Sunteți pe pagina 1din 12

TIINA I INGINERIA

MATERIALELOR
CURS 12 AN I IA

CAP. 12 MATERIALE CERAMICE


TEHNICE
Materialele ceramice sunt materiale anorganice nemetalice, cu legturi
si structura complexe, obinute din materii prime sub forma de pulberi
prin sinterizare, care este un proces de nclzire cu sau fr presare
simultana, n timpul cruia se formeaz legturile dintre particule prin
difuzie sau topire parial a unui component. Cele mai multe ceramice
sunt compui ntre metale si nemetale, astfel c se bazeaz n special
pe legturi ionice si covalente.
Termenul de ceramica provine de la grecescul keramon care
nsemna lut ars.
n prezent termenul de ceramica include o gama de materiale mult mai
larga, utilizate n cele mai diverse domenii cum ar fi electrotehnica,
electronica, industria de automobile, industria chimica, industria
metalurgica etc.
Sticlele sunt materiale anorganice cu structura amorfa (corpuri
vitroase) obinute prin solidificarea unor topituri
constituite din
amestecuri de oxizi n stare topita, dintre care cel puin unul are rolul de
vitrifiant, adic formeaz uniti structurale prin coordinarea atomilor
de oxigen n jurul ionului metalic prin legturi ionice sau covalente

12.1 STRUCTURA MATERIALELOR


CERAMICE

Elementele
componente
ale
materialelor ceramice sunt legate
ntre ele prin legturi ionice si
covalente formnd reele de ioni
metalici si nemetalici (cationi si
anioni) a cror celul elementara este
constituita dintr-un cation, nconjurat
de anioni crora anionul le-a cedat
electronii
de
valenta;
deoarece
metalele prin ionizare pierd electronii
de valenta, cationii au de obicei raze
mai mici dect anionii astfel c
structurile stabile ale fazelor cristaline
din ceramice se formeaz atunci cnd
fiecare cation metalic este nconjurat
de anioni nemetalici cu care se afla n
contact direct, ceea ce nseamn c
numrul
anionilor
din
unitatea
structurala reprezint chiar numrul Razele ionice ale unor componente ale ceramicelor si geometri

STRUCTURA MATERIALELOR
CERAMICE

Schema structurilor silicei:


a - structura cristalina; b structura
vitroasa

Variatia volumului
specific
cu temperatura n cazul
SiO2

STRUCTURA MATERIALELOR
CERAMICE

Structurile unor ceramice:


a ceramica refractara cu faze cristaline si masa vitroasa; b
ceramica cristalina (Al2O3)

12.2 MATERIALE CERAMICE PE


BAZ DE SILICIU
Materialele ceramice silicatice aparin sistemului ternar SiO 2 Al2O3-X
unde X poate s fie K2O, Na2O, CaO sau MgO; materiile prime utilizate
au urmtoarele caracteristici:
- Argilele sunt silicai de aluminiu hidratai nsoii de impuriti (oxizi
metalici) care influeneaz culoarea finala a materialului ceramic;
varietatea de argila cea mai utilizata este caolinul (Al2O3 2SiO22H2O)
care are o structura lamelara si este constituit din granule, formnd n
prezenta apei o suspensie coloidala ce confer amestecului
plasticitate;
- Nisipul de cuar (silice) modifica plasticitatea argilelor la uscare si
ardere n timpul creia sufer transformrile cristalografice cuar
tridimit cristobalit;
- Feldspatul este denumirea generica pentru compuii compleci de
tipul alumino-silicailor de K, Na, Ca, Mg; au rol de fondani deoarece n
timpul arderii
Formeaz cu argila si silicea compui cu temperatura mica de topire
fiind la originea masei vitroase care leag particulele de silice si de
argila si reduce porozitatea

MATERIALE CERAMICE PE BAZ DE


ARGIL

MATERIALE CERAMICE PE BAZ DE


ARGIL

Domeniile ceramicelor
silicatice n sistemul argila
cuart feldspat

Diagrama de echilibru a sistemului


SiO2 - Al2O3

Componentul de baza al porelanurilor tehnice este mulitul care asigura


acestuia rezistenta mecanica si
rezistenta la soc termic ridicate,

PORTELANURI TEHNICE :
CARACTERISTICI PRINCIPALE

12.3 NITRURI CERAMICE


Nitrura de siliciu cristalizeaza n sitemul hexagonal, iar ponderea
legaturilor covalente este de cca 70 %; se caracterizeaza prin rezistenta
mecanica ridicata si comportare buna la fluaj, mentinndu-si practic
nemodificate caracteristicile pna la 1400 Co; este un material din
categoria ceramicelor tehnice de performanta din care se pot obtine
piese complicate, cu stabilitate dimensionala buna la variatii de
temperatura.
Nitrura de bor poate cristaliza n sistemul cubic si n sistemul hexagonal;
cristalizata n sistemul cubic (nitrura cubica de bor sau CBN) are
duritatea apropiata de a diamntului, fiind materialul sintetic cu cea mai
mare duritate; cristalizata n sistemul hexagonal (ca si grafitul) este
utlizata pentru fabricarea unor piese prin sinterizare si pentru electrozi de
sudura

12.4 SISTEME DE OXIZI


Oxidul de aluminiu (Al2O3, alumina) are temperatura de topire 2054
Co si cristalizeaza sub forma de corindon.
Oxidul de zirconiu (ZrO2) are temperatura de topire-solidificare 2690
Co si prezinta mai multe forme alotropice: retea monoclinica de la ta
pna la 1000 Co, tetragonala pe intervalul 12002370 Co si cubica
peste 2370 Co.
Oxidul de magneziu (MgO magnezita) are temperatura de topire
2800 Co si constituie baza materialelor refractare pentru captuselile
cu caracter bazic a cuptoarelor. Pe lnga MgO, refractarele bazice
pot contine si alti oxizi dintre care mai des ntlniti sunt CaO, Al2O3 si
Cr2O.

12.5 UTILIZAREA MATERIALELOR


CERAMICE
In constructia de masini materialele ceramice au o larga utilizare. In
domeniul fabricarii sculelor aschietoare, sub forma de placute din
aliaje sinterizate sau sub forma de strat de armare ori placare a zonelor
active ale sculelor aschietoare, discurilor abrazive, etc. Rulmentii
confectionati din materiale ceramice pot lucra fara ungere pna la
temperatura de 800 C0, motiv pentru care sunt folositi cu precadere n
constructia de motoare turboreactoare. Ceramicele de tip carbura de
bor B4C sunt utilizate la fabricarea duzelor pentru instalatiile ce
functioneaza cu jet de apa, medii corozive sau pulberi n
suspensie.
In constructia de automobile, materialele ceramice de tipul
oxidului de aluminiu (Al2O3) sau de zirconiu (ZrO2) sunt utilizate la
confectionarea corpului bujiilor iar cele de tip nitrura de siliciu (Si 3) se
folosesc la executarea galeriei de evacuare a gazelor. Ca si ceramicele
pe baza de SiC si Si3N4, titanatul de aluminiu (Al2TiO5) este utilizat
cu rezultate deosebite la realizarea de matrite pentru turnarea sub
presiune a pieselor din aluminiu si fonta cenusie. Deoarece densitatea
titanatului de aluminiu este egala cu 1/3 din densitatea otelului iar
comportarea sa la temperaturi nalte, uzura si coroziune este foarte