Sunteți pe pagina 1din 27

Biofizica si fizica medicala

Curs # 4

Conf. univ. dr. Adina Mincic


Rolul osmozei in elaborarea urinei
Produsii de catabolism celular -> difuzie -> plasma sanguina ->
eliminare prin intermediul organelor excretoare (rinichi, intestin,
plamani, tegument)
-CO2 rezultat din oxidarea substantelor organice -> eliminat prin
plamani
-Ca2+, Mg2+, Fe2+, alte substante -> eliminate prin intestin
-Uree, NaCl, apa -> eliminate prin tegument
-Cele mai mari cantitati de deseuri si excesul de apa eliminate la
nivelul aparatului excretor (55-70 g/24 h)
Rinichii
– rol in reglarea balantei electrolitice, a echilibrului acido-bazic
prin controlul excretiei Na+, K+, Cl-, HCO3-, HPO42-
-Reglarea presiunii sangelui prin intermediul reninei (enzima proteica
care regleaza vasoconstrictia si volumul plasmei sanguine) – la nivelul
nefronului
- Nefronul – unitatea morfologica si functionala a rinichiului
Reprezentarea schematica a unui nefron

Etapele formarii urinei

1. Ultrafiltrarea glomerulara
2. Concentrarea urinei
3. Secretia tubulara

GFR=cantitate filtrat/minut
-aprox. 180 litri/zi
-99% reabsorbita
Rolul osmozei in elaborarea urinei

• Concentrarea urinei
– arteriola eferenta (AE)– ramificatii in jurul tubilor
renali, care converg spre vena renala
- presiunea oncotica sangvina in AE (mai mare)
determina absorbtia transcapilara in procesul de
circulatie peritubulara prin procesul de osmoza -> se
elimina doar ~1% din urina primara
Rata filtrarii glomerulare - volumul de fluid filtrat la
nivelul capilarelor glomerulare in capsula Bowman in
unitatea de timp
- rata de clearance (cantitatea de plasma depurata de
o anumita substanta in unitatea de timp)
Evaluarea clinica a filtrarii glomerulare
• U- concentratia urinara a
substantei
U ⋅V • V- debitul urinar
CLEARANCE = • P-concentratia plasmatica a
P substantei
•Clearance-ul creatininei ~125 ml/min (normal)
formula aplicabila la valori stabile ale creatininei serice
[[140 - varsta(ani)]*masa(kg)]
CC = ------------------------------------
[72*Creatinina serica(mg/dL)]
valoarea obtinuta se inmulteste cu 0.85 pentru femei

Calculati CC pentru o femeie de 32 de ani, 59 kg, cu o valoare a creatininei


serice de 1.1 mg/dL.
Rinichiul artificial (dializorul)

• Cand pSA < pLIB+(ΠPL-ΠLIB) =>∆P<0


∆P = pSA −ΠPL −( pLIB−ΠLIB) = pSA − pLIB−(ΠPL −ΠLIB)
Perturbari ca urmare a scaderii tensiunii arteriale sau a
modificarii drastice a presiunii coloid-osmotice a plasmei sanguine
=> deficiente in elaborarea urinei, pana la oprire (aproape)
completa a excretiei –anurie (e.g. in adenom de prostata, rinichi
blocat)=> acumulare de uree in sange, dezechilbru acido-bazic,
dezechilbru electrolitic
-In anurie – epurarea catabolitilor din sange prin dializa
-Sangele vine in contact cu o solutie salina cu pres. osmotica egala
cu a plasmei sangvine (solutie izotonica) printr-o membrana semi-
permeabila de celofan sau cuprofan
Dializorul (rinichiul artificial) – schema de principiu
Rinichiul artificial
• Utilizat in clinicile de urologie
• Simptome clinice care necesita dializa includ greata
progresiva, vomitari repetate, convulsii, depresie psihica,
dezorientare
- Concentratia normala de uree in sange
C=125-150 mg/100 ml
-precautii in timpul dializei – dozare corecta de anticoagu-
lante (heparina) sau de coagulante (sulfat de protamine)
pentru prevenirea coagularii sangelui in circulatia prin
dializor si sangerarea organismului
- Temperatura lichidului de dializa =37 C; durata dializei 4-6 ore
-Controlul presiunii sanguine, a concentratiei ionice (conc. K+
scazuta produce aritmii), al sterilitatii aparatelor, a izotonicitatii
solutiei de dializa
Fenomene de transport prin membrane celulare

Membrana celulara. Structura si proprietati


• Ansamblu de structuri situate la periferia celulei
• Rol in schimbul de substante intre celula si mediu extern
• Consta dintr-un bistrat lipidic traversat de molecule glico-
proteice
• Lipidele – amfofile – au:
- o parte hidrofila (cu afinitate pentru apa)
- o parte hidrofoba

• Intr-un mediu apos faciliteaza organizarea in structuri
Moleculele lipidice. Formarea de structuri lipidice in
solutii apoase

Membrana Vezicula
planara
Modele de membrane biologice

• Singer &
Nicholson (1972) –
membrana
celulara:bi-strat
fluid lipidic
traversat de
molecule proteice

a, b, c – proteine integrale;
d – proteina periferica
Structura membranei celulare

• Moleculele lipidice si proteice din membrana – miscari


relativ limitate de translatie (difuzie) in interiorul stratului
din care fac parte, de rotatie in jurul axei proprii, de
basculare dintr-un strat in altul.
• Macromoleculele proteice – clasificare:
• Integrale (transmembranare) - proteinele intrinseci, e.g.
canale ionice, carriers, receptorii neurotransmitatorilor.
• Periferice – pot adera la suprafata interna sau externa
bistratului lipidic, e.g. – proteinele extrinseci cu rol
antigenic, cu functii imunologice, anumite enzime si
hormoni.
Procese de transport prin membrane celulare

• Clasificare:

• Transport pasiv – datorita gradientilor electrici


si/sau chimici; are loc fara consum energetic

• Transport activ – impotriva gradientior


electrici/chimici; are loc cu consum energetic
Transportul pasiv prin membrane celulare
• Are loc prin - difuzie simpla
- prin canale ionice
Difuzia simpla:
• – datorita miscarii Browniene
• Descrisa de legea lui Fick

P= permeabilitatea mebranei, P = -D/∆


∆x
P = pm·n, unde pm = permeabilitatea unui canal ionic, n-
nr. canale ionice
Substantele trebui sa fie dizolvabile in bi-stratul lipidic
(cazul alcoolului, medicamentelor, acizilor grasi) sau in
stratul apos din jurul canalelor ionice (cazul ionilor Na+,
K+, Cl-, Ca2+) si schimbul de gaze O2, CO2, N2
Transportul pasiv prin canale ionice

F=filtru selectiv,
V=vestibul, G=poarta,
S=senzor, I=inactivator
Canalele pot fi
controlate prin mesageri
chimici, sau prin
potentiale electrice

Canal ionic-vazut de sus Canal ionic deschis Canal ionic inchis


Transportul pasiv mediat prin “carriers”
(transportori)
• Are loc prin intermediul unei enzime numite “carrier”
formarea unui complex MC
Transportul activ prin membrane biologice

Pompa de sodiu-potasiu (Na+-K+ ATP-aza)


• Responsabila pentru mentinerea diferentei de concentratie a
ionilor Na+, K+, Cl- intre spatiul intra- si cel extracelular;

interior

exterior

Schematic:
Na+-K+ ATP-aza

Membrana
celulara
Pompa de sodiu-potasiu (Na+-K+ ATP-aza)

Configuratia X – afinitate pt. Na+; Y – afinitate pentru K+


Pompa mucoasei gastrice
• Implicata in secretia gastrica
a HCl;
• Transporta ioni H+ celulele
mucoasei gastrice (pH=7)
in sucul gastric (pH=2);
• Determina si transportul
ionilor de Cl- in acelasi sens;

in celulele mucoasei gastrice


in sucul gastric

Cl- (celule) Cl- (suc gastric)


Pompa mucoasei gastrice (H+-K+ ATP-aza)
Transporta ioni de K+ din
sucul gastric in celulele parietale
ale mucoasei gastrice.

-Inhibarea pompei pentru redu-


cerea aciditatii gastrice – metoda
de tratament in refluxul
gastroesofagian si a ulcerului
peptic (e.g. receptori antagonisti
ai H+, inhibitori ai pompei
protonice -> mutatii ale
subunitatii α a pompei ->
aclorhidrie-> absorbtie redusa de
Fe -> anemie; asociere cu aparitia
dementei).
Transport activ cuplat (secundar)
• Cuplat cu transportul prin
pompe ionice
• Implicat in transportul
glucozei si aminoacizilor,
acizilor biliari,
bicarbonatului, Ca2+
• Are loc la nivelul tesutului
epitelial (e.g. intestin, rinichi).
• Are loc prin intermediul unei
enzime pe aceeasi fata 2
situsuri – pentru Na+ si
pentru aminoacid (glucoza)
• La legarea Na+ creste
afinitatea pentru aminoacid
• Complexul difuzeaza la
interiorul celulei unde
elibereaza aminoacidul
(glucoza).
Fenomene de microtransport prin membrane -
sumar
Procese de macrotransport prin membrane

• Se refera la transportul macomoleculelor sau a agregatelor


multi-moleculare in stare solida sau lichida

• Clasificare – pe baza mecanismului implicat:

• Fagocitoza – “inghitirea” de catre celula a clusterilor solizi


(e.g. in inlaturarea agentilor patogeni si a celulelor moarte
din organism)
• Pinocitoza – transportul din si in celula a veziculelor cu
lichid.
Fagocitoza si pinocitoza

Fagocitoza – agregate de Pinocitoza – vezicule lichide


particule solide
Fenomene de pinocitoza - clasificare

endocitoza

exocitoza

transcitoza
Fenomene de pinocitoza - clasificare

• Endocitoza - e.g . absorbitia in celula a majoritatii


moleculelor proteice necesare celulei

• Exocitoza- e.g. eliberarea veziculelor de


neurotransmitatori la nivelul butonilor terminali ai
neuronului presinaptic

• Transcitoza – e.g. transportul proteinelor din sangele


capilar in mediul extravascular

S-ar putea să vă placă și