Brcchrmia mediului bucal lddcHiwfr s4r.{\rq Nrtr A.

cE Biochimia mediului bucal

La o rat[ sc[zut[ a debitului salivar, procesul de b azolater al cr eazd, forta pentru trecerea
Cl-
re;:lr.rr:rbtie poate face fa![ practic tuturor bicarbonalilor gi canalele Cl- acJioneay ca intrerupelor
( pomit i opril
sccrctrti gi a majoritllii clorurii de sodiu secretate. Cu pentru secrelie. le de Cl )
sunt. deschise printr-o
ciugtere. , atei debitului, saliva trece prin canalele striate cregtere fortatd a ei de Ca2* care activeazi qi
inainte ca reabsorblia sd fie comp1et6, astfel incAt canalul de K* Aceasta servegte la mentinerea
concenlratia ds cloruri de sodiu gi bicarbonati qi potenlialului membrani care fumizeazl o parte
osmohritatea totald a salivei cregte cu rata debitului. important[ a i conducitoare pentru efluxui de Ci-.

1.4.3.-1. Saliva primari - mecanismele secretiei 1.4.3.4. Mecanismul secretiei bicarbonatului

fluidelor qi electroli{ilor
Bicarbonatul (HCOI) este reabsorbil
Celulele nu pot produce o secreJie hipotonic[
, gt
cu ,Na
., imnreund
Ul de celulele ductului salivar gi in cazul
deoarece transportul fluidului wrmeazd transportului salivei nestimulate, concentratia i,
electrolitului. Nat gi Cl- sunt transportali cltre lumenul in jur de I - 2 mN. tn saliva .(ir"lrld,"ufi"a-niia ;;;;;.
r; u";;".;;;;
acinului; aceasta face lumenul hipertonic fa{6 de slnge Ei bicarb6n2lul ul cre$te cu cre$terea fl ,;;i;i
apa trece prin osmozd pentm a redresa echilibrul. Dac[
;;;;;;'i;
deplasa'ea fluidului ar avea loc impreun[ cu transportul
99rN Deoarece concenlratia maximd
depisepre concentraria o" z+.ll'"
;lrI#- ;
de cationi de sodiu gi anioni de clor, nu ar mai exista nici l::l?_"::r'll
orn p.lasma, se presupune cd acesta
uiOi
esle secretat u"tiu A"
o fo(I conducitoare pentru rul alt fansport de fluid. glandele salivare, probabil de
celulele ;; ;;
Acesta este motivul pentru care controlul secretiei salivei poate concluziona cd bicarbonatul ";;;.
salivar pou,"-u,r"" J
nrimate se face prin mecanismele secre{iei de Na* gi Cl . dubld provenienld: glanda salivari "rl..'".l.r_,
I'r'ocesul primar de transport activ care std la baza
.
rvrecanrsmul pnn care bicarbonafut
esle secretal la
intregului transport de substanle dizolvate este procesul nivelul glandei salivare a lost pulin studiat.
comoararJ
Na'/K'lATP-aza. Acesta creazd gradientul de Nan care cu cel pentru fluide qi elecaolili.
S"
furnizeaz1, energia pentru acumularea de Cl- in celu1e secretor este similar cu cel pentru"."d"';;;;;;ri
deoarece eliminarea bicarbonatutui
u"i.nii ;"-;l;;-
prin transport activ secundar. ;; ;;i;i" ;,""';;
in condilii de repaus Cl- nu poate iegi din celul[, asemenea condusd de potenlialul
de m"mbrane *i-""i
dar in momentul stimul5rii secreliei canalele de Cl- se d". to(e colinergice. Existr o posibiritaie
,1:1lv1,, ca
de.chi.l $i Cl- iese din celul[. Na+ \rmemA Cl pentru a Drcarbonatul sd concureze cu CI pentru
Ltirinnr", aiu
pds[ra el ectroneutralitatea $i acum existe hipertonicitate, celule
.prin acelagi canal 1"*ui"r f".,i--Ai:-;;
ceea ce conduce gi la transportul apei. Deci, transportul O atu posiUitira,"
de Cl- este cheia secretiei fluidelor, cokasspe*erut n aceea ca. llcarbonalul poale avea un canal "l. or"*"
1"311b'l=p:l*,bicarbonar).
propriu cle

24 25
 B i o c h i m ia m ediului bu cal
Biochimia ntediulLri bucal

secretie (eliminare) $i concureaz[ cu arionii de clor doar

pentru fo4a conducitoare comuni. Nivelul concentratiei
f .4.3.5. Controlul secretiei fluidului qi
bicarbonatului este foarte diferit de cel al anionului cior. electrolililor : inosiloi- 1,4,5 trifost.t (IP3)
HCO3- intracelular este rezultatul actiunii catalitice a gi Ca" ca mesageri secunzi
anlidrazei carbonice 1AC).
Activitatea canalului Cl- este reglat[ dc
concentralia Ca2* iutracelular. Concentraiia -C^:;
a;"
menlinurd la o valoare lou.r" ,.aruta
CO2 + H2O --il--_- ffrCO3 <.----------> H* + HCO3- :,]:::1..*,:
(< luunN) gt ca urmare, o cre$tere
ltgoara a concenlratiei
poate actiona ca un semnal intraceiular.
C" .A.p;;''i;
stimulare, celulele acinare mobilizeazf,
Aceastf, reaclie biochimicl a fost pa(ial depozitele celulare suplimentAnd priltr_un
C;5i1;;
confirmatd prin utilizarea de inhibitori ai anhidrazei extracelular. Etapele dintre eliberarea
infl; de C;il
carbonice.
cre$terea concentraliei Ca2, inrracelular
*"iii""fi"J-.i
Bioxidul de carbon difuzeazl in celule prin r" f"rii;;;;",;;
numeroase cercetiri ale ciror concluzii au dus la
membrana bazolaterald.Din aceastf, reacfie rezultb gi
protoni care sunt scogi din celule prin membrana im.pticare i,r tunclionarea
bazolaterald. printr-un schimb de Na* / Hn (cotransport)
ll,::ji::l t-::selor
srlmu lare/secretle. "rpi
,r,I
Etapele ce se desl)goarb pe poicurs,,l
runcrtonanI cuplului stimulare/secretie
astfel incAt pH-ul celular se mentine constant. sunt :

1. Legarea acetilcolinei de receptorii

muscarinici din
membrana plasmatica a celulelor acinare;
2. proteinei G (GTp dependenre).
1:-,]"?r:" - care, ta
er activeazd losfolipaza C;
i,_l:r..ru- Sndu!
T_ q
3. cahlizeazd rrecerea inozitol_4,5_
-t-* |,"":a"ttl -i
ll3:,Tl !.T:i^
diacilglicerol (DAG);
in^ i nozirot_
t.4,5,.i 4",i.r il,i';i
4. IP3 este un mesager secundar citoplasmatic
induce eliberarea calciului intiacelular care
din
depozitele de calciu;
lumen 5. Golirea depozjtelor de Ca2* induce influxul
Fig.6. Mecanismul secreliei de bicarbonat de Ca2*
$l cre$terea din nou a concentraliei Ca2* cii,-rzolic
acliveazd canalele de Cl' sigr conduce la secrefia
fluidului.

26
27
 D rocntmta ntearulur Ducat
Biochimia mediului bucal

IP3 este degradat la acid fosfatidic care pennite submaadibulare genereazd

intrarea in celul[ a C**. C** intracelular se leagi la aspect, ceea ce
o saliv[ intermediari ca
arall existent
calmodulini. Complexul Ca2* - calmodulind activeazd o
kinazd-calmodulin dependent[ care va activa kinaze
p,or"in. i"
". fi.
;;;1.;;i ::"lJ:l"T::,T,:lI HiT:l
3::^t g proreina sinrerizard,
intracelulare, care vor activa canale ionice qi proteine
intracelulare. Rezultatul net al acestei c5.i este cregterea
moteculara mult prea mafe pentru ";-;;':"'il;
a trece prin *"rb;;;;
celulard, motiv pentru care
concentralie Ca2* intracelular care acliveazd canalul de esle d"p".if rf;
s[ poatd fi ";;;;;;;;
legat[ de membraad, astfel in<:dt
K* gi permite Kn s[ iasl din celuld. DAG activeazd exocitozi. eliberati prin
protein kinaza C, care activeazd pompa Na* / H*.
Concentralia Na* intraceluiar cre$te gi I.4.4.1. Mecanisme secretorii c.{a_
concentralia K+ este compensatE prin cre$terea influxului pnn{eirretw.
de Na* prin canalul de K*. Pierderea netd de K+ gi
Sinteza proteinelor are loc pe
cregterea con{inutului de Na* activeazd pompa . ribozolnii atasati
sodiu/potasiu care va introduce K* gi va elimina Nat. :"_T?:ir.i
sunt
reticu lulu i endop tasm ari
tntroduse in lumenul reliculului
i.
nt;t "tJ,:
; ;
Aceastd energie va acJiona sistemul cohansport Na+ / K* ";
paptid-e) ""A"Olri.r,i"'.i"
cdtre o secven(d Ieader (signal
I 2Cl' al clrui beneficiu net va fi 6Ci- care rdmdn in mediat de cdhe receptoriip""in.i. ;; ;;;;,;i:J:
interiorul celulei. Canalul de Cl- va permite ulterior sunt supuse unor
i,, irr;-:;;;,;:
iegirea Cl-.
modificiri (glicozilare. i..fi"Lrr"i'ri
exportate spre aparatui Golpi
Modificarea sarcinii negative in lumen va ahage sau ,1,"
membran_e). proleinele .ur."lr".
d..,1;;; (;;;;1,:,
cationii de sodiu in spatiul interstilial pnn aparatul Colgi sunr
$i totodate supus_e, intr-un mod foarte ordonat.'
formarea clorurii de sodiu din sa1iv6. specifice. Operatia cea mai ir
;;;; ;;i;;;
.4.4. Secre{ia proteinelor
ranruriror il;il;ffi:::lrynT,i cons{d in ara$area
pot servi gi ca sertnale
1
de alr"qJ"?."--"':; "*"
macromorecu rero, o" p rli"i n" lln ili,."r"l'Tjo.TiJ
Polipeptidele qi proteinele sunt sintetizate gi vezicule^ce se desprind din
eliberate de cltre celulele salivare acinare. Una dintre t1,..o.
membrana *_p.ni_."*iri
diferentele existente intre glandele salivare este tipul de :ono: , Golgi.etapd urmetoare, proteinele pe;r;;
aparatul
proteine sintetizate qi secretate. Saliva produsd de glanda
O parte dintre pioteinel" .i;il;;;;
rdmdn in celuld qi ele contir
sublinguald este bogald in glicoproteine gi ca urmare este uminou"i,i.",J;il#i#J'r""'"ii1"illi:i?,iil;
vAscoas[. Glanda parotid[ produce mai ales a-arnilazd. care sunt. depozitate in vezicule
salivari gi polipeptide bogate in resturi de prolind, motiv un stimul secretor, veziculele
."";;;;;.;ffi;l;
pentru care are o consistentd apoase. Glandele secretoare fuzioneazl cu
membrana plasmaticl apicall
qi d;;;;;;;#,:r;

29
 B io ch imia mediului buc al Biochimia mediului bucal

proteic
.in afara celulei (exocitozi). Deci, se poate
concluziona cd procesul secretor cuprinde trei etape:
l.5.Compozi{ia chimici a salivei
sinteza, impachetarea $i depozitarea gi apoi secreiia
, . Saliva este consideratd cel mai apos produs de
proteinelor.,lr\i,,,. orccitod . secretie al organismului ca rumare a conlinutului mare
I
de apd, aproxim ativ 99,5 %. Substanla uscatd reprezilti
1.4.-1.2. Controlut secretiei proleinelor salivare: aproximativ 0,5 % din compozilia salivei. O treime din
AMPc ca mesager secund cantitatea de substanld uscat[ este reprezentat[ de
.^l b\"{erY'd.& substanlele anorganice iar doud treimi de substantele
Fiecare dinlre etapele procesului secretolfEsle organice.
reglatd printr-un proces de fosforilare/defosforilare
(activare/inactivare) a enzimelor implicate. Astfel, 1.5.1. Constituentii anorganici ai salivei
proteinkinaza A este activatd de c[tre AMpc rezultat ca
urmare a activirii adenilatciclazei de cdtre proteina G. Se Cationii
poate afirma deci cd AMpc: pe care le
. Stimuleazi transcriplia genei pentru anorgantcr
biosinteza proteinelor salivare; deosebit sunt
o Stimuleazl modificlrile skucturale Aldturi de
. ,. +
posttransla!ie; tonl: l\a
e Stimuleaz[ maturarea gi translocarea
veziculelor secretoare cdtre membrana ff. t.
Tabel nr.1 ai salivei totale {mmo
plasmaticI apicald; Constituentii Saliva Saliva
o Stimuleazdexocitoza.
anorganici nestimulati st imulati
Media Limite Media Limite
Un nivel crescut de AMpc in celuli va stimula Ca'" 1.35 0.5 2.8 1.7 0.2 - 4.7
fiecare etapi componenti a procesului de secretie. Fosfat 5.5 2.0 -22.0 10.0 20 )50
Controlul secreliei proteice va fr realizal prin reglarea Na" 8.0 6.0 26.0
- 32.0 13.0 80.0
nivelului de AMPc din celuli. 21.0 13.0 40.0 22.0 13.0 - 8.0 3
o!_ bh-otri c eUv Mg t* 0.3 0.1 - 0.6 0.4
incelinirea procesului ,""r"roffi i.uii i"-e pnn 0.2 - 0.6
inhibarea activitdtii eruinatice a adenilciclazei de cdtre o
CI 24.0 8.0 40.0 25.0 10.0 - 56.0
proteind inhibitoare.
SCN- 25 0.4 5.0 1.2 04-?O
HrCO3/CO.- 29 0.1 - 8.0 20.0 40 400
I - (rmol/l) 14.0 2.0 - 30.0
F - (umoVl) 1.50 0.2 - 2.8 5.0 0.8 - 6.3

30 3l
 Riocllit ua ned.iului bucal
Degi derivd din plasmd, compozilia salivei este
diferitd.
1.5.1.1. Calciul
C'oncentralia medie a calciului in saliva
nestimulatl este de 1.35 mmoliil. Jumdtate din calciul
salivar se gdsegte sub form[ ionicd, 40 % sub formi de
sdruri (fosfat, lactat, citrat) 9i 10 % este legat de proteine.
La om existd o corelalie strinsl intre calciul total
qi calciul ionic din salivd gi aceleagi lorme aflate in
fluidul pl5cii dentare. in cazul ambelor tipuri de calciu
(total 9i ionic) concentraliile sunt semnificativ mai mici
in salivd, comparativ cu fluidul pldcii dentare gi ca
urmare, se presupune cd ar putea sd aibd loc o difuzie
pennanente a calciului salivar in fluidul pldcii dentare.
Crlciul din saliva secretatl de glandele parotide
reprezint6 aproximativ jumitate din cantitatea de caiciu
din celelalte salive. Concentralia calciului din saliva
secretatd de glandele submandibulare poate depdgi
concentratia sangvinl de calciu, fapt ce confirmi o
secre{ie activd a calciului in salivl. in saliva totall,
concentrafia calciului descregte cu cregterea fluxului
salivar, iar in unele cazuri poate cregte cu fluxul salivar.
Calciul se poate lega cu proteinele in special cu o-
amilaza salivar[. Legarea de aceasta nu este influenfatd
de pII. S-a separat din salivl o glicoproteini care se
combir.r6 cu caiciul in raportul 8 mg Ca / g proteinh. La
PI, glicoproteina are capacitatea de combinare cu calciul
de 16 ori mai mare fall de cea pe care o prezintd
proteinele plasmatice pentru calciu. Spre deosebire de o,
amtlaza care formeazi cu calciul un complex
32
B io ch i m ia me diului bu cal
neinfluenlat de pH, celelalte proteine salivare care
fixeazi calciul, il pot elibera ugor in mediu acid la pH
aproximativ 5.0.
1.5.1.2. Fosforul
Ca gi calciul, fosforul se giseqte in salivi sub mai
muite forme: fosfali anorganici, fosfali organici (glucide
fosforilate, nucleotide, fosfolipide), fosfat de calciu hxat
pe proteine cu greutate moleculard mici. Fosforul
salivar, ca gi calciul prezintd o corelafie intre fosfatul
salivar 9i ce1 existent in fluidul plicii bacteriene, numai
ci in cazul fosforului, concentralia fosfatului din salivd
ate o concentratie dubl6 comparativ cu cea din fluidul
pl[cii dentare. Deoarece calciul qi fosforul salivar
prezintb, concentra{ii mai mari dec6t cele plasmatice
corespunz dtoare, dovedegte c[ saliva poate fi saturati cu
majoritatea tipurilor de fosfat de calciu: fosfat tricalcic,
fosfat octacalcic, fosfat dicalcic Ai hidroxiapatitd. il
general foslatul dicalcic formeaza losfat tricalcic. apoi
fosfat octacalcic Ai in final hidroxiapatitd, dac[ pH-ul
este mai mare de 6,2. Chiar dacd saliva este saturati cu
aceste forme de fosfat, totu$i nu are loc precipitarea
fosfalilor respectivi deoarece ace$tia sunt asociali cu
proteinele salivare acide care au o masd moleculari mici
gi multe resturi de tirozind printre aminoacizii
constitutivi. Aceastd menlinere in solulie de c[tre salivi
a formelor de fosfat de calciu prezinti mare interes legat
de existen{a a doud procese chimice foarte importante gi
anume, formarea cariilor dentare gi formarea calculilor
dentari.
33
 B iochimia mediului bucal
o Fosfatul de calciu salivar si favorizarea
procesului carios.
La pH neutru, saliva este safuratd cu fosfat
tricalcic Caj(POq)z aflat in prezenfa ionilor
corespunzitori Ca2* gi PO33. Dacd saliva
devine acidl, adicd scade pH-ul salivar,
anionul fosfat din fosfatul neutru de calciu
care este insolubil, trece in anionii HPOa2- gi
H2POa- din fosfalii acizi corespunzitori.
pOa3 + H* ----------+ HpO+2- + H* -----------> HzpO+-
Sau
Ca3lPoo;r3- + H*-->Catf 04+ Ht--+Ca(HzPo4)z
Fosfatul dicalcic oblinut este cel mai acid gi
mai pulin stabil dintre fosfali. Toli fosfalii
acizi sunt solubili. In aceste condilii saliva nu
mai este saturat4 cu fosfatul neutru de calciu,
iar pH-ul la care apare aceast[ situalie poartd
denumirea de pH critic, deoarece el
marcheazd o situafie critic[ in mediul bucal
deoarece sub valoarea sa, materialul
anorganic al dintelui se poate dizolva,
favorizAnd astfel inilierea procesului carios.
Acest proces se desfEgoard intre valorile de
pH 5,s-6,s.
e Fosfatul de calciu salivar $i formarea
calculilor.
Instabilitatea fosfatului de calciu din salivd
fald de pH-ul mediului bucal solubilizare la
34
Biochimia mediului bucal
valori mici de pI{ 9i insolubilizare ia valori
mari de pH favorizeazd precipitarea lui in
conditii de neutralitate 9i alcalinitate. Penh'u
perfectarea procesului de formare a caiculilor
mai este necesard prezenta in mediul bucal a
unor constituenli salivari care si contribuie la
menlinerea stdrii de satura{ie cu ioni de Ca2*
gi POal- precum gi a unor substanle care pot
constitui nuclee de precipitare.
Se poate concluziona cd modificdri ale
concentraliei salivare de calciu gi fosfat deterrninl
procese de mineralizare sau demineralizare direct la
nivelul dintelui.
in saliva unor persoane, au fost evidenliate
cantiteli mici de pirolosfat care inhibd mineralizarea
dinfilor, constiluind un factor determinant in fomarea
tartrului dentar care conJine gi fosfat de calciu
mineralizat.
1.5.1.3. Alti constituenti anorganici
in salivd se mai gdsesc gi al{i ioni, cum ar fi :
. Na*, Ko, Mg'*, cf, scN, HCoi - in
cantitili detectabile;
o F', I, Br-, NO3-, Fe2', Zn2*, Sn2*, Cu2t, Cr3n -
sub forml de urme.
Concentralia ionilor I-, SCN-, NO3- este uneori
mai mare in saliv[ declt in plasm[ 9i alteori ea este in
concordan!6. Saliva reprezinti un sistem activ de
l5
 teuLutLtL uucul
tiansport pentru anionii halogeni gi nitrat. Dintre
halogeni, o.imporlarfi deosebitX o prezint[ iodul
9i
fluolul. Ca gi tiroida, glandele salivare au capacitatea d'e
a fixa iodul. motiv pentru care ele sunl utile petrlru
studiul {umover-ului iodului in organism. in tratamentele
cu iod radioactiv, cantitf,li mari din iodul administrat se
elirnind prin salivd.
Fluorul prezintl un interes deosebit, deoarece
blocheazi cariogeneza. E1 se gdsegte in salivd intr-o
concentraJie aproximativ egal1 cu cea din plasm[.
Fluorul din saliva nestimulat[ se glseqte in concentratie
mai mare decAt cel ce se gisegte in saliva stimulaid.
AceastE diferenti de concentratie nu este dependentd de
fluxul salivar. Ionul cianat se glsegte in concentralie
clestul de mare in salivi gi concentralia sa este mult
crescut[ la frrmitori. Acest anion reprezintl o formf, de
detoxifiere a anionului cian CN din cianuri care provin,
ca irmte, din metabolismul proteinelor sau din unele
fi-ucte. Anionul cianat, sub acliunea peroxidazei salivare
este tra:rs lormat in hipotiocianat OSCN' care este un
anion cu acliune bacteriostatic[.
Anionul bicarbonat se glsegte in concentratie
rnicd in saliva nestimulati. La amplificarea
rnetabolismului glandelor salivare, concentratia
anionului bicarbonat cre$te prin urm[torul mecanisrn
biochimic:
Proces metabolia *> Co, +H2O -hi&"'" "-booiEHrCo3S,H*+HCor,
Cregterea fluxului salivar cregte, de asemenea.
concentra{ia bicarbonatr.rlui.
36
] B io c h imi a me diului hu cal
Saliva mai conline in urme gi : fier, zinc, crom,
cupru, magnezilu, MoIit gi sulfat. De asemenea, saliva
I mai conline gi oxid de azot (NO), care este foarte util in
biochimia clinici deoarece este un mediator al
inflamaliei qi este implicat in fiziopatologia a numeroase
procese inflamatorii, cum ar fi de exemplu parodontoza.
Ca gi alte fluide din organism, saliva conline
dizolvate gi gaze cum ar fi: Oz, N2, CO2. Dintre acegtia,
bioxidul de carbon prezinte o importanli deosebit[
deoarece:
. O p[trime din COz-ul salivar este legat de
proteine sub form[ de compugi carbamici;
o Trei pdtrimi din cantitatea de CO2 intrl in
constitutia siJtemului tampon, acid
carbonic/bicarbonat. care este cel mai eficient
din saliv1.
1.5.2. Constituenti organici ai salivei
Constituentii organici sunt cantitativ mai putin
importanli in salivl comparativ cu plasma sanguind:3
3.4 /l in salivl 9i 10 dl i\ plasma sanguinl (pentm
proteine).
1.5.2.1. Proteinele salivare
Concentratia proteinelor in saliv[ poate fi intre 1
qi 3 gil, in funclie de stimularea secreliei sau metoda de
dozare (evaluarea cantitativd se poate baza pe dozarea
azotului, a numlrului de leglturi peptidice sau a cantitilii
de a-aminoacizi ciclici). Saliva parotidianb s-a dovedit a
fi mai bogatl in proteine declt saliva submandibularl.
37
i.
B iochimia nrcrliului bucal
Biochimia mediului bucal
Ptoleinele sunt loarle diverse,
avinde_se in vedere faptul
ca rnclud proteine sintetizare glicozidic[ inke $acetilglucozamina gi restul
O" gf-A"f" ,uii.i"i.
(mucoproteine gi enzime)
pi proteine d;;;;; de asparagind din structura proteinei. il liip i
(proter'ne plasmatice). ;;;;; aceste proteine glicozilate nu sunt decAt o
varietate de glicoproteine.
*"t:"^
din salivd i;1"*:acizilor ce compun proteinele
a_aratat
de "i *'f*.*,"HilI#:f'::l:
prolind.
r Proteine cu caracter acid
Au fost identificate patru proteine de acest tip:
::f::,"Y1 .
reprezinra inrre 30 _ so
Deoarece u_amltaz
numai 21ol^ h.^r;-:
a_i.ilir"o";.il1;"lhh#
"2"
proteina A, B, C, D.
jr:,r*nu,,ins"arnnec;Jli';:..",tJ;""#; ) Proteinele A qi C.
llTfi ,3il .:9,".e p*i"uruia ff "#tiili,#l Proteina C - este un polipeptid ce contine
*:':,1"'*.":
." generic numite p.o r"to" -."""ri,i.;d;;;i:;
:fl ;,:l
prolini.
150 de resluri de a-aminoacizi gi are masa
molecular5 16300. Se pare cd o parte din
structura acestei proteine seam5nS. cu
1.5.2.1.1. Proteine cu structura proteinei A (masa moleculard
cotrtinut mare de prolinE
9900) mai pufin un lan! de 106 resttui dc
*De Aceste proteine conti o.-aminoacizi dinspre capdtul N-temtinal.
tntre 25 ei 42 %o protinFt
as"m"nea, ;ilil; #ii
grrcrna. Aceasrd lamilie t"".acid glutamic ai In vitro, cAteva enzime, cum ar fi:
de ptotrhe cuprinde
uu tronbina, protgaza submandibularl,
categorii d" proi;;;';'" urmdloarele
".1111-"- kalikreina sunt capabile sd cliveze
o proteine glic ozitate _ 17 proteina C intre restui 106 9i i07,
o proteine cu cancter bazic%o_ eliberAndu-se astfel proteina A. Cdtre
o proteine cu caracter acid, _ 23o/o%o capdtul N-terminal aceste proteine
30 prezinti o sarcinl putemic negativl
Aceste categorii de orr datoratd celor 11 resturi de cr-aminoacizi
-. totalul
drn reRretint d,eci l0 y.
de proreine 'oil"he
rn saliva dicarboxilici 9i doui resturi de
suomandibulari parotidiana gi fosfoserinl.
Proteine sli Proteina C
*rg+rneg!!!-Ozilate
#"::,,,1:1"^'F"*;.tidiene conlin p6nd ta 40 NH2 -\n./v'wv\,,\"^,^,.".,--^-"try{yvr,"\,,v, 6ggH
1:-:1".i1?,]:*"te'de proteilel"#J#;il:
fucoza, garactoza, ttr
P;;"A l"
llll^,.::l1r .siaric,
.u"o,u.-ir,,";;#;il
ljjl]g**:.".:lu,
legituri grucia_proieini
-;#' ;: Proteaza

A;'r#'"' ff Fig.7. Proleinele salivare C gi A

38
39
 ttLcuLutuL OucaI
i]'r Aceste sarcini negative constituie situsuri
de fixare pentru cationii de calciu.
Proteina A leagi 660 nmol Ca2* /
mg
proteind iar proteina C 190 nmol Ca2"
mg proteini. Defosforilarea (fosfoserin6 _
7 Este mai pufin studiate gi ea se
serini) proteinei A 9i C diminueazd net
afinitalea proleinelor pentru Ca2'. intre 5
gr 52 % din calciul lotal salivar
este legat
de aceste proteine. Sclderea pH-ului sau
cre$terea fortei ionice a salivei conduce
la
scdderea numerului de ioni de calciu
legafi.
Acest fenomen de afinitate pentru cationii
de calciu are importan{I fiziologici:
proteinele A 9i C fac parte din pelicula
exogend format[ la suprafata smaltului
care impiedicd migcarea ionilor intre
suprafaJa smalfLrlui 9i fluidele
inconjurdtoare. Aceste proteine ar putea,
de asemenea, sd contribuie la menginerea
unei concentra{ii constante de calciu.
F Proteina B
Proteina B sau staterina este rur polipeptid
cu masa moleculard de 53g0D gi cuprinde
43 de s-aminoacizi de tipul: acid
glutamic, prolind, glicind, tirozini
9i
fosfoserind. Cap[tul N-terminal este
putemic polaizat iar capdtul Cterminal
este hidrofob. Se pare cd staterina inhibd
precipitarea gi cregterea cristalelor fosfat
de calciu gi face parte din pelicula tle la
suprafa[a sma]lulLri. Stalerina poate servi
40
B i o ch imia m ediului bucal
ca transportor de calciu gi fosfat in timpul
secre{iei salivare.
) Proteina D
caracteizeazl, prin conlinutul ridicat in
histidin[.
r Proteine cu caracter bazic
Ca gi in cazul proteinelor cu caracter acid,
aceste proteine con{in resturi de acid glutamic,
glicind, prolin[, cu deosebirea c[ prolina
reprezintl 40 % din totalul de u.-amonoacizi.
Caracteristic pentru aceste proteine este faptul
cd 1a capltul c-teminal se gdseqte intotdeauna
un rest de arginini. $ase peptide bogate in
prolind gi cu caracter bazic sunt numite: P-A, P-
B, P-C, P-D, P-8, P-F. Saliva nestimulat[ are
un conlinut sclzut de proteine cu caracter bazic.
1.5.2.1.2. Glicoproteine
a. Glicoproteinele salivare sau mucinele sunt
constituenli majori ai mucusurilor epiteliale gi au un
aspect foarte vascos $i se regisesc in tractul traheo-
bronhial, gastro-intestinal. Acest mucus salivar este mai
mult sau mai pulin abundent in frnclie de glanda care il
produce. Mucineior le lipsegte structura pliatd precisi a
proteinelor globulare serice. Aceste proteine sunt
constituite dintr-un schelet peptidic care conline in jur de
45-50 o treonind 9i serinl gi 30 % prolinl 9i o cateni
lateraii (ramificare) de tip oligozaharid[, ce conline pin6
la 15 resturi de monoglucide. Glucidele ce alcdtuiesc
catena oligoglucidicl sunt specifice in ceea ce prive$te
41
 B ioch imia metliului bucal
Biochimia metJiului bucal
structura glicoproteinelo
Golgi, hr granulele secretoare, inainte de exocitoz[.
:"H J : ;lil"'"l,ff ?::.?"::: #: "f :
tdentificar"il#j:
": Elongarea catenei oligoglucidice se face pas cu pas ca
i"sri..;;;;;;".""11:-lT, dati el a fosr urnare a actiunii enzimatice a unor transferaze ,p""ifi"".
Acidul sialic terminal sau, in absenla sa, fucozi, poate
i:"T"ffi :l;Tf j,;;l:,.'.o:lTi,ii;,""|,:,1,$1,","?,lij,li: funcliona ca un semnal final. Glicoproteinele sal-ivare
f t.'"::, il'{:ffi i; ffi fl*,ffi 'ffi"i.l:ili :ffi* indeplinesc mai multe roluri:
r Acoper[ 9i lubrifiaz[ bolul alimentar pini in
carboxir a acidului
.rlr. ?rr""i"ruJ,rs,,'jl1 stomac;
,r",T,:T:. .
;i:lr* i'';tf,'?5:1"' lr"in, puremic
o Aglutineazi germenii orali impiedichnd astfel
colonizarea lor pe epitelium 9i astfel
""eui,'-;e.
facllileazd eliminarea lor;
l"H'xfi,,,.:#::';1",{liki";,rli;;*x#'*r r Aglutineazf, microorganismele de la suprafata
;:;i' '',1'"' jlJ'.jll.'?"'lpomind de r" n",.,,-T dintelui, deoarece ele fac parte din pelicuia
existentd la suprafala dintelui.

n. tmunoelonu tineteffifit glicoproleine cu

#ffitrffi
structur[ globulara. In saljvd, in cantitatea cea mai rnare
se gisegte IgA dar se glsesc de asemenea
9i IgM, IgG 9i
unne de IgD 9i IgE. Imunoglobulinele cle tip IgA sunt
extravasculare gi ele se gdsesc in lapte, salivi, secrelia
brongicd gi au o strucfur[ particularl de dimer.
Imunoglobulinele IgA care se gisesc in salivi se mai
numesc gi secretoare (IgAs). IgAs reaclioneazd mai pulin
specific decAt IgG plasmatice, dar ele se pot combina cu
bacteriile din mediul bucal, impiedicAnd aderenta lor pe

triJ}rffi':l*til';ffi mucoase. Pe de alt[ parte, IgAs pot juca un rol in

rispunsul imun in ceea ce privegte unele proteine striine
existente in alirnente.

;:t"rg:,{l$#nf"h:#i;.lll;; j,rT,.;# g. Glicoproteine de srup sanevin.

Substantele de grup sangvin sunt reprezentale in
_.
salivd de aglutininele A, B sau AB cu ro1 secretor sau

42
.+J
 D t ucnnnta ntediului bucal
B io chimi a me diului bucal

componente ale glicoproteinelor

. Se cunoagte cl faptul c[ activitatea enzimaticl globall a salivei totale
p:,il.,a specifici a aglutininelor
gl lor rogii este de este crescute la persoanele cu afectiuni parodontale
', tur[ poliozici, sub form[ de g]i lipide membraaare.
S: glsesc c.atene poliozice spec ce
(:y" gastric, in toate secreliile a. u-amilzza salivari este enzima caracteristici
amniotic, sub formd de
glicoproteine. pomindu_se
sali
de la substanld precursoare.
din .uIi,ra.lGllEilliii sau ptialina (8.C.3.2.I .I .)
divelsele substan{e II, A, B, Lel u, este singura erzimd cu rol digestiv din saliv[, ea
Lewisb se formeazi reprezentdnd in jur de 50 % din totalitatea proteinelor din
sub ac{iunea unor transferaze
25 %. din indiviz.i saliva mixti. Amllaz/ salivard es/e o a-amifzi a(l -
secrete substantele A, B sau
gr et sunt numiti secretori 4)glucan {-glucanhrfrolazS, ideq{ic5 cu ce/ ca.. s.
(mrrltl 61n,r" acegti indivi
secretd gi substanla Leb). gdsegte i/sucul palcreatic. Aceaste enzima cahlizeazi
vzr secretl substanla Le". 1 reaclia de scindare hidrolitic[ a legdturilor o-1,4-
% din indivizi au in saliv numai
substanla precwsoare. glicozidice din amidon rezultAnd dextrine gi maltozl.
Aces.-. diverse substanf sunt
secrelale in salivd inlr_o pH-ul optim de acliune este de 6,8 9i este activati de
concenfatie de 30 mg/l ce reprezint[ o concentra]ie anionii clor. Proporlia de amidon hidrolizat de clhe o-
mare in globulele rojii. amilaza salivard poate sf, ajungd pdn[ la un procent de 60
Aceastd activitate de .decAt
in medicina legald
sangvin are o **"
i.portuita Yo. a-arnllaza salivard este inactivatd la un pH foarte acid
permite stabilirea grupei qi activitatea o-amilazicd diminueazl foarte mult in caz
l,;;:: ll,::*:ina1,ia
rorosina a" ,"r#ir,:""1"j de malnutrilie proleicd sever[.
".."
b. Kalicreina
reprezinld un grup de glicoproleine
rot ,+&+S!e
^,, _^,
cLr lmunoreglafor. Recent s_a demonstrai Kalicreina este o enzime (E.C. 3.4.21.8.)
secretate gi de keratinocitele !f" .""i elaborat[ in glandele salivare qi prin actiunea
"a
mucoasei orul",
doverlegte funclia imunitare *
""""sunt
vasodilatatoare activeazl. secrelia glandelor salivare.
a acesteia. Citokinele
implirere in aplrarea r"ri;i;;;, -"nriil;:;iu"';i Aceastl enzim catalizeazd reac\ia biochimicd in urma
clreia dintr-o B-globulind plasmaticl se forrneazl
infiarnrfie.
nonapeptidul bradikinina care este un hormon cu acliune
vasodilatatoare. Activitatea kalicreinei nu variazd in
1.5.2.1.3. Enzime din salivi timpul sthrii inflamatorii a parodontului, insI, din contrS,
concentralia substratului asupra caruia actioneazS.
Enzimele din,saliva sunt diverse
gi
ele joacd rrn kininogen - cregte.
rol in4rortant in medlrrl bucal. Demn
de remarcat este

44 45
 B iochinia mediuhd
bucat
Biochimia metliul ui bucal

".*+s!_pspr&a?e proteaze,

#Trj*#W
idaze, carboxipeptidaze,
hialuroni glucuronidaze, esteraze (colirc;leraze,
fosfataze, fosfataze, sulfataze), ribonucleaze, lipaze,
ureaze enzime glicolitice (care catalizeazd
transfo glucozei de provenienld diferitd in acid
lactic).

ilil*;:,llimt':"dl} I.5.2.2. Lipidele salivare

;:"ffgi!flffi,::il;, Concentratia lipidelor salivare ascileazb intre 20
qi. ^^
30
,mg/l salivd, comparativ cu plasma S_Z:g/i l"
3.T"!!ll lipidelor, lipidele nefosforitut" ."p."riita ii
(higliceride, n.ronogliceride, cligliceride,
|o 'ii"
lt"b".^ .q
esterificar) iar cele losforilat ";il;";i
"
(fosfatidilcoline. fosfatidileranolamine, rnngo1ni"tin",
acizi fosfatidici). Glandele salivare pot .i"t"iiru
numeroase lipide gi acizi gragi pomindu-se

*ffi precursori simpli. Acest metabolisrn este

regimul alimentar.
. _ Unii acizi gragi au proprietatea de a jnhiba
1d1$1ia bacteriilor pe hidroxiapatitd. pe de
de la
dependent Je

p"ne
lipidele salivare ar putea contribui lu rni""rufir;;;;;;;i
"iia
d. L,izozimul (E.C.
3.2 I ..^.
jnzlmd care r^t^t;-^^_= r".) sau muramidaza
dentare. Cercetdri recente au arAtat ci indivizii
uu o
;i:,; ".T;" concentralie mai mare de lipide in saliv[ "*"cario_
sunt
;i;iliX',lllii, ll;;:il,
"::'JH fl,;*; #fi ril#fr:15',1,:
:t,q;::',"?J,l,H:1T: rezistenli. S-au identificat in saliva totaH
umane
i;
put"_r", j?"",,1"1' ffili[:T,'#: li );
I
metabolili ai acidului arahidonic, numili eicosanoizq
ffi1i?::::'ffix,..'i
urmare are o
cum ar fi: orostaglandine (Ez, Fz"), tromUoxa.,
"irr"#",fri#'jlilj# leucorriene. Concenlra{ia lor este independente
ez,
e. Al_te enzime Ae nuxui
Ercosanoizii salfai ar purea parricipa
:i,111., o: .uprlr:r/din cavirarea bucali ei la
,,.nr,T"i,li"i.1i::;,"i:,'r;Fli,J,.:xi:ff#:J:l:,,:l l]::::",",
Ienomenele de absorblj/in
la
tractul gastro_ intest inal.

46
47
 ttLeututul Ducnl
B io c himi a me diului buca I

1.5.2.3. Hormonii din salivi o sutf, de ori mai micl decdt concentratia plasmatici. De
remarcat este faptul c[ la o creqtere voluntarl a glicemiei
Concentra{ia honnonilor in salivd este
micf,. Cei rnai abunden{i sunt hormonii
foarte (perfuzie de glucozl) s-a observat o cre$tere
corlicosteroizi gi sexuali. Nu-"rou." date 6";.hbifi.
proportional[ a concentraliei glucozei in saliva recoltatf,
pledeazd pentru existenfa unui metabolism
experimentale la iegirea din canalul glandei parotide. Deci nivelul
submandibularX qi paroiioe. Tesrosteronul $t
i, ;ffi; glucozei din saliva parotidiand se coreleazd cu glicemia
i;u", irii"r. atdt in condifii fiziologice cit gi patologice, de aceea
{nelegat de o proteind, deci forma biologic activi) poate constitui un parametru util pentru monitorizarea
este
corelat semnificativ cu leslosteronul plaimatic
liber si glicemiei la diabetici, de exemplu.
reflecti bine variafiile fiziologice potofogi"..
9i in
ce. privegte estradiolul, concenhalia ""Ju
in salivi
micE incAt nu prezintd interes aceasti do"ur". "rt"
i*rt" 1.5.2.5, Compu$i cu masa moleculari micd
evolrrtia
i" ;.;;;;;
.concentraliei salivare a progesteronului liber 1.5.2.5.1. Aminoacizii
aconrpaniazi fidel curba sanguinE. -O""i,
concl^nziona cd. degi concentratiile hormonilor.
," *ui"
in ;rl;; Saliva totall conline aproximativ 18 aminoacizi,
sunt foarle.mici comparativ cu cele plasmati"",
perfectd a impus dozarea in salivd a unor dintre care glicocolul se gdse$te in cantitatea cea mai
h";.;i"o."iur"u
-^ ;;;
"* " mare probabil ca urmare a scindlrilor hidrolitice ale
altemativl pentru biochimia clinicd.
proteinelor prin intermediul unor proteaze de nahrri
bacteriand. De asemenea a fost identificat gi acidul
1.5.2.4. Glucidele din salivi gama-aminobutiric. Nu exist[ o relalie direct[ intre
concentratia aminoacizilor salivari gi cea a aminoacizilor
Clucoza se glsegte liberi in concentralii plasmatici, ins[ pentru majoritatea lor, concentralia
mici in
sarrvir.naroltdlan5 qi submandibularl.
Allturi de glucozd salivar[ este mai mic[. Nu s-au observat varialii ale
se mai gdsegte gi fucozl. Concentratia gtuciO"toi
tit"r" concentraliei aminoaciziolr nici in timpul aparitiei
in.salivd gi in special a hexozelor fru"*
Jrt"
saliva mixrd datoritd activitdjii enzimelor
_, .-""i, cariilor nici in cursul dezvoltdrii lor. De asemenea,

Studiul glucozei salivare a dat totdeau;" ;lt;;il;. concentratia aminoacizilor salivari nu variaz[ cu virsta gi

discordante deoarece nu s_a putut

;;i;; nici cu sexul.
al.ting" glu"or;
cxcretat5 nunai la nivelul glandelo,
,uliuur.'a" liu"oa 1.5.2.5.2. Compugi azotati neproteici
provenitd din glicoproteine sau
alimcute. C"n";"t;;;;
gluc^'ci dilr.
.saliva prelevath lu i"qi,=; ;;;;i;;
grander parotide
in compozijia salivei intrf, 9i compugi azotati
este dc 5_10 mg/l {29 sau Sg pmolilt,)
Je neproteici cum ar fi: ureea, acidul uric, creatinina gi

48 49
 Biochimia mediului
bttcal
Biochimia mediuhi bttcal
amoniacul. in saliva adu

*:i*f ilt
ureea.
:# ff#,
sanguinl trece din
anumite
1

s6r",
#.f r#ffi i::i
salivr{ prin dituzie'
aminoacizilor, acidului uric, ureei qi amoniacului
descresc cu cre$terea fluxului salivar. Concentratia
fluorului gi potasiului se modificd foarle putin la
'it"i "ana ; ::"::'ti pt'" de
in cre$terea fluxului salivar. Daca fluxul salivar este
poate determina
;;#"',: l3i sansvine p'i
luu
y?
sa'nge, se constant, atunci compozilia salivei depinde de durata
c u. concen rra!
ia
n stimuldrii. Saliva colectatl la un flux constant si
";;ffi;
saliva scade cu cr"iri".
;;11.
fiili.,ioncentralia
"oi"iu.e
de uree din stimulare timp de 2 minute va avea o compozilie diferiia
ureea esre i.pli";;";;;"",1]j'^"],:,Ji,"* ei se pare cd de saliva colectatl la un flux constant gi stimulare timp
de 10-15 minute. Concentralia de bicarbonat cregte cir
m: l#it::'.",', ::#"x#lil".
Acidul uric se
l# u: I durata stimuldrii in timp ce nivelul anionilor clor scade.
Dac[ un constituent din salivd prezintl diferenle mari de
aproape consran,r-
sdsesr b,saliva in concentralie concentratie intre saliva parotidiani gi cea
r-i submandibular[, inseamnl ci in cazul salivei totale
nrajoi din ;;;;'; ff"ii\""
"ffi::,'^_'] ti este antioxidanrul
concentratia acelui constituent va fi influentatd de
scavenger de ,uai.uti jiu#'"uroneazi ca un adevirat contribulia fiecdrei glande la saliva totald. La fluxuri
mici predomind constituentii salivei submandibulare, in
1.6. Factori care timp la fluxuri mari preclomir.rd constituentii salivei
infuenfeazi compozifia .ce
salivei parotidiene. Un exemplu in acest sens il constitue
. Compozitia salivei var. concentralia calciului in saliva totald, care scade cu
gt.esle
)r este rnfluenr't^ la rlrorvrd
individ Ia
A- Actoi
influentata Ae c^^. .tazdde
]lsur.rd
olver$l
la individ
individ cregterea fluxului salivar, deoarece predominl saliva
salivar, durara
satrvar, dq;614 stimUlArii- -"vrtr cum
r?urlt ar fi: lluxul
tr: fluxul parotidiand care este caracteizatd printr-o concentralie
",'-,.,J..]""
.";;"";;;i;;r'i:.:l# ilHH;l:.;#,ilj scazutA de calciu. Un alt exemplu ii constitue
;;ff:,*
dieta. modificarea echilibrului dintre o-amilaza salivard gi
glicoproteine in saliva totald, la cregterea fluxului salivar.
1.6.1. Fluxul salivar
qi durata stimutirii 1,6.2. Natura stimulilor
este factorut principal
X1"il,_":,i::^ care Saliva stimulatA este secretati ca rEspuns la
fluxului
i I l' " .utiuu,.
li,,T"1o'';:::ll''");:1' ." ilJi' ttu,:il;
sahvei Cregterea stimuldri masticatoare sau gustative. Sturlii realizate pe
" "I
concentraliei
;;";;;;'Puztltet
cre$terea pH-ului,
persoane sdndtoase privind debitul salivdrii stimulate au
;;ff ",H:li:
bicarbonaturui. ",.,.;.^i^-"i'li,
:, "ill,:.;::" lll': ;' ffi ,,,11 I
j,1;,,,1a
c.;;;;;r;",;"J,"1?f,,l,t,tr"iHil,'X,l
I ardtat cd existi variajii largi intre indivizi. Aceste studii
au folosit o varietate de stimuli gi existen{a unui acord

50
51
 R t o c himia m ed iului bu cal Bio chimia mediului bucal

intemalional privind stimulii potrivili penhu experimente

care ar rjuta mult la compararea rezullateloi obtinute. evidenliat deosebiri de efecte intre saliva total[,
Actiunea mecanicd prin masticatie in absenla oricdrui stimulatd 9i nestimulate precum 9i intre saliva provenitl
gust va stimula salivarea dar intr_o mai micl din glanda submandibular[ qi parotidl.
decAt stirnularea cu acid citric.
mdsuri in general, concentralia proteinelor este maxima
in timpul 9i este influen{atl de alimentele folosite
Acidul (gust acm) este cel mai putemic dintre cei "il"i
patru stimuli gustativi de baz6", ceilalli trei sunt:
in timpul meselor. Concentraiiile de Na'qi Cl 9i mai
"u
sirat, nutin cele de Ca2' sunt mai mari dimineala. in timp ce
amar gi dulce. Un studiu realizat cu concentralii
diferite toncentratiile K- 9i foslatilor sunt mai mari dupi amiaza'
de acid citric a aritat ci 5 9/o acid citric stimuieaze
maximd medie a debitului salivar de j mllmjn.
cu o De remarcat este faptul cd modificdrile concentraliei
Sotufa ae
acid citric este introdusi continuu in guri, Ainlii'nnJ
Na*, K*, C1- ca urmare a ritmului circadian sunt in
corelalie cu ritmul de secrelie al aldosteronei, care este
j:op:lti .r. rn. de parafind p"""n ; 'pr"i"j,
fiT un hormon mineralo-cotlicoid 9i care aclioneazd direct
impolnva actiunii acidului. ^
asupra glandei salivare. Variafiile circadiene a1e
Dilerjlii stimuli au un efect asupra compozitiei
conientraliei hormonilor steroizi din salivd sunt in
s.alivei in principal datoritl efectului fo. ,rupiu
,ui.i corelalie direct[ cu varialiile concentraliei plasmatice ale
debil"lui. Cind au fost testati cei patru ,ti."fi u"*.
f acestor hormoni.
sdrat,.amar 9i dulce) in condi(ii de debit constant.
tipui
stimulului folosit nu a avut nici u"
"f""t Gusiui 1.6.4. Efectul hormonilor
compoziliei electrolitice a salivei parotidiene. ".uiiu
sdrat ins[, a stirnulat secrelia de proteine
cu toaie
componentele proteice. Stimuli dife;iti nu stimuleazd Hormonii sexuali sunt cei mai importanli
secrelia de proteine diferite. Acidul este stimulut hormoni care influen{eazd atAt ritmul secre}iei salivare
putemic. pentru secretia salivard gi duce
cei mai cAt qi compozilia salivei. Aldosterona influenfeazd
la p.oO"""r"u
unei salive alcaline. La un moment dat se credea lransportul de Na' 5i K' in duclele slriate Ei creqte
aceasta este o adaptare beneficd la natura
cd reabsorbtia Na* 5i Ct-. [nfluenla hormonilor sexuali
stimulului.
r::ygigre cd pH-ul salivei depinde i, pri;;il;i feminini asupra secreliei salivare a fost pus[ in eviden{I
1**
de rata debitului gi este independent de natura
mai cu seamd in cursul ciclului menstrual 9i al sarcinii'
,til;i;fii Studiile au ardtat cd in timpul menstrualiei cre$te nivelul
activitetii erzimelor salivare cum ar fi hialuronidaza,
1.6.3. Ritmul circadian fapt explicat de cregterea considerabili a concentraliei
baiteriene. in cursul ol'uia{iei s-au obseryat cregteri ale
Ca gi rata debitului, compozilia salivei esre concentraliei acidului sialic ceea ce demonstreazl
rnlluentatI de ritmul circadian. Studiile efectuate
au existe-ta unor procese de degradare ale glicoproteinelor

52 53
 ,E iochimia mediului bucal
Biochimia mediului bttcal

Sarcina. induce modificdri

:*lf compozitia
pnve$te multiple in ceea ce
1.6.6. VArsta
salivei. De *"-oi",."Lui"
progestoronului gi al estro
au ]o't
"i*,i,,
precum si al IgA-ului'
'"mu."u;;;il"",tiTl"r alecompozi{iei in ceea ce privegte fluxul salivar se observi o
urmare a administr# salivei gi ca vitezd de secre{ie a salivei mai mare la copii in
anticoncepllnafi;;. -"iJ' l" cale orald a comparalie cu adullii. in c""a privegte comiozitia
gn"op.ot j,,Jloi',"*" salivei existd diferenle minore. La "" persoanele in;arsid,
u,'l'."i"""jj," J,".il," ril:;;l,t."t'" fluxul salivar este, in general, redus qi acest fapt conduce
1.6.5. Dieta la concentratie scdzutd de Naf.

Dieta exercit[ infli 1.7. Proprieti{ile salivei

consr iru ;; ; ; ::iJT.l jif
enl i sa ri
ttuxului salivar. Influenta
se raslldrge in primul
, "[ijJifl:X"j 1.7.1. Volumul qi fluxul salivar
'ana
u,rf,u'fr il,;}]':l:nt
capaci ii,d;;;';'.;'ii#j:: i::ir si impr icit asupra
rer Secrelia salivard medie este de 0.5 _ I.0 1121 ore.
u.*'tai,n"1i.i?,;il;;"',Tff."J:I;,:T".:?:,".,ffi Existd varialii normale de la indivi<t ia individ. atiicd de
rnue llmlte normale duoA c
1,'i l" i'
: \a0.5 ll24 ore pind la 1.5 l/24 ore. 90 ozo din acesr r,,lrrm
(rrei sau o, ;;' ;;;"*;ff., ",":T:,' ei indel Lrn ga t
este secretat in timpul mesei (stimulare). in dilerite
rpe"iut spana":-"i;';;r""^l:o-lt'n", t"u vegetale, in afectiuni volumul qi fluxul salivar se nodificf,
capacitare; ,u.pon'u
;;ii; "ontu^'lui de zaharuri semnificativ astfel: in infeclii ale glandelor salivare
c a c u i'b. rJ
i i
e ;"" ; # ;""TT"t.3.,1
concentratiilor lor in salivi.
; :n Tiiii, ll scade gi cregte in leziuni ale mucoasei bucale gi
faringiene.
::":1".Y{i;i;;## ;.fl
prasmatrce de losfati
:?:;:i,1,'jl: ff:ffi ij
si cea salivard
exlstentei unei relatii intre ,;;;;;'C;li 1.7.2. Densitatea salivari
,

itL:l', Dupi
lnzrotoglce. " i,;
il ;#:,':"H:1"
:1 J,'; ;':',''X ilT l Saliva normal[ are o densitate medie crrprinsd
administrarea unei doze de ;r;;:,;; intre 1.002 1.008 g/dm3. Densitatea salivei depinde de
o cre;rere rrarzirorie arar a fllxu1 salivar gi de natura glandei secretoare gi valoarea
::T*"4
cal a
fluorulJrirr.il:
$r celui salivar. O rtiel[ 169616;;;r#,#l'll ei reflectl un confinut mai mic de substanle cori4rarativ
gly.id" conduce la creprerea concenrraliei cu slngele.
::i,T^r-1"gr plasmatice
salrvare, ureei
a c-amilazei salivare.
gi la scdderea *,i"i,U,ii
.*_rii"

54
55
 B io c ltini a m editiui buc al
tl
1.7.3. Presiunea osmotici a salivei
Saliva totald sau mixti este hipoosmoticl,
valoarea medie a presiunii osmotice fiind situatd in
intervalul % gi% din presiunea osmoticd a sAngelui. in
cazul salivei sublinguale valoarea presiunii osmotice este
aproximativ egald cu cea a sAngelui.
1.7.4. VAscozitatea
Saliva, ca qi consistenjl este un lichid vdscos.
A"eastd proprietate pare inexplicabild avAndu-se in
vedere ci saliva conline 99.5 % ap6. Conlinutul bogat in
glicoproteine este acela care conferl salivei un aspect
vAscos. Glicoproteinele, ca u[nare a caracterului
putemic hidrofil, au proprietatea de a lega cantitdti mari
dc ap5. cu atat mai mari cu cAt lungimea macromoleculei
esle mai rnare.
VAscozitatea salivei normale are valori cuprinse
intre i.08 9i 1.32 unitlli comparativ cu apa, care are o
uritate. Dupd stimularea secretiei cu o solutie de acid
acetic,. apar dilerente distincte in ceea ce privegte
vAscozitatea salivei secretate de diferitele glande
salivare:
. Saliva parotidian[ este putin vdscoasd _ 1.5
unitdli;
. Saliva submandibulard are vdscozitate medie
- 3.4 unit[li;
r Saliva sublingual[ este foarte vAscoasd
- 13.4
unitili.
56
B iochimia mediului bucal
1.7.5. Capacitatea reducitoar Ei antioxidanti a
salivei
Saliva este un sistem biologic compiex Fi ca
urmare este sediul unor procese chimice oxidante sau
reducdtoare. itrsu-area algebricd a acestor procese
chimice conduce 1a concluzia ca saliva mixtl are
proprieteli preponderent reducitoare. Capacitatea
reducdtoare a salivei se datoreazi existenlei in
compozilia sa a unor substanle care funclioneazl ca
reduc[tori. In acest sens se pot aminti monozaharideie
eliberate din catenele laterale ale glicoproteinelor (in
special glucoza), nitrilii, acidul ascorbic.
in ultima perioadd, stirdiile efectuate in ceea ce
privegte etiologia afecliunilor oro-dentare au condus la
ideea c[ stresul oxidativ este una din cauzele
determinante. Acesta este generat de speciile reactive ale
oxigenului. Determinarea individuall a antioxidanlilor
salivari demonstreazd ct acidul uric este antioxidantul
major din salivi, el func{ionlnd ca un captator de
radicali liberi care sunt specii toxice pentru lesuturile
orodentare. Contribulia albuminei gi a acidului ascorbic
s-a dovedit a fi mai mic[. Degi contribulia acidului
ascorbic la activitatea antioxidantn totald a salivei este
micl, totugi, ?n absenla acestuia, capacitatea de captator
de radicali liberi a uratului scade.
Determinarea concentrafiei acidului uric, acidului
ascorbic Ai albuminei au ar[tat cd ea este mai mare in
saliva nestimulat[ decit in cea stimulatl, atdt in cazul
persoanelor sdndtoase cAt qi in cazul celor cu afecliuni
paradontale. Pe de altl parte, calcularea vitezei de
producere a substanlelor menJionate anterior (pM/min)
57
 B iochimia mediului bucal
B iochimia mediului bucal
atet pentru persoanele si.nitoase
cAt gi pentru cele cu
afecliuni paradontale a ardtat de mari pentru a juca un rol important in
urat, ascorbat gi albumind in
cd," pil;;;;;i;;;
cazul sativei srimurare decAr afectarea parodon{iului ;
in
"-rl ,ultu.j ffi;ffi,:]
acesr renomen ar pulea fi .:,,"l^lli"{",
po.sibild pentru
o Existi gi alli factori cum ar fi bacterii,
enzime, care ar putea avea o influentd mai
a nr iox i dan re o tl,
J;
r

eclrivalenr al viraminei E)
;,
; ; ; ;' ?'#'fl1

a condus f,
f
:lT'+,,"ilI iijl mare.

pentnl saliva nestimulatd _"i ln#i

""f.Jatat Ca urmare, apare ideea cd alte componentc ale
der
persoanele sardtoase penh! salivei cum ar fi peroxidaza salivar[ 9i lactoferina, sunt
r;"-"^:1..ttt'ulata'
parodonrare.c";;r;ri;;,;d'.ffiHl.;."J:.:.",,;f,.j,Sl
"u, mult mai eficiente in protejarea lesulur.ilor orale latd de
aclivitatea antioxidanta rolala stresul oxidativ din afec{iunile p:Lrodontale, comparativ
in ,^b"i"
$r Tl:le Lipuri de persoane a aratat fiui;; ,;;; cu antioxidantii solubili din saliv5.
antrox rdantu I cii uratul esre
ex hacel u lar cu con(ribu!
activiratea anrioxidantd ia .", ;i;;;i;
roruta. Con.iuriu-fi.#;;"i: 1.7.6. Forfa ionicl a salivei
poate desprinde este
ca
"".#;;1i
nu s_ oblinut rezultate care
indice ir.ain#" sa
Existenla numerogilor anioni gi cationi de natur6
i"
an ri o x idan r
r. ;i il:i'#'
e
n.,, ;f ,;:ffi',,j,tj] anorganic[ din saliv[ ii induc acesteia o remarcabill
comparativ cu"rl',
persoanele s fo41 ionice (11) care este egal1 cu jurndtate din produsul
u"0"." aprur
pnnh-o supraproductie "iilHi
;ffi",t? JTi":L#:"j;
de r
dinhe concentratia molard (M) a unui ion gi pdtratul
valentei lui (n).
r."u u i u p",.o;-"i
o capacirare
"
ff
;:, i ili "J|l*ili
P=lIMini
antioxidanrd a .aiiuei
pemoarele s5nAtoase. ;;; ",ilT::::
;;5,;1,#; "il
Existi explicatii ;"";"d;;
neconcordan{I gi anume: Pentru saliva totall forta ionicd este :
: 0,029 la pH : 6,5. F anioni
0,032 iar !L
""ti",i
Antioxidanlii extracelulari
_ provin, in
din fluidul gingivat al 'carui
lllilp.t:rn votum 1.7.7. pH-ul salivei
:::1," . grngivile
compensind
gi parodonropatii
astlel descregterea
antioxidan{ilor din salivd: Saliva totald normald are pH: 6,g5 _ 6.90 dar
Nu existl dale certe cd speciile
reactive ale
vanaliile pot fi inrre 6 qi 8. pH-ul salivar poate fi
oxrgenului s_ar produce in influentat de variatiile fluxului saiivar. Acest fenomen se
cantitagi .un"i"ni
observ[ cel mai bine la saliva parotidiand. De exemplu,

58
59
{Itr I B io c ltinti a me diului bucal
lilr;
[i,"' in cazul stimulirii, pH-ul salivei parotidiene variazd
foarte mult, intre valorile 5,81 gi 7,80 iar in caz de
r!
nestimulare, pH-ul mediu este de 5,8. Saliva
submandibular[ nestimulatd are un pH mediu de 6,39 iar
saliva stimulatl un pH intre 6,02 - 7,14. in general,
saliva stimulatd are un pH mediu mai idicat, 7,3
comparativ cu saliva nestimulatd.
Existb 9i alti factori care influenteaz[ pH-ul
salivei:
. pH-ul salivei totale scade in timpul somnului
cAnd ritmul fluxului este aproape nul;
o pH-ul salivei totale cregte in cursul ingerdrii
alimentelor cdnd fluxul salivar cregte.
Exist[ modifrcdri ale p]I-ului salivar in unele
stdri patologice cAnd se modific[ echilibrul acido-bazic
al singelui sau in afecliuni orale. Indifferent de cauzele
fiziologice sau patologice ale variafiilor de pH salivar,
interventia prompt[ qi eficient[ a sistemelor tampon
salivare, face ca aceste modificdri sd nu fie semnihcative
gi de lungd duratl.
La un anumit {lux salivar pH-ul poate h calculat
folosind urmltoarea formuld (Henderson-Hasselbalch):
pH -pK-'*[#ffi,]
Se observf, c[ pH-ul salivar este influentat de
concentratia bicarbonatului care, la rindul s6u, depinde
foarte mult de fluxul salivar, ceea ce explicd o ugoard
acidifiere a salivei nestimulate gi o uqoari alcalinizare
(pH-8) a salivei stimulate.
60
Bio chimia mediului bucal
pH-ul salivei este determinat fiecvent cu ajutorul
h6rliei indicatoare de pH sau electrochimic cu pH-
metrul. Acuratelea determinlrii pH-ului salivei depinde
de modalitatea de recoltare qi de intervalul dintre
recoltarea gi m[surarea pH-ului. Intervalul dintre
recoltare qi mbsurare trebuie si fie de cAteva minute
deoarece expunerea la aer cregte pH-u1 prin difuzarea
COz.
1.7.8. Capacitatea tampon a salivei
Saliva dispune de o remarcabil[ capacitate
tampon datoratd sistemelor tampon cu componente
anorganice acid carboriic/bicarbonate, fosfa{i
monobazici/fosfa{i dibazici 9i sisteme tampon cu
componente organice cum ar ft proteinele. Sistemul acid
carbonic/bicarbonat este cel mai important 9i se bazeazh
pe urmdtorul proces reversibil:
l---- HCO: + H*
HzCOr
La ad[ugare de acid se formeazl HzCOr care se
descompune imediat in COz 9i HzO. lar la addugare de
ii HCO3-.
bazd se obline HzO
Sistemul tampon fosfali monobazici/fosfa{i
dibazici func{ioneazd in principiu la fel:
H2POa- *,-_ - HPO+2-+ H'
Ambele sisteme tampon ac\ioneaztr impreun[
pentrx a men{ine pH-u1 normal al salivei in juml
valorilor 6,85 - 6,90.
61
 Biochimia mediului
bucal
Biochi mia med i ului bucal
Capacitatea
tamoc a^proleinelor.
nesemnificarivd in salivd esle
;; ;'t"
compugilor carbuiri"i' "" realtzeazd prin intermediul
V6rsta influenleaz[ capacitatea tampon a

Reglarea concentr:
salivei numai pentru intervalul 1544 ani gi
nu se observd dileren{e semnificative la
f; fr#;# jL
"il:i,T,T' :i :#T:T"f *';r#* "; persoanele mai in virstd;
glandelor salivare O dietl bogatd in proteine, legume gi grlsimi
ei din plasmd ii;;*#f::i?lrsmul dar sirac[ in glucide, cregte
actiunea anhidraz se formeazi sub capacitatea
il;#,:".t'*dular tampon a salivei, in schimb, o diet6 bogati in
, Relalia dintre bi glucide are o influenfl negativ6.
prasmatrc nu este o" o"l1,lo"1?*]- salivar $i
cet
Sunt afec{iuni in care capacitatea tarnpon a
respiratorie, ,.riul'u :;.1]j:- "'TI""D: in acidoza
salivei cregte (fibrozi chisticl, diabet) iar in
r
"u
$ i conc en ra ti a
d. Hd6,:,; ;il:li jf l; ;j,ili.: altele scade (afecliuni pancreatice, disfunctii
.. -
Fosfatul
modificarea
uno.nunii,modifici i ",.
:f
pH-ul. salivar prin ale afticulaliei temporomandibulare).
*o"*iir"" cele dour forme Capacitatea tampon a salivei este diminuatd
componenre H,p:;r;'H^1t-nt:
'", toncentra[ia de unele medicamente (analgezice).
invers proport-i"""rj "?.,.:. HzPoq' este
"oncent
alia #6;;: '':lji
!;,"
salivar in tmp ce Fumatul scade capacitatea tampon a salivei.
rampon a sarivei e-sie capacitarea
;:':,^'::_T::qent5.
la un pH 1.8. Functiile salivei
ei mai stabi penil;':;u_':"T[a1i = 7,s - 6
Salivei ii sunt asociate doui mari func{ii in

,;gfrffi hi'l,i'*H##",It:,[.l* organism: funcfia de nutrilie gi funclia de protectie gi

apdrare.

1.8.1. Functia de nutritie

*';ffi tii$;ffi *i'",?*f ,,ti* Funclia de nutritie incepe prin cdutarea gi

procuraroa alimentelor qi in acest sens saliva esie
indispensabi16,penlru senzafia gustativl. Saliva asigur[,
o Capacilatea tampon de asemenea, lubrifierea bolului alimentar, contribule la
esfe n digestia gi la mentinerea echilibrului hidric. Saliva
gTL,;,' fi ',;::i1 r f ,rff j constituie gi o cale bund de excretie pentnr unele
flH.*";t: substanle.

62
63
I
 D tocntnl.ra medtului bucal
lli li
ilri B i och imia mediului bucal
t:

l'i
i
1.8.1 .1. Funcfia de solvent gi gustativtr umectarea cavitdlii orale. Asocierea functiilor d.e
i, lubrifiere pi umecl are apare evidentd in cazul sfresului
Saliva dizolvi alimentele gi astfel contribuie
procesul de digestie. Este indispensabifa la cAnd fluxul salivar scade, masticaJia qi tleglutitia
p"rt ,^."rz"ti" alimentelor sunt ingreunale iar vorbirea esle anevoioasa.
gustativi ca rumare a solubiiizdrii
."Ur,an*f 'Oi"rt
dispersirii acestora pe suprafala i.Uii. -U""f "r'-.i",
f
1.8.1.3. Func{ia digestivi
sunt aduse"
prrn intermediul papilelor gustative "
luosralte,
cu mugnrii gustativi. Functia guslativd
T.ot::"1ln cazut
s\,*-nra este
ahmenlelor ce con!in multb aoi. al
Saliva are o important[ func]ie digestivl datorat[,
cbror gust._devine perceptibil p" rner,rra
in primul rAnd, a-amilazei salivare care catalizeazd,
progreseaz[.
;" ;rJ;;,i" procesul de degradare al amidonului (Iiert sau copt) prin
De asemenea, dizolvarea i, .uti,re'-] scindarea hidrolitici a leg[turilor a- 1,4-glicozidice.
conJin pulini apd este esenliatd p";;;
:1lT:ntelor:e
puiea aprecia g-ustul gi a incepe procesul de
,; Produsele finale de degradare sunt maltoza, dextrinele gi
digestie din cAteva molecule de glucozi ce provin din amilopectind.
cavtlalea bucalh. Functia gustativi
a salivei u'urta .l l, Functia digestivd a salivei este torelatd pozitiv cu ritmul
oeprstarea unor conlaminanti care
ar putea exista in de secretie al glandelor salivare. Functia digestivi a
alimente.
salivei, datorat[ amilazei, este continuate gi dupi ce
Saliva[ia gi gusful sunt interconectate prin
. acelasi alimentele ce conlin amidon trec in stomac, deoarece la
mecanism reflex gi anume: senzatia gr.t"l
i"a;i-;o l;;;; acest nivel pH-ul bolului alimentar rdm2ne neutru mai
sunt simultale. Acest fenomen este normal
gustul este unul dintre stimuli importanii
deoarece mult timp, circa 30 minute. Existl astfel conditii
p;;i;,"li;;": favorabile pentru activitatea amilazei salivare (pI{ optim
1.8.1.2. Func{ia
de actiune). Dup5. acest interval, acidul clorhidric
lubrifianti qi de umectare pitrunde in bolul alimentar, pH-ul scade gi amilaza
salivare este inactivatd incetdnd astfel qi func{ia digestivl
Lubrifierea favoizeazl masticatia, ajut[
^
formarea bolului alimentar
la a salivei.
qi ugureazd' a.'*i"ti,l".
..J*r?il;;
Aceasld functie a salivei ," Outo."ura
glicoproteinelor -- 1.8.2. Funcfia de protecfie Si apirare
care_i .*f"re
caracteristicl. Lubrifierea faciliteaz6,uorUi."u."a.i")ii"*
in uirJrrti 1.8.2.1. Funcfia tampon
fluidului lubrifiant din cavitatea
tati de.dinti esre"."1d,
p;"iii; f;;ii;
1,_lTl']
o|ltcu
ingr"unai;
atea pronunlirii cuvintelor. Ca urmare
g""";;;; Datoriti existenfei sistemelor tampon datorate
a-cantititii unor substanle (bicarbonali, acid carbonic, fosfali,
mari de apd pe care o conline, *fir" .*fir"rrJ-ii
proteine), saliva indeplinegte func{ia tampon care

64 65
F
B ioch imia metl iul ui bucal
Biochinin ntetliului hucal
impiedica apari
fia unor variat
Lactoferina este o proteine care leagd Fe3' gi
;ilililx1illffiifrilf,,1i31#;l r::,* ;",:; este biosintetizatd de celulele epiteliale
acinare 9i de neutrofile. Ca urmare a
1.8.2.2. Funcfia coagulatrti proprietdtii de a lega Fe3*, aceasld proteinb
induce degradarea bacteriilor prin privarea de
, SaUva totale contine un element nulriliv esenlial, care este fierul
de coagulare care se
gasesc in mod consrani ,, T::T (III). Aceastd proteinl lace parte din grupul
factorii de pentru care
,motiv
accelereazd
"""",1"r"-..rill-:ange'
transferinelor. Efectul bactericid 9i
s6ngelui in .uuitir"ioruLe.'rvdn coagularea bacteriostatic al lactoferinei este rnaxim Ia pH
: 4 gi este semnificativ prin contactul direct
1.8.2.3. Func{ia antibar
:terianS' cu bacteria. Glucanii gi placa dentarl
antifungici antivirali gi diminueaz[ actiunea antibactcriand.
Peroxidaza salivari aldturi de apa oxigenatd
1.8.2.3.I. F unc{ia antibacteriani qi tiocianat face parle dintr-un sistem
antibacterian ce se gdse$te in salivb. Apa
coaline in compozrlra
oxigenat[ gi tiocianatui aclioneazl ca 9i
gi i.":l*j".::l:
-totupi,
nu.nui .*"oJ ;;;;;i" "'
compozitia sa bacterii
-j," tesufurilor
lcsulun lor
baclerii cofactori. in salivd, peroxidaza calalizeazd
infecta. Acesle
rnrecta. oh..-,.,:: -^-e
Aceste J;"i,i bucale se pot
nor oxidarea tiocianatului (SCN-) la hipotiocianat
saliva
5arva are o acliune
a.r;,,^- aiiib-
r condus
"t",ut la
ta concluzia ci
cI (OSCN) 9i acid hipotiocianos (HOSCN) care
^_.j, enand ci urtttate
Lomponenle ce
c.omponente "q
existii. "in compozilia
,-F --:^,x urmagg 4 gno1.
urlor sunt substanle toxice pentru multe dintre
Iizozimur,
zoztmul ru.
lenln r^;_^ p".o*;"-uft
to r".inu, . j:sa, cum ar fi: bacterii. Actiunea inhibitorie asupra
rilr:i"T, dezvolt[rii bacteriilor se datoreaz[ oxidirii
". gmplrilor sullhidril care sunt specifice
t Ljzozimal acfioneazl
structurii bacteriene, la grupiri sulfonil,
l::*E p,i;' ;;,#J."
compune peretele L'i,lil"l'r,fi i'J:
cellular Uu.t".,un.-,i..".i
sulfenil sau disulfit, ceea ce duce la moarte
potrzahand_ esre celulard. Tiocizuratul din salivd provine din
atcaruir din sAnge iar apa oxigenat[ provine din leucocite
:::::"* de. N_acerilslicozamine "";i;i;;;d;;.J
acerrrneuraminic. si acid N- gi bacterii aerobe. Cantitatea de apd oxigenatd
Ljzozimul J;,;ll;;; din salivi are efect activator asupra
legdrurii glicozidi."
::,:_o.l:" d;;i;;:;;
"i".a,' peroxidazei salivare, existAnd, deci, o
Unele Ur"r.rii,
^um ."o.pon.nte.
caparat rezistenla fatd de lizozim.
u, corelatie pozitiv[ intre acestea (apa oxigenatd
gi peroxidazd). Pe misurl ce bacteriile produc

66
67
ff': L' LU LI I. LI'TLU I I LEU L UL UL UUCU
it;j
!il ap[ oxigenatl, sistemul lormat din peroxidazd
gi tiocianat intervine gi are loc transformarea
tl,
tiocianatului in hipotiocianat pe seama apei
oxygenate.
o Mucinele sunt glicoproteine secretate in
principal de glandele submandibulare gi
sublinguale. in afari de funclia de lubrifiere
gi hidratare, mucinele particip[ la formarea
aga numitei pelicule mucoase, care este o
barier[ protectoare pentru lesuturile moi
orale, fiind similarl ca rol gi structurb cu
pelicula dentard. in acest fel este impiedicatl
colonizarea bacteriilor in cavitatea oral[.
Mucinele au, de asemenea, capacitatea de a
fagocita bacteriile.
1.8.2.3.2. Funcf ia antivirali
Imunoglobulinele au contribulia principald in
ceea ce privegte funcfia antivirald a salivei. in salivd se
glsesc IgA, IgG 9i IgM. IgA salivar este componentul
major din salivi gi ca urmare, functia antivirald a salivei i
se datoreaz[.
Studii recente au eviden{iat faptul cd lizozimul
are pe lingl actiunea antibacteriand, gi activitate anti-
HIV.
1.8.2.3.3. Func{ia antifungici
A fost identificat in salivd un grup de peptide
nentre 9i bazice cu acfiune antifungic[. Caracteristic
pentru aceste peptide este conlinutul mare de histidin[.
68
I
Biochimia mediului bucal
Dintre aceste peptide, unele au fost separate qi analizate
din punct de vedere al secven{ei resturilor de cr-
aminoacizi gi se preconizeazd folosirea lor in scopuri
terapeutice.
1.8.2.4. Funcfia de inhibare a creqterii cristalelor
Saliva, in condilii de normalitate, este
suprasaturate in sdrurile care compun smalful. Din punct
de vedere termodinamic, gradul de suprasaturare al
salivei expiic[ remineralizarea. Totuqi, ne-am a$tepta ca
suprasaturarea si producd precipitarea sdrurilor.
Fenomenul de precipitare nu are loc ai acest fapt
contrazice legile fizico-chimibe. Explicalia const[ in
aceea ci saliva conJine substanle cu rol inhibitor in ceea
ce privegte precipitarea sirurilor. in absenla acestor
inhibitori, fosfalii de calciu se depr.rn pe smal!, in ductele
glandelor salivare unde formeazd calculi. Problema
formirii calculilor nu este proprie numai salivei, situalii
similare apar in cazul rinichilor, vezicii biliare, care
contin solutii suprasaturate de oxala{i, carbona{i, fosfati.
Substanlele cu rol inhibitor sunt proteine care
acfioneazd prin doul mecanisme:
o Inhibarea precipiterii spontane a slrurilor;
o lnhibarea dezvoltlrii cristalelor prin atagare la
sprafala lor;
Proteine cu rol inhibitor sunt: PRP, staterina,
proteine bogate in histidin[, proteine bogate in cisteind.
o Proteinele acide bogate in prolind (PRP) au
actiune inhibitorie atAt in ceea ce privegte
precipitarea spontane cAt gi in dezvoltarea
cristalelor. Ac{iunea 1or se manifesti prin
69
 l
Biochinia mediului bucal

legarea de calciu gi hidroxiapatiti. pRp

aclroneazd ca un adevlrat depozit de cationi
de calciu deoarece au proprietatea de a lega
slab doi cationi de calciu pe care ii elibereazi
atunci cAnd este necesar. De asemenea, pRp
conline in structura sa doud resturi fosfat
legate covalent care sunt esenliale pentru
legarea hidroxiapatitei. pRp intre Si in
compozitia peliculei dentare gi ca urrnare:

o Pot elibera cationii de calciu dacd

demineralizarea pericliteazd
integritatea smalJului;
o Pot bloca atagarea directd a bacteriilor
pe smau.
Staterina aclioneazd. prin ambele variante
inhibitorii asigurAnd astfel menlinerea
integrit[lii smallului gi a salivei in stare
suprasaturatS.
Proteinele bogate in histidinl au o actiune in
special prin mecanismul de inhibare a
creqterii cristalelor.
Proteinele bogate in cisteind inhibd numai
cregterea cristalelor.