Sunteți pe pagina 1din 11

27.

Clasificare terapeutica a patologiei pulpare

48. Extirparea vitala protocol operator


Indicatii:
- pulpite acute si cronice
- deschidererile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de trat indirect si direct
- hiperestezie si hipersensibilitate dentinara
- abraziuni dentare patologice
- pierderi mari de substanta dura dentare coronara prin carie simpla care impiedica prepararea unei cavitati
cu o froma de retentie satisfacatoare pentru materialul de obturatie
- fracturile dentare coronare care au deschis camera pulpara
- parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul 3
- in scopul realizarii unei coroane de substitutie
- luxatii dentare
- fracturi radiculare in prima si a 2-a treime a radacinii
Timpii operatori:
- anestezie prin infiltratie
- realizarea campului operator
- deschiderea camerei pulpare
- excizia si exereza pulpei coronare
- reperarea orificiilor canalelor radiculare
- extirparea pulpei radiculare
- masurarea lungimii canalelor radiculare
- trat mecanic al canalului radicular
- obturatia de canal
- obturatia definitiva a cavitatii

TEHNICA EXTIRPARII VITALE

1.Insensibilizarea pulpei dentare se ontine prin anestezie plexala sau tronculare periferica cu solutie de xilina
de 2% cu sau fara adrenalina. Pentru completarea anesteziei se poate recurge la instilarea uneori in camera pulpare
a unor anestezice de contact cum ar fi:sol de cocaina ,solutie de xilina, Dentocalmin si pistonarea lor cu un ac
Miller sau Kerr in canalul radicular.
2.Izolarea dintelui - cand usurarea accesului se realizeaza cu turbina intai realizam accesul si apoi izolarea
dintelui.Daca utilizam turatia obisnuita ,crearea accesului se face sub izolare. Dupa izolare atat dintele in cauza
cat si dintii vecini se badijoneaza cu alcool iodat.

3.Deschiderea camerei pulpare se face prin trepanarea la locul de electie in cazul dintilor indemni,sau se
usureaza accesul la camera pulpare prin prelungirea activitaii carioare catre locul de electie.
- In cazul cariilor aproximale, prelungirea procesului carios catre locul de electie se face cu freza cilindrica ,la
viteze conventionale.
- In cazul cariilor cervicale se indeparteaza in totalitate dentina alterata din procesul carios cu freza aferica,la
turatie normala,dupa care se obtureaza cavitatea cu ciment fosfat de zinc si eugenat de zinc.
Camera pulpara se abordeaza pe fata ocluzala dupa tehnica de trepanare a dintilor la locul de
electie.Deschiderea camerei pulpare se face in urmatorul fel:cu o freza sferica ,prin miscari de introducere si
scoatere activa se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare.Se schimba freza sferica cu o freza cilindrica
fara vf si prin miscari de-a lungul peretolor se indeparteaza in totalitate tavanul camerei pulpare.
Controlul deschiderii corecte a camerei pulpare se face cu sonda 17 sau 9-10 care se introduce in camera
pulpara si prin miscari de scoatere cu vf tinut perpendicular pe pereti,simtim daca trecerea intre peretii camerei
pulpare si ai cavitatii este continuasau vb sondei agata.Daca se agata inseamna ca a mai ramas o portiune din
tavan care trebuie indepartata cu o freza cilindrica. Dupa deschiderea corecta a camerei pulpare se indeparteaza
resturile se pulpa coronara cu ajutorul lingurilor BLACK bine ascutite.

4.Reperarea orificiilor canalelor radiculare - cu o sonda dentara se palpeaza podeaua camarei pulpare
evidentiindu-se orificiile canalelor radiculare

5.Extirparea pulpei radiculare - se efectueaza cu acele extractoare de nervi(tirre nerfs).Alegerea acului se face
in functie de diametrul canalului.
Pentru extirpare se procedeaza in felul urmator: acul extractor se introduce totdeauna pe cat posibil in canalul
radicular.Tendinta de a introduce acele in canal pornind de pe suprafetele laterale ale dintelui sunt sortite de la
bun inceput esecului,ele ducand de obicei la indoirea sau chiar ruperea acului.
Pentru a putea introduce acul in axul canalului este necesara sacrificarea de substanta dentara sanatoasa.
Acul de extirpare se introduce in canal pana intalnim o rezistenta.
Se retrage un milimetru pt a degaja vf ,dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360 de grade.Se retrage acul din
canal sprijinandu-l pe unul din dinti
Dupa scoaterea acului, pulpa dentare se prezinta in urm situati:
a) a fost indepartata in totalitate fiind infasurata pe ac
b) iese in totalitate ,atarnand de vf acului
c) pe acul extractor se observa numai fragmente de pulpa
d) pulpa nu a fost deloc extirpate

6.Masurarea lungimii canalului radicular in extirparea vitala se realizeaza clinic tinand cont de urm parametrii:
- lungimea medie a dintelui respectiv
- in zona apicala canalul prezinta o ingustare
- eventual compararea lungimii gasite clinic cu lungimea dintelui pe o radiografie
Practic se introduce acul kerr nr.1 sau 2 pana intampinam rezistenta.Se stabileste reper pe suprafat ocluzala
sau marginea incizala.Se retrage acul din canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta si daca avem o
radiografie si cu aceasta.

7.Tratamentul mecanic de canal - se realizeaza cu ajutorul acelor de canal destinate acestui scop. Scopul
tratamentului este de a largi canalele radiculare pt a efectua corect obturatia de canal
Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urm reguli:
- se face dintr-o data pe tot traiectul canalului
- se lucreza in conditii perfecte de asepsie
- nu se trepaneaza apexul,pastrandu-se un bont pulpar apical de 1-1,5 mm
Tratamentul mecanic se incepe cu ace kerr nr 1 cele mai subtiri ,cand canalele sunt stramte si cu ace kerr nr 2
in canale mai voluminoase.
Daca se lucreaza cu ace kerr se proceaza astfel: acul kerr nr 1 sau 2 se introduce in canal,prin usoare miscari
de propulsie si alunecare in lumenul canalului pana in apropierea apexului.
Apoi cu miscari energice de du-te vino,se racleaza peretii canalului pe toata lungimea.Cand acul kerr nr 1 sau
2 se misca liber de-a lungul canalului radicular se trece la folosirea acului 3,care se introduce pana in treimea
apicala si cu aceleasi miscari se continua largirea canalului.
Se recomanda ca dupa dupa folosirea a doua ace sa se introduca un ac extractor de nerv pt indepartarea
rumegusului rezultat din raclare.
Acul kerr nr 4 se introduce pana in treimea mijlocie,efectuandu-se aceleasi miscari.
Tratamentul se continua cu acele kerr nr 5 si nr 6 ,departandu-se din ce in ce de treimea apicala si medie,pana
ce obtinem un canal in forma de palnie alungita,ingustat spre apex,cu peretii regulati netezi fara asperitati sau
praguri.
Se revine apoi la acele kerr nr 1 si nr 2 pt a recontrola permeabiliatea pana la limita stabilita prin odontometrie.

8.Toaleta canalelor si tratamentul medicamentos


Dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalelor cu ajutorul meselor montatte pe ace
miller. Cu mesele se introduce intai apa oxigenata,care prin efervescenta indeparteaza urmerele de sange si
pulperea de dentina,spuma se indeparteaza cu mese imbibate in alcool,iar degresearea peretilor se face cu mese
imbibate in neofalina.
Uscarea canalelorse face cu mese sterile.
Dupa tratamentul mecanic avem de ales intre 2 posibiliati de continuare a tratamentului:
- obturatia de canal in aceeasi sedinta cu extirparea
- efectuarea unui tratament medicamentos si amanarea obturarii canalului pt sedinta urmatoare
Obturatia de canal in sedinta se realizeaza cand avem un canal uscat ,iar stadiul de inflamatie pulpare nu a
depasit pe cel de pulpita seroasa totala.
Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos in urm situatii:
- extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta partiala sau totala
- extirpare in pulpite cronice
- nu putem opri hemoragia pe canal
Tratamentul medicamentos se poate face cu solutie de eugenol,pudra de iodoform,solutie Walkoff sau alt
antiseptic sau pasta cu antibiotice.
Pansamentul se realizeaza prin introducerea in canal a meselor umectate in solutii antiseptice,iar
inchiderea se face cu material de obturatie provizorie.
In cazul in care obturarea canalului a fost amanata pe sedinta urmatoare:
- izolarea dintelui
- indepartarea materialului de obturatie provizorie cu un exacavator bucal sau cu o freza
- indepartarea meselor din calan cu ajutorul acelor extractoare de nervi
- toaleta canalelor cu mese cu apa oxigenata,alcool si uscarea lor cu mese sterile uscate
- obturarea canalului cu acul Lentulo
- se face controlul radiologic al obturatiei de canal
- obturatie coronara definitiva se realizeaza in sedinta a 3-a daca radiografia ne arata ca obstructia de canal
este corect efectuata.
56. Procedee de odontometrie clinica
Odontometria reprezinta determinarea lungimii de lucru a canalului radicular. Lungime de lucrur se stabileste
prin diferite metode, pana la nivelul jonctiunii cemento-dentianre in vederea prepararii canalului, prevenirea
traumatizarii pradontiului apical in timpul prepararii si obturarii canalului pana la constrictia apicala.
Metodele de masurare:
a) METODA CLINICA -este cea mai veche metoda folostia. Se traduce prin senzatia de stramtoare a
canalului, in timpul permeabilizarii canalului prin atingerea zonei de constrictie apicala. Se patrunde in
canal cu ace Kerr 10,15,20 alese dupa volumul canalului. Avansam cu acest ac in canal cu atentie, fara
miscari de presiune, pana simtim in varful acului o rezistenta datorita constrictiei apicale. Se stabileste pe
ac un punct de reper pe suprafata ocluzala la pluriradiculari sau cu pensa dentara cu care se scoate acul
din canal. Se scoate si se compara cu lungimea fixate pe imaginea radiologica si cu lungime medie
cunoscuta a canalului. Daca aceste date corepsund inseamna ca s-a stability correct lungimea canalului.
b) METODA CLINICO-RADIOLOGICA – pentru o determinare precisa s-a recurs la efectuarea
radiogragiei cu un ac pe canal. Pentru a obtine lungimea corecta a canalului, se scade din lungimea
masurata pe radiografie a acului din canal 1 mm, distanta ce corespunde erorii prin modul de expunere a
filmului. Se fixeaza stopper-ul la lungimea astfel stabilita si se executa o noua radiofrafie ce ne va arata
cu exactitate zona de constrictive apicala
Radiografia cu soda bimetalica Kuralt se face prin introducerea pe canal a unei sonde bimetalice,
compusa dintr-un ac cu inele mici dintr-un alt metal, dispuse la distante de 1 mm. Pe radiografia obtinuta
se citeste numarul segmentelor de opacitate diferita de la portiunea apicala la coroana. Adunam milimetrii
ce reprezinta fiecare segment si se stabileste lungimea de lucru.
c) METODA ELECTRONICA - se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un
instrument introdus in canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala.
Se impune: uscarea canalului; acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de
restaurare coronara; acul sa aibe diametrul corespunzator

57. Procedee de odontometrie radiologica


Exista mai multe tehnici pentru determinarea lungimii de lucru cu radiografii:
Radiografia cu ac pe canal - tehnica consta in efectuarea unei radiografii cu un ac introdus in canal, pana
in zona de constrictie apicala.stopul care este atasat acului fixeaza reperul coronar al acului.pentru a obtine
lungimea corecta de lucru se scade din lungimea de lucru masurata pe radiografie 1 mm, distanta ce corespunde
erorii prin modul

58. Obiectivele clinice (biologice si mecanice)ale largirii canalului radicular


Obiectivul principal consta in eliminarea, pe cat posibil complete a continutului organic al sistemului
canalicular, pulpa, tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului mineral
pathologic, pulpoliti sau diferiti calculi.
Aceasta preparare trebuie sa respecte structurile biologice periapicale si morfologia initiala a canalului.
Cerinte:
- necesitatea absoluta pentru orice preparative de a permite o curatare perfecta care conditioneaza
dezinfectareaintregului system canalicular
- respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de reparare ale
parodontiului apical
- desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia traiectoria canalului si
pentru a prevenii greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa ramane depasirea foramenului
apical
- respectarea structurilor anatomice aplicale permite stabilirea cu precizie a limitelor terminale ale
preparatiei: jonctiunea cement-dentinara , daca exista, este zona pana la care se face prepararea
- posibilitatea inchideriii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara opunere in forma a canalului in
mod artificial, exagerat.
Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicate a tratamentului.ea se realizeaza folosind ace tip pila,
burghiu si alte instrumente de canal manual, mecanice, sonice si ultrasonice

60. Mecanismul fracturarii instrumentarului rotativ din NiTi


Miscarea trebuie facuta du-te vino astfel incat efectul oboselii materialului va fi distribuit pe intreaga
lungime a instrumentului
Stresul de indoire este periculos si daca este foarte intes se pot fractura rapid. Se intampla in 3 situatii:
- in blocare conica
- cand varful este mai mare decat sectiunea canalului care trebuie largit
- cand operatorul exercita o presiune excesiva asupra piesei de mana
Fracturarea este direct asociata cu presiune excesive de torsiune(rasucire) si oboseala.
Oboseala este rezultatul unor presiuni repetate asupra instrumentului in timp ce se prepara un canal curbm
datorita flexiunii acestuia .oboseala metalica apare de obicei la suprafata unde apar defecte. Un esec se poate
intampla fara nici o avertizare

61. Odontometria si evaluarea semnificatiei clinic a masuratorii


Odontometria reprezinta determinarea lungimii canalului radicular. Lungimea de lucru se stabileste prin
diferite metode, pana la nivelul jonctiunii cemento-dentinare in vederea prepararii canalului, prevenirii
traumatizarii parodontiului apical in timpul prepararii si obturarii canalului pana la constrictia apicala.

62. Lungimea de lucru in largirea canalelor radiculare (cred – pag 136 carte Valeriu Cherlea)
Lungimea de lucru este data de radiografie. Diametrul instrumentului de patrundere initial este dat de
ingustimea canalului in regiunea apicala. Anumite criterii determina gradul de preparare al canalului. Aceste
cristerii sunt:
- eliminarea completa pulpei
- realizarea unei obturatii corecte de canal
Trebuie evitata o preparare foarte mare a canalului caci ea antreneaza o pierdere inutila de tesuturi, mareste
riscul perforatiilor, necesita folosirea instrumentelor de calibru mai mare incapabile sa sesizeze curburile
si deci susceptibile sa creeze cai false.

63. Determinarea calibrului constrictiei apicale


66. Strategii de baza ale largirii canalelor
Debridarea si instrumentarea canalelor radiculare are urmatoarele obiective:
- îndepărtarea pulpei radiculare
- crearea accesului pentru irigarea cu soluţii dezinfectante a întregului sistem endodontic
- crearea spaţiului necesar tratamentului medicamentos şi a obturaţiei de canal
- menţinerea integrităţii structurii radiculare
- instrumentarea canalelor radiculare poate fi realizată manual şi rotativ, conform mai multor tehnici
- indiferent de tehnica de instrumentare utilizată, cea mai adecvată formă finală obţinută în urma
- preparaţiei este ceaconică
- diametrul canalului radicular trebuie să fie în final minim la nivelul stopului apical şi maxim la
nivelul orificiului de emergenţă al canalului radicular
- îndepărtarea dentine radiculare trebuie realizată centric, fără deci a modifica anatomia iniţială a
canalului, curburile acestuia, diametrul constricţiei apicale şi lungimea de lucru stabilită iniţial
- instrumentarea canalelor radiculare trebuie obligatoriu însoţită de lavaje endodontice cu soluţii de
irigare, indiferent de tehnicile manuale sau rotative utilizate; în canalele radiculare trebuie să fie permanent
prezentă soluţia de lavaj pe tot timpul instrumentării
- tratamentul medicamentos se aplică în cadrul tehnicii de extirpare vitală în situaţia imposibilităţii realizării
obturaţiei de canal în aceeaşi şedinţă

67. Criterii urmarite in largirea apicala a canalelor radiculare


- la nivelul 1/3 apicale necesitatile tehnice de obturare a canalului impugn o largire de minim 25mm
- o largire radiculara mai mica de 25/100mm (nr.25) nu permite o obturatie de canal etansa
- perpararea 1/3 apicale se va face intr-o maniera foarte precisa respecantand traiectul canalicular anatomic
evitand depasirea apexului
- se vor folosii numai intstrumente manuale

68. Regulile de baza ale largirii canalelor radiculare


Tratamentul mecanic propriu-zis este excizia chirurgicala a peretilor dentinari radiculari pana la
indepartarea in totalitate a dentine infectate, pe toata lungimea canalului, pana la nivelul constrictiei apicale, astfel
incat preparatia sa corespunda metodei de obturatie aleasa.
Prepararea canalelor trebuie sa respecte urmatoarele reguli principale:
- Sa aiba forma conica, cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia aplicala. Aceasta forma permite
introducerea si refularea solutiilor pentru spalarea substantelor medicamentoase si a pastelor de obturatie
de canal
- Sa respecte aspectul initial al formei canalului. Aceasta impune respectarea curburii radiculare si
nedeplasarea prin prepararea foramenului apical, fapt care necestia acces direct in axul canalalelor
- Sa nu se desfinteze constricia apicala

71. Semnificatia si tehnica recapitularii in largirea manuala a canalelor (Castellucci vol 2 pag 482)
Tehnica recapitularii a fost introdusa de Schilder si era descrisa ca un concept essential in curatarea si
conformarea canlelor radiculare.
Se referea la reintrarea secventiala pe portiunea permeabilizata anterior. Acest lucru se poate realiza
folosind instrumente care au fost introduse anterior si care sunt mai mici ca marime fata de instrumentele folosite
anterior.
Reintrarea sau recapitularea elibereaza canalul radicular de resturile dentinare accumulate anterior din
cauza folosirii unui instrument taietor. Va asigura de asemenea in continuu creearea unei forme a preparatiei ceea
ce reprezinte de fapt scopul final.
Acest concept este unul care ar trebuie folosit mereu indifferent de metoda aleasa in timpul preparatiei.
Doar o folosire continua si minutioasa a acestui concept va duce la obtinerea rezultatelor dorite.

75. Tehnica de largire a canalelor prin evitarea curburii interne – abous rass
Metoda de largire prin evitarea curburilor interne a fost propusa de Abou Rass pentru prepararea canalelor
cube.
In practica aceasta tehnica ar trebui sa fie mereu utilizata pentru prepararea canalelor molarilor atat
superiori in special canalul MP cat si inferiori pe mezial, ale caror radacini prezinta mereu o concavitate buco-
linguala pe suprafata distala.
Consta in prepararea endodontica pe partea externa a curburii
Scopul este de a se lucre cat mai departe de zonele subtiri ale canalelor. In radacinile putin mai curbe
canalul este pozitionat central astfel grosimea vestibulo-linguala si mezi-distala are aproximativ aceeasi grosime.
Medicul trebuie sa actionize instrumentarul pe partea unde dentina are o grosime mai mare si este mai indepartata
de bifurcatie.

78. Enumerarea accidentelor ce pot aparea in urma tratamentelor chemomecanice de canal


- subinstrumentarea canalului
- suprainstrumentarea canalului
- canale conformate in C sau S
- Zipping (transformarea curburii apicale intr-o portiune dreapta)
- Transpozitie externa
- Stripping (fenestrare)
- Supraprepararea
- Subprepararea
- Fracturarea instrumentelor
- Praguri
- Perfoaratie radiculara
- Blocaje
- Perforarea podelei camerei pulpare

79. Hemoragia endodontica. Diagnostic (rezolvat cu tot cu tratament)


Cauzele unei hemoragii pot fi:
a) cauze generale
- hemofilie
- afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
- stari fiziologice congestive – menstruatia
In hemoragiile provocate de aceste cauze se va introduce in canalul radicular o masa de vata sterile
uscata sau umezita in eugenol si se va inchide etans cu un material de obturatie provizorie. Afectiunea
care conditioneaza hemoragia se trateaza ulterior pe cale generala.
b) cauze locale
- lezarea parodontiului marginal. Se va face hemostaza cu apa oxigenata, perhidrol sau chiar
cauterizarea superficiala cu acid tricloroacetic
- perfoarea podelei camerei pulpatre. Se obtine o oprire a sangerarii prin aplicarea pe zona respective
a unor bulete de vata umezite in solutii hemostatice sau chiar prin aplicarea de fragmente de bureti
coagulanti.
- Cai false radiculare – se amana obturarea canlului lasandu-se intre timp sub o inchidere etansa o
mesa de vata sterila uscata in canal
- Extirpare pulpara incompleta – se actiuneaza cu ace extractoare de nerv si ace de raclat canalul
pana se indeparteaza toate fragmentele pulpare odata cu acesta incetand si hemoragia.
-Traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic. Se va lasa in canal o mesa de
vata sterile uscata sub o obturatie provizorie.
80. Hemoragia endodontica. Tratament

83. Generarea clepsidrei in cursul tratamentului endodontic. Diagnostic


Clepsidra reprezinta iatrogenia cauzata de neprecurbarea acelor pentru canalele curbe. O frictiune
exagerata pe peretele intern al curburii in portiunea medie a canalului determina mutarea portiunii cea mai inguste
la cativa mm coronar de apex din cauza unei largiri excesive a portiunii apicale datorita fortelor exercitate pe
peretele extern al zonei apicale. Radiologic se observa aparitia unei forme de clepsydra apicala.

84. Generarea clepsidrei in cursul tratamentului endodontic. Tratament


Schimbarea LL astfel incat sa fie limita preparatiei noua zona de diamentru cat mai mic

88. Largirea iatrogena “in lacrima” a constrictiei apicale. Diagnostic (Vol 2 Castellucci p 424)
Reprezinta transportarea iatrogena a foramenului apical pe portiunea externa a radacinii prin formarea
unui apex de forma eliptica in lacrima.
Un foramen in lacrima este obtinut atunci cand se folosesc instrumente drepte si neprecurbate in canale
drepte. Toate instrumentele sunt flexibile dar cand se face trecerea de la un instrument mai mic la unul mai mare
flexibilitatea lor scade si memoria elastica se micsoareaza. Desi instrumentele se pot indoi au mereu tendinta de
a revenii la forma initiala.
Cand un instrument mic si drept este introdus intr-un canal curbat, el tinde sa urmareasca curbura canalului
datorita flexibilitatii lui dar, datorita memoriei elastic tinde sa se intoarca la formal lui initiala deci se se intinda
in timp ce se lucreaza cu el. Actiunea de indreptare se face atunci cand acul ia contact cu peretii canalului si nu
pe toata portiunea lui.
Acest lucru inseamna ca partile externe ale curburii mai apropiate de apex si partea interna a curburii din
portiune intermediara a canalului sunt instrumentate execesiv.
La apex, rezultatul unei asemenea instrumentari este data de o largire excentrica a foramenului apical care
va avea forma de lacrima sau eliptica. Partea mai ingusta apartine foramenului original in timp ce portiunea mai
larga tine de instrumentele cu care s-a lucrat. In 1/3 medie subtierea dentine poate marca locul care a dus la
existenta unei perforatii.

89. Largirea iatrogena “in lacrima” a constrictiei apicale. Tratament (Vol 2 Castellucci p 424)
Consecintele clinic ale aceste iatrogenii depinde ori de leziunile parodontale generale de instrumente (desi
in timpul tratamentului va exista o continua sangerare dintele va fi mereu dureror si canalul plin de exudat care
in mod inexplicabil va fi rezistent la diferite si repetate metode de tratament) ori din cauza unei forme neregulate
date foramenului apical.
Foramenul va fi greu de sigilat si va cauza scurgeri “inexplicabile” de material de obturatie dar si
gutaperca. Controlul apical al preparatiei nu va fi posibil.

90. Perforatia coroanei deasupra crestei osoase la creearea accesului. Diagnostic


91. Perforatia coroanei deasupra crestei osoase la creearea accesului. Tratament

98. Calea falsa radiculara in 1/3 coronara. Diagnostic


Cauze:
- -oratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor
- folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor
- insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand alta directie decat cea
endocanaliculara
- existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de 20) care,in loc sa urmeze
traseul endocanlicular curb,patrund drept in masa dentinara,creand o cale falsa
- folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea de cai false radiculare
Semne clinice:
- pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu corespunde cu lungime medie
a radacinii
- aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit

99. Calea falsa radiculara in 1/3 coronara. Tratament


Tratament(depinde de localizarea caii false):
- pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incerca,dupa o hemostaza
corecta,obturarea cu cement ionomer de sticla cu ajutorul acului lentulo
- pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditiile topografice pemit,rezectie
apicala.
- de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge la una dintre intreventiile
chirurgicale:
- amputatie radiculara
- extractie cu replantare
- de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie

106. Largirea traumatica a apexului (trepanare). Diagnostic


107. Largirea traumatica a apexului (trepanare). Tratament

108. Inspectia canalelor radiculare


Inspectia canalelor radiculare se face cu ace Kerr Pila de dimensiuni mici sau ace tip Miller. Apare
sangerarea de la nivelul tesutului vascular, din tesutul granulomatos sau de la tesutul pulpar subiacent. Cu cat
distructia pulpei este mai avansata cu atat sangerarea este mai redusa. Deasemenea poate apare si sensibilitate
dureroasa.
 La dintii pluriradiculari poate exista o pluripatologie pulpara cu grade diferite de afectare a pulpei
radiculare din diferite canale.
 Pot exista situatii in care sa exista o PCD (pulpita cronica deschisa) ulceroasa pe toate canalele sau pe
unul din canale sa existe o gangrena pulpara – in acest caz vorbim despre gangrena pulpara partiala.
Tratamentul endodontic se face pentru afectiunea cea mai grava
 De obicei papila gingivala este inflamata – datorita marginilor anfractoase date de procesul carios,
leziuni date de traumatismul alimentar. Pot exista si leziuni pe mucoasa jugala date de marginile
anfractoase ale procesului carios
 Percutia in ax este negativa
 Testele de vitalitate – in functie de gradul de evolutie al PCD exista grade diferite de sensibilitate

Simptomatologie subiectiva:
- este posibil sa apara o simptomatologie de PAST atunci cand camera pulpara se obstrueaza cu
alimente si este inca prezent suficient tesut pulpar
- durerile sunt mai mici, pot sa apara spontan
- simptomatologia dispare odata cu indepartarea resturilor alimentare
128. Valoarea diagnostica a testului de vitalitate la dulce
Testul de vitalitate chimic la dulce consta in aplicarea unor substante dulci la nivelul suprafetei tesutului
dur dentar in functie de concentratia acestor substante clinicianul putand obtine diferite raspunsuri din partea
organului pulpar.
a) in cazul unei pulpe normale se obtine o sensibilitate tranzitorie, redusa ca intensitae la excitantii dulci.
Dispare dupa indepartarea excitantului
b) in cazul unuei PULPITE REVERSIBILE pacientul resimte discomfort la dulce care dispare in cateva
secunde de la incetarea actiunii excitantului
c) in cazul unei PULPITE IREVERSIBILE simptomatice, la aplicarea excitantului dulce pacientul poate
resimti o durere de intensitate crescuta, persistenta mult mai mult timp dupa indepartarea excitantului
d) cand organul pulpare nu raspunde la aplicarea excitantului dulce poate indruma clinicianul spre existenta
unei forme de PULPITE ASIMPTOMATICE, NECROZA PULPARA alaturi de alte deste aditionale
e) in cazul unei AMPUTATII VITALE PARTIALE se poate obtine un raspuns intarziat
f) testul ne poate indica si o HIPERSENSIBILITATE SAU HIPERESTEZIE DENTINARA in procesele
carioase profunde

130. Valoarea diagnostica a percutiei vertical (cred – carte Valeriu Cherlea pag 8)
Testul percutiei poate releva, daca inflatia a atins ligamentul parodontal.
Testul se face utilizand un maner de sonda dentara iar forta de percutie trebuie sa fie moderata,
sufficienta pentru a permite pacientului sa discearna diferetna dintre un dinte sanatos si un dinte cu ligament
alveolodentar inflamat. Percutia trebuie inceputa intai cu dintii vecini considerati sanatosi apoi dintele causal
trebuie intercalat si continuata cu alti dinti sanatosi.
Un raspuns pozitiv la percutie indica o inflatie ligamentara ce poate avea diferite etiologii:
- dintii au suferit un tratament orthodontic prea rapid
- o restaurare in supraocluzie, provocand o trauma ocluzala
- un abces parodontal
- parodontie apicale acute
- parodontite apicale subacute
- PULPITE TOTALE
- Luxatii ale dintilor
- Fracturi coronare sau radicualre

131. Semnificatia diagnostica a durerii spontane in pulpopatii


In actul diagnostic semnificatia durerii are o importanta deosebita deoarece debutul
acesteia(spontan/provocat) si aspectul sau poate avea uneori o oarecare specificitate in functie de marea
varietate a formelor de inflamatie pulpara.
Tinand cont de aceste aspect, clinicianul poate schita si prevede/anticipa un diagnostic prezumtiv in
functie de caracterul spontan al durerii in diversele forme de pulpotatii:
a) in HIPEREMIA PREINFLAMATORIE – durerea nu prezinta acest character spontan, cee ace atrage
atentia pacientului fiind durerea provocata de excitatiile termice sau chimice (in special dulce)
b) in PULPITA ACUTA SEROASA PARIALA – durerea poate in egala masura sa imbrace aspectul
spontan sau provocat
c) in PULPITA ACUTA SEROASA TOTALA este posibil ca durerea sa apara spontan, fara o cazua
aparenta putand avea fie character progresiv fie unul brutal
d) in PULPITA ACUTA PURULENTA PARTIALA durerea apare in crize spontane mai ales noaptea
e) in PULPITE ACUTE PURULENTE TOTALE – poate fi resimtita durerea spontan
132. Semnificatia diagnostica a durerii iradiate in pulpopatii
133. Semnificatia diagnostica a durerii provocate in pulpopatii
134. Semnificatia diagnostica a efectului benefic al unui tratament calmant
135. Semnele clinic de agravare a unei inflamatii pulpare acute

TRATAMENT FRACTURARE INSTRUMENTE ENDO IN CANAL


Extragerea fragmentului rupt

1. Dacă instrumentul (ac Kerr sau ac Lentullo) proemină în camera pulpară – îndepărtare cu o pensă
subțire; brațele pensei se insinuează cuprinzând fragmentul de ac sub nivelul extremităților sale libere
(extragere dintr-o singură mișcare, vertical)
2. Dacă fragmentul rupt se află în porțiunea proxim. a canalului, dar nu proemină în camera pulpară:
lărgire canal în jurul său (freze sferice) până ce aculpoate fi apucat cu o pensă foarte subțire.
3. Dacă fragmentul rupt nu este puternic fixat: extras cu ace tire-nerfs
4. Dacă acul Lentullo s-a rupt în 1/3 coronare a canalului și nu poate fi extras, se poate lăsa pe pe canal
dacă este sterilși dacă se poate face tratament mecanic și obturarea canalului, pe lângă fragmentul
obturat până la apex.
5. Dacă fragmentul rupt este situat în porțiunea mijlocie a canalului
 Mijloace chimice: dizolvă fragmentul sau îl fac friabil sau lărgesc canalul prin decalcifiere
 Rezecția apicală cu obturarea retrogradă

6. Dacă fragmentul rupt este situat apical


 Rezecție apicală
 Radiculotomie
 Extracție asociată cu replantare

TRATAMENT PRAGURI
- Reluarea tratamentului mecanic cu ace mai subtiri care pot eventual sa patrunda pe traseul canalului
dincolo de prag si prin miscari de razuire cu multa grija si perseverenta se poate desfinta
- Se pot folosi In unele cazuri si substante chimice permeabilizante, acizi, baze chelatori

TRATAMENT – CAI FALSE RADICULARE


Depinde de localizare:
- Cai false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incerca dupa o hemostaza corecta
obturarea cu CIS cu ajutorul unui ac lentullo
- Pentru caile false din regiunea apicala se poate incerca la dintii la care conditiile topografice permit,
rezectie apicala
- Indifferent de localizare se poate recurge la:
o Amputatie radiculara
o Extractive sau replantare