafii speciale. 6.1 Examene orientative in investigarea seriei eritrocitare: 6.1.1 Numiiriitoarea eritrocitelor; 6.1.2 Dozarea hemoglobinei (Hb);

6.13 Determinarea hematocritului (Ht); 6.1.4 Calcularea indicilor eritrocitari; 6.1.5 Examenul frotiului de singe periferic. 6.2 Teste analitice pentru diagnosticul diferenfial al anemiilor: 6.2,1 Nuniritoarea de reticulocite; 6.2.2 Determinarea rezistenlei osmotice a hematiilor; 6.2.3 Exanenul frotiului de miduvii hematopoietici; 6.2.4 Investiga$i speciale pentru stabilirea mecanismului de producere a anemiilor. 6.I. EXAMENE ORIENTATIVE iN TXVNSNCIREA SERIEI ERITROCITARE
6.

1.1 Numiritoarea eritrocitelor Se poate face direct, prin metoda

microscopici, in camera de numirat sau automat

Metoda microscopicd PRINCIPIUL METoDEi - Se numiri eritrocitele dintr-un anumit yolum de singe, diluat intro propor{ie cunoscuti. h. Numdrdtoarea electronicd - se face cu celoscopul. Acesta este format dintr-un vas extern, in care se introduce singele diluat (este diluat de 500 ori) gi doi electrozi: unul liber qi unul inclus intr-o eprubetl de sficli previzutl cu un orificiu minuscul de aproximativ 70 pm. pprubeta comunici cu o pompi cu mercur ce aspiri un volum cunoscut din sAngele diluat, Inainte de misurare dispozitivul se umple cu -ser fiziologic. Miisurarea incepe odati cu aspirarea eritrocitelor prin orificiu! eprubetei. intre cei doi electrozi se stabileqte un c6mp electric continuu. Diferen{a de poten{ial dintre cei 2 electrozi se modificd la trecerea fiecdrei celule, dcterminind o rezisteati in cimpul electric. Varialiile de tensiune, amplificate, sunt transmise la uu osciloscop qi Ia un sistem de numlrare electronir, Timpul necesar numlrdrii este de citeva secunde, Eroarea este de + 200000/mmj cu metoda microscopicl qi de I 50000/mmi cu nretoda electronici.

(numiritoarea electronici) la celoscop.

VALOIU NORIIALE: .l - 5,5 milioane eritrocitc/mm3 VARIATIT PATOL,OG[CII o crc$tcrea numlrului de hematii poafe avea loc in diverse cnnCitli: ai oqrlir:itemii fals* o:"in se5dcr*a vnltrmului nl*rmatiq {piasmoragii, stiri de desiritiratare rtc.) b) policitcniii adevirate prin er*qlerca realE a numiruiui ile crih.ocitc (hipoxie,
po!icitemie vera)

scirjri*it runrli'uitti.lt'herrralii sr puair: intSil:i ilt:

:i] ..1..-ij !::, ;l'il .

,' .: .

i':

:\

bi

anemii {scddere reaiS prin defieit de produc{ie. hemolizi exagcrati sau pierderi

LUCRARE PRACTIC4 6 SI 7

5.1.2 Deterninarea hemoglobinei (Hb)

Este un test de triaj, folosit in investigarea inifiali a oricirui pacient, fiind cel mai valoros test de evaluare a compartimentului eritrocitar, deoarece Hb reprezinti elemetul funcfional. Prin proprieti{ile ei fizico-chimice Hb asiguri fixarea qi transportul diferitelor gaze sanguineo reprezentind totodatio alituri de bicarbonatul de sodiu, cel mai important sistem tampon al organisrnului. Determinarea Hb prin metoda Sahli PRINCIPIUL METoDEI Dozarea colorimetrici a Hb se bazeazd pe transformarea Hb in clorhidrat de hematini de culoare bruni, care se compari cu o solutie standard de clorhidrat de hematini. VALORI NORMALE: Birba{i: 13 - 17 gldl

Femei:12 -16Eldl Valori scizute ale hemoglobinei se intAlnesc in diverse forme de anemii, in stirile de hemodilufie. Valori crescute ale hemoglobinei apar in policitemii, in stiri de hemoconcentra{ien boli endocrine.
6.1.3 Determinarea hematocritul (Ht)

Hematocritul se definegte ca volumul procentual eritrocitar din 100 ml s6nge (volumul eritrocitelor raportat la volumul total al s6ngelui). Reprezintl unul din cele mai fidele teste folosite pentru explorarea echilibrului eritrocitar. Hematocritul se poate determina prin macrometoda Wintrobe (sAnge venos) sau micronetodi (sff nge capilar). PRINCIPIUL METODEI - Prin centrifugare se separl eritrocitele de plasmi $i se evalueazl raportul cantitativ dintre frac{iunile obfinute.

VALORINORMALB 36-48Vo

vARrATrr PATOLOGICE Valorile crescute ale hematocritului indici policitemie,

iar valorile sclzute oligocitemie. Rezultatele poate exprima, fie o modificare dependenti de masa eritrocitarii (defect de producere sau pierdere de eritrocite), fie o modificare cantitativl a plasmei (hipo sau hipervolemie). Aceste aspecte impun interpretarex foarte atenti a datelor obfinute, integrAndu-le in contextul clinico-biologic. Astfel se poate intAlni: c normocitemie cu: - normovolemie: condifii normale; - hipovolemie: hemoragii acute, in prima fazi; - hipervolemie: posttransfuzional (transfuzii cu singe integral), insuficien(i cardiacii, hipertiroidism etc. c oligocitemie cu: - nonnovolerrie: in majoritatea anemiilor; - hipovolemie: in anemii grave (Biermer), caqexie; - hipervolemie: dup[ perfuzie cu plasmi, in ciroze etcl o policitenie cu: - normovolemie: policitemie de altitudine; - hipovolemie: hemoconcentratie (deshidratare, goc); - hipervolemie: poliglobulia Vaquez, unele policitemii secundare.
6.1.4. Indicii eritrocitari

in vederea clasificiri anemiilor pe criterii morfologice (fig. 6.1), miirimea, forma gi inciircarea cu Hb a eritrocitelor pot fi determinate cu ajutorul unor calcule matematice.

LACRARE PRACTIC4 6 $I 7

Astfel, din valorile hemoglobinei, hematocritului gi a numirului de eritrocite se pot calcula diferi(i indici eritrocitari cum ar fi:
a. Volumul eritrocitar mediu (V.E.M! este un indice de mlrime ce serveste la stabilirea caracterului normocitar, microcitar sau macrocitar al anemiilor.

VEM(p3) =

Ht(%o)

E(milioane / mm3 )

x10

VALORI NORMALE: YEM = 78 - 95 p3 - normocitozi Valori mai mici de 78 p' iodi"A microcitozi,valori mai mari de 95 megacitozii valorile sunt intre 110-140 p3.

p3

- macrocitozi, iar in

b.

Hemoglobina eritrocitari medie (H.E.M) - reprezinti cantitatea de hemoglobini con{inuti intr-un eritrocitn exprimatii in picograme.
Hb(5"/") E(milioane / mm3 VALORI NORMALE: IIEM = 25 - 33 pg HEM =

xl0

Valori mai mari se gisesc in macrocitozi qi megalocitozi, iar valori mai mici in
microcitozi.

c. Concentrafia medie a hemoglobinei eritrocitare (C.H.E.M) - reprezinti concentratia medie de Hbi100 ml masii eritrocitarin fiind un indicator de culoare,
=Hb(s%d ,roo Ht(/o) VALORI NORMALE: CHEM = 32 - 36 g / dl masi eritrocitari - normocromie CHEM este indicatorul cel mai fidel al hipocromiei (valori mai mici de 30 g / 100 ml masi eritrocitari). Cu exceplia sferocitozei ereditare, unde CHEM poate si ajungi pini la 37-39gldl, cregteri de peste 36gV" m sunt posibile deoarece incircarea cu Hb a eritrocitelor, in mod normal, este maximii. O cantitate mare de Hb in eritrocit poate si aparii numai prin cregterea volumului siu, ceea ce influen{eazi valoarea Ht (de la numitorul fracfiei),

,u",

- se efectueazi prin misurarea diametrelor hematiilor pe FSP, cu ajutorul unui micrometru introdus in ocularul microscopului, TEHNICA DE LUCRU: Se misoarl pe frotiu, cu ajutorul micrometrului ocular, diametrul a 250 - 500 eritrocite. Grupind eritrocitele numirate pe diverse mirimi ale diametrului qi inscriind valorile pe un sistem de ordonate, se obfine curba Prince-Jones, al cirui virf corespunde cu diametrul eritrocitar mediu, iar lirginea bazei arati gradul de variafie a diametrelor eritroeitare (anizocitoza). In mod normal, baza curbei se intinde intre 5-9 p, vArful curbei situindu-se in jurul valorii de 7,2 p. Curba PriceJones deviati la dreapta are virful situat in jurul valorii de 9 p, indicind macrocitozi. Devierea la stinga (6 p) indici microcitozi (anemie hipocromtr, icter hemolitic congenital). Anizocitoza presupune existen{a unei variabiliti{i a eritrocitelor din punct de vedere al mirimii. in acest caz, baza curbei Prince-Jones este mult mai HrgitS.
d. Diametru eritrocitar mediu (D.E.M,)
e. Grosimea

eritrocitari medie (GEM)

GEM

4vEM , =tr(DEM)'

VALORI NORMALE: GEM= 1,7 -2,5 p Valori peste 2,5 m indici sferocitozi, iar sub L,7 p - leptocitozi (platicitozi).

-3-

LACRANE PRACTICi

SI 7

f. Indicele de sfericitate (IS)

ts =

DEM GEM

VALORI NORMALE: IS = 3,1 - 3,7 Valori crescute apar ca urmare a turtirii eritrocitului in sferocitozi.

- platicitozi, iar valori sclzute

apar

Valoarea clinici a constantelor eritrocitare (tab.I) - permit precizarea tipului morfologic al unei anemii.
Tabel nr. I - Varialiile constantelor eritrocitare in anemii (PIun, 1D9)

Starea

\rEM
(u3)

HEM
(ne)

CHEM

kY"\
32-36 N N 28 (2s - 30)

Normal
Anemie normocitari Anemie macrocitari

Anemie
hinocromi

microcitari
periferic

78-96 N (95 120 - 150) 6s (s0 - 80)

2533
N
40 (30 le (13

- s0) - 2s)

6.1.5. X'rotiul de singe

Permite precizarea tipului de anemie aducAnd date asupra morfologiei eritrocitare. Colora{ia frotiului se face cu solulie May-Griinwald-Giemsa (panoptici) pi la nevoie cu alte colorafii (albastru de metilen pentru eyidentierea granulafiilor bazofile, albastru de Nil pentru corprsculuii Heinz),

mirimc eritrocite de talie mare @EM=8-12 p). Poate exista o macrocitozii fiziologici, dar de amploare redusi (mai pufin de 20V" din numirul de eritrocite) sau patologicl (anemiile megablastice, anemii hemolitice, boli hepatice cronice, neoplasme). - Megalocitoza indici prezen{a unor hematii cu diametrul peste 10-12 p, cu modificiri de formi gi de maturatie; se intilneqte in special in cazul anemiilor megaloblastice(lig). - Microcitoza se caracterizeazi prin prezenta hematiilor mici, cu diametrul sub valorile normale (DEM mai mic de 7 p). Apare in anenia feriprivi, anemia hemolitici congenitali, talasemie etc. - Anizocitoza se defineqte ca prezen{a pe frotiul de singe periferic a eritrocitelor cu dimensiuni diferite (cu talie variabiH).

6.1.5.1. Modifrcdri de

Macrocitoza

6. 1. 5. 2. Motliftcdri de formd Poikilocitoza reprezinti prezen{a pe frotiu a eritrocitelor cu forme diferite, put|nd coexista forme normale cu forme patologice (fig. 6,2).

anulocite

predominant in anemia feriprivi; - ovalocite (eliptocite) - au formi ovalii, intilnite mai ales in eliptocitoza ereditari; - sferocite - microcite de forml sferici; apar in nicrosferocitoza ereditarii; - drepanocite - hematii fu formi de seceri, falciforme, ce apar in hemoglobinoza S (hemoglobina anormalii S va precipita sub forma unor cristale lungi, conferind acest aspect hematiilor)

sunt microcite cu zonii centrali palidi (hipocromie), intilnite

-4-

LI]CMRE PRACTIC{

$I

la (intd" - sunt evidenfiate in talasemii, prezentind o reparti{ie particulari a hemoglobinei, in centru qi la periferie, intre care se afl5 o zoni
hematii

in

usemn de tras

clard;

- acantocite (acantocitozi); -

sunt hematii cu marginea neregulati, cu spiculi pe suprafa{i

schizocite - fragmente de eritrocite ce se intAlnesc in anemii hemolitice; knitocite (eritrocite - sunt hematii din care s-a desprins un fragment; apar "ciupite") in urma expunerii eritrocitelor la traumatisme importante (proteze valvulare, anemii hemolitice microangiopatice). 6.1.5.3. Modifrcdrile de culoare apar in condi{iile unei incirciri slabe cu hemoglobinii a hematiilor sau in cazul creqterii volumului sau grosimii eritrocitului (ceea ce di impresia falsi a unei supeaincirc:iri cu hemoglobini). Modificirile de culoare constau in: hipocromie se caracterizeazl prin prezenta de eritrocite palide, cu incircare sciizutii cu hemoglobini. Se intilnegte in anemia feriprivi hipercromie este o imagine falsl dati de cregterea iniltimii hematiei, cu dispari{ia zonei centrale clare. Se observi in anemiile megaloblastice, microsferocitoz5. anizocromie presupune prezen.ta pe acelagi frotiu a hematiilor hipocrome gi

normocrome - policromatojilia gi bazoftlia reprezinti prezenta pe frotiul de sAnge periferic de elemente tinere, incomplet maturate. Normal, acestea reprezinti 1-2Vo. Valori crescute apar in anemii hemolitice.

6.1.5.1. Incluzii intraeritrocitare - in cazuri patologice pot apare corpusculi intraeritrocitari. - granulalii bazofile - sunt granule mici, constituite din agregate ribozomale, de culoare albastri sau albastru-violaceu, riispAndite pe toatii suprafa{a eritrocitului, care apar in talasemii qi intoxicafii cu plumb; - corpusculii Jolly - sunt resturi de cromatini nucleari, rotunzi, denqi, cu dianetrul de 1-3p, de coloare albastru inchis sau violet. Se intilnesc in anemiile hemolitice,
megaloblastice. inele Cabot forma{iuni subtiri filamentoase, in formi de inel sau de cifra 8, azurofile dispuse la centrul sau la periferia hematiei. Apar in anemiile aplastice gi anemiile grave din neoplasm. corpusculi Heinz sunt granule mici, rotunde, atzate spre periferia celulei, colorate cu coloranfi vitali (albastru de niln violet de metil). Reprezinti agregate intraeritrocitare de henoglobini denaturatii oxidativ ce pot apare in eritroenzinopatii (deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, deficit de glutation-reductaza etc.), hemoglobinopatii precum qi in intoxicaliile cu substan{e methemoglobinizante (nitri{i, nitrafi, antimalarice de sintezi).

6.2 TESTE ANALITICA PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL ANEMIILOR

6.2.1. Determinarea

numirului de reticulocite

Este un test foarte important pentru waluarea capacitiitii de produc{ie medulari a eritrocitelor, evidenfiind caracterul regenerativ sau aregenetativ unei anemii. Reticulocitele, hematii tinere ajunse in circulafie, pistrezi substan{a granulo-filamentoasi ribonucleici, ce poate fi pusi in evidenlii prin colorarea frotiului din singe periferic cu briliant cresyl.

al

-5-

LacRAREPRACnciagz
PRINCIPIUL METoDEI

- Reticlocitele sunt puse in widen{I prin colora{ie supravitali cu albastru briliant de cresyl pe frofiuri nefixate. Colorantul inffi in celul5 qi precipiti ribonucleoproteinele din citoplasmii, care apar sub forma unui reticul albastru. Acest reticul nu se coloreazi cu colorafia panopticd May-Griinwald-Giemsa.

VALORI NORMALE: 5 - 15"/- de eritrocite sau 30.000 - 120.000/mn3 (valoare absoluti) VARIATTT PATOLOGICE . CreEterea numirului de reticulocite se intAlneqte: - ca un rispuns reticulocitar fati de medicamentele folosite in terapeutici: in anemia feriprivi- teiapia ma4iaft; in anemia Biermer - tratament cu vitamina 812; - in anemiile posthemoragice acute (la o siptim6ni de la episodul hemoragic); - in anemiile hemolitice. . Sciiderea numirului de reticulocite sugereazi: - hipoplazie sau aplazie medulari; - infiltralie medulari masivi.
6.2.2. Determinarea rezisten{ei globulare

Rezistenfa osmoticii este rezisten{a eritrocitelor la solu{ii hipotonice. pRINcIPtUL METoDEI - Are la bazi comportarea eritrocitelor in solufii de NaCl de diferite

totali.

concentrafii, cu indicarea concentraliilor unde incepe hemoliza 9i unde hemoliza este

vALoRr

N'RMALE

fi:il',;: illl'#H#iii3l'-;,';l?,iilef"

Rezistenla osmotici este scizutii cind hemoliza inifiali apare la concentra{ii mai mari de NaCl (de exemplu in microsferocitoza ereditari) qi crescuti daci hemoliza apare la concentra{ii mai mici de NaCl (ca de exemplu: in talasemii, anemia Biermer, dupi hemoragii oculte - datoritii rezisten{ei crescute a hematiilor tinere, dupi splenectomie).
6.2.3. Studiul frotiului medular

Frotiul medular

se obfine

prin puncfie sternali sau punc{ie la nivelul crestei iliace

posterioare, cu aspirarea confinutului medular. Studiului miduvei osose hematogene este indicat pentru: confirmarea diagnosticului obfinut in urma analizelor prezentite, puncfia medulari fiind obligatorie in cazul in care pe frotiu se observi o anemie megaloblastici;

e r

stabilirea propor,fiei diferitelor

linii

celulare

(in

anemiile hemolitice

qi

posthemoragice se produce hiperplazia seriei eritrocitare, iar in infecfii apare hiperplazia seriei granulocitare);

evidenfiereacelularitifiimedulare: - in anemiile aplastice se observi o hipoplazie celulari globali; - in anemiile feriprivi, sideroblasticii si megaloblastici se constati o hiperplazie eritroblastici r stabilirea depozitelor medulare de frer din eritroblaqti qi macrofage prin colora{ia
Perl;

r identificarea unei infrltriri medulare (cu celule neoplazice in leucemii gi metastazele medulare, cu plasnocite in mielomul multiplu).

-6-

LaoRAREPMCnc,4a$z
6.2.4. Investiga{ii speciale in diferite

tipuri de anemii

METABOLISMUL I'IERULUI

Sideremia

VALORI NORMALE - 70 - 150pg% - valori scizute se intAlnesc in anemia feriprivi; - valori crescute apar in anemiile sideroblastici, hemolitice, in
hemocromatozi.

b. Capacitalea totald de legare a jierului (CTLF) - reprezinti cantitatea de transferini

circulanti. VALORI NORMALE - 280 - 350pg% - Cregterea CTLF inso{iti de sideremie scizuti este caracteristici anemlel feriprive, - Sclderea CTLF apare in anemii hemolitice, anemia aplastici, anemta pernicioasi, ciroza hepaticl.
c.

Satwalia trunsferinei

reprezintii raportul .

, ti4Ir?i" tl oo
CTI,F

VALORI NORMALEz 20 - 45oh - Prezintl in anemia feriprivi valori sub 157o.

r
a. Dozprea vitaminei

VITAMINA BI2 $I ACIDUL FOLIC

Bn
175

VALORI NORM N,F;

b. Dozarea acidului

725 pglml (in funclie de laborator Ei metodele folosite)

VALORI NORMALE: 6-15 ng/ml

este folosit pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de anemie pernicioasi. Permite identificarea unui nivel scizut sau absent al factorului intrinsec Castle in sucul gastric. Testul Schilling misoari capacitatea individual5 de absorb{ie a ciancobalaminei administratl oral. Normal se excreti peste 8-10% din doza radioactivi administratii. In caz de absorbfie deficitari excre{ia este mai mici de 8% din doza administrati. In anemia Biermer excre{ia urinari este de obicei sub 5%o. Dacii testul este anormal se efectueazi o a doua etapd. Se administreaztr oral factor intrinsec qi vitamini Bru marcati radioactiv.

folic

c. Testul Schilling

- daci excrefia urinari a vitaninei Bt2 marcate radioactiv riimine in continuare anormali existi o afectare a ileonului terminal sau o proliferare bacterianl
crescutd;

daci excrefia

se

normalizeazl

se

pune diagnosticul de anemie pernioasi.

o
b. Delerminarea

EVIDENIIERAAHEMOLIZEIPATOLOGICE
eritrocilare

a. Determinarea rezistenlei osmotice

bilirubinei -in anemiile hemolitice intSlnindu-se: cregtereabilirubineiindirecte;

LUCRARE

PMCuci ay

creftereaurobilinogenuluiurinar; absen{abilirubinemiei

c. Electroforeza hemoglobinei

Electroforeza hemoglobinei la adultul normal: - HbAr (uzqz) =95,5 -97,5o/" - HbAz (az6z) = 13 -3,5% - HbF (azYz) = lo/o . in p-talasemii - forma heterozigoti existi o creqtere a HbA2 qi o creqtere moderatii a HbF - forma homozigoti (anemia Cooley) creqte marcat HbF . tn sindroamele c-talasemice pot si aparii Hb anormale: HbH (0a) sau Hb Bart (yr) ' in hemoglobinopatiile prin modifrciri structurale electroforeza hemoglobinei poate identifica alte tipuri de hemoglobinl: S, C, E, D, etc.

este

utili in diagnosticul hemoglobinopatiilor.

d. Testal

Coombs este utilizat in diagnosticul anemiilor autoimune (fig.6.3). Testut Coombs direct eviden{iazi anticorpii antieritrocitari fixa,ti pe eritrocite, iar testul Coombs indirect eviden{iazi anticorpii liberi din ser

TXSTIJL COOMBS

IIRTCT

TESTIJL COOMBS DIRICT

hoba pacient

4J

*^

I H#,"Hff=

"o,*,,fr
RhlRBCs

+n-YT::*'

PASI]L ?:

#.*"*,'=
anti

IeC

Tifri*TINARX
AGIIIIINART Figura nr, 6.3

Testul Coombs direct si indhecl

e. Determinarea duratei de viald a eritrocitelor se realizeazl prin utilizarea hematiilor marcate radioactiv co stc", nn'Tc. Dupi recoltarea de sflnge pe heparini, hematiile se marcheazi in vitro gi se reinjecreazi i.v pacientului. Mdsuritorile radiometrice se fac dinamic. Valorile obfinute furnizeazi informafii asupra hemolizei fiziologice sau exacerbate, din cazul sindroamelor anemice, inforna{ii cu atit mai importante cu cit hemoliza patologic5, in anumite stadii, este insesizabili pe plan clinic, Valori normale: 100 * 120 zile in anemiile hemolitice ereditare (microsferocitozii) sau dobindite, durata de viafii a hematiilor este scilzuti considerabil.

-8-

LUCRARE PRACTICI

&+iiH

s{q

$I

Fh

$ffi
F-fli

f,'*U'/d", !h*nd u"JPi

ffi"Ahi -%%
I

%@e
@-fu

sw

8M

trffi,*

ffiIffi FHfl
-9-

LacRAREPRACncia$t

*s
o

4c NC U1;
fr

--r$-+!'-+4
1ll
9p

E+-Z

.!

rl
S
[d
TJ

L] EO0 ",

oEt
--]

I I

Ea

6 *-E O+:

E n& '

E
I

FI

t zl

.:I

o o

Hd .oE
lio

.,6

(l

Y+. \'
0-l

rc&

.rr%

sfrP
9;d
q
F-1

g=

ur L)

XETE

4;

E
I

a f.l 2 {
I td

=h
Fr
o.

'n

:9c,
Eg dgq

':

.E

r.r

;ta A7'4 E c.ls! raf

X'
!
14.--...

<

.c
"e.

fi\ _\ -// .'.lE/

ra
(8

#\14

a
E rn

i'EI e\

E\E' $
r+

<j

--o

t:.E '4
^
Fr

9--)+ () Y

Figuru nr. 6.1

Diagdoslicul anei anemil (adaptat dupi J. Louir)

- t0 -

LIICMRE PRACTICi

8I

SINDROAME ANBMICE
Anemia este definiti prin sciderea hemoglobinei sub numirului de eritrocite qi sciderea hematocritului.
12g%o

implicAnd qi sciderea

1.

Clasificarea anemiilor ln func{ie de indicii eritrocitari: Anemie microcitari hipocromi (VEM, HEM, CHEM scizu{i) Ex: - anemia feriprivii (sideropenici) - talasemiile (o 9i p) - anemia sideroblastictr
Anemie normocromi nornocitari (VEM, HEM, CHEM normali) - anemia posthemoragici

2.

Ex:

- anemia hemolitici (ex. Sferocitoza ereditari sau Boala MinkovskiChauffard sau Microsferocitoza ereditari cu VEM normal Ei formi anormali)

3. Anenie macrocitari normocromi (VEM crescut, HEM normal sau crescut, CHEM
NORMAL)...ATENIIE!! lNU EXTSTA AI\EMrf HTPERCROMA Ex: -anemiile prin deficit de vit. Brz 9i acid folic - anemia Biermer (este primari, autoimuni cu anticorpi anticeluli parietald gi antifactor intrinsec prezenfi); - anemii parabiermeriene (este secundari altor boli de ex. rezectii ileale sau boali Crohn (ileita terminali) care afecteazi absorbfia vit. Brr qi boli legate de factorul intrinsec cum ar fi rezec{ia de stomac.

-I

rnsrn

SpEcIALE pENTRU sruDrur, ANEMTILoR

ANEMIA FERIPRIVA r' X'rotiul de sAnge periferic: hipocromie, microcitoztr, poikilocitozi, anizocitoztr cu numir normal de leucocite gi trombocite; y' Examenul miduvei osoase: hiperplazie eritroblasticl, eritroblagti policromatofili de dimensiuni mici, apari{ia eritroblagtilor feriprivi cu marginile zdrenfuite, colora{ia Perl demonstreazii absenfa fierului de rezewd din macofage (element caracteristic pentru anemia feriprivn);

r' r' / r' r'

Sideremia este scizutS; Saturafia transferinei este scizutil Capacitatea totalii de legare a fierului (CTLF) este crescuti; Cantitate de transferini sau siderofilini circulanti esh crescuti; Sunt necesare investigafii care si precizeze cauza anemiei feriprive (cu accent deosebit pe afecfiunile insofite de pierderi mici gi repetate de singe cum ar fi in ulcer gastroduodenal, neoplasn gastric, neoplasm de colon).

ANEMIA MEGALOBLASTICA i INNUIA NIERMER

/ F rotiul de singe periferic: macrocitozii gi megalocitozii, poikilocitoztr, hipersegmentarea granulocitelor, numir sclzut de leucocite gi trombocite; y' Examenul miduvei osoase: hiperplazia seriei rogii, megaloblastozl cu metamielocite r'
y'

r' /

gigante, megakariocite; Testul Schilling patologic (evidenfiazi absorb{ia de vit. B12); Dozarea vita;minei B12; Determinarea anticorpilor anticelule parietale gastrice 9i antifactor histaminic; Dozarea de acid folic.
- 1l -

LacRARE PRACruci

gt z

AI\EMIA SIDEROBLASTIC;, r' Frotiul de singe periferic: hipocromie, rnizocilozi gi poikilocitozi, numir normal

/ / r' /

trombocite; Examenul miduvei osoase: hiperplazia seriei roqii (predomini formele bazofile 9i policormatofrle); Sideremia este crescuti.
de leucocite gi

cu anomalii de naturafie

AI\EMIA HEMOLITICA

y'

/ r' / r'

Evidentierea hemolizei; Determinarea bilirubinei totale care este crescuti; Determinarea bilirubinei indirecte care este crescuti; Creqte urobilinogenul urinar; Absen{a bilirubinuriei (diagnostic diferenfial cu icterul); Crelte sideremia; Testul Coombs care pune diagnosticul in anemii imunohemolitice cu anticorpi antieritrocitari (testul direct eviden{iazi anticorpii antieritrocitari fixafi pe eritrocite iar cel indirect evidenfiazi anticorpii antieritrocitari liberi din ser).
sAnge periferic: hipocromie, anizocitozi gi poikilocitozii (eritrocite in semn de tras Ia !inti), prezenfa uneori a corpilor Jolly gi inelelor Cabot, Leucocite $i trombocite moderat crescutel Cre$terea numirului de reticulocite; Electroforeza hemoglotrinei care stabilegte tipul de talasemie.
F

TALASEMIA

r'

rotiul de

/ y' r'

-12-

. RBC - 4,5 milioane elemente/mmr o Hb - 15 go/o c Ht- 46o/o . VEM-85 p3 o HEM-29pg . CHEM - 34 g/dl o Frotiu de sange - normocitoza, o o o o
normocromie
Sideremie

- 130 pgldl 0/s6 de eritrocite Reticulocite - 13

WBC - 7000 elemente/mm3 PLT - 200000 elemente/mm3 RBC - 1,6 milioane elemente/mmr

r c c . o o e . o . . c o o o r . . r o
. c c o

Hb-7,5gYo

Ht-28Yo VEM-70 p3 HEM-25 pg CHEM-31 g/dl

Reticulocite 0,5 0/oo de eritrocite
WBC - 2500 elemente/mm3 PLT - 50000 elemente/mm3 RBC - 2,8 milioane elemente/mmr

Hb-9

goh

Ht-30o/o

VEM- 105 p3 HEM-35pg CHEM - 35 g/dl Frotiu de sange normocromie

Sideremie

megalocitoza,

de eritrocite Reticulocite - 3 WBC - 6200 elemente/mm3 PLT 155000 elemente/mm3 RBC - 1,8 milioane elemente/mmr

pgldl - 185 0/oo

Hb-6go/o

Hl-26Yo
Frotiu de sange - anizocitoza, hipocromie, hematii "in tinta" Sideremie - 320 ltgldl ElectroforezaHb 80% HbF RBC - 10,5 milioane elemente/mm3 Hb-21 g%

o o o t o HI-6lo/o . Frotiu de sange - anizocitoza, . . r

poikilocitoza, policromatofilie 0/6e de eritrocite Reticulocite - 20 WBC - 1 1000 elemente/mm3 PLT - 380000 elementei

PROBLEME: G0: 120 mg/dl G1: 150 mgldl Q2: 120 mg/dl Glicozurie: urme

G0: 115 ng/dl Gl: 185 mgldl G2: 140 mg/dl

Glicozrsrie: 1,7 g/24h

G0: 95 mg/dl

Gl: 140 mg/dl G2: I l0 mg/dl Glicozttie: 8 g'24h

G0: 300 mg/dl

Gl:

500 mgidl

G2: 320

mldl

Glicoani.el.7 g/24h

G0: 60 mg/dl

Gl: I l5 mg/dl
G2: 55 mgidl Glicozurie: negativ

G0: 70 mg/dl

Gl: I l0 mgldl
G2: 60 mg/dl Glicozurie: urme Insulinemia (dozare RIA); 140 U/ml