HEPATITELE VIRALE (HV)

1. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la HBV:

a. Anti-HBs indică o infecţie cronică

b. Ag HBs este marker al infecţiilor acute sau cronice
c. Atg HBc este primul care apare în HBV
d. Atg HBe este marker al replicării virale
e. Anti HDV asociaţi cu HBV indică vindecarea

2. HCV este caracterizată prin

a. Transmiterea sexuală este cea mai frecventă

b. Cea mai frecventă cauză a hepatitelor post-tarnsfuzionale
c. Cronicizează foarte frecvent în coinfecţia cu HDV
d. Formele cronice induc ciroza
e. Beneficiază de imunoprofilaxie activă

3. HVA este caracterizată prin:

a. Este cu transmitere parenterală

b. Nu cronicizează
c. Nu dă forme fulminante
d. Este boală auto-limitantă
e. Este vaccinabilă

4. Care afirmaţii sunt corelate cu HEV

a. Are potenţial evolutiv grav la gravide

b. Este asemănătoare cu HVA
c. Transmiterea este fecal-orală
d. Până la descrierea virusului E a făcut parte din hepatitele non-A non-B
e. Cronicizează frecvent

5. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la diagnosticul HDV

a. Nu poate fi luat în consideraţie decât în prezenţa Ag HBs

b. Este confirmat de prezenţa anti-HBs
c. În formele cronice anti-HDV sunt în concentraţii mari şi constante
d. Confecţia este definită prin asocierea cu purtătorii cronici de Ag HBs
e. Concentraţii mici dar crescânde de anti-HDV definesc o infecţie acută

6. Ce măsuri terapeutice sunt recomandate în HV

a. Transfuzii
b. Transplant hepatic în formele grave
c. Vit. K în insufcienţele hepatice cu concentraţii scăzute dee protormbină
d. Cortizon în HDV
e. Monitorizarea formelor cu potenţial fulminant

7. Care afirmaţii se corelează cu HBV

a. Apariţia anti-HBs defineşte vindecarea
b. Anti-HBc de tip IgM sunt utilizaţi în diagnosticul formei acute
c. Apariţia anti-HBe semnifică încetarea multiplicării virale
d. Ag HBe apare precoce în ser
e. Formele cronice sunt definite de menţinerea Ag HBs >2 luni în ser

8. Care simptome pot marca debutul unei HV

a. Sindromul Gianotti
b. Urinile hipercrome
c. Poliartralgiile
d. Ascita
e. Masca hepatică

9. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la HDV

a. Se manifestă doar ca şi coinfecţie sau suprainfecţie

b. Agravează evoluţia unei HBV
c. Se manifestă cu forme clinice mai uşoare când nu se asociază cu alte tipuri de hepatită
d. HDV face parte din hepatitele cu transmitere parenterală
e. Favorizează cronicizarea unei HCV

11. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la profilaxia hepatitei virale B:

a. Măsuri de protecţie universală

b. Vaccinarea este obligatorie pentr noi născuţi şi recomandată populaţiilor cu rsc (personal medical).
c. Contacţii pot fi protejaţi cu imunoglobuline specifice
d. Antibioprofilaxie
e. Seroprofilaxie

INFECŢIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE

1. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la etiologia infecţiei HIV

a. HIV este un retrovirus

b. Există două serotipuri (HIV-1 şi HIV-2)
c. În ciclul viral intervine reverstranscriptaza
d. Virusul aparţine familiei herpes virusurilor
e. HIV-1 cuprinde 9 subtipuri genotipice

2. Care căi de transmitere sunt posibile în HIV

a. Saliva
b. Transfuziile de sânge
c. Sexual
d. Perinatal
e. Aerian

3. Ce este reverstranscriptaza
a. Enzimă implicată în metabolisnul proteic viral
b. Reverstranscriptaza înlesneşte copierea genomului ARN viral în AND-ul gazdă
c. Enzimă bacteriană
d. Enzimă care poate fi inactivată prin anti-virale
e. Este un inhibior proteic

4. Ce caracterizează perioada simptomatică în infecţia HIV

a. Simptome cauzate direct de virusul HIV

b. Infecţii cu germeni virulenţi care nu au nevoie de imunodepresii severe pentru exprimare clinică
c. Simptome cauzate de infecţiilor oportuniste
d. Simptome cauzate de neoplazii
e. O scădere a limfocitelor B

5. Care valori ale limfocitelor CD4+ sunt corelate cu infecţia HIV

a. >600/ml
b. <800
c. <500
d. <400
e. <50

6. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la răspunsul imunologic al gazdei în infecţia HIV

a. Este viguros şi prompt, atât umoral cât şi celular şi el se corelează cu scăderea brutală a viremiei
iniţiale
b. Este absent, ceea ce explică evoluţia bolii
c. Progresia infecţiei HIV în ciuda răspunsului imun este un paradox central în patogenia infecţiei HIV
d. Imunitatea umorală este tardivă şi ineficientă
e. Evoluţia bolii se corelează cu scăderea imunoglobulinelor tip G

7. Ce caracterizează limfadenopatia din infecţia HIV

a. Durează minim 6 luni

b. Ganglioni sunt simetrici, mobili nedureroşi, de 0,5-2 cm
c. Este localizată mai ales inghinal
d. Localizarea tipică este: cervical, submandibular, axilar
e. Apare în stadiul simptomatic

8. Ce caracterizează infecţia HIV primară

a. Febra
b. Infecţiile cu M. avium
c. Sindrom mononucleozic
d. Meningita
e. Limfoame

9. Ce caracterizează wasting sindrom

a. Tuse de 3 luni
b. Scădere ponderală > 10%
c. Febră > 38,3°C
d. Diaree
e. Limfadenopatie de cel puţin 6 luni

10. Ce implicaţii are seroconversia în infecţia HIV

a. Dispariţia simptomelor acute

b. Scăderea limfocitelor CD4
c. Scăderea accentuată a copiilor de HIV-ARN din ser
d. Apariţia infecţiilor oportuniste
e. Face posibil diagnosticul serologic

11. Care afirmaţii sunt adevărate despre sarcomul Kaposi

a. Este asocit cu infecţia HIV primară

b. Se manifestă ca noduli sau plăci eritematoase tegumentare
c. Este un limfom malign asociat cu infecţia HIV simptomatică
d. Boala este numai viscerală
e. Este asociat cu infecţia cu herpes virus uman 8

12. Ce elemente sunt asociate cu infecţia HIV stadiul A2

a. Infecţii uşoare
b. Bolnavul este asimptomatic
c. Infecţie HIV primară
d. Limfadenomegalie
e. Limfocite CD4 < 499 >200/ml

13. Un bolnav HIV pozitiv care este diagnosticat cu pneumonie recurentă cu P. carini şi limfocite CD4 =
220/ml este în stadiul

a. A3
b. B2
c. B3
d. C2
e. C3

14. Care boli sunt indicatoare definiţiei de caz în infecţia HIV stadiul AIDS

a. Pneumonia cu P. carini
b. Toxoplasmoza
c. Carcinomul hepatic
d. Pneumonia pneumococică
e. Limfoame non-Hodgkin

15. Diagnosticul în HIV se confirmă

a. O singură probă ELISA pozitivă

b. O singură probă western blot pozitivă
c. După detectarea anticorpilor p24
d. Două probe ELISA pozitive şi o probă western blot pozitivă
e. Printr-o probă PCR pozitivă pentru ADN viral

16. PCR cantitativ pentru numărul de copii ARN viral HIV este utilizat pentru

a. Diagnosticul infecţiilor oportuniste

b. Îniţierea tratamentului cu antiretroviralelor
c. Prognostic
d. Monitorizarea terapiei antiretrovirale
e. Stadializarea bolii

17. Care sunt indicaţiile începerii tratamentului cu antiretrovirale în infecţia HIV

a. Când se confirmă serologic infecţia

b. Cât mai precoce indiferent de statusul imunologic
c. CD4 >50/ml
d. CD4 < 500/ml
e. Încărcătura virală > 5000 copii/ml

18. Cum se monitorizează terapia cu antiretrovirale în infecţia HIV

a. Titrul de anticorpi anti-HIV

b. Numărul de CD4
c. Numărul de CD8
d. Încărcătura virală măsurată prin număr de copii ARN-HIV în ser
e. Apariţia infecţiilor oportuniste

19. Ce măsuri profilactice se iau după expunere la HIV

a. Test HIV imediat pentru a exclude o infecţie anterioară

b. Test HIV la 6 săptămâni, 3 luni, 6 luni
c. Vaccinare
d. Chimioprofilaxie
e. Imunoglobuline specifice

20. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la tratamentul antiretroviral în infecţia HIV

a. Este curativ
b. Se începe cu cel puţin trei droguri
c. Se monitorizează prin încărcătura virală şi numărul absolut de limfocite CD4
d. Este uşor suportat de bolnav
Apare rezistenţă la droguri

GRIPA
1. Ce consecinţe are antigenic shift în gripă:

a. Determină forme grave de boală

b. Se asociază cu miocadrdita
c. Determină manifestări pandemice la intervale de 10-20 de ani
d. Impune schimbarea tipului de vaccin folosit până în acel moment
e. Induce manifestări sporadice
2. Care tip de formulăre/ formulări este/sunt corecte în descrierea unui virus gripal:

a. Hong Gong/A/ H1N

b. B/URSS/N1
c. B1/Atlanta/67/NH
d. A/ Praga/89 H1N2
e. D/Paris/78 N2H2

3. Ce indicaţii are vaccinarea antigripală:

a. Este în calendarul vaccinărilor obligatorii

b. La bolnavi cu BPCO
c. La contacţii de gripă
d. La călătorii în zonele cu endemie permanentă
e. La personalul medical

4. Care complicaţii sunt specifice gripei:

a. Flebita
b. Miocardita
c. Sindromul Guillen Barré
d. Encefalita
e. Miozita

5. Ce mijloace sunt utile în profilaxia gripei

a. Aciclovirul
b. Amantadina
c. Aspirina
d. Vaccinarea
e. Antibioticele

6. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la vaccinarea antigripală:

a. Vaccinul se prepară bazându-se pe studii de anticipaţie a circulaţiei virusurilor

b. Se administrează odată cu declararea epidemiei
c. Se administrează la grupe de risc
d. Protejează toată viaţa
e. Perioada optimă de administrare este ianuarie-februarie

7. Antigenic drift se referă la:

a. Virusurile gripale
b. Modificări minore ale antigenelor H şi N
c. Modificări genetice majore ale unor tipuri de viruşi
d. Un fenomen care poate determina endemii prin apariţia unor antigene modificate virale ce nu mai
sunt recunoscute de anticorpi
e. Un fenomen care induce rezistenţă la amantadină

8. Care afirmaţii sunt adevărte referitoare la vindecare în gripă:

a. Se produce după 5-7 zile în formele necomplicate
b. Se produce după apariţia anticorpilor protectori
c. Interferonul este un factor favorizant al vindecării
d. Există forme oligosiptomatice cu vindecare rapidă
e. Amantadina grăbeşte vindecarea

VARICELA
1. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la varicelă

a. Varicela şi zona zoster au cauză comună

b. Zona zoster precede varicela
c. Virusul poate fi izolat din veziculele variceloase
d. La baza leziunilor din varicelă pot fi puse în evidenţă celule gigante
e. Virusul varicelos poate induce leucemii

2. Ce elemente sunt caracteristice leziunilor din varicelă

a. Polimorfism
b. Apar şi pe mucoase
c. Între leziuni tegumentele sunt eritematoase
d. Sunt pruriginoase
e. Sunt centrifuge

3. Cum explicaţi polimorfismul leziunilor din varicelă

a. Implicarea hipersensibilităţii
b. Erupţia apare în valuri succesive la cătava zile interval
c. Unele leziuni nu evoluează până la stadiul de crustă
d. Suprainfecţiile dau caracterul polimorf
e. Asocierea cu alte virusuri

4. Varicela la gazdele imunocompromise

a. Evoluează atipic
b. Complicaţiile sunt mai ales post-infecţioase
c. Leziunile sunt mai dese şi durează mai mult
d. Se recomandă vaccinarea imediat după apariţia leziunilor
e. Se recomandă aciclovir

5. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la pneumonia variceloasă

a. Este bacteriană
b. Apare la câteva zile de la debutul erupţiei
c. Este mai frecventă la imunodeprimaţi
d. Are aspect radiologic de opacităţi discrete pe ambele arii pulmonare
e. Abcedează rapid

6. Ce complicaţii sunt posibile în varicelă

a. Encefalita herpetică
b. Encefalita cerebeloasă
c. Meningite
d. Pneumonii
e. Miocardite

7. Ca particularităţi are varicela la gravide

a. Este mai gravă

b. Are efecte teratogene
c. Se recomandă vaccinarea
d. Se recomandă vaccinarea noului născut imediat după naştere
e. Risc de varicelă congenitală

8. Ce recomandări terapeutice sunt valabile în varicelă

a. Combaterea febrei cu aspirină

b. Acyclovir la bolnavi imunocompromişi
c. Igiena leziunilor
d. Tratament de susţinere în formele grave sau complicate
e. Rifampicină

9. Ce măsuri de profilaxie se recomandă în varicelă

a. Izolarea bolnavilor
b. Imunoglobuline specifice la imunocompromişi contacţi de varicelă
c. Vaccinare nou născuţilor din mame care au făcut varicela în ultimele 5 zile de sarcină
d. Imunoglobuline la gravidă contact cu varicelă
e. Vaccin la imunocompromişi

10. Ce caracterizează varicela

a. Leziunile monomorfe
b. Localizarea leziunilor mai ales la periferie
c. Semnul Koplik
d. Lipsa leziunilor din pielea capului
e. Eritemul pomeţilor cu paloare peri-oro-nazală
f. RUJEOLA
1. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la epidemiologia rujeolei
a. Singura gazdă este omul.
b. În zonele nevaccinate boala evoluează epidemic
c. Este una din cele mai conatgioase boli
d. Boala este mai gravă la adulţi şi gravide
e. Sursele de infecţie sunt bolnavii şi purtătorii cronici

2. În rujeolă imunitatea:

a. Este durabilă toată viaţa

b. Este specifică de serotip
c. Este indusă numai de vaccinul viu
d. Nu protejează faţă de tulpinile sălbatice
e. Este încrucişată cu virusul rubeolic
3. Care etape sunt specifice patogeniei în rujeolă

a. Invazia epiteliului respirator

b. Acivarea imunităţii celulare în conavalescenţă
c. Apariţia erupţiei coincide cu apariţia anticorpilor protectori
d. Manifestările cutaneo-mucoase sunt manifestări de hipersensibilitate
e. În convalescenţă survine o depresie a imunităţii mediate celular

4. Ce simptome sunt întâlnite în rujeolă

a. Febră
b. Hiperemie conjunctivală
c. Senzaţie de mucoasă nazală uscată
d. Tuse
e. Hiperlăcrimare

5. Ce este semnul Koplik

a. Patognomonic pentru gripă

b. Sindrom neurologic
c. Micropapule albicioase pe mucoasa jugală în dreptul molarului ll
d. Face parte din tabloul clinic al rujeolei
e. Întălnit în meningită

6. Care elemente caracterizează rujeola

a. Apare iniţial pe faţă

b. Se răspâdeşte rapid
c. Are caracter maculo papular
d. Este veziculoasă
e. Este pe fond eritematos difuz

7. Rujeola la gravidă
a. Este gravă
b. Este oligosimptomatică
c. Teratogenă
d. Induce rujeola congenitală
e. Impune vaccinarea

8. Tratamentul în rujeolă

a. Vitamina D
b. Vitamina B
c. Vitamina A
d. Calciu
e. Antibiotic în suprainfecţii

9. Complicaţiile din rujeolă

a. Encefalita
b. PESS
c. Pneumonia
d. Otita
e. Corio-retinita

10. Imunoprofilaxia în rujeolă

a. Vaccin viu atenuat

b. Vaccin anti-toxinic
c. Vaccin mixt, antitoxic, anticorpuscular
d. Imunoglobuline la contacţi cu risc
e. Antibiotice pentru profilaxia suprainfecţiilor
f. RUBEOLA
1. Care este sursa de infecţie în rubeolă

a. Bolnavul acut
b. Gravidele care au făcut rubeola în copilărie
c. Nou născutul cu rubeolă congenitală
d. Bolnavii cu forme oligosiptomatice
e. Personalul recent vaccinat

2. Ce caracterizează erupţia din rubeolă

a. Apare iniţial pe extremităţi

b. Este maculoasă
c. Este pruriginoasă
d. Se extinde rapid
e. Dispare în căteva zile

2. bis.Ce caracterizează adenomegalia din rubeolă

a. Interesează ganglionii inghinali

b. Durează câteva săptămâni
c. Afectează ganglionii postero-auriculari
d. Afectează ganglionii retroocipitali
e. Afectează ganglionii retroclaviculari

3. Ce semne sunt întâlnite în rubeolă

a. Adenomegalie
b. Splenomegalie
c. Asimetrie facială
d. Erupţie
e. Angină pultacee

4. Ce complicaţii apar în rubeolă

a. Encefalita
b. Suprainfecţii bacteriene
c. Artrita
d. Trombocitopenia
e. Limfom Burkitt

5. Care sunt efectele posibile ale rubeolei la gravidă

a. Naşterea prematură
b. Avortul
c. Rubeola congenitală
d. Malformaţii congenitale
e. Moartea fătului

6. Care sunt manifestări tarnzitorii în rubeola congenitală

a. Meningo-encefalita
b. Trombcitopenia
c. Anemie hemolitică
d. Hepatită
e. Microcefalie

7. Care manifestări sunt permanente în rubeola congenitală

a. Hipoacuzie
b. Retinopatii
c. Retard mental
d. Microcefalie
e. Diabet

8. Ce recomandări sunt valabile pentru o gravidă în 3 săptămâni, contact cu rubeolă

a. Vaccinare
b. Imunoglobuline specifice
c. Avort
d. Ser specific
e. Profilaxie cu aciclovir
SCARLATINA

1. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la etio-patogenia scarlatinei

a. Cauza este streptococul grup A

b. Protein M diferenţiază > 90 de serotipuri
c. Eritrotoxina este cauza sindromului eruptiv
d. Scarlatina este posibil cauzată şi de adenovirusuri
e. Imunitatea este anti-proteina M şi anti-eritrotoxină.

2. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la epidemiologia scarlatinei

a. Transmiterea este aeriană

b. Transmiterea este alimentară
c. Purtătorul nu este sursă de infecţie
d. Bolnavul este singura sursă de infecţie
e. Imunitatea este specifică de serotip
3. Ce caracterizează erupţia din scarlatină

a. Micropapuloasă
b. Eritem tegumentar difuz
c. Este mai concentrată pe extremităţi
d. Semnul Kernig
e. Semnul Koplik

4. Care sunt aspectele posibile ale epiteliului lingual în scarlatină

a. Cianotic
b. Acoperit cu exudat albicios
c. Reepitelizat cu aspect lucios, “lăcuit”
d. Vizualizarea papilelor cu aspect “zmeuriu”
e. Descuamat parţial alcătuind un desen al literei “V”

5. În ce perioadă de boală se află un bolnav cu scarlatină a cărui limbă este acoperită cu depozit albicios,
marmorat

a. În ziua 8-10
b. În prodrom
c. În convalescenţă
d. În primele zile de boală
e. La sfărşitul perioadei eruptive

6. Ce complicaţii neinfecţioase sunt posibile în scarlatină

a. Poliartrită reumatoidă
b. Reumatism articular acut
c. Glomerulonefrita
d. Ertem nodos
e. Lupus

7. Ce elmente de laborator sunt caracteristice scarlatinei în perioada de stare

a. Exudat faringian cu stafilococ

b. Proteina C prezentă
c. Leucocite= 15000/ml
d. Sumar de urină cu hematii
e. Trombocite= 180000/ml

8. Care sunt antbioticele utile în tratamentul scarlatinei

a. Eritromicina
b. Penicilina orală
c. Penicilina G
d. Gentamicina
e. Oxacilina

9. Ce măsuri profilactice sunt recomandate în scarlatină

a. Imunoglobuline
b. Vaccinare
c. Clorinare
d. Izolare bolnavilor
e. Chmioprofilaxie contacţi

10. Un bolnav vindecat de scarlatină

a. Este imunizat şi nu va mai face alte boli streptococice

b. Este imunizat şi nu va mai face angine streptococice
c. Imunitatea este anti-eritrotoxină şi nu va mai face scarlatină (cu acelaşi tip de eritrotoxină)
d. Imunitatea nu este protectoare pentru toate infecţiile streptococice
Este imunizat faţă de proteina M specifică de serotip

OREIONUL
1. Care semne caracterizează parotidita urliană

a. Edemul
b. Consistenţa fermă
c. Eritemul inconstant
d. Durerea
e. Trismusul

2. Care semne sau grup de semne pot constitui tabloul clinic al oreionului:

a. Cefalee, vărsături, dureri abdominale “în bară”

b. Tumefacţie testiculară
c. Convulsii, anomalii motorii
d. Dureri retromandibulare
e. Dureri la deglutiţie

3. Cum se stabileşte cel mai des diagnosticul de oreion

a. Elisa pentru Ig G
b. Metode de evidenţiere a antigenului din salivă
c. Izolarea virusului pe medii celulare
d. PCR pentru genomul viral
e. Clinic şi epidemiologic

1. Meningita urliană este caracterizată de:

a. LCR este cu transparenţă modificată

b. Proteinorahia este importantă
c. Normo-hipoglicorahie
d. 100% polinucleare
e. 100% limfocite

2. Care determinări sunt întălnite în oreion

a. Tiroidita
b. Blefarita
c. Ooforita
d. Parotidita
e. Pancreatita

6. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la oreion

a. Encefalita poate fi mortală sau sechelară

b. Meningita are evoluţie benignă
c. Hepatita este mai frecvent colestatică
d. Parotidita este cea mai frecventă manifestare clinică
e. Meningita nu se asociază întotdeauna cu manifestările salivare

7. Care referiri sunt adevărate cu privire la encefalita urliană

a. Forma precoce este autoimună

b. Evoluţia este benignă
c. Sunt posibile sechelele
d. Forma tardivă poate apărea la 2-4 luni de la debut
e. Uneori evoluţia este mortală

8. Care referiri sunt adevărate cu privire la profilaxia din oreion

a. Boala nu este vaccinabilă

b. Boala este vaccinabilă
c. Bolnavii se izolează datorită contagiozităţii mari
d. La contacţi se aplică chimioprofilaxie
e. Boala asigură imunitate protectoare şi durabilă

9. Care complicaţii sunt posibile după oreion

a. Parotidita cronică
b. Pancratita cronică
c. Artrita
d. Diabetul
e. Sterilitatea la bărbaţi

10. Ce măsuri se iau faţă de un bolnav cu oreion

a. Se izolează
b. Se vaccinează
c. Se administrează imunoglobuline
d. Se administrează simptomatice
e. Antialgice pentru orhită

MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ
1. Mononucleoza se transmite
a. Salivă
b. Sărut
c. Sexual
d. Sânge
e. Digestiv

2. EBV se asociază frecvent cu

a. Limfoame
b. Leucemii
c. Kaposi
d. Cancerul laringian
e. Cancerul nazo-faringian

3. care afirmaţii sun t adevărate cu privire la imunologia mononucleozei infecţioase

a. Anticorpii heterofili reacţionează cu antigenele virale dar şi cu antigene ale hematiilor de

oaie, cal
b. Anticorpii specifici anti-EBV nu reacţionează încrucişat cu anticorpii heterofili
c. Reacţia Paul Bunnell pune în evidenţă anticorpii heterofili
d. Anticorpii anti-EBV nu sunt utili pentru diagnostic
e. IgG apar precoce

4. Care este triada diagnostică din mononucleoză

a. Laringită, limfadenopatie, febră

b. Febră, obstrucţie nazală, raş
c. Disfagie, disfonie, febră
d. Adenită submaxilară, glosită, angină
e. Febră, dureri faringiene, limfadenopatie

5. Care semne pot fi întâlnite în mononucleoză

a. Hepatomegalie
b. Limfadenopatie
c. Splenomegalie
d. Erupţii
e. Edeme orbitare

6. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mononucleoză

a. Faringele poate fi acoperit cu un exudat care duce la confuzii cu anginele streptococice

b. Febra poate dura peste 14 zile
c. Virusul Epstein Barr poate fi găsit în limfocitele B şi epiteliul nazofaringian
d. Virusul Epstein Barr se asociază cu cancerul hepatic
e. Diagnosticul se stabileşte prin reacţia Widal

7. Care boli maligne sunt asociate cu prezenţa virusului Epstein Barr

a. Limfomul Burkitt
b. Limfogranulomatoză
c. Anemia Birmer
d. Carcinomul lingual
e. Carcinomul nazofaringian

8. Care sunt complicaţiile posibile ale mononucleozei

a. Anemie hemolitică
b. Pancitopenie
c. Trombopenie
d. Rupturi splenice
e. Encefalite

9. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul mononucleozei infecţioase

a. Cortizonul este indicat în anemia hemolitică secundară

b. Ganciclovirul este tratamentul de elecţie
c. Antiviralele nu au efect dovedit
d. Ampicilina induce o erupţie pruriginoasă maculo-papuloasă
e. Tratamentul antiviral induce trombopenie

10. Ce elemente biologice sunt utile în diagnosticul mononucleozei infecţioase

a. Leucopenia
b. Limfocitoza
c. Limfocite atipice
d. Creşterea concentraţiei serice a enzimelor hepatice
e. Creşterea creatin-fosfokinazei

ANTRAXUL
1. Ce este adevărat despre etiologia antraxului

a. Este cauzat de un bacil gram pozitiv

b. B. cereus este foarte rar cauza bolii
c. Toxinele sunt secretate de formele vegetative
d. Toxinele sunt secretate de formele sporulate
e. Sporii rezistă mult timp în apă
2. Care elemente caraterizează leziune cutanată din antrax

a. Edem intens dureros

b. Pustulă ulcero-necrotică
c. Culoare intens cianotică perilezională
d. Inel vezicular care înconjoară pustula
e. Debut cu papulă pruriginoasă

3. Care sunt formele clinice de antrax

a. Respirator
b. Digestiv
c. Cutanat
d. Vascular
e. Osteo-articular

4. Care sunt căile de transmitere a antraxului

a. Consum de carne contaminată

b. Aerian
c. Consum de apă contaminată
d. Manipulare de carne, lână
e. Plăgi contaminate cu pământ

5. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la patogenia antraxului

a. Toxinele sunt endotoxine eliberate prin moartea formelor vegetative

b. Sporii se multiplică în sol
c. Toxinele au trei componente (letală, edematoasă, antigenică)
d. Toxinele au tropism miocardic
e. De la poarta de intrare diseminează toxinele cu sau fără bacili determinând o boală sistemică

6. Care aspect radiologic se întâlneşte în cărbunele respirator

a. Lărgirea mediastinului cu efuziune pleurală

b. Micronoduli apicali
c. Opacităţi multiple escavate
d. Opacitate lobară
e. Desen interstiţial bazal bilateral

7. Care manifestări sunt întâlnite în cărbunele digestiv

a. Colici
b. Hematemeză
c. Diaree sanghinolentă
d. Peritonită
e. Şoc

8. Care măsuri terapeutice sunt indicate în cărbunele cutanat

a. Excizia plăgii
b. Penicilină
c. Vaccinare
d. Imunoglobuline specifice
e. Aciclovir
f. MENINGITELE

1. Care terminologie este corectă cu referire la sindromul meningian

a. Meningită activă
b. Meningită subacută
c. Meningită decapitată
d. Mningită cronică
e. Meningită purulentă

2. Care etiologii sunt corect asociate cu vărsta

a. Adult de 40 de ani: pneumococ

b. Adult de 25 de ani: stafilococ
c. Copil de 9 ani Haemophilus recurentiae
d. Bătrân de 68 de ani: meningococ
e. Nou născut de 1 lună: coli

3. Care meningite sunt cronice

a. Cu virus gripal
b. Cu virus urlian
c. Cu M. tuberculosis
d. Cu leptospire
e. Cu meningococ

4. Care criterii sunt asociate unei meningite pneumococice

a. LCR tulbure
b. LCR clar
c. 200 leucocite/ml în LCR
d. Proteinorahie >300mg%
e. Frotiu cu coci gram negativi intracelulari

5. Care afiramaţii sunt adevărate cu referire la tratamentul cu antibiotic în meningite

a. Trebuie introdus în primele ore de la debut

b. Se introduce după confirmarea etiologică
c. Se dă în doze mari pentru că penetrabilitatea intrarahidiană este mică pentru beta-lactamine
d. Se poate asocia cu dexametazonă
e. Este contraindicată asocierea cu dexametazonă

6. Care antibiotice se pot administra în meningitele bacteriene

a. Penicilină
b. Ceftriaxonă
c. Acid nalidixic
d. Nitrofurantoin
e. Cefotaxim

7. Pe unde pătrund germenii subarahnoidian

a. Gaura occipitală
b. Măduva spinării
c. Lamina cribriforma
d. Prin traumatisme craniene
e. Sinusurile nazale

8. Care semene sunt asociate unei meningite

a. Trismus
b. Redoare cefii
c. Fotofobie
d. Paralizii flasce
e. ROT abolite

9. Ce semne sunt specifice meningitei

a. Troussau
b. Mickulitz
c. Babinscki
d. Brudzinski
e. Kernig

10. In confirmarea etiologică a unei meningite sunt utile

a. Numărul de leucocite din LCR

b. Frotiul din LCR
c. Culturile din LCR
d. Hemoleucograma
Radiografia pulmonară

ENCEFALITE
1. Care etiologii sunt posibile în encefalite

a. Campylobacter
b. Echo virus
c. Herpes zoster virus
d. Virus rubeolic
e. Virusul rujeolic

2. Care mecanisme pot fi implicate în patogenia encefalitelor

a. Agresiune directă
b. Demielinizare
c. Endotelită
d. Infiltrat perivascular
e. Degenerescenţă protidică

3. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la encefalite

a. Sunt infecţioase şi post-infecţioase

b. Se asociază frecvent cu meningite sau mielite
c. Cele mai frecvete cauze sunt cu slow virus
d. Enerovirusurile pot cauza encefalite
e. Unele sunt tarnsmise prin vectori

4. Care semene sunt caracteristice encefalitelor

a. Convulsii
b. Agitaţie
c. Letargie
d. Paralizii flasce
e. Pareză vezicală

5. Care semne se asociază cu mielitele

a. ROT accentuate
b. Rot abolite/diminuate
c. Pareză intestinală
d. Dezorientare
e. Babinski prezent

6. Care cauze sunt posibile pentru PESS

a. Rubeola
b. Rujeola
c. Varicela
d. Oreionul
e. Gripa

7. Care investigaţii pot pune în evidenţă procesul de demielinizare

a. PCR
b. Elisa
c. Izolarea virală
d. EEG
e. Rezonanţa magnetică

8. Ce măsuri sunt utile în combaterea edemului cerebral

a. Hiperventilaţie
b. Perfuzii cu manitol
c. Diuretic
d. Dexametazon
e. Beta blocante
9. Pe care cale poate pătrunde agentul infecţios în cazul encefalitelor

a. Genital
b. Digestiv
c. Înţepături de artropode
d. Respirator
e. Plăgi traumatice

10. Ce se administrează în encefalita cu herpes zoster

a. Ganciclovir
b. Acyclovir
c. Reciclovir
d. Foscarnet
Lamivudină

TOXINFECŢII ALIMENTARE

1. Care sunt germenii cauzatori de toxinfecţie alimentară

a. Campylobacter
b. Salmonella
c. Klebsiella
d. Clostridium perfringens
e. Stafilococ aureu

2. Ce germeni pot induce sindromul hemolitic uremic

a. Salmonella
b. Yersinia
c. Campylobacter
d. B. cereus
e. E. coli O157:H7

3. Care incubaţii sunt posibile în toxinfecţiile alimentare

a. <1 oră
b. 2-5 ore
c. 12-24 ore
d. 2-10 zile
e. 7-14 zile

4. Ce elemente sunt caracteristice diareilor invazive

a. Scaune apoase
b. Polinucleare prezente la examenul coprocitologic
c. Scaune muco-sanghinolente
d. Vărsături icoercibile
e. Rectoragie

5. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la toxinfecţiile alimentare

a. Sunt boli produse de germeni şi/sau toxine ale germenilor sau transmise prin alimente
b. Incubaţie scurtă
c. Piocianicul este o cauză posibilă
d. Intoxicaţia cu ciuperci este o toxinfecţie alimentară
e. Purtătorii nazali de stafilococ pot fi sursa de infecţie

6 Care elemente sunt utile în diagnosticul de toxinfecţie alimentară

a. Izolare pe medii speciale (din fecale, vărsătură)

b. Izolarea din alimentele consumate
c. Izolarea aceluiaşi germen de la purtători şi de la bolnav
d. Evidenţierea de toxine în scaun
e. Rectosigmoidoscopia

7. De ce este util examenul coprocitologic în diagnosticul toxinfecţiilor alimentare

a. Pune în evidenţă levurile

b. Evidenţiază hematiile
c. Evidenţiază polinuclearele
d. Poate face diferenţa între o diaree invazivă şi una neinvazivă
e. Poate indica introducerea de antibiotic

8. Când este indicat tratamentul cu antibiotic în diareile infecţioase

a. În toate cazurile
b. În diareile sanghinolente
c. La gazde cu imunodepresie
d. În diareile cu scaune multiple apoase şi deshidratare
e. Când cauza este stafilococul

9. Ce sunt toxinfecţiile alimentare

a. Boli transmise prin alimente

b. Ingestia de substanţe toxice
c. Boli care apar la cel puţin 50% din consumatorii unui aliment alterat
d. Boli produse de germeni sau toxinele lor
Boli parazitare