Sunteți pe pagina 1din 14

CALIREA MARTENSITICA VOLUMICA.

ASPECTE
MICROSTRUCTURALE

Clirea este tratamentul termic ce const n inclzirea otelului


deasupra punctului critic, Ac3, sau Ac1, urmat de rcire rapid, astfel nct
n final se obine o structur in afar de echilibru termodinamic.
In cazul oelurilor, prin clire se urmrete in general, obtinerea structurii
martensitice i de aceea rcirea se face cu viteze mai mari decit viteza critic
de clire a oelului respectiv.

Fig.1 Viteza critic de clire

Temperaturile optime de inclzire pentru clire se determine cu relatiile :


pentru oeluri hipoeutectoide : tclire=Ac3+(30...50)C
pentru oieluri hipereutectoide : tclire =Ac1+(30...50)C
In cazul otelurilor carbon, domeniul temperaturilor optime de inclzire
in vederea clirii este prezentat in figura 2.
Graficul de tratament termic la clire este dat in figura 3.

Fig.2. Domeniul temperaturilor


optime de inclzire in vederea clirii.

Fig.3.Graficul tratamentului termic de


clire.

In condiiile n care inclzirea otelului in vederea clirii se face corect


(este respectat domeniul de temperatur recomandat n fig. 2), iar rcirea se
face cu vitez mai mare, sau cel putin egal, cu viteza critic, dup clire se
obin urmtoarele structuri :
la otelurile hipoeutectoide: martensita tetragonal i austenita
rezidual in cantitate redus (fig. 4) ;
la otelurile hiper-eutectoide : martensita tetragonal, o cantitate
redus de austenit rezidual si cementit secundar (fig. 5).

Fig. 4. Microstructura otelului OLC 45 clit.


500 : 1.

Fig. 5. Microstructura otelului OSC 12 clit.


500 : 1.

Durata de inclzire este dependent de tipul oelului i dimensiunile


materialului supus tratamentului termic.
Datorit unor condiii necorespunztoare de functionare a aparaturii de
msurare a temperaturii din instalaia de nclzire, sau din determinarea
eronat a temperaturii de tratament, este posibil ca uneori clirea s se
execute defectuos.
Cele mai ntlnite situatii de aplicare incorecta a tratamentului de clire
sint urmtoarele :
a) Suprainclzirea otelului hipoeutectoid, la temperaturi deasupra
intervalului optim de nclzire. In acest caz, dup rcirea cu
viteza
mai mare dect viteza critic se obine o structur format din martensit
tetragonal grosolan i austenit rezidual (fig.6). O astfel de
structur este nedorit, intrucit ea influenteaz proprettile mecanice
ale otelului, prin reducerea tenacitii acestuia.
b) Inclzirea insuficient a oelului hipoeutectoid la temperaturi
mai mici dect Ac 3. Dupa rcirea cu vitez mai mare dect viteza critic
se obine o structur format din martensit tetragonal, austenit
rezidual si o cantitate de ferit (fig. 7).

Fig. 6. Microstructura otelului


OLC 45 supranclzit la clire.
500 :1.

Fig. 7. Microstructura oelului


OLC 45 subnclzit la clire. 500:1.

Prezenta feritei n oelul clit, reduce duritatea si rezistena la


uzura a pieselor, si de aceea acest tip de defect poart numele de ,,pete
moi".
c) Dac nclzirea n vederea clirii se face corect, dar rcirea se
face cu vitez mai mic decit viteza critic, atunci se produce, parial,
transformarea cu difuzie a austenitei si ca urmare structura dupa clire
va fi format din martensit tetragonal, austenita rezidual i
troostit (fig. 8).
d) Supranclzirea oelului hipereutectoid, prin nclzire la
temperaturi deasupra punctului Ac cem, conduce, dup rcirea cu
vitez
mai mare dect viteza critic, la obinerea unei structuri format din
martensit tetragonal i o cantitate mare de austenit rezidual
(fig.9).
Tratamentul termic de clire este urmat de tratamentul termic de
revenire, aplicat n scopul aducerii oelului la o stare mai apropiat de
starea de echilibru.

Fig. 8. Microstructura oelului


OLC 45 clit cu viteza
V<Vcritica. 500 :1.

Fig. 9. Microstructura oelului OSC 12


suprancalzit la clire.
500 : 1.

CLASIFICAREA DUP CONDIIILE DE RCIRE


Are la baza urmatoarele date:
- adncimea de la suprafa ctre interior pe care trebuie
asigurat
formarea structurii martensitice (adncimea de ptrundere a
clirii).
- necesitatea prevenirii pericolului formrii i a
deformrii
iremediabile (limitarea cderilor de temperatur pe seciune
n
timpul rcirii n intervalul Ms - Mf).
Pentru reprezentarea grafic a diferitelor tipuri de clire se
utilizeaz
diagramele cineticii transformrii izoterme i anizoterme
austenitei
subrcite.

Fig. Regimuri de rcire

Tipurile de clire martensitic funcie de condiiile de rcire


1. clirea ntr-un mediu
2. clirea n dou medii (intrerupt)
3. clirea n trepte
4. clirea izoterm cu meninere n intervalul transformrii
martensitice
1.CLIREA SIMPL (CLASIC)
- rcire n ap, ulei sau alt mediu
- meninere pn cnd temperatura n volum ajunge egala
cu temperatura mediului.
- rcirea este continu; variaii mici ale vitezei depind numai
de transferul de cldur dintre produs i mediu.
2. CLIREA NTRERUPT
- Rcirea ntr-un mediu care s asigure o vitez de rcire mai
mare dect cea critic.
- Meninere un timp strict determinat Tsuprafeei produsului > Ms
- Rcire n al II-lea mediu cu capacitate mai redus de rcire
astfel nct n intervalul Ms - Mf cderea de temperatur pe
seciunea produsului s fie suficient de mic astfel nct
tensiunile structurale s nu conduc la formare sau
deformarea plastic iremediabil.
3. CLIREA N TREPTE
- introducerea materialului ntr-un mediu cu temperatura
puin peste Ms.
- meninere pentru egalizarea temperaturii pe seciune.
- rcire n intervalul Ms - Mf n aer.
- cderile de temperatur (respectiv tensiunile structurale)
sunt mult diminuate datorit egalizrii prin meninere
izoterm, respectiv vitezei reduse de rcire n aer.
4. CLIREA IZOTERM MARTENSITIC
- introducerea produsului ntr-un mediu cu Tmed< M s dar
superioar Mf.
- meninere pentru egalizare.

- rcire n aer
Piesele i sculele din oeluri nalt aliate au temperatur de
meninere
temperatura ambiant.
Pentru piesele cementate cu C sau C i N, temperatura de
meninere
este superioar Ms a stratului cementat, dar inferioar M s a
oelului iniial (supus tratamentului termochimic ).

PARAMETRII CLIRII MARTENSITICE VOLUMICE


a) PARAMETRII NCLZIRII
temperatura de tratament termic
viteza de nclzire
durata de meninere
caracteristicile chimice ale mediului de nclzire care
trebuie s
satisfac anumite condiii:
- formarea unei austenite cu un anumit coninut de carbon i
de
elemente de aliere cu omogenitate chimic i o granulaie
ct
mai fin.
- Prevenirea sau diminuarea deformrii permanente care
cumulnduse
cu deformrile cauzate de rcirea rapid ulterioar pot cauza
modificri iremediabile ale formei dimensiunilor,produselor.
- Prevenirea fisurrii.
- Prevenirea decarburrii i oxidrii materilaului din straturile
superficiale.
1. PIESE DIN OELURI HIPOEUTECTOIDE CARBON I

ALIATE PENTRU NBUNTIRE


Tnc=Ac3 + 30 500C
Funcie de variaiile concentraiei n carbon i elementelor de
aliere,
Ac3 poate s difere. Pentru realizarea de piese cu tenacitate
ridicat,
trebuie ca prin nclzire pentru austenitizare s se obin o
granulaie
fin este necesar determinarea Ac3.
Cu ct structura este mai fin, globular i uniform,
pe seciunea
produsului tratat cu att mai mic poate fi temperatura
pentru nclzire.
- se ine cont de susceptibilitatea la supranclzire a oelului
cu diverse aspecte morfologice ale structurii (perlita
lamelar grosolan n amestec cu perlita globular)
2. PIESE I SCULE DIN OELURI CARBON I ALIATE
HIPEREUTECTOIDE
Tnc = Ac1+ 20 + 400C
Oelurile hipereutectoide sunt mai susceptibile la
supranclzire ca
cele hipo, influen puternic are morfologia i distribuia
carburilor n material.
Temperatura de nclzire se stabilete n limite mai restrnse
i n
corelare cu:
- durata meninerii
- structura perlitei
- influena asupra granulaiei austenitei i propor\iei de
austenit rezidual.
- RUL1 aliat cu Cr Ac1 +35 - 7650C
- RUL 2 aliat cu Cr Mn Si Ac1 +30 - 760
- Temperatura de nclzire depinde de:
- Punctele critice: (Ac1) este puin influenat de morfologia i
distribuia carburilor din perlit
- susceptibilitatea la supranclzire i fisurare este sensibil
influenat de morfologia i distribuia carburilor.

Tab. 1 Influena microstructurii asupra temperaturii de


nclzire
Microstructura
Perlit lam. Fin
Perlit lam. i
cementit
Perlit glob.
Punctiform
Perlit glob. fin 745775
Perlit glob. grosolan

RUL1
735-765
740-770

RUL2
730-760
735-765

745-775

740 - 720

750-780

745-775

755-785

750-780

- variaia proporiei de austenit rezidual cu durata de


meninere.
- forma i dimensiunile presei . Cu ct diametrul piesei este
mai mare, temperatura de nclzire este mai mare, pentru a
forma pe toat seciunea o austenit omogen chimic.
- Dac se folosete apa, Tnc este mai mic dect n cazul
uleiului.
Parametrii fa de care sunt delimitate intervalele de
temperatur pentru
nclzire:
- duritatea oelului obinut, dup rcire n ulei (rcirea n ap
se evit datorit posibilitii de apariie a deformrilor).
Materialul cu duritatea n intervalul 61-65 HRC prezint
valorile maxime
pentru caracteristicile de exploatare :
- rezistena la uzare
- rezistena la presiunea de contact
- rezistena la oboseal
Microstructura materialului nclzit n vederea clirii este
optim dac
conine carburi fine i uniform dispersate.

3.SCULE DIN CLASA LEDEBURITIC


Sunt oeluri nalt aliate din clasele: C120, RP1 - RP8,
etc.
De regul sunt prelucrate iniial prin deformare plastic la
cald, iar
tratamentul termic preliminar conduce la obinerea n
structur a unei perlite
globulare.
Masa de baz conine particule dispersate de cementita
secundar i carburi
de Fe i elemente de aliere (W, Mo, Cr, V) a cror proporie
depinde de
compoziie.
Cea mai mare parte a C din oel se afl legat sub form de
carburi.
Prin nclzire trebuie s se dizolve o parte din carburile
secundare n vederea
alierii austenitei.
Numai n acest fel se asigur clibilitatea ridicat
(duritatea 60 HRC)i
mai ales stabilitatea martensitei la temperaturi de pn la
6000C, temperatur
la care ajung n funciuonare sculele achietoare.
Carburile sunt stabile din punct de vedere termic nclzire
la temperaturi foarte ridicate, limitate superior, numai din
considerente legate de creterea granulaiei austenitice.
Temperatura de nclzire nu se mai stabilete fa de o
temperatur de
referin ca Ac1.
Cu ct carburile sunt mai fine i mai uniform dispersate Tnc
se plaseaz
spre limita inferioar a intervalului.
Dac Tnc crete, gradul de aliere al austenitei crete, Ms i
Mf coboar i
% rez .
n cazul oelului C120 Tnc =930 - 9600C dac dup clire se
aplic doar o
revenire joas care nu afecteaz duritatea.

Tnc =980 - 10500C dac se aplic o revenire la 420 - 4400


C pentru
descompunerea rez.

4. Piese i scule din oeluri nalt aliate cu Cr din clasa


martensitic.
Sunt oeluri care conin 13% Cr i peste 0,2% C
Trebuie nclzite n domeniul de stabilitate al austenitei
pentru prevenirea unei structuri bifazice ferito- martensitice
prin clire.
30 Cr13
980 10200C
40 Cr 130
100010500C.

b. Parametrii racirii:
Racirea constituie etapa determinanta si definitoare a calirii martensitice
volumice.
Parametrii acesteia se stabilesc prin luare in consideratie a urmatoarelor
conditii impuse produsului metalic calit si date caracteristice privino materialul
produsului metalic si mediului de rapire:
realizarea unei structuri de calire cu o anumita proportie de martensita pe
toata sectiunea produsului sau doar pe o parte a acesteia :
prevenirea fisurarii produsului metalic
diminuarea defformatiilor produsului pana la valori ce p[ot fi corectate prin
operatii de redresare sau aschiere
calibilitatea materialului metalic dependenta de compozitia chimica,gradul
de omogenitate chimica si granulatia austenitei
capacitatea de rapire a mediului caracterizata prin curaba caracteristica
variatiei cu temperatura a vitezei de racire

Corelarea conditiilor de mai sus sta la baza clasificarii tipurilor de calire


martensitica volumica dupa conditile de racire.
b1.Parametrii racirii la calirea continua intr-un singur mediu:
Dintre mediale de racire utilizate uzual fac parte apa si uleiul,adica medii
vaporizzabile.Stabilirea orin calcul sau prin determinari esperimentale a
parametrilor racirii are drept scop:
sa se verifice daca prin racirea in mediul respectiv , produsul cu anumite
sectiuni se caleste patruns;
sa se stabileasca durata racirii pana la o temperatura oarecare intr-un anumit
punct de pe sectiunea acestuia;
sa se stabileasca valoarea , in diferite momente din timpul racirii , a diferntei
de temperatura dintre centrul si suprafata produsului metalic;
Determinarea duratei de racire in diferite medii se face grafic folosind
curbele de racire in mediul respectiv in functie de temperatura initiala a
produsului metalic si temperatura mediului de racire. Aceste curbe se pot trasa
pentru diferite puncte de pe sectiunea produsului. In cazul racirii curbele se pot
trasa pentru diferite grosimi ale diferitelor parti ale pieselor determinadu-se in
acest fel variatile structurale determinate de variatile vitezei de racire.
Pentru diminuarea valorilor tensiunilor structurale este necesar sa se
foloseasca pentru calire un mediu cu capacitate de racire in intervalu Ms Mf cu
atat mai mica cu cat sectiunea produsului este mai mare.
Indicatii privind aplicarea calirii intr-un singur mediu:
pe masura ce sectiunea produselor si adancimea de patrundere a calirii pe
aceasta e mai mare otelurile din care trebbie executate aceste produse
trebbie sa aiba calbilitate mai mare in vederea prevenirii fisurari si de a
deformarilor iremediabile.
pe masura ce calibilitatea otelului este maimica ,sectiunea produselor
executate din aceste oteluri trebuie sa fie mai mica si configuratia mai
simpla pentru a se putea asigura o adancime maxima de patrundere a calirii
si racirea sa se poata face in apa.
b2. Parametrii racirii la calirea in doua medii:
Acest tip de calire martensitica volumica implica racire intr-un mediu cu
capacitate mare de racire ( de regula apa) in intervalul transformarii perlitice si

apoi in mediu de racire cu capacitatemica de racire ( de regula uleiul) in


intervalul martensitic.
Considerentele care stau la baza acestui tip de calire martensitica volumica
sunt:
racirea intr-un mediu rapid in intervalul perlitic permite ca racirea sa se faca
cu viteza mai mare decat cea critica a otelului respectiv:
racirea intr-un mediu cu capacitate mica de schimb de caldura in intervalul
Ms-Mf permite ca diferenta de temperatura pe sectiune si deci tensiunile
sructurale care se formeaza sa fie destul de mici pentru a nu conduce la
fisuraera sau deformarea iremediabila a produsului.

Pentru obtinerea unor rezultate corespunzatoare si valorificare declina a


avantajului economic pe care-l reprezinta acest tip de calire , este necesar ca
trecerea in al doilea mediu sa se faca in momentul cand temperatura suprafetei a
atins o valoare cu putin mai mare decat a punctului Ms.
b3. Parametrii racirii la calirea in trepte:
Calirea in trepte se caracterizeaza prin modul in care se urmareste sa se
asigure prevenirea fisuraii si a deformarilor iremediabile a unor produse care sunt
predispuse la fisurare si deformare,fie datorita formei complete,cu treceri bruste
de sectiune, fie suscptibilitatii mari la deformare si fisurare a otelurilor din care
sunt executate.
Pentru realizarea acestei caliri trebbie indeplinite urmatoarele 3 conditii:
racirea in intervalul Ms-Mf sa se faca intr-un mediu cu capacitate minima de
racire (cel mai corespunzator este aerul)
in momentul incenerii racirii temperatura sa fie uniforma pe sectiunea
produsului
racirea pana la temperatura treptei de mentinere izoterma sa se faca in
conditii in carea sa se asigure racirea centrului produsului cu o viteza egala
sau mai mare decat viteza critica de calire a otelului respectiv.

Calirea in trepte se aplica sculelor si pieselor cu configuratie completa din


oteluri cu calibilitate mare si cu prescriptii deosebit de severe privino
modificarile dimensionale , greu sau imposibil de corectat. O varianta a calirii in
trepte consta in racirea continua pana la o temperatura inferioara puncului Ms ,

ajungand pana la 100oC, o mentinere pentru egalizarea acestei temperaturii ,iar


pentru desfasurarea partiala a transformarii martensitice va fi uramta de
continuarea racirii in aer.

Avantajele si dezavantajele acestei variante de calire:


temperaturii mai scazute pana la care se face racirea continua permit
realizarea unei mai mari de racire in intervalul perlitic .
gama otelurilor din care pot fi executate produse calibile patruns prin acest
procedeu se mareste
utilajele folosite pentru executarea operatiilor de racire sunt mai
simple,medium folosit pentru racire fiind deseori uleiul incalzit pana la 100150o C.