CAPITOLUL 8 Timpi operrnlotl:

-- izolare;
- indep&ntarea obturatiei provizorii;
- controlul megelor;
- toaleta canalului;
- alegerea acului Lentullo dupd urmitoarele criterii:
a) volumul canalelor:
- canalele inguste: ace Lentullo nr. 1-2;
8. OBTURAREA CANALELOR HADICULARE - canale largi: ace Lentullo nr. 3-4
Consecin[ele unei alegeri nepotrivite:
- ace prea subliri: risc crescut de obturalie cu depagire 9i prelungirea
8"1. OBTURATTA CU PASTE CARE SE iNTAnESC iN CANAL inutilE a tirnpului de lucru;
- ace prea groase: risc de obturatia incomplela 9i de fraclurare prin blo-
Slgllarea canalelor radlculare cu paste care s6 inlAresc in interlorul lor carea in canal;
la ora actualE rEm6ne incd tehnlca de obturatle cea mal rdsp&'nditd pa oon- b) topografia dinlilor:
tinsntul europeanr degl este unanim acceptat cd folosirea exclusivd a unEi - lrontalii superiori gl primii premolari superiori (ace Lentullo pentru piesa
paste penlru oblurarea canalelor nu poate satisface cerintele endodonliei dreapti);
modeme. - ceilalli dinli (ace Lentullo p€ntru piesa in unghi)
lnlroducorea pastelor de obturat in canal se poat€ face prin mai mulle
c) integritatea lizicd a acului Lentullo:
procedee: - integritatea spiralelor (eliminarea acelor despiralate);
* nedecdlit;
- cu acote Lentullo, utilizate prin rotlrea lor in sensul acelor dE ceasor-
- ne?ndoit;
nic;
- cu ace Hawes-Neos, tol lnslrumente rotative confectionate dintr-o lamd - neruginit;
metalicd de forma /ectangular6;
- proba acului Lenlullo dxobucaE gi endodonlicS;
corect de rolatle (al acelor de ceasomic) care asi-
- verificarea sensululpastel
- cu conurl de gutapercd sau pluggere, prln plstonare. gur6 atdt propulsarea gi
in canal cdl evitarea fracturdrii prin despi'
AvantaJ: tehnicd slrnplA gl execulle rapldtr. ralare ?n caz de blocare Tn canal;
Dezavantale:
- lransferarea pe acul Lentullo a lungimii de lucru slabilite prin odon'
- lipsa unul control precls in timpul lntroduceril paslel in canal; lometrie endodonlicd;
- depdgirea frecvent6 a constrlcliel apicale; * verificarea pdtrunderii acului nelurat pe canal, manevr{ care poate ge-
* neomogenitatea obtura[iel; nera lrei silualii clinice:
- variafii volumetrice dupl prizd; 1. pilrundere pAni la reperul slabilit de odontometrie;
* solubilizare apreciabilE. 2. dep5girea reperului aminlit;
Ad{ugarea de dezinfectante in paste pentru inducerea unui efect antl- 3. blocarea in canal la distanti de acest reper,
septic in final nu s-a dovedit beneflcl deoarece: in situaliile 1 9i 2 alegerea acului este corectd, in situalia 3 acul trebuie
- efectul scontat se inactiveazA rapid prin dizolvarea antisepticului in umo- schimbat cu unul mai sublire;
rile tisulare; - proba conului de gutapercd {in cazul adopl6rii tehnici! de obturalie mixtd
-
antisepticele lr!16 parodonliul apical, uneori destul de putemic. de canal) dup5 urmitoarele crilerii:
$-a Tncercat combaterea acestor deficienle prin modificarea tehnicii, con- * cdt mai gros in raport du volumul canalului;
stind in introducerea unul con de gutapercd in masa de pasl6 inci moale - sd ajungS cdt mai aproape de constriclia apicalA fird a o depdgi (dacd
cu care s-a obturat canalul, aceasti tehnicd fiind cunoscutil sub denumirea t:-,i este prea lung se reteazd vdrful);
de obturalie mixt5 de canal. Din pAcate, speranta unei elangeizdri mai bune
::l
;.i
* incircarea acului cu pastd de obturai cu urmitoarele variante de incdr-
prin obturalia mixtS de canal constituie doar o preJudecatd care inci diri- ii care:
jeazi atitudinea terapeutlcd a multor medici, deoarece: ii a) incdrcarea iumfitilii dinspre vdrf (penlru prima depunere de pastd in
canal), lrecdnd acul perpendicular prin pasta strdnsd pe marginea pldcutel
- cregle riscul obturaliilor de canal cu dep6glre; ,;!,

ii de sticlS:
- nu reduce semniflcativ microlnfillraliile marglnale; ii.
;.!

214 2'15
 b) inc&rcarea in rotalie, la turatie mlcd, ?n sens invers acetor de cea- Fig. 47 - Obturaroa
sornlc, prin introducerea ?n pastd doar a vArfului acului. M canalelor radiculato.
Cantitalea de pastd inc5rcati poate fi: a - introducerea Paslei de
obturat cu acul Lentullo.
* foarte redusd la primele 1-2 introduceri pe canal, practic doar o coa- b- pistonarea Pastei de
fare a acului, pentru evitarea includerii golurilor de aer in obturatie; obturat cu ac Korr sau
* se cregte treptat, pe mdsurd ce se obtureazd zonel'e mai evazate ale Miller.

canalului;
* introducerea acului incdrcat cu pastd de obtural, fdr6 rotalie, pAni la
reperul apical;
- relragerea acului Lentullo 1 mm dacd se blocheazd in canal;
- aclionarea motorului in sensul acelor ds ceasomic la o turalie de 600-
800 rotatii/minut, cu pdstrarea poziliei acului in canal timp de 5-10 secunde;
- relragerea lent6 a acului,din canal prin migcdri de rotalie de-a lungul
perelilo6
* re?ncircarea acului cu pastd pe toatd lungimea pdrlii sale,active;
- reintroducerea acului incircat in canal, dar numai ptni in ireimea api-
calS a acestuia;
-* manipularea acului ?n turatie pentru depunerea pastei in canal, de 6r^^-l-.-,-,

aceeagi manieri cu cea aminlitd rnai sus;

- repelarea manevrelor descrise pAni la obturarea completd a canalului,
certificalS prin refluarea excesului de pastA la nivelul orificiului de emergenld
din carnera pulpard.
Operatii adilionale in cazul obturatiei de canal:
* introducerea in canal a conului de gutaperc6 deja probat clinic (pen-
lru evitarea depdgiril constrictiei apicale), eu ajulorul pensei denlare;
* sectionarea extremilHlii conulul rdmas liber in camera pulparS cu aju-
torul unui excavator bucal sau spatule incdlzile 9i indepdrtarea ei;
Observalie - oblurarea po(iunii apicale a canalelor la eare acul Lentullo
dlsponibil nu poale ajunge fird a se bloca la o distanfE mai mic6 de 1-2
mm de conslrictia apical6.
Tehnlca:
-
alegerea unui ac Kerr lip burghiu de calibru mai mic cu un numdr dec6t
al acului cel mai gros cu care s-a ldrgit canalul pe toatd lungimea sa de lucru;
- incdrcarea cu pastd a vdrfului acului;
- introducerea sa pe canal pAnE la reperul apical stabilil prin odon-
tometrie;
- rdsucirea acului in sens invers acelor de ceasornic pentru a depune
pasta in canal gi a o propulsa in sens apical, urmatd de retragerea sa din canal;
* repelarea manevrelor descrlse pentru obturarea completd a porliunii api-
cale a canalului, incArcAnd pe vArful acului cantitdll crescdnde de pastd gi
altemAnd migcirile de rotatie in sens inverg acolor de ceasomic, cu migciri
de pistonare;
- introducerea acului Lentullo incdrcat cu past6 pAnd la nivelul unde
poate fi actionat ldrd risc de blocare pentru omogenizarea obturatiei portlunii
apicale;
* completarea obturiril inlregului traiect al canalului cu ajulorul acului 11
,

Lentullo, dupi tehnica cunosculS. ,.ir,

il' i

216
 8.1.1. TEH NICA DE_ OMRARE EOreO AFME-
B^I.1.1- TEHNICA OE CIMENTARE A UNUI CON UNIC, CALIBRAT LA APEX

Se bazeazA po utilizarea unui con confeclionat dintr-un material solid caro

sd se potriveascd fest in po4iunea apicald a canalului" Fixarea definltivd a
conului se reallzeazd pe toal6 lungimea de lucru a canalului cu ajutorul unui
ciment de sigllare corespunzAtor, capabll sA completeze spatiile goale nere-
gulate rEmase ?nlre conul situat central 9i peretii canalultti.
Premilza obllgatorie a realizIrii unel obturatil corecte prin aceastd tehnici
rezldA in fixarea festd a conului ?n canal pe o por(iune de 3-4 rnm de la
constriclia apicalS, fdr5 ajutorul pastel da sigilare. Ob[inerea acesiui obiec-
tiv este atestatd prin rezistenta intdmpinald la retragerea din canal a conu-
lui introdus pe loatA lungimea de lucru (fenomenul de tug Back). Materialul
de confectionare a conului poate fi reprezentat de gutapetrca sau diverse
metalE (argint, titan).
lndicalii:
* canalele lArgite prinlr-un tratannent mecanic controlat, cu instrumenlar
conform normelor lSO, eare permit utilizarea conurilor standardizate core$-
punzdtor calibrului eanalulul;
- excepllonal, la oblurarea canalului mezloveslibular al primulul molar
superlor lnguflcienl ltrrgit din cauza curburil oxagerate sau acceaulul compll-
cat.
Avanlaje; simplitatea gi rapidltatea execullai"
Dezavantafe:

*-
solubllitatea sigilan{ilor, Tn majoritatea eazurilor;
conul nu asigurA o sigilaro eficient6 de unu! singur;
*
neconcordanti dintre calibrul conurilor gi instrumentelor provenite de la
diverse firme;
- prin forma sa finald de pdlnie, eallbrul canalului lirgil devine inlotdeauna
rnai mare decdt al inslrunrentarului, indilerent dac& este slandardizat sau
nu;
existenla premizelor de sigilare a oanalului doar pe o distanli de 2-
-
3 rnnnde la constrictia apicalA;
*
posibililatea persistenlei unor por[iuni relativ intinse ale canalului, obtu-
rate pa(ial cu ciment de sigilare;
- eficienla globald in prevenirea microinfiltratiilor de interfal5 este mult
nnal sbbA comparativ cu alte tehnici de obturare a canalelor radiculare.
,r
Proba conului:
a) proba clinic6:
i; cr) vizual6: constd in introducerea unui con de calibrul celui mai gros
ls
ti;
li 219
 inslrument folosit pentru ldrgirea 3. reducerea calibrului instrumentarului actional manual de lipul acelor
porliunii apicale a canalului pe Kerr, prin delormare in cursUl unor migCdri de rotatie exagerate sau a uzurii;
toatd lungimea sa de lucru, 4. fracturarea unui instrument pe canal;
raportAndu-ne la reperele ocluza- 5. formarea unui Prag;
le alese la efectuarea odon- 6. formarea unei cdi false.
tomelriei. c) depdgirea lungimii de lucru - poate fi solutionatd prin aceleagi procedee
Pentru probarea conurilor de ulilizate in cazul neadaptdrii feste a conului;
gutaperci se recomandd mane- d) discordanla de formi intre vArful conului 9i segmentul apical al canalu-
vrarea cu pensa dentar5, care lui radicular - apare uneori mai ales la conurile groase, motiv care necesitd
marcheazi pe gulapercd prin remodelarea vddului pentru obtinerea unei pdsuiri corespunzdloare:
presiune lungimea de lucru, iar 1. la conurile de metal, forma de plramid& pdtrati a vdrfului se remo-
pentru conurile metalice, pensa deleazd eficlent prin gleluire;
hemostaticd, tlnutd perpendicular, 2. la conurile do gutaperc5, prln poslbilitalea de a se individualiza forma
al cArei sislem sigw de prindere vdrfului, se obline o remodelare superioard celor metalice.
asigurd de asemenea respeclarea Tehnlca de lndlvlduallzare a conulul da gulapercd-
lungimii de lucru in cursul propul- lndicalii:
Fig. 48 Adaptarea. conului principal de gutaperca sirii conUlui pe canal. *
canalele cu segmentul terminal aplatizat sau ovalar;
a ' scurt; b ' foarte scurt; c - lungimaa corecti p) tactild: consld in deter- *
canalele cu apexul larg deschis.
dar prea ingust; d - tungimo gi adaprare corects. minarea capacildtii conului, o datd Timpi operatori:
introdus pe toatd lunglmea de * preg6tirea canalului prin spdldturi endodonlice pentru ca perelii sdi
lucru, de a se fixa fest la nivelul umectali sd impiedice lipirea gutapercii;
.mm de la vArful conului printr-un pro-
- ramolirea unui segment de 2-3incdhitd
Un bun rezurrar esre irusrral ae necesirllJ'$,,:lf,t'ffi :T:YII cedeu termic (introducerea in apX la 4O-50'C) sau chimic (intro-
,r"-
siuni la fixarea conului in pozilia cerutd de odontomelrie, respectiv a unei ducerea in cloroform pentru 1'2 secunde);
oarecare traciiLni h indepdrtarea sa din canal.
in inlerpretarea probei tactile: - lntroducerea conulul pe canalul radicular sub o ugoard presiune pen-
Precaulll
* tru ca vdrful sdu ramolit si amprenteze segmenlul apical al canalului,
este mai senslblld la conurile metalice dec6t la cele de gutapercd; manevrd bazatd pe pdstrarea nemodificatd a consistenlei ferme a reslului
- gansd apreciablld de eroare la canalele care nu prezinG o'secliune conului care aclioneazi astfel ca un fuloar.
circulard in porliunea lor apicalA (ovalare, aplatizate) Timpii operatorl at obturaliel de canal:
b) proba radiografictr: a) proba clinico-radiologic6 a conului;
Mai importantd decAt proba clinic5, verificd rezultalele acesteia, conul tre- b) toaleta finalS a canalului printr-o spildturd endodontici;
buind sd fie plasat la o distanld mai micd de 1 mm fald de constriclia c) uscarea canalului cu me$e de vatd sau conuri de hArtie sterile uscate;
api-
cald determinali prln odonlometri€, reper p6nd la."ure efectuat trala_ se considerS o uscare corecli cdnd un con de hArtie cu 1-2 numere mai
mentul mecanic de canal. "-. mic decit calibrul celui mai gros instrument utilizat in lirgirea segmentului
Situatii mai frecvent int6lnite la probarea conulul: apical al canalului nu mai lasi dAre pe cauciucul de digd pudrat cu talc;
a) neadaptarea fest6 la calibrul po(iunii apicale a canalului - se rezolvd d) introducerea cimentului de sigilare pe canal, respectAnd urm6toarele
fie prin alegerea unui con de diametru- mal mare, fie prin scurtarea trephte
reguli:
a celui existent pdnd la oblinerea efectului urmdrit; ac Kerr tip burghiu, avAnd calibrul cu un numir
cr) alegerea unui mai
b) imposibilitatea propulsdrii conulul pe toattr lungimea de lucru a canalu_
mic decdl acul cel mai gros folosil la ldrgirea segmentului apical al canalu-
lui, in pofida alegerii unui con de acelagi calibru cu cet mai gros
instrument lui;
endodonlic utilizat in ldrgirea po(iunli apicare a canalului. p) inceperea depunerii cimentului in imediata vecindtate a constricliei api-
Motivele pot fi multiple, aclionAnd uneori gi conJugat
cale, printr-o cantitate minimS, transportatd pe vArful acului;
1. blocajul segmentului apical al canalului
frin aeir[usurile organominerale y) depunerea cimenlului pe peretii canalului prinlr-o migeare rapidd de
neindepirlate corespunzdtor in timpur tratameniurui mecanic;
rotalie a acului Kerr, in sens invers acelor de ceas;
2. nefolosirea inslrumentului endodotic de ldrgit, de acehgi calibru cu 6) cregterea lreptatS a inc{rciril acului, pe misurd ce se oblureazd seg-
conul, pe toald lungimea de lucru a canalului;
rnenlul mijlociu 9i cel coronar al canalului radicular;

220 221
 e) introducerea conului fn cenal, dupd urrniteiarele reguli:
a) incArcarea proalabild cu cinnent de sigilare;
p) propulsarea lent6 care s6 permitd refluerea excesului de ciment.
8.1,1.2. TEt-tNtoA oBTUn,ATtEt pHtN Mo0ELAREA INDIVIDUALA A CONULUT
lndicatie: canale rnai largi decdt cel mai gros con siandadizat de gutapercd
Timpl aperatorl:
a) rannolirea simultani prin incSlzire a mai rnultor conuri de gutaperci
groase linute impreun6 cu ponsa dentarfr in flaciri;
b) transformarea conurilor individuale, prin rulare sub preslune intre dou{
pldcute de sticl& stenile, ?ntr-o mas{ de gutaperc& unicd cat mai omogeni,
cu suprafata neted&u pe cere s6 nu ee mai observe goluri sau chiar ganluri
care s5 tr5deze conturul conurilor cornponenle inillale;
c) modelarea ruloului de gutaperca, (prin acelagi procedeu) intr-un con
de grosimo adecvatd calibrului canalulul;
d) ricirea ?n api a conului recenl modelat;
e) proba clinlco-radioloEicd a conului individualizal constd in verificarea
fixdrii corecta a aeestuia in canalul radicular, prin fricliune, care trebuie si
aibd loc ia o distanld de 1-2 mm de apexul radiologic.
€-rrqD
{8nE@|[8ustf,l
Fig. 49 - Modolarea
individualE a conului do
gutaporcS.
Fracti* ilot apare dcuii silualii *are reclanriie reaiuslalea c*nuirLl:
1. con prea sublire - nec,*sit6 ?r:d*p6rtarea succesivS, prin tatonare, n
ilrior Rlici porliuni de la vdrf;
2. coir prea gros - necesitd reiuarea rnanevrelor de ramolire prin lncilzire
gi rulare intre plAculete de slictb pffn* la oblinerca calibrului corespunzAttr"
prin reajustare, conul de gutaperc5 individualizat devine de lapl clin a*est
monrent un con princlpal (master); in utillzarea sa ulterioard (pentru obtu-
rarea canalului) se va pleca de la aeest principiu.
Pentru continuarea obturaliei de canal se irnpune aplicarea cu strictele a
tirnpilor de lucru corespunzdtori um'rdtoarelor doui tehnici de obturalie de
canal cu gutaperci:
l. condensare lateral& la rese;
2" condensare lateralS la cale{'
8.1.1.3. TEHNIfiA DE COMSH!SAITT L*TENALA LA Si€CE A GUTAPEHCII
Gutaperca se folosegte in cblurarea aanalelor radiculare de pesta 120
de ani. Tehnica de condensare laterald la rece urmdregte obturarea inire-
gului sistem endodontic de *anale cu gutapercS qi cirnent de slEilare, prin
umplerea progresivi a spa{iilor Eoala din juru! corru;lui principal (master) eu
conuri accesorii de calibru rnai nni*, condilnsate lateral pe peretii eanalului
radicular.
Conurile principale de gutaperc5 au un calibru standardizat ca gi inslru'
menlarul de canal, cOnform nsrmelor lSO, in timp ce conurile accesorii, ca-
tegorisite dupd grosime in extra fina, fine gi medii, au o form6 mull mai
conicizattr, fiind nestandardiaaie qi calibrul lor variind in funclie de {irma pro-
ducdtoare.
Manevra de eondensare laterald a ambeior tipuri de conuri se executA
cu instrumente endodontice speclaie, denurnil e spreadere, 9i este posibllS
datoritd compresibilitSlii cunoscute a gtltapercii.
Partea activi a spreaderelor are forma e*nicizath a unei sonde endodon-
tice, ?n timp ce mAnerul este asernfindtor Jie sondeior endodontice (hard
spreader), fie acelor Kerr (finger spreader)'
Fonna 9i calibrul spreaderelor corespund fonnei arnbelor lipuri de conuri
de gutapercd, standardizate gi nestandardizate.
Hand spreaderele au lungimea p*rtil active de circa 30 rnm gl se reco-
mandd pentru condensarea laterald a eonurlior accesorii nestandardizate de
gutaperc{ deoarece ac€stea, spre deosebire de conurile standardieale, se
apropie rnult mai mult de forma pdrlii aclive a instrumentului.
Finger spreaderele, imaginale cJe Luks sub forma unui sel de 4 instru-
menle cle diverse calibre, cu v&rful aseu{it, datoril5 dirnensiunii reduse, pra-
zintd urmdtoarele avantaio fala de hard spreadere:
- conferd operatorului o mare sensihi[itaie tactild;
* permit rotirea cu ugurinli a spraaderului in iurul axului s5u propriu in
ambele sensuri;
* permit ?ndepantarea cu u$urin{li din calral fdrd cjisl,)carea gulapercii.
 b) conurilor care nu opun o rezistenla certii, ci doar aproximalivti la inccr-
carea de propulsare dincolo de reper li se roleazd o foarle scurtii porliune
de la vdrf; aslfel, in cursul condensdrii, prin ugoara deplasare apicall, vor
realiza o' mai bund sigilare, evitind concomitent depdgirea constricliei api-
cale (Stock recomandd radiogralie de control in aceasli fazd, penlru un con-
trol perfect al procedurii);
c) dacA proba clinico-radiologic6 atesti pditrunderea conului pe toat6
lungimea de lucru stabilitd prin odontometrie, se procedeazd fie la scurtarea

I$ conului prin ldierea unui segment de 2 mm de la vdr{, cu foarfeca, fie la

inlocuirea sa printr-un con cu un numdr mai mare; ?n mod corespunzAtor,
conurile prea groase, pentru a atinge reperul apical doril, se inlocr.liesc prin
lalonare cu attele mai subliri.
'Observalle: individualizarea farrnei vdr{ului conului de gutapercd prln-
cipal prln tehnir,a ramolirii fn cloraform:
lndicalii:
- apex larg deschis;
Fig. 50 - Tehnica de condensare lateralA a Fig. 51 - lndividualizarea viirfului - portiunea apicald a canalului de formd neregulatd. Valoare - oblinerea
gutap€rc6i. conului de gutapercd prin ramolire unei etangeizdri corespunzdtoare a canalului cu condilia folosirii unui ciment
cu clorolorm de sigilare.
Timpi operatori:
Avantajele lehnicii: - alegerea, prin probd clinica-radiologicd, a unui con de gulapercd prin-
-asigura o sigilare superioara obturaliilor prin cimentarea unui monocon; cipal de calibru standardizat dupd tehnica cunoscutd, mai sus descrisd;
-succes clinic considerabil in limp. * ramolirea porliunii apicale de 2 mm a anului prin intrduerea sa intr-un
Dezavanlajul tehnicii este obturalie neomogeni (mdnunchi de conuri se- godeu cu clorofarm, timp da numai 3-4 secunde;
parlte slldns impach.etate prin.fricliunea asiguratd de cimentul de sigilare)
Tlmpll operatorl ai obturaliel de canat - umectarea perelilor canalului cu o solufle de lavaj endadontic pentru
1. loaleta canalului; evitarea ltplrii vArfulul conulul dupd ramolirea sa ln clorofarm;
2. uscarea canalului; - lntroducarea conulul ln canal pdnd la reperul apical, cu o apdsare
3. proba spreaderului in canalul lermd;
radi,cular- pornegte de la importanla
fundamentalS a certificdrii pilrunderii iipreaderuiui paha h reperut apical - menlinerea conului in pozila atinsd timp de mai multa secunde pen-
corect, pentru oblinerea unei sigildri de calitate a canalului. tru amprentarea porliunii aplcale a canalului;
*- pauzd de lucru obligatorio de 2-3 minute care, prin evaporarea sol-
Din aceasti perspectivi, devine necesari respectarea urmiloarelor reguli: fndepdrtarea conului din canal;
a) selectarea unui spreader de un asemenea calibru, care sd-i perilita
sd ajungi, de-a lungul conurui de gutapercd principar (master), pand la o ventulul (cloroformului), asigurd:
djslanle de 1-2 mm de constriclia apical6, pentru a se'?mbundtdii calitatea o relntdrirea vdrlului conului de gutapercd;
sigildrii; o refacerea stabilitdlii sale volumetrice dupd terminarea procesului da con-
b) reluarea lirgirii segmenlului apical al canalului, in caz de nereugitd, traclie a stratului de suprafald ramolit.
pentru a permite inlroducerea spreaderului p6ni la reperul apical coreci;
c) folosirea preferentiald a finger spreaderelor de c&lre incepdtori, de- - ln antinuare, timpii de lucru sunt identici celor din condensarea lale-
rald la reae convenlionald a gutapercii.
oarece prin presiunea laterald mult mai micd pe care acestea o deanoltd in
timpul-_condensirii gutapercii, comparativ cu hard spreaderele, se reduce 5) coafarea perelilor canalului cu cimenl de sigilare;
semnificativ gi pericolul unei fracturi radiculare. 6) coafarea conului cu ciment de sigilare gi inlroducerea $a ?n canal p6nd
Alegerea conului de gutapercd principal: la distanla deja arnintitS de 0,5-1 mm de oonstriclia apicatd.
a) trebuie sd fie cu un numir mai mare dec6t calibrul celui mai gros *ln cazul conurilor principale metalice se recomandfr
cregterea prealabila
instrument cu care s-a ldrgit canalul pe toatd lungimea de lucru, pentru a a porliuni extraradiculare la nivelul dorit penlru facilitarea indepeirtdrii sale,
se putea opri la introducerea in canal la o distantE de 0,s-1 mm de con- dupd terminarea condensarii laterale a conurilor auxiliare de Eutapercd in
striclia apicalS; jurul porliunii metalice intraradiculare.
 7) inlrorlucercn spreaderr"liui deja selectat in canai, ,"-o lulrriul conului
pecareildeplaseaziilateral,urmErindu.seoc6tmaimareapropierede
consrictia apicaE (ideai 1-2 mm) prinlr-o mi$care combinatd de ugoara
pre-
siune apicalS gi rotalie,
8) menlinerea spreaderului in pozilia finald atinsi timp de 15-30 secunde'
(Se urmiregte realizarea unei presiuni continue care sd invinEl elasticitatea
c.onului de gutapercd gi s5 permite, prin deformarea realizatd de conden-
sarea laterald, mularea acestuia pe peretele canalului)'
9) indepartarea spreaderului din canal prln migcSri reciproce de rota{ie
cu o amplitudine de 30-40"
10) introdueerea imediata a unui con auxiliar de gutapercS, cu varlui
coafal in cimenl de sigilare, de-a lungul conului principal, in spaliul parasit d-e
spreader (se recomand-a alegerea conurilor auxiliare de formd gi calibru cal
mai apropiate spreaderutui - calibrul poate fi eventual mai mic,1, penlru a
se introduce cu ugurinld in spaliul creat prin condensalga laterald).
11) reintroducerea spreaderului 9i condensarea laterala sirnultand a ambe-
lor conuri de gutaperc{, principal 5i auxiliar.
12) repetarea manevrelor descrise pentru conurile auxiliare p3n5 la com-
pleta oblurare a canalului, moment in care nu se mai poate inlroduce un
nou con auxiliar pe o distantd nrai mare de 2-3 mm'
13) indepdrtarea excesului de gutapercd prin seclionarea conurilor cu un
fuloar incdlzit la nivelul orificiilor de emergen!5 ale canalelor radiculare;
14) condensarea fenni finalA, verli-
cal5, a gutapercli la nivelul orificiului
canalului radicular cu ajutorul unui
pluggen
o ordinea recomandatd de Stock in
obturarea canalelor radiculare ar li
u_lmdtoarea:
- canaXele cu Probleme, aPoi cele
largi, accesibile;
- rnolarii superiori - meziovestibular,
distovestibular, Palatinal;
* molarii inferiori - meziovestibular,
Fig. 52 - indepArtarea_ excesului de guta' meziolingual, distal;
perca c in cazurile care necesitd o obtu-
ratie armatd se procedeazd in conti-
nuare la prepararea canalului penlru aplicarea pivotului, mergdndu-se cu
pen-
dezobturaiea gutapercii pdni la maximum 4 mm de constriclia apicali,
tru a nu periclila sigilarea.
15) indepSrtarea cimentului de sigilare la mononadiculari plnd la un nMel
situat imediat sub jonctiunea cementoadamantind, pentru evitarea coloririi
dintelui (a dentinei) de care pot li responsabile acesle materiale;
16) coafarea podelei carnerei pulpare cu ciment de sigilare la pluriradi-
culari gi condensarea la cald de gutapercd pesle stratul de. ciment pentru
sigilarel canalplor accesorii care fac legdtura cu zona furcaliei;
17) radiografie de conlrol;
18) aplicarea unei obturatii de bazd cu cimenl policarboxilai sau qu
ionomeri de sticl6 (prelerabile cimentului fosfat do zinc din punct de vedero
al adeziunii)
o obiectivul urmdril conslS in c6t mai.buna izolare a cimentului de sigi-
lare impotrpa microinfiltraliilor din mediul lichid bucal, principalul agent care
deterioreazd etangeitatea obturaliilor de canal.
19) obturatie coronare provizorie.
8..t..I.4. TEI-INICA DE CONDENSARE LATERAI..A I-I CII.O A GUTAPERCTI
Este consideratd o tehnicd de grani!5 intre condensarea lateralS la rece
gl condensarea verticald la cald a gutapercii, deoarece singura deosebire
esentiald fald de condensarea laterald la rece consld in incdlzirea spreaderu'
lui inaintea folosirii sale in canal.
Gutaperca deja intrOdusd in canal, ramolitd prin incdlzire, devine mull
mai u$or de condensat, favorizdnd obfinerea unei obluratii de canal cu o
densitaie qi omogenilate superioare'
S-a constatal c5 in condensarea lateralS la rece se realizeazd doar o
simpli alipire a unor mase izolate de gutaperci, prin laminarea conurilor
sub presiunea lateralS a spreaderului.
in schimb, in condensarea lateral5 la cald, datoritd ramoliri gutapercii, se
produce fuzionarea conurilor inlr-o masd uniaA, densA gi ornogen}, o ade-
v&rati obluralie de canal monolit.
Avantaie:
* proteclie mult mai eficientd impotriva microlnfiltrallilor de interfaf6 com-
parativ cu condensarea laterald la rece"
lndicatii:
- ameliorarea obturaliilor de canal cu gutapercf, efectuate prin conden'
sare laterald la rece care au o densitate insulicienl5 in cele doui treirni
coronare;
- ameliorarea obturaliilor neomogene de gulapercd, cu spalii vide, rea-
lizate prin condensare lateralS la rece,
Timpii operatori
Tehnica de obturalie a canalului radicular este asemdnatoare condensirii
laterale la rece, primii timpi operatori fiind chiar identici (inclusiv ulilizarea
tehnicii de individualizare a formei vAdului conului de gutapercd principal,
prin ramolirea sa Tn cloroform).
Diferenlierea apare de abia cAnd deja s-au plasat in canal cateva conuri
de gutapercd accesorii, moment in care in masa de gutapercd condensatii
lateral la rece se introduce un spreader incdlzit in scopul ramolirii ei.
Modalitdli de incdlzire a spreaderului:
-* in {lacdrd;
in sterilizatorul cu perle de slicl6;
* prin curenl electric (acumulator).
:27
 Tipuri de spreadere folosite prin incilzire: - presiune de condensare ugoard spre moderatA (evitarea tracturilor r&dl-
- identice cu eele destinale condens6rii lalerale la rece: culare, posibile uneori in condensirile la rece);
* prevAzule cu un condensator de c6ldurd (spreader cu bil6); - utilizarea plugger/spreaderului ?nciilzil Ia ramolirea gutapercii ca in tehni"
- bivalente, utilizabile atdt la cald, cit gi la rece; cum sunl cele electrice ca condqnsdrii verticale la eald(condensator termic);
(Endotec - incdlzine la 155"C ?n 12 secunde 9i rAcire imediatd). - posibilitatea continudrii ccndens6rii gutapercii ramolite cu pluggere sau
Manevrarea spreaderului incdlzit in canal urmiregle: spreadere convenlionale neincilzite, deoarece gulaperca rdmdne plasticii in
- migcarea continue combinatd, verticale 9i de rotalie; canal inci 10-15 secunde dupd ?ndepdrlarea plugger/spreaderului ?ncdlzit;
- evitarea aderdrii gutapercii ramolite de spreader, care ar conduce la - utilizarea aceluiagi plugger/spreader, prin ricirea sa rapidi, ca in tehni'
dislocarea acesteia din canal. ca condenslrii laterale la rece;
in continuare, timpil operatori sunt:
* indepdrtarea spreaderulul incdlzit din canal, inainte de a se rdci, printr-o - permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii
incomplete sau neomogene, prin refluidiflcarea gutapercii exact pfind la
migcare continud de rotatie; nivelul dorit;
*- condensarea lalerali a gutapercii cu spreaderul neincdlzit;
introducerea unui spreader neincilzil; - faciliteazfi dezobturarea canalelor obturate cu Eutaperci in vederea
reluirii tralamentulul endodontic sau preg6tirii pentru reconslituiri corono-
* indepdrtarea spreaderului neinc6lzil din canal; radiculare.
- inlroducerea unui con de gutapercd accesoriu in spatiul plr5sit de Dezavantaie:
in
spreaderul neincdlzit; - leziuni termice ale periodonfiului sau chiar ale osului alveolar cazul
- introducerea spreaderului incdlzit in canal 9i reluarea elapelor de lucru supraincdlzirii gutapercii prin activarea prelungitd (peste 20 secunde) a
descrise pdnA la completa obturare a canalului. butonului de conlrol al incdlzirii;
Tehnlea Endatec - frecvenla mai mare a obturatiilor cu depAgire comparativ cu cele din
Pomegte de la ideea realizirii obturaliei de canal prin condensarea simul- condensarea convenlionali la rece, in cazul nerespectdrii tehnicii corecte;
tani laterald 9i verticali la cald a gutapercii cu ajutorul unui instrument cu - consum mai mare de conuri de gutapercd comparativ cu tehnicile de
dublu rol, atAt- de spreader cAt 9i de plugger. Efectul scontat este o obtu- condensare convenlionale la rece.
ratie de canal tridirnensionald densi, omogenA 9i mai bine adaptatd la perelii Dtspozltlvul de conden$are laterali la cald Endotec
canalului comparaliv cu obturaliile rezultale prin condensarea convenlionald * simplu gl ergonomic;
la rece. - independenlA in manevrare, similari unui plugger incdlzit nr. convenlional;
Premize: - prevezul cu 2 plugger/spreadere interganlabile, nr. 30 9i 45 ISO;
ramolirea gutapercii in interiorul canalului; nr. 45 este in treimea medie coronar6
*- - spreader/pluggerul indicat 9i a
ulilizarea oricdror tipuri de conuri de gutapercd (prin densilatea 9i coni- canalelor; in canalele largi asiguri arnbele manevre de condensare, latera16
citatea mai pronunlale, conurile accesorii contribuie la condensare de mal gi verticali;
bund calitate);
.- pdslrarea conlrolului asupra gradului de incdlzire a gutapercii;
- posibilitatea atag5ril unui opritor ocluzal din silicon;
- posibilitatea precurbdrii plugger/spreaderelor, deci a utilizdrii gi pe canale
- pAstrarea controlului asupra temperaturii plugger/spreaderului. curbe;
*
Avantaje: incdlzirea electrici a plugger/spreaderelor, printr'un miniacumulator
* compatibild cu utilizarea cimenlurilor de sigilare; incorporat;
- adaptare superioari a gutapercii la perelii canalului, prin ramolire; maximi 155'C);
- calibrarea perfectd a incilzirii (temperaturaconstanld
- sigilare mai eficient5 a spaliului endodontic lald de tehnicile con' - incilzlre in 8-12 secunde, cu menlinerea a temperalurii de
ventionale la rece, asigur8nd o condensare optimd combinald, laterali 9i ver- lucru c6t timp este actival butonul de conlrol;
ticalS; * rScire rapidd, prin deconectarea circuitului electric din butonul de con-
* grad de omogenitate deosebiti a obturaliei; trol;
* densitate mai mare a obturatiei; Tlmpll de lucru:
- nu necesitE modificarea principiilor biomecanice unanim ac-cepiate de -proba clinico-radiologicd a conului de gutapercd principal (master);
lratament endodonlic; rcAnd stopul apical llpsegte se recomandd introducerea conului masler
- permite obturarea canalelor radiculare indiferent de tehnica tralamen- doar pdnd la 2 mm de limita apicali stabiliti prin odontometrie;
tului biomecanic (rnanuald, mecanici, endosonicd), cu conditia unei ldrgirl r procedeul de obturare este simllar tehnicii cunoscule, exceptdnd numfrrul
minime a calibrului plugqer/spreaderelor (nr. 30 gi nr. 45); mare al radiografiilor intermediare;

228 ??!\
 * a canalului cu ciment de sigilara;
coafarea parelilor po(iunll apicale
- inlroducerea conululprincipal ptn6 la r€porul stabilit de odontometrie;
tnceperea condensdrtl latarata @nvenlionale la rece cu spreadere ca-
-
librale convenlionale sau cu plugger/spreadorul neincdlzit Propriu, dupd mar'
carea prealabil{ a lungimil de lucru prinlr-un oPritor ocluzal de silicon;
* controlul radiotagic intdrmediar penlru verificarea adaptdrii apicale a
conului principal;
- declangarea incehirii plugger/spreaderului.
. ramolirea optim{ a conurilor de gutaperc{ necesila doar 6'15 secunde;
o evitaraa unei inc6lziri continue de pesle 20 de secunde, pasibilE de
consecinlele nefaste ate unor leziuni termlce asupra periodontiului 9i chiar a
0sului alveolar;
o eontrolul permanent al lemporaturii de ramolire a gutaPorcii, cheia
respectdrii stopului apical gi a evitirii supraincElzirii perelilor cEnalului radic-
ular.
- introducerea plugger/spreaderululincihit pe canal, de'a lungul conului
master;
* declangarea termocondensdrii prin exercilarea unei presiuni ugoare spre
moderate in sens apical, combinate cu o rnigcare simultand de rotatie;
Evitarea obturatiei de canal cu depdgire:
. respectarea regulilor general valabile in efectuarea oricdrui tralament
biomecanic de canal:
*- prepararea unui stop apical adewal;
evitarea l5rgirii constrictiei apicale;
- alegerea unul con masl€r adaplat corespunzdlor in po(iunea apicald
a canalului,
- controlul radiologic obligator dupfi prima manevrd de condensare la-
terald convenlionald la rece a conului masl6r, mai sus amlntit5,
r evitarea presiunilor verticale €xagerate spre a nu pislona materialul de
abturalie dincolo de apex;
r evitarea pdtrunderii plugger/spreaderulul la o dislanld mai micd de 2'4
rnm de constriclia apicald, deoarece gradul crescut de fluidificare al guta-
percii ar permite cu ugurin!5 depdqlrea apexului comparativ cu condensarea
la rece;
* coafarea completA a perelilor canalului radicular cu gulaperca plastifi'
atd;
- condensarea laterald convenfionalfi ad$ionald la rece cu un spr*ttr!*r
conven[ionat neinc&lz it;
* introducerea tn spatlul creat p@ canal a unar conuri de gutapered acc*
sorii;
* condensarea laterald la rece a conUrilor aCcesorii cu un spreadsr con'
venlional nefncdlzit;
- reintroducerea plugger/spreaderului inc{lzit pe canal cu o presiune
ugoari spre moderatS, imprimdndu-i-se o migcare in sens apical combinatd
cu una de rotatie;
- condensarea conurilor accesorii care fuzioneazd intr-o masd densd,
omogen{;
r pluger/spreaderul nu va mai ajunge pfini la acela?i reper apical intrucAt
po(iunea apicalH a canalului este deJa obturatd;
- relragerea plugger/spreaderului incdlzit (activat) din canal, dupd tehnl'
ca descrisS rnai sus;
completarea eondensdril laterale la rece cu spreadere conventionale;
*- introducerea altor conuri accesorii de gutaperc5 in canal in spaliul creat;
- repetarea procedeului de lermocondensare descris pdnd la completarea
obturaliei tridimensionale a porliunii mijlocii 9i coronare a canalului radicular;
- termocondensarea verticalS fina16:
r ramolirea obturaliei de canal . cu gutapercl prin plasarea plugger/
spreaderului incdlzit in centrul sdu;
* propulsarea plugger/spreaderului in sens apical printr-o migcare de
rotalie combinatd cu condensarea verticalS;
* retragerea plugger/spreaderului ?ncdlzit din canal;
conden*rea vertlcald llnald la rec€ cu un plugger convenlional
nelncdlzit de callbru adecvat.
8.1.1.5. TEHHICA DE CONDENSARE VEHTICALA I-A CAI.D A GUTAPEFCIT
Const6 in obturarea canalelor printr-o manevrd de condensare verlicaH,
aplicdnd o presiune suficient de mare pentru a forla gtrtaperca ramolitd prin
incihire sd pdtrundd in intregul sistem endodontic de canale, inclusiv in cele
laterale gi accesorii.
lntrodusi de Schilder in 1967 pe considerenlul cd ar promova o veri-
tabild obluratie de canal tridirnensionald, avand densilatea superioard obtu-
raliilor oblinute prin condensarea lateralS, in realitate reprezinti o varianti
rnodernizat5 a tehnicii mai vechi de oblurare segmenlarE, descrisi de
Coolidge (1950).
Condensarea verticalS a gutapercii se realizeazd cu ni91e instrurnenle de
canal denumite pluggere, asemdndtoare in mare sondelor endodonlice, de
car€ se deosebesc insd prin forma tegitb a v6rfulul p6(ii active, lungi de
circa 30 mm.
De relinut c6, spre deosebire de spreadere, pluggerele pot fi utilizale
atAt la manevrele de condensare verticalA cAt 9i la cele de condensare la-
lerali a gutapercii.
2n1
 Avantajele tehnicii: Flg. 59 - Tshnlca do
*tehnicd excelentrE; condensare verticald a
gutaporcei, la cald.
-obturalie omogend;
.Dezavantajele tehnicii:
- laborioas5;
- necesitd mult timp;
- reclarnh o lSrgire excesivi a canalului.
Premize preoperatorii:
a) proba conului de gutaPerci:
c conforrn aceslei tehnici conul principal trebuie si se blocheze, la propul-
sarea in canai, la o distanld de 2-3 mm de constrictia apicali (verificare
clin ico-radio graf icd) ;
o se seclioneazi cu foarfece vdrful conului principal (master) prin latonare,
pAnd se realizeazl criteriul urmdril.
b) proba pluggerului:
e pluggerul conferi trn efect maxim de condensare dacd extremitatea sa
platd activd conlacieazd o suprafal{ cAt mai intinsl de gutaperc[, lfuA a
exercita o presiune laterald directd asupra perelilor care sd favorizeze frac-
lura rid6cinii;
" seleclia unui set de 2-4 pluggere de calibre diverse, cu repere plasale
la inlervale de 5 mm pe partea activ6, care sd asigure ulilizarea lor corec- Tohnica condEnsiril voriicalo a
td in sectoarele de canal (apical, mediu 9i coronar) cdrora le corespund in Fig. 54 - gutapercei
cu cloroPerca
diametru.
Timpl aparatori:
- introducerea unei cantitdli minirne de ciment de sigilare in po(iunea
apicald a canalului;
- coafarEa conului principal cu cimenl de sigilare 9i propulsarea sa in
canal pdn5 se blocheazd, la 2-3 mm de constrlctia apicalS;
*- sec{ionarea conului cu un instrument incilzit, la baza orificiului de emer-
genld a canalului radicular;
* fluarea in canal a exlremitSlii ramolite a conului cu un plugger neincdl-
zit de calibru corespunzdtor treimii coronare a canalului; obturarea canalului, din setul selectal
- pe m6sur6 ce se completeaza
- intnoducerea unui spreader incdlzit in masa de gutaperci 9i fularea se folosesc pluggorele cu calibru din ca in ce mai mare'
materialuh.ri rarnolil rnai departe, spre apex, cu un plugger neincilzit de ca- ..iit:
libru adecvat;
llr 6
o variantS a condensdril verlicale !a cald se deosebegte prin faptul ca
li, se incepe condensarea Eulapercii din lreinrea coronard a canalului, deptasdn-
- repetarea manevrelor alternative de ramolire 9i condensare a gutapercii
du-se gulaperca prin fulare p8nd in zona apicalfi; o date realizat{ sigilarea
tsi:
,ir'llilti
pAnd la realizarea unei obturalii eompacte in portiunea apicald a canalului,
porliunii apicale, segmentul medlu 9i coronar al canalului sunl oblurate aido'
.:ij.ii:
utilizAndu-se doar materialul oferii de conul principal; ,,.,f

ma tehnicii conventionale;
- restul canalului, porliunile medie 9i coronard, se obtureazd prin addu' t,::'l*t
'lrtif,
* primii timpi, inclusiv sectionarea conului principal la ortficiul de emer-
garea succesivd de segrnenle de con de gutaperci de circa 3 mm (2-4 mm), !.];.:j.ii

av6nd un calibru asem6ndtor zonei respeclive a canalului; ':'; tlt:.

';i-*lil genld al canalului cu un lnstrument incdlzit sunl identici;
- urmeeEs
.fl, - condensarea in canal a porliunil ramolile a conului cu aju'
- ramolirea unui nou segment de con se face in canal, tol cu spreaderul
inc5lzil, de aqa manierd inedt acesta sd pStrundd 9i in masa de gutaperci torul unui plugger neincdhil;
cieja condensali pentru a asigura continuitatea obluraliei; ltt',1. * introducerea unui spreader incalzit la rogu p6 o distanli de 3-4 mm
- condensarea simulland a gutapercii segmenlului de con adiugat 9i a ,i.lii: in masa de gutapercd condensate din canal;
po(iunii de contact din masa care deja a obturat o parto din enal, cu un
plugger neincdlzit adecvat de calibru, ceea ce asigurd omogenilatea obturaliei;
:.ri!i:
,:a.jl: - fularea lmediat{ a masel de gutapercd ramolile inspre apex cu un
:,";t. plugger corespunzdtor neincdlzil;
tl,,{
..,:til
;..?,.
 -" repetarea ptocodurli pAnai la oblurareo tridlmensional& ei segrnentului
crrronar al canalului, moment in care restul canalulul este incd noobturat;
* indepdrlarea masei de gutapercd din centrut obturaliei segnrentulul coro- .,:t:
,:{i
nar cu ajutorul unul spreacler incdlzit la care aderi, pentru crearea acco- ,i$i
sului ?n r:elelatte doud treimi ale canalului, medie gl gpicald; TB!]

* coafarea perelilor canalulul cu un stral foarte sublire de gulaperci, prin Sl

.t
condensarea treptatd vefiicald 9i laterala a reslulul de material; ,if
.,J
- realiearea sigilErii apicale prin coni:lensarea restului de gutaperc6 I

t$
iqi!

ramoliti in canal pe o dlstanli cle 2-B mm; rind"

- obturarea treptal6 a restului canalului prln aceleagi manevre descrise .:,1.

.,iI
la tehnica convenlionalA a condenslril verticale;
. $e pornegto dlnspre apex, folosindu-se segmente de conuri de guta- -.1"
,il
percd avand lungimea de 2-3 mm gi calibrul corespunzdtor canalulu!, ramo- li
liie prln spreadere ?ncdlzile gi fulate cu pluggere neincElzito, firii a fi coalate
cu cimanl da slgllare;