Accesul endodontic.

Erorile posibile la crearea

cavitatii de acces.
 Definitie
 Crearea cavitatii de acces este definita ca o preparare
coronara care permite accesul fara obstacole catre orificiile
canalelor radiculare, rectiliniu catre foramenul apical.
Obiectivele accesului endodontic
 Accesul direct catre foramenul apical

 Indepartarea eficienta a plafonului camerei pulpare

 Conservarea maximala a structurilor dntare

Obiectivele accesului endodontic

1) Accesul direct catre foramenul apical favorizeaza :

 Manevrabilitatea usoara a instrumentelor si introducerea cu
usurinta a acestora in canal
 Obturarea calitativa a canalului

 Incidenta scazuta a iatrogeniilor

Obiectivele accesului endodontic

2) Indepartarea completa a tavanului camerei pulpare ajuta la :

 Inlaturarea completa a detritusului din camera pulpara

 Cresterea vizibilitatii

 Localizarea orificiilor canalelor radiculare

 Asigurarea accesului rectiliniu in canal

 Prevenirea modificarii in culoare a dintelui cauzat de tesut

pulpar remanent
O cavitate de acces preparata corect trebuie
sa corespunda urmatoarelor criterii

 Vizibilitatea buna in canal

 Acul endodontic patrunde in canal fara sa vina in contact cu

peretii cavitatii
 Cavitatea nu poseda tesut dentar afectat de proces carios

 Instrumentele pentru obturare patrund in canal fara sa vina in

contact cu peretii cavitatii
 Inainte de crearea cavitatii de acces, este necesara o analiza
preoperativa a radiografiei periapicale a dintelui afectat.
 Radiografia ajuta la cunoasterea :
• Morfologiei dintelui
• Anatomiei radacinii si sistemului canalicular
• Numarului de canale radiculare
• Curburile prezente la nivelul canalelor radiculare
• Lungimea canalului
• Pozitia si marilea camerei pulpare si distanta acesteia de la
suprafata ocluzala
• Pozitia foramenului apical
• Prezenta resorbtiilor, calcificarilor
 Accesul endodontic
Cavitatea de acces este bazata pe anatomia si morfologia fiecarui
grup de dinti in parte. In general, morofologia camerei pulpare dicteaza
forma prepararii cavitatii de acces. Anatomia interna a dintelui este
proiectata pe suprafata externa a acestuia. Obiectivele majore ale
cavitatii de acces sunt :

(1) localizarea canalelor

(2) accesul direct al instrumentelor de canal pina in treimea apicala

sau pina la prima curbura a canalului radicular

(3) inlaturarea tavanului camerei pulpare si a tesutului pulpar

(4) conservarea structurilor dentare

INSTRUMENTARUL NECESAR PENTRU
ACCESUL ENDODONTIC
 Freze pentru trepanare
 Sunt freze sferice, cu 3 mm mai lungi decit cele standarte.
Freze pentru prepararea peretilor

 Acestea sunt rotunde sau conice; și diamante pentru

rafinarea pereților de pregătire a cavității de acces
Frezele Müller
 Acestea sunt freze din carbura cu vârful rotund, cu axul lung,
care sunt utilizate în piesa de mână la viteză redusă.
 Axul lung permite o vizibilitate mai buna in timpul prepararii.

 Sunt utilizate pentru localizarea canalelor calcifiate deoarece

lungimea acestora permite prepararea la o adincime mai
avansata.
 Din cauza faptului ca sunt confectionate din carbura, acestea
nu pot fi supuse sterilizarii si devin nefunctionale rapid.
Endodontic
acces
PREPARAREA CAVITATII DE ACCES ENDODONTIC

 Inaintea prepararii este necesar de a verifica preventiv

lungimea frezei fata de lungimea portiunii coronare pe
radiografie. Este necesar de a efectua acest lucru pentru a
intelege pozitia si profunzimea camerei pulpare.
PREPARAREA CAVITATII DE ACCES ENDODONTIC

 Freza este avansata in suprafata coronara pina la penetrarea

camerei pulpare. Frezele sferice din carbura sunt utilizate
pentru penetrarea restaurarilor metalice, deoarece ofera o
senzatie tactila distincta in momentul “prabusirii” frezei in
camera pulpara. Finisarea prepararii camerei de acces este
mai eficienta cu utilizarea frezelor ce nu au virful taietor.
PREPARAREA CAVITATII DE ACCES ENDODONTIC

 Penetrarea smaltului se efectueaza cu freze sferice Nr.2

sau Nr.4 la turatii mari.
 Expunerea camerei pulpare se face cu freze conice fisurale.

 Inlaturarea tavanului camerei pulpare se realizeaza cu

freze sperice din interior spre exterior.
 Debridarea completa a camerei pulpare.
 Avantajul utilizarii acestor freze este faptul ca ele sunt mai
putin predispuse sa lezeze sau sa perforeze planseul camerei
pulpare.Insa ele actioneaza in directie laterala, de aceea nu
pot patrunde in orificii canalare mici .
 Avantaje

 1.Izolarea cimpului operator cu diga nu se efectueaza pina nu

sunt localizate toate orificiile canalelor radiculare.
 2.Trebuie inlaturate toate tesuturile dure fara suport
subiacent pentru a preveni fracturarea dintelui in timpul
tratamentului.
 3.Tavanul camerei pulpare trebuie inlaturat complet pentru a
favoriza inlaturarea eficienta a tesutului pulpar, calcificarilor,
tesuturilor cariate sau orice alte restaurari reziduale.
 Avantaje
 4. Peretii camerei pulpare trebuie sa posede forma unei pîlnii, cu
cel mai mare diametru orientat ocluzal.
 5. Cavitatea de acces endodontic este preparata de pe suprafata
ocluzala sau linguala, si niciodata de pe cea proximala sau
vestibulara.Daca cavitatea de acces este creata de pe suprafata
incorecta aceasta va cauza utilizarea inadecvata a
instrumentarului endodontic ceea ce se va solda cu iatrogenii.
 6. Camera pulpara trebuie analizata minutios pentru determinarea
canalelor radiculare, curburilor, calcificarilor, utilizand o iluminare
corecta si o magnificare optima a cimpului operator.
Etapele principale in timpul prepararii . A- Cavitatea de aces este limitata la
nivelul dentinei la o adincime estimata pentru prepararea cu ajutorul piesei la
turatii inalte. B- Penetrarea si inlaturarea tavanului camerei pulpare are loc cu
ajutorul frezelor la turatii inalte. C- Orificiile canalelor radiculare sunt localizate
cu ajutorul sondei endodontice. Ace endodontice de dimensiuni mici sunt
utilizate pentru aprecierea lungimii de lucru. Dentina care acopera deschiderea
orificiilor canalelor radiculare este inlaturata.
 Daca plafonul camerei pulpare nu este inlaturat in totalitate,
atunci aceasta poate rezulta cu :
 • Contaminarea spatiului pulpar
• Modificarea in culoare a dintelui tratat endodontic.
  Sfaturi clinice

 1. Freza recomandata pentru crearea cavitatii de acces este

cea sferica. Odata cu “prabusirea” in camera pulpara , freza
sferica este inlocuita cu cea
 2.  Evitati utilizarea frezelor cu virful plat, deoarece acestea
pot cauza formarea peretilor si marginilor neregulate.
 Regulile prepararii cavitatii de acces pentru
localizarea orificiilor canalelor radiculare

 • Regula centralitatii : Planseul camerei pulpare este mereu localizat in centrul dintelui
la nivelul jonctiunii smalt-cement.
 •  Regula jonctiunii smalt-cement: Distanta de la suprafata externa a coroanei pina la
camera pulpara este la fel pe toata circumferinta dintelui la nivelul jonctiunii smalt-
cement.i
 •  Legea concentrica: Peretii camerei pulpare sunt mereu concentrici spre suprafata
externa a dintelui la nivelul JSC.Aceasta indica ca anatomia externa a dintelui se
reflecta asupra anatomiei suprafetelor interne ale dintelui.
 •  Legea modificarii culorii: Culoarea planseului camerei pulpare este mai intunecata
decit peretii acesteia.
 •  Legea simetriei: De regula, orificiile canalelor sunt la o distanta egala fata de o linie
imaginara trasata in directie meziala si distala de-a lungul planseului camerei pulpare.
 •  Legea localizarii orificiilor: Orificiile canalelor radiculare sunt localizate la nivelul
jonctiunii peretilor cu planseul camerei pulpare.
CAVITATEA DE ACCES LA DINTII FRONTALI

 1. se inlatura in intregime procesele carioase, restaurari

defectuoase pentru a preveni contaminarea soatiului
endodontic si pentru a acea un acces direct catre canalele
radiculare.
 2. punctul de acces este initiat pe centrul suprafetei
orale.Daca este preparat prea ingust sau prea aproape de
cingulum, atunci instrumentarul nu va putea fi manevrat
optim.
СAVITATEA DE ACCES LA DINTII
FRONTALI

 3. Freza se pozitioneaza perpendicular pe suprafata orala a dintelui, pe

centrul acesteia. Odata ce smaltul a fost penetrat, freza este directionata
paralel axului lung al dintelui, pina la efectul de“prabusire”.
 4. Odata ce camera pulpara a fost deschisa, plafonul acesteia este inlaturat
cu freza sferica cu miscari din interior spre exterior.Acest lucru este efectuat
pentru a inlatura toate tesuturile ce obstructioneaza accesul.
 5. Se localizeaza orificiile canalelor radiculare cu ajutorul sondei.Virful ascutit
al acesteia este utilizat pentru a localiza orificiile , a penetra depozitele
calcificate daca acestea sunt prezente si pentru a evalu linia dreapta de
 6. Odata ce orificiile canalelor au fost localizate, acestea se largesc cu
ajutorul frezelor Gates-Glidden sau cu freze diamantate sau
“Pragul lingual”
 Pragul lingual este o proeminenta dentinara formata in urma
inlaturarii plafonului lingual a camerei pulpare, care se
extinde de la nivelul cingulum-ului pina la aproximativ 2 mm
apical spre orificiu.
CAVITATEA DE ACCES LA DINTII FRONTALI

 7. In timpul inlaturarii pragului lingual, orificiile la fel trebuie

nivelate pentru a deveni uniforme cu peretii cavitatii de
acces.Odata cu obtinerea liniei drepte de acces spre
foramenul apical, un ac endodontic poate trece spre acesta
fara a se curba in interiorul canalului. Orice deformare a acului
ce poate aparea, trebuie corectata deoarece poate duce la
fracturarea acestuia.
 8. Dupa ce linia dreapta de acces a canalului radicular a fost
confirmata prin trecerea pasiva a acului prin canal, cavitatea
de acces este evaluata minutios cu o iluminare si magnificare
corespunzatoare.
CAVITATEA DE ACCES LA DINTII
FRONTALI

 9. In sfirsit, se niveleaza suprafetele cavitatii de acces pentru

a favoriza o introducere cit mai precisa a materialului de
obturare in canal, cu scurgeri coronare minime.
 Odata ce conturul cavitatii de acces reflecta anatomia interna
a spatiului pulpar, tehnica crearii cavitatii de acces este
identica la toti dintii frontali, forma acesteia poate varia in
dependenta de anatomia interna a fiecarui dinte in parte.
Morfologia canalelor
Au fost indentificate 5 tipuri de morofologii
canalare.
Acestea includ : forma rotunda, forma cifrei “8”,
fundă/clepsidra, jalon de bowling, forma unui
rinichi si forma literei “C”.
Cu exceptia formei rotunde, toate celelalte
prezinta probleme unice pentru o permeabilizare
adecvata.
Morfologii canalare frecvente:
Rotund; Fundă/clepsidra; Ovala;
Morfologii frecevente :
Jalon debowling; Forma de rinichi; Forma literei C;
Incisivii Centrali si Laterali Superiori
Incisivul central superior are o singura radacina si un singur
canal radicular.La pacientii tineri, coarnele pulpare proeminente
necesita crearea cavitatii de acces in forma de triunghi.

Forma Inclinarea Conturul

triunghiular linguala a triunghiula
a a cavitatii radacinii in r a cavitatii
de acces la de acces la
raport cu
incisivul incisivul
portiunea
central lateral
coronara.
superior.. superior.
Incisivul lateral superior cu pulpa necrozata. A; Un spatiu pulpar larg cu cornuri pulpare care necesita o cavitate de acces B,
Suprafata linguala dupa inlaturarea retainerului ortodontic.C, Forma triunghiulara a cavitatii de acces care pune in evidenta
camera pulparaD, inlaturarea pragului lingual cu finalizarea cavitatii de acces.
A, Incisiv lateral cu camera pulpara retrasa. B,
Forma ovoida a cavitatii de acces.. C, Calcificare
coronara indicata prin modificarea culorii. D,
Cavitatea de acces completa
 Caninii Superiori

Caninii superiori prezinta o singura

radacina si un singur canal radicular. In
general, coarnele pulpare nu sunt
prezente, deci conturul camerei
pulpare este unul ovoid in treimea
mijlocie a suprafetei orale. Cu aparitia
atritiei, camera pulpara apare mai
incizal, datorita pierderii tesuturilor
dentare dure. In sectiune transversala
camera pulpara se largeste in sens V-
O, comparativ cu dimesnsiunea M-D.
A, Apexul este ascuns de suruburile plasate in timpul
unei interventi I chirurgicale a amaxilarului superior. B,
Suprafata linguala C, Cavitatea de acces la nivelul
dentinei D cavitatea de acces finisata. E, Apex locator .
F, Lungimea de lucru.
 Premolarii Superiori
Conturul cavitatii de acces este asemanator pentru ambii dinti si se localizeaza pe
centrul coroanei, avind o forma ovoida in directie V-O. O particularitate anatomica
importanta la acesti dinti este concavitatea meziala la nivelul jonctiunii smalt-
cement. Aceasta este zona predispusa fat de perforarile frecvente.Atunci cind sunt
prezente doua canale radiculare, orificiile acestora sunt localizate sub cuspizii oral
si vestibular, la o distanta egala fata de linia imaginara trasata prin centrul camerei
pulpare in directie M-D.In sectiune transversala camera pulpara are forma de
rinichi sau clepsidra. In cazuri mai rare, atunci cind sunt prezente 3 canale
radiculare, conturul camerei pulpare este in forma triunghiulara, cu baza orientata
spre suprafata vestibulara si virful spre suprafata orala.

Forma ovoida a cavitatii de acces la

premolarul superior.
B, Premolarul 2 superior C, Forma cavitatii de
acces, preparata in dentina D, Camera pulpara si
canalele radiculare accesate
 Molarii superiori
Primul si al doilea molar
superior au forma
cavitatii de acces
similara. Conturul
acesteia are forma
triunghiulara si este
localizat in jumatatea
meziala a dintelui, cu
baza orientata spre
suprafata vestibulara si Cavitate de acces triunchiulara la
virful spre suprafata nivelul molarului superior.
orala.
A, Molarul 1 superior sting B, Cavitatea de acces preparata la nivelul dentinei C, Expunerea
coarnelor pulpare D, Folosirea frezelor Mueller pentru inlaturarea completa a plafonului E,
Cavitatea de acces completa. F, Inlaturarea pragurilor dentinare
 Incisivii centrali si laterali inferiori

Incisivii mandibulari sunt ingusti in directie M-D si mai largi in directie V-

O. Pot avea un singur canal radicular de forma ovoida sau in forma de
clepsidra, sau poate avea doua canale radiculare. Atunci cind sunt
prezente doua canale radiculare, cel situat vestibular este mai usor de
localizat si este per general mai drept decit canalul situat oral, care d
obicei este acoperit de un prag dentinar lingual. Odata ce dintele este
orientat vestibular, canalul lingual este mai dificil de localizat, ceea ce se
soldeaza dese ori cu perforari.

Forma cavitatii de acces

pentru incisivii
mandibulari.
A, Incisiv lateral inferior. B, Calcularea
profunzimii cavitatii de acces de la mijlocul
suprafetei linguale spr suprafata coronara.
C, initial al cavitatii de acces estemai ovala
datorita retragerii camerei pulpare D,
Cavitatea de acces completa.
Caninii inferiori

Caninii mandibulari de regula prezinta o coroana lunga si

ingusta, comparativ cu cei superiori, care este mai scurta si mai
lata in sens M-D. Caninii inferiori poate avea 1 sau 2 radacini.
Forma cavitatii de acces este ovoida si se pozitioneaza in
treimea medie a coroanei suprafetei linguale.

Forma ovoida a cavitatii de

acces pe suprafata linguala
a caninului inferior.
A, Canin
mandibular B,
Conturul
cavitatii de
acces la nivelul
dentinei. C,
Expunerea
pulpei
coronare. D,
Cavitatea de
acces
completa.
 Premolarii inferiori
Cavitatea de acces are o forma ovoida
in sens V-O si este pozitionata oral
spre santul central.

Forma ovoida a cavitatii de

acces a premolarului 1
inferior.
 A, Premolarul
1 inferior drept
B, Calcularea
profunzimii
Ovoid outline form for the mandibular first premolar. cavitatii de
acces C,
Profunzimea
estimata a
cavitatii de
acces a fost
atinsa, insa
canalul
radicular nu a
fost localizat .
D, Cavitatea
de acces
completa.
 Molarii mandibulari
Cavitatea de acces are forma
dreptunghiulara sau trapezoidala, si
este pozitionata in portiunea mesio-
orala a coroanei.

Canalul mesio-bucal este localizat sub

cuspidul omonim, iar canalul mesio-
lingual este pozitionat central in
raport cu coroana dintelui si este usor
distalizat de canalul mesio-bucal.
Canalul disto-lingual este localizat
central, iar cel disto-bucal este
orientat mesial spre canalul principal.
A, Radiografie pre-operativa a molarului 1 inferior. B, anatomia ocluzala pre-
operativa . C, forma initiala a cavitatii de acces. D, Cavitatea de acces completa,care
evidentiaza doua canale meziale si un singur canal distal.
Erorile in crearea cavitatii de acces.
Prepararea incorecta.

O eroare frecventa este prepararea incorcta, care poseda multiple consecinte

majore. Efectele directe sunt vizibilitatea si accesul redus, ceea ce nu permite
localizarea canalelor. Abilitatea de a inlatura pulpa coronara si materialele de
obtuatie e limitata, si accesul rectilinu nu poate fi obtinut. Cavitatea de acces
ce nu are un traiect rectiliniu poate duce la erori in timpul prelucrarii mecanice
a canalului. Atunci cind acele endodontice sunt deviate de variate obstacole
coronare, atunci apar erori precum pierderea lungimii de lucru, perforari
apicale, fenestrari , ceea ce se intimpla mai des in canalele curbate. Acele Nr.25
sau mai mari au o forta de indreptare mai mare decit rezistenta pereelui
dentinar. Acul andodontic taie suprafata externa spre apical de curbura si
suprafata interna coronar de curbura. A No. 25 file or above has a straightening
force that overcomes the confining resistance of the dentin wall. O cavitate de
acces rectilinie micsoreaza incidenta curburilor si permite patrunderea
instrumentelor in canal cu o mai mare usurinta.
Inlaturarea in exces a suprafetelor
dentare

Inlaturarea excesiva a suprafetelor dentare are consecinte directe , iar o

preparare incorecta este ireversibila si nu poate fi corectata.Consecinta
minima este slabirea peretilor dintelui , care insa poate duce la fracturi
coronare. E demonstrat ca inlaturarea strategica a structurilor dentare
care nu include crestele marginale, nu va slabi rezistenta coranei
restante a dintelui. Crestele marginale asigura rezistenta in sens
vestibulo-oral, formarea cavitatii de acces nu necesita inlaturarea
acestora.

Rezultatul frecvent al inlaturarii excesive a structurilor dentare este

perforarea. Perforarea la nivelul dintilor monoradiculari este localizata
pe suprafata laterala, pe cind la dintii pluriradiculari aceasta poate fi
localizata atit pe suprafata laterala cit si la nivelul furcatiei.