Sunteți pe pagina 1din 3

Bajdechi Madalina

MD 3, Grupa 1

Arahnofobia

Arahnofobia este denumirea stiintifica a fricii de paianjeni. Diferiti oameni


sufera in mod diferit - fapt care nu poate fi inteles ca o reactie rationala de catre
cei care nu sufera de fobii. Persoana in cauza reactioneaza intens la cel mai mic
semn al fobiei cauzate de animal. Fobiile pot fi cauzate de multe animale, insa
paianjenii sunt cauza cea mai des intalnita. Fobiile nu au legatura cu persoanele
mai fricoase sau cu cele cu un IQ sub medie. Desi majoritatea oamenilor stiu ca
in general nu sunt periculosi si musca doar pentru a se apara, totusi, 50% dintre
femei se tem de paianjeni, iar barbatii in proportie de 10% reactioneaza si ei
printr-un raspuns anxios. Persoanele care sufera o forma mai serioasa nu pot
intra intr-o camera inainte ca o alta persoana sa verifice spatiul de paianjeni.
Frica de paianjeni are o istorie indepartata, incepand cu primii ani ai erei noastre,
cand zone din Abissiania au fost abandonate din cauza unei "ciumi a
paianjenilor". In cazul oamenilor primitivi, frica de paianjeni nu este intalnita
regulat. In timp ce africanii au in general o frica de paianjeni mari, in cazul
indienilor amazonieni, aceasta fobie nu se intalneste. Indienii Piaroa chiar
mananca paianjenii mai mari, considerandu-i o delicatesa. Ei nu sunt singurii care
apreciaza astfel de placeri gastronomice. In decursul istoriei europene sunt
dovezi care atesta ca diferiti indivizi iubeau aceste vietati intr-atat incat se
delectau si cu gustarea lor. Nu conteaza ca este vorba despre un paianjen
minuscul sau despre unul urias, prezenta lor ii face pe arahnofobi panicati, ii ia
ameteala si nu mai pot respira.
Arahnofobia este o fobie specific, dei termenul se refer, de asemenea,
la frica de scorpioni, cpue sau alte insecte. Cu toate acestea, majoritatea
persoanelor care sufer de aceast fobie nu suport s fie n preajma
pianjenilor. Astfel, persoanele care sufer de arahnofobie vor evita intrarea n
contact cu aceste insecte chiar dac acest lucru nseamn renunarea la anumite
aciviti. La fel ca multe tipuri de fobii, arahnofobia poate fi declanat de un
incident traumatic ce a implicat un pianjen. Cu toate acestea, o teorie expus
de ctre psihologia evolutiv sugereaz c fobia provine de la strmoii notri
dar i c aceasta a fost, n principiu, o tehnic de supravieuire.
Dei cei mai muli dintre pianjeni sunt inofensivi, unii specialiti consider c
acest comportament primitiv a fost transmis i a contribuit la cauzele care pot
duce la dezvoltarea arahnofobiei. De asemenea, n cazul n care un printe
afieaz o fric de pianjeni, acest comportament poate fi nvat de la o vrst

fraged de ctre copil. Fobicii povestesc ca frica apare instantaneu, doar la


gandul posibilei prezente - reale sau imaginare - a stimului fobic, care este
perceput ca potential agresor si care prin intepaturi sau muscaturi ar putea sa
provoace diverse afectiuni sau chiar moartea, chiar si atunci cand este inofensiv
sau riscul de a se afla in locuri in care acesta isi are adapostul este foarte mic.

Simptomele arahnofobiei
Pacienii care sufer de arahnofobie pot experimenta att simptome fizice ct i simptome
psihice.

Acestea sunt:
Anxietate
Panic
Bufeuri
Tremurturi
Frisoane
Dificulti de respiraie
Ameeli
Uscciunea gurii

Tratamentul arahnofobiei
La fel ca n cazul celor mai multe fobii, arahnofobia poate fi tratat cu succes. De
obicei, tratamentul implic nceperea terapiei cognitiv-comportamental. Specialistul va lucra
cu pacientul pentru a modifica modul de gndire n legtur cu fobia fa de pianjeni. Acest
lucru poate implica, de asemenea, introducerea pacientului la o expunerea uoar la motivul
fobiei.
Desensibilizarea sistematic este o intervenie terapeutic care reduce legtura dintre
anxietate i obiectele sau situaiile care produc anxietatea. Scopul acesteia este de a reduce

sau de a elimina fobia i de a ajuta pacientul s fac fa fricii sale. Cu ajutorul unor tehnici
de relaxare, se va ncerca atenuarea tensiunii din viaa de zi cu zi a pacientului. Medicul poate
prescrie anumite medicamente mpotriva panicii i a insomniei n cazul n care arahnofobia
este sever i afecteaz pacientul, ns majoritatea tratamentelor se concentreaz de diferite
tipuri de psihoterapie.

O cercetare recent relev c, n cazul celor care se tem de pianjeni, capacitatea lor de a
estima dimensiunea animluului este invers proporional cu frica resimit. Studiul
arahnofobiei a evideniat un aspect interesant: cu ct este mai mare frica, cu att mai
exagerat estimarea.
Cercetarea amintit arat c cele mai multe dintre victime i supraestimeaz adversarii
cnd ncearc s i descrie, dei de cele mai multe ori realitatea este cu mult mai puin
nfricotoare.
Studiul a fost realizat pe 57 de subieci care au fost supui unor teste de intensitate diferit.
Acetia au fost rugai s se apropie de un recipient n care se afla un pianjen i apoi s traseze
o o linie care s arate ct de mare este nevertebrata. Cei care prezentau cel mai mare nivel de
fric nu au fost capabili s traseze linia corect nici avnd subiectul n faa ochilor, iar muli
au trasat linii care depeau de dou-trei ori dimensiunea real a pianjenului.
Rezultatele acestui studiu ofer o nelegere mai bun a felului n care fobia afecteaz
percepia indivizilor asupra obiectelor sau a vietilor de care le e team, i poate ajuta medicii
s gseasc remedii mai eficiente pentru asemenea afeciuni.
Psihologul Michael Vasey de la Universitatea Ohio a declarat: Dac cineva e nspimntat
de pianjeni, va avea tendina de a-i vedea mai mari i mai nfricotori, ceea ce le va
alimenta fobia i o va acutiza, fcnd-o din ce n ce mai greu de depit.