STAGIUL 2

Legile lui Krasner si Rankow pentru detectarea

orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare

• Relatia intre camera pulpara si coroana clinica a dintelui.

- Legea centralitatii
- Legea concentricitatii
- Legea jonctiunii smalt cement

• Relatia orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare cu

podeaua camerei pulpare.
- Legea schimbarii de culoare
- Legile localizarii orificiilor nr.1, nr.2, nr.3
- Legile simetriei nr.1, nr. 2
Relatia intre camera pulpara si coroana
clinica a dintelui.

• Legea centralitatii. Podeaua camerei pulpare este situata

intotdeauna in centrul dintelui la nivelul jonctiunii smalt –
cement .
• Legea concentricitatii. Peretii camerei pulpare sunt
intotdeauna concentrici fata de suprafata externa a dintelui
la nivel CEJ.
• Legea CEJ. CEJ este cel mai important reper pentru
localizarea pozitiei camerei pulpare.
• Cunoasterea legii centralitatii ajuta la evitarea perforatiilor
in directie laterala. Deoarece camera pulpara este situata
intotdeauna central la nivel CEJ, operatorul poate folosi
CEJ ca un reper circular, in ciuda oricarei restaurari
coronare neanatomice sau in cazul in care coroana este mult
inclinata.
• Legea concentricitatii ajuta clinicianul sa extinda corect
accesul. Prezenta unui tubercul inseamna extinderea
accesului in acea directie. Daca dintele este ingust M-D,
atunci si camera pulpara va fi ingusta M-D.
• Determinarea corecta a numarului si pozitiei orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare este strict dependenta de
vizualizarea in totalitate a podelei camerei pulpare, fara nici o
intrerupere a conturului (perimetrului) acesteia.

Krasner , Rankow
Relatia orificiilor de deschidere ale canalelor
radiculare cu podeaua camerei pulpare.

- Legea schimbarii de culoare

- Legile localizarii orificiilor nr.1, nr.2, nr.3
- Legile simetriei nr.1, nr. 2
Legea schimbarii de culoare

• Culoarea podelei este intotdeauna mai intunecata decat

cea a peretilor laterali, creand o delimitare neta intre
acestia.
• ofera un ghidaj sigur pentru ceea ce inseamna deschidere completa a camerei pulpare, adica
ne arata clar limita (jonctiunea pereti laterali-podea)
• cand operatorul nu vede acest contur in totalitate, neintrerupt, va sti ca exista portiuni de tesut
dentar sau restaurare ce trebuie indepartate.

Krasner , Rankow
 Legile localizarii orificiilor de deschidere
• n° 1 : Orificiile se gasesc la intalnirea peretilor laterali ai
cavitatii cu podeaua camerei pulpare

1 2 3

• n° 2 : Orificiile se gasesc in unghiurile perimetrului

Krasner , Rankow podelei
camerei pulpare
• n° 3 : Orificiile sunt localizate la extremitatea liniilor intunecate
care traverseaza podeaua camerei pulpare, atunci cand exista.
Legile simetriei

• n° 1 : Cu exceptia M superiori, orificiile canalare sunt

echidistante fata de o linie imaginara ce imparte in 2
planseul pulpar in directie MD.
• n° 2 : Cu exceptia M superiori, orificiile canalare sunt
situate pe aceeasi linie perpendiculara pe cea precedenta
(MD).

Krasner , Rankow
 ETAPELE TRATAMENTULUI
ENDODONTIC

1. DIAGNOSTICUL
2. PREPARAREA CANALULUI – CURATARE SI SE
DA O FORMA CANALULUI -> IN VEDEREA
OBTURARII
3. OBTURATIA CANALARA
 DIAGNOSTICUL
1. EXAMENE SUBIECTIVE

- Tratamente recente care au putut afecta pulpa

- Cand a inceput durerea
- Durere la cald, rece, presiune , masticatie
- Frecventa durerii/ caracterul / localizare/ provocata sau spontana
 2. Semne obiective
• Examinare : edeme, fistule, prezenta tartrului, integritatea
dintilor, prezenta cariilor
• Percutie : pentru a determina prezenta inflamatiei ligamentului
parodontal
• Palpare :

In vestibul cu indexul ( pentru a stabili zona inflamata si

localizarea zonei de incizie in cazul unui abces vestibular) si
fluctuenta la palpare
Mobilitatea dentara
Prezenta fenestratiilor
• Teste termice
Pulpa normala – are senzitivitate normala
Pulpa necrotica – nu raspunde la stimuli
Pulpa inflamata – raspunde exagerat la stimuli

la cald – cu gutaperca incalzita in zona cervicala ( unde

smaltul este cel mai subtire)
La rece – spray cu clorura de etil

• Teste electrice

• Examinare radiologica
 Prepararea canalului

1.Etapele crearii cavitatii de acces

• analiza preoperatorie

• trepanarea dintelui (orificiul din tavan)

• identificarea camerei pulpare si a orificiilor de

deschidere a canalelor radiculare;
analiza preoperatorie

• identificarea jonctiunii amelocementare

• determinarea inclinatiei dintelui
• stabilirea locului de trepanare a dintelui si conturul cavitatii
de acces
• stabilirea pe baza radiografiei a formei si pozitiei camerei
pulpare.
Stabilirea locului si directiei de trepanare a dintelui

• Mijlocul fetei ocluzale la dintii laterali

• Supracingular, in foramen caecum la dintii
frontali.

*Exceptie: molarii superiori, unde prepanarea se

face in jumatatea M a fetei ocluzale, cu
respectarea crestei oblice de smalt
* Situatii atipice: dinti abrazati, vestibularizati,
etc
 Evaluarea radiografica
• Adancimea la care se gaseste plafonul
camerei pulapre (D)
• Inaltimea camerei pulpare (h)
Trepanarea dintelui cu indepartarea in
totalitate a tavanului camerei pulpare

• Alegerea corecta a frezei de trepanare, in functie de inaltimea

camerei pulpare si adancimea la care se gaseste plafonul.
• Largirea locului de trepanare in directia corespunzatoare
conturului JEC
• Cavitatea poate avea forma triunghiulara, ovalara,
trapezoidala, neregulata.

Krasner , Rankow
Instrumentar pentru crearea cavitatii de acces

• Turbina
• Contraunghi
• Freze:
-freza tip fissure (dau conturul initial al cavitatii)
-freze sferice normale si lungi (trepanarea camerei pulpare si indepartarea
tavanului)
-freze cilindrice,con invers cu varf inactiv (finisarea cavitatii de acces)
-freze sferice montate la contraunghi (indepartarea continutului camerei
pulpare)
-diamantate/extradure
Trepanarea dintelui, instrumentar

• Cavity Access Set (Densply Maillefer Switzerland) imaginé par Dr.

Ruddle, Dr. Machtou et Dr. West.
• Freza EndoAcces (Maillefer))
• Freza LAD (LA Axxess Set, Sybron Endo proposé par dr. L. Stephen
Buchanan)
Cavity Access Set (Densply
Maillefer Switzerland)
imaginé par Dr. Ruddle, Dr.
Machtou et Dr. West.
LA Axxess™ Sybron Endo
dr. L. Stephen Buchanan
freza LAD
Finisarea cavitatii de acces
Instrumentar

- freze cu varf inactiv diamantate, efilate (con invers,

cilindrice), la turatii mari.
• FG safe-ended 332 (ISO 018)
• Endo Z, EndoAccess (Dentsply Maillefer, France)
• FG safe–ended tungsten-carbide
• LTD, XLTD (LA Axxess Kit)
• Inserts ultrasonores Carr CT4, UT4 (SybronEndo)
• Start X#1 (Densply Maillefer Switzerland).
1. Aplicarea frezei in punctul de electie
2. Trepanarea plafonului camerei pulpare
3. Eliminarea in totalitate a tavanului camerei pulpare
4. Identificarea orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare

Melian A
 Identificarea orificiilor de deschidere a canalelor
radiculare, permeabilzarea canalelor
• O cavitate corecta permite accesul instrumentelor in axul lung al
dintelui
• Poate fi necesara indepartarea interferentelor
• Zona opusa zonei interadiculare (zona de securitate)
• Niciodata de pe peretele intern (risc de perforare).

Pitt Ford
 SX® (ProTaper,
Dentsly, Maillefer,
Switzerland)

Instrumentar pentru indepartarea

interferentelor

Freze Gates Glidden

Freze LASS (LA Axxess™ Sybron Endo)

Endoflare (HERO Shaper, MicroMega,

France)

Inserts US CT4 diamantés ou

UT4 diamantés
 Frezele Gates Glidden
-prepararea celor 2/3 coronare ale canalelor molarilor
Alcatuire: -parte activa
-tija
-mandrin

-utilizata la piesa contraunghi

-varful partii active este usor tocit (inactiv) pentru a nu crea cai false
-otel inoxidabil, 6 dimensiuni
Instrumente pentru prepararea canalului
• Instrumente de mana clasice (ISO)
• Acele sunt standardizate dupa:
-diametrul si efilarea fiecarui instrument/con de obturare
-marimea acului
-un sistem de numerotare bazat pe diametrul instrumentului
• -d1- diametrul la varf a acului
• -partea activa a instrumentului= 16 mm
• -L= 21-31 mm ( 25 este lungimea cea mai comuna)
• -efilarea 2 %
ACE EXTRACTOARE DE NERV (TIRE NERFS)
-confectionate din fir de otel prin taierea unor spini si desprinderea lor in
diferite locuri
-spinii sunt indreptati spre maner
-se folosesc pentru indepartarea tesutului pulpar
-contraindicate in tesut dur
 ACUL BURGHIU (REAMER)

-confectionate prin rasucirea unei panglici din otel inoxidabil, forma de

spirala cu unghiuri taioase
-forma patrata sau triunghiulara pe sectiune
-miscarea de baza imprimata instrumentului este de rotire cu jumatate de
tura si impingere
-dezavantaje: imprima canalului o forma rotunda dupa preparare
ACE PILA (FILE)
-utilizate pentru razuire
-rotatia in canal trebuie sa fie minima sau absenta

K FILE
-confectionare din sarma din otel inoxidabil rasucita
cu formarea unor spire cu pasul mai mic decat la acele burghiu (spirele
sunt mai apropiate)
-forma triunghiulara sau patrata pe sectiune
-cele cu forma triunghiulara sunt mai taioase si mai flexibile
!!! Acele in a caror denumire apare prefixul „flexo” sunt ace
din otel cu o flexibilitate crescuta. (canale curbe)
K FLEX FILE
-forma pe sectiune este romboidala
-realizeaza concomintent taierea si indepartarea debriurilor dentinare

FLEXOFILE
-otel inoxidabil f flexibil, rezistent la rupere
-varful inactiv
-asemanator cu k file dar are actiune taietoare mai mare si mai mult spatiu pentru eliminare debriurilor
FLEX R FILE
-inactiv la varf
-sectiune triunghiulara
-foarte flexibil

ACE HEDSTROEM
-confectionat din otel inoxidabil prin prelucrare
mecanica
-margini taioase, forma de conuri suprapuse
-activ in miscarea de retragere din canal
-instrument fragil
-acul se plaseaza in canal lipit de peretele
dintelui,miscari corono-apicale de amplitudini
mici
ACUL SAFETY HEDSTROEM
-prezinta o margine de siguranta,netaietoare
-marginea netaietoare corespunde tesirii manerului
-partea tesita se aplica pe peretele care nu necesita preparare (ex : curbura
interna a radacinii)

S FILE
-mai rigid decat acul Hedstroem
-pe sectiune are forma S
-tija are o scala gradata in mm pentru a avea control asupra lungimii de lucru
-permeabilizare + razuire
Instrumente actionate mecanic

PILA NICHEL TITANIU (Ni-Ti file)

-flexibilitate f mare
-rezistenta la indoire si torsiune mai mare decat cele din otel inoxidabil
-varful neascutit,nu pot fi precurbate
-modelarea canalelor curbe
-memorie de forma
PROFILE SERIES 29
-otel inoxidabil
-13 instrumente
-instrumentele sunt mai inguste la varf decat cele din seria ISO

GOLDEN MEDIUS
-flexo file
-set de 6 instrumente ( marimile 12,17,22,27,32,37)

MAC files si DOULE MAC files

-pila MAC este confectionata din Ni-Ti
-suprafata de lucru arata ca o spirala helicoidala cu unghiuri diferite si
lame taietoare cu pasuri inegale
-Double MAC prezinta o crestere a efilarii
CANAL MASTER U
-otel inoxidabil sau Ni-Ti
-pentru prepararea 1/3 apicale a canalului radicular
-varful este fin,neascutit
-o parte activa (lung de 1 mm) ce se continua cu o tija mai subtire
-destinat indepartarii dentinei razuite si impiedica impingerea ei spre
apical
FLEXOGATE
-asemanator Canal Master U si Gates Glidden
-fol pentru largirea regiunii apicale
-are un varf ghid si o zona activa ce ajuta la evacuarea rumegusului
-pastreaza forma canalului
-foarte flexibile, putand fi folosite si in canale curbe
 Instrumente rotative
-imprima acelor o miscare rotatorie

GIROMATIC
-miscarea rotativa continua este transformata intr-o miscare rotativa dus-
intors sfert de tura
M4 SAFETY HANDPIECE
-are un mecanism de fixare a acelor de canal cu maner de plastic
-piesa lasa acele sa alunece de-a lungul peretilor

CANAL FINDER SYSTEM

CANAL MASTER SYSTEM
Instrumentarea ultrasonica

-dispozitivele sonice-eficiente in indepartarea tesutului dur

-dispozitivele ultrasonice- eficiente in irigari
-actiunea ultrasonica produce o miscare circulara a irigantului, foarte
eficienta in debridarea canalului
-irigarea se face dupa prepararea mecanica a canalului
• CAVI ENDO (Dentsply)

• Dispozitive piezoelectrice- prezinta o piesa de mana multifunctionala

in care se pot adapta diferite varfuri pentru: debridare, indepartarea
controlata a dentinei calcificate de pe canale, descimentarea pivotilor
radiculari
 Sistemele rotative cu ace Ni-Ti
• Profile
• ProTaper
• Lightspeed
• -piesele dezvolta o viteza de 150-350 rpm (reductie de viteza 16:1)
• -sunt prevazute cu o functie numita „torque” (oprirea instrumentului daca
intampina o rezistenta mare ce ar putea fractura instrumentul)
• -functia „reverse” –inversarea sensului de rotatie a acului daca acesta
intampina o rezistenta mai mare decat cea recomandata
 Dispozitive laser
• -prepararea mecanica a canalelor radiculare
• -Sterilizarea spatiului endo
• -dezav: aplicarea laserului in zona apicala poate afecta tesuturile
periapicale
 BIOPULPECTOMIA

Are 3 timpi:

1. -chirurgical ( anestezie, cavitate de acces, exereza dentinei alterate,

extirparea pulpei)

2. -terapeutic (antiseptizare: irigari cu solutii antiseptice, aplicatii de

paste medicamentoase)

3. -protetic (obturatie radiculara, obturatie coronara)

1. - examen clinic, stabilirea diagnosticului si a planului de
tratament
2. - anestezie plexala sau tronculara periferica
3. ( uneori se poate recurge la completarea anesteziei prin
instilarea anestezicului in camera pulpara )
4. -izolarea dintelui ( diga,aspirator,bulete)
5. -crearea cavitatii de acces
6. -deschiderea camerei pulpare cu o freza sferica prin miscari
de scoatere
7. -indepartarea tavanului camerei pulpare in totalitate cu o
freza cilindrica cu varf inactiv
8. -indepartarea pulpei coronare cu freze sferice
(contraunghi) sau cu un escavator ascutit (dinti
pluriradiculari)
9. -toaleta camerei pulpare cu apa oxigenata
10. -reperarea orificiilor canalelor radiculare cu o sonda
11. -permeabilizarea canalului cu un ac Kerr
12. -excizia tesutului pulpar de la nivel radicular cu ace extractoare de
nerv (tire nerfs)
13. -irigatii canalare cu apa oxigenata
14. -determinarea lungimii de lucru (clinic, radiologic, clinico-
radiologic, apex locator)
15. -modelarea canalului radicular
16. -portiunea initiala a canalului va fi largita cu ajutorul frezelor
Gates Glidden
17. -irigari dupa utilizarea fiecarui ac
18. -uscarea canalelor cu conuri de hartie
19. -alegerea unei tehnici de obturare radiculara optima
20. -radiografie de control pentru verificarea obturatiei radiculare
21. -refacere coronara
22. -dispensarizarea pacientului