Sunteți pe pagina 1din 22

Functiile tubulare

Functiile tubulare
Urina primara, rezultat al ultrafiltrarii plasmei sanguine la nivelul glomerulilor renali, trece de la nivelul capsulei Bowman in sistemul tubular. Primul segment in care ajunge ultrafiltratul glomerular este tubul contort proximal (TCP) urina primara este izotona cu plasma.

Strabate ramura descendenta a ansei Henle pana la capatul distal al ei urina hipertona.

Functiile tubulare
Portiunea ascendenta si segmentul gros al ansei - urina izotona.

Tubul colector hipoton sau hiperton, in functie de starea de hidratare a organismului.

Cantitatea filtratului glomerular se reudce foarte mult, volumul de urina eliminat din vezica este de 1200-1500 ml/24h.

Functiile tubulare
Tubul renal are doua functii majore: de economisire a substantelor antrenate in cantitati mari prin filtrarea glomerulara, dar care sunt necesare organismului = proces care poarta numele de reabsorbtie tubulara

de completare a procesului de depurare a organismului inceput la nivelul glomerulului, cu rol in eliminarea substantelor straine si a substantelor endogene care se cer mai rapid eliminate decat o poate face insusi abundentul filtrat glomerular = secretia (excretia) tubulara

Functiile tubulare
Reabsorbtia tubulara: este procesul de trecere a unor constituenti din urina primara in torentul sanguin prin transport activ si pasiv. din cantitatea enorma de ultrafiltrat glomerular cu continut aproape identic cu cel al plasmei se reabsorb 99% la nivelul diverselor portiuni ale tubilor uriniferi

Functiile tubulare
Reabsorbtia tubulara: are loc: cea mai mare parte, la nivelul tubilor proximali (80% reabsorbtie obligatorie); se reabsorb in intregime: glucoza, mari cantitati de apa, Na, catrionii, Cl, K, ureea la nivelul tubilor distali (20% - reabsorbtie facultativa, desfasurata in functie de necesitatile organismului)

Functiile tubulare
Secretia si excretia tubulara, reprezentata de trecerea din torentul sanguin al vaselor peritubulare in lumenul tubular a: - hidrogenului - potasiului desi prezent in aceeasi proportie in ultrafiltratul glomerular, ca si in plasma, este eliminat in urina finala datorita excretiei sale la nivelul tubului distal - a ureei (este in mare parte reabsorbita, dar ea apare intr-o concentratie crescuta in urina finala) - amoniacului - substantelor toxice, medicamentoase, ajunse accidental in organism.

Prin procesul de excretie - secretie se realizeaza indepartarea principalilor produsi toxici din plasma.

Functiile tubulare

Rolul tubului proximal.


Principalele functii ale tubului proximal sunt a. Reabsorbtia celei mai mari parti din apa si substantele solvite filtrate la nivel glomerular b. Reabsorbtia prin endocitoza a cantitatilor reduse de proteine, care au traversat membrana glomerulara c. Favorizarea eliminarilor de produsi finali de catabolism prin: - limitarea reabsorbtiilor tubulare (uree si acid uric) - procesul de secretie (acid uric, acizi si baze organice endogene)

Functiile tubulare

Rolul tubului proximal.


d. Inceperea procesului de acidifiere a urinei, sinteza si secretia de amoniac participand astfel la excretia produsilor acizi de metabolism

e. Secretia unor medicamente

f.

Sinteza principalului metabolit activ al vitaminei D

Functiile tubulare

Rolul tubului distal


In prima parte are loc reabsorbtia activa a Na si Ca

Urmatoarele portiuni au celule cu proprietati functionale diferite: celulele principale reabsorb sodiu si secreta potasiu celulele intercalare secreta hidrogen

Functiile tubulare

Rolul tubului colector:


In portiunea corticala = aceleasi procese

In portiunea medulara externa : procese de secretie activa a ionilor de hidrogen scad schimburile active de sodiu si potasiu pentru a face loc schimburilor pasive in sens invers

Functiile tubulare

Rolul tubului colector:


In partea initiala a tubului colector, care traverseaza zona medulara interna, hormonul antidiuretic are actiune maximala asupra permeabilitatii pentru apa si mai putin pentru uree, producandu-se o reabsorbtie proportionala de apa si concentrarea ureei,

in ultima portiune permeabilitatea peretelui tubular pentru uree este controlata de hormonul antidiuretic.

Celulele principale din structura tubului colector care traverseaza zona medulara interna, desavarsesc procesul de reabsorbtie a sodiului si de acidifiere a urinei, al carei ph poate sa scada pana la valori de 5

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Reabsorbtia si secretia tubulara a substantelor se realizeaza prin 1. Transport activ a. limitat la o anumita capacitate de transport enzimatic prin careare loc: reabsorbtia glucozei, fosfatului, acidului uric, acidului ascorbic, Aa secretia acizilor organici slabi si a bazelor organice puternice b. procesul de reabsorbtie sau secretie activa nu depinde de saturararea unor mecanisme enzimatice de transport, ci de marimea gradientului de concentratie care exista intre polul luminal si cel capilar al celulei tubulare. Acest tip de transport depinde de timpul de contact al ultrafiltratului cu epiteliu tubular, in acest fel realizandu-se: reabsorbtia sodiului si bicarbonatului secretia potasiului si a ioniloi de hidrogen

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


2.Transport pasiv, realizat prin simpla difuziune, ascultand de legi pur fizice (gradiente osmotice, de concentratie, electrice), presupunand o mare difuzibilitate a substantei in cauza prin membrana celulara

Prin acest mecanism se reabsorb: ureea, apa.

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Mecanismul reabsorbtiei glucozei Cantitatea de glucoza din sange (glicemia) se mentine in jur de 1g/l, glucoza filtrata la nivelul glomerulilor fiind in totalitate reabsorbita pe parcursul primei treimi a tubului proximal, asa incat in mod normal ea nu apare deloc in urina finala. In mod normal, pana la concentratii de 1.7-1.8 g/l glucoza este in intregime reabsorbita la nivelul tubului proximal. Peste aceste valori ale glicemiei in urina apar cantitai mici de glucoza. De altfel, in momentul aparitiei gicozuriei exista o incarcare tubulara egala cu 220-250 mg/min. Capacitatea de reabsorbtie a tuturor nefronilor este depasita atunci cand incarcarea tubulara ajunge la 350-400 mg/min. pentru orice crestere ulterioara a valorilor gicemiei, excretia urinara a glucozei creste paralel cu cantitatea filtrata.

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Reabsorbtia tubulara activa a sodiului
La nivelul tubului proximal, Na este transportat activ doar pe fata celulei care vine in contact cu lichidul peritubular, fiind rezultatul activitatii unui complex enzimatic de natura ATP-azica, localizat la nivelul membranei celulare. Transportul activ al Na in afara celulei tubului contort proximal, inspre lichidul peritubular scade concentratia acestuia in interiorul celulei, acesta difuzand din lumenul tubular in interiorul celulei conform gradientului de concentratie, proces favorizat si de marea permeabilitate a suprafetei luminale la difuziunea Na. Patrunderea Na din urina primara in interiorului tubului proximal este favorizata de: suprafata mare de contact cu lichidul tubular aparitia unui gradient electric

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Reabsorbtia tubulara activa a sodiului
La nivelul tubilor distal si colector, reabsorbtia de Na este de 5-6 ori mai mica in comparatie cu reabsorbtia proximala, dar are semnificatii multiple in reglarea excretiei renale a acestui ion. Spre deosebire de reabsorbtia proximala, transportul activ al Na la nivelul tubului distal se realizeaza: - sub dependenta hormonala: aldosteronul- favorizeaza patrunderea Na in mediul intracelular printr-o actiune permisiva a proteinelor sintetizate in celula tubulara prin stimularea lanturilor enzimatice, care participa la producerea unor componenti ai sistemului macroergic care aprovizioneaza pompa de Na printr-o activare a pompei de Na sau prin formarea unei pompe noi de Na

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Reabsorbtia tubulara activa a sodiului
Pentru fiecare ion de Na reabsorbit, celula tubulara elimina in lumen un ion de hidrogen sau un ion de potasiu. Reabsorbtia distala a Na ajusteaza cantitatea de Na eliminata la exterior prin intermediul urinei, deci reabsorbtia distala este in functie de necesitatile de eliminare sau conservare a Na in organism. Transporul activ al Na in regiunea distala a nefronului reprezinta unul din mecanismele principale prin care se realizeaza si mentin diferentele de osmonalitate intre diferitele regiuni ale rinichiului, gradient necesar mecanismului de concentrare si dilutie a urinei. In procesul de transport al Na prin tubi catre plasma sanguina intervine si renina prin angiotensina II, care isi realizeaza efectele prin mecanism: direct, celular indirect, prin modificari de hemodinamica.

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Reabsorbtia apei In segmentul tubular proximal, reabsorbtia activa de Na este urmata de o retroresorbtie pasiva (80%), dar obligatorie a apei care afecteaza 7/8 din apa filtrata. La nivelul ansei Henle (segmentul descendent al ansei) se reabsorb 6% din cantitatea de apa filtrata. La nivelul tubului contort-distal, 9% din apa filtrata se reabsoarbe, iar in tubul colector 4%. Reabsorbtia apei la nivelul tubului contort distal si al tubilor colectori se face in prezenta ADH-ului (hormon antidiuretic = vasopresina).

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Transportul ionului de K prin epiteliul tubular Filtrat in concentratie echivalenta cu valoarea sa din plasma, 4mEq/l, ionul de K este excretat prin urina doar in cantitate de 15% din valoarea sa filtrata. Procese de reabsorbtie a ionilor de potasiu au loc mai ales la nivelul tubului contort proximal prin fenomene de transport activ. La nivelul tubului contort distal, ionul de K este secretat in urina la schimb cu ionii de Na, proces care continua si in tubul colector, fiind rezultatul unui gradient electric ridicat ,cu negativitatea in lumenul tubular, realizat de reabsorbtia activa a Na. Acest gradient electric determina ionii de K sa difuzeze in urina, prin membrana celulei distale care are o mare permeabilitate pentru acest ion. Singura forta care se opune este transportul activ de K din lumenul tubular. Cantitatea de K secretata de-a lungul portiunii distale a nefronului este in functie de balanta dintre aceste doua procese. Daca rezerva de Na este reabsorbita inainte de capatul nefronului, forta generata prin transportul Na scade si atunci K este preluat din urina in cantitati foarte mari, chiar si la acest nivel

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Transportul ionului de K prin epiteliul tubular Eliminarea K la nivelul rinichiului depinde de mai multi factori: 1.Concentratia intracelulara a K, mai ales in celulele tubului renal (eliminarea sa fiind putin influentata de nivelul potasemiei) 2.Cantitatea de Na ce trebuie reabsorbita 3.Necesitatile de excretie a ionilor de H, de catre tubii renali. Secretia de H tinde sa reduca eliminarea potasiului prin reducerea gradientului creat de reabsorbtia Na

Functiile tubulare Mecanismul transporturilor tubulare renale


Transportul ionului de K prin epiteliul tubular Eliminarea K la nivelul rinichiului mai depinde si de urmatorii factori: 4.Capacitatea mecanismelor de schimb (reabsorbtia activa a Na la nivelul tubului distal este controlata de mineralocorticoizi - o secretie adecvata de aldosteron de catre corticosuprarenala intretine acest mecanism de transport)

5.Toleranta pentru ionul de K excretia K este facilitata prin administrarea repetata a acestui ion