Manual si rotativ

 K-file (pila)

 K reamer (burghiu)

 Hedstrom
• Manerul are dimensiuni si forme variabile in functie
de firma producatoare (material plastic sau silicon).
• Tija este cilindro-conica, de la maner la partea activa,
lungimea poate varia si va determina lungimea totala
instrumentului.
• Partea activa a instrumentului, taisul, este partea
conica si ascutita a instrumentului (partea spiralata)
• Otel inoxidabil sau aliaj Ni-Ti
• Stopper din silicon
 Diametru la varf de la 006-010, 15-40, 45-80, 90-
120 =CODUL DE CULOARE
CORESPUNZATOR MANERULUI
 Lungimea partii active 16 mm
 Lungimea totala a acului: 21mm, 25mm, 31mm
 Conicitate 2%
 K file – patrat pe sectiune = contact in 4 puncte
pe peretii canalului- miscare de pilire, serpuire

 K reamer – triunghi pe sectiune = contact in 3

puncte cu peretii canalului- miscare de reaming

 Hedstrom – rotund = contact pe toata suprafata

parietala a canalului- miscare de raclare.
ABSOLUT INTERZISA ROTIREA IN CANAL
 Pentru permeabilizare
si traseu de alunecare
 3 lungimi:21mm,
25mm, 31mm
 STANDARDIZARE
CONFORM ISO
 EXISTA DOAR NR
06, 08, 10, 12.5, 15
 Maner
 Tija
 Partea activa – tija cu
spini
 NU SUNT
STANDARDIZATE
CONFORM ISO
 3 instrumente rotative
 3 lungimi- 21mm,
25mm, 31mm
 Conicitate 2%
 Inel MOV – 0,13
 Inel ALB – 0,16
 Inel GALBEN – 0,19
 TRASEU DE
ALUNECARE
 Un singur instrument
rotativ din Ni-Ti
 TRASEU DE
ALUNECARE
 Inel ALB- 0,16
 CONICITATE
VARIABILA
PROGRESIVA
 format din 6
instrumente din Ni-Ti
 Shapers Sx, S1, S2
 Finishers F1, F2, F3 (F4
si F5)
 3 lungimi – 21mm,
25mm, 31mm
 SX scurt robust inel
galben
 S1 inel mov
 S2 inel alb
 Lucreaza in treimea
coronara si medie a
canalului radicular
 F1-F5 lucreaza in
treimea apicala si
CULOAREA
INELELOR
CORESPUNDE ISO
 5 instrumente rotative
din Ni-Ti
 X1- inel galben
 X2 –inel rosu
 X3 -inel albastru
 X4 – 2 inele negre
 X5 – 2 inele galbene
 Sistemul cuprinde 3
instrumente din aliaj
Ni-Ti
 R25 cu inel roșu de
identificare
 R40 cu inel negru de
identificare
 R50 cu inel galben de
identificare
 conuri de hârtie și de
gutapercă conform
instrumentelor rotative.
 3 freze rotative din
Ni-Ti
 D1 – un inel alb
scurta, pt treimea
coronara
 D2 – 2 inele albe,
treimea medie
 D3 – 3 inele albe,
treimea apicala
 Atentie sa fie incarcat
 Piesa de mana unsa
 Calibrare dupa
ungere si sterilizarea
piesei
 Atentie sa fie incarcat
 Atentie la cabluri sa

nu fie impachetate foarte

strans – contacte
imperfecte si erori
 Heat carrier
 Cartus gutta-percha
 Plugger (galben –
apical, rosu – treimea
medie, gri – treimea
coronara)
 Conuri de hartie
corespunzatoare
sistemului folosit
 Conuri de gutapercha
corespunzatoare
sistemului folosit
 Sealer
 Sunt instrumente rotative pentru piesa
contraunghi, caracterizate printr-un
maner lung la capatul caruia se afla partea
active in forma de flacara cu varful
netaietor.
 Sunt disponibile in 6 marimi, calibrul
frezelor Gates fiind masurat la nivelul
diametrului maxim al partii active astfel:
freza numarul 1 are diametrul de 0,50mm
acesta creste cu 0,20 mm pentru fiecare
freza ajungand la nr.6 la 1,50mm
 Lungimea partii active creste de
asemenea progresiv odata cu diametrul.
 Portiunea cu rezistenta cea mai mica a
acestor freze este la unirea manerului cu
tija, astfel incat, in cazul fracturarii
instrumentului in canal acesta este usor de
indepartat.
◼ Forma de flacără
◼ Vărf pilot tăietor/ netăietor
◼ 6 mărimi(#1 - #6)
◼ eficiente în mișcarea de
retragere
 Utilizare –
in treimea coronara a
canalelor radiculare
 Sunt instrumente rotative pentru piesa
contraunghi, asemanatoare frezelor Gates dar au
lamele taietoare pe o suprafata mai mare iar partea
active are forma cilindrica. Sunt disponibile de
asemenea in 6 dimensiuni, freza nr.1 are diametrul
maxim 0,70mm, acesta crescand cu 0,20mm la
fiecare numar pentru a ajunge la nr. 6 la 1,70mm.
 Datorita partii active de dimensiuni mai mari,
frezele Pesso sunt mult mai aggressive decat
frezele Gates.
 Indicatia majora de utilizare a acestor freze este
in prepararea canalelor radiculare in vederea
aplicarii unui dispozitiv corono-radicular sau
eventual in retratamentele endodontice pentru o
indepartare mai rapida a materialului de obturatie
de canal vechi.
 Freze sferice cu gat
lung utilizate in
endodontie pentru
realizarea cavitatii de
acces coronar
 Gatul lung asigura
vizibilitate crescuta si
de asemenea e
portiunea de minima
rezistenta
CERINȚELE EXECUTĂRII
CAVITĂȚII DE ACCES
1. Să permită îndepărtarea în totalitate a conținutului
camerei pulpare.
2. Să permită vizualizarea directă a podelei camerei
pulpare și a orificiilor canalelor radiculare.
3. Să permită accesul instrumentarului endodontic în
orificiile de întrare în canalele radiculare.
4. Să faciliteze accesul cât mai rectiliniu al
instrumentarului endodontic, atât a celui de
preparare, cât și a celui de obturare a canalelor
radiculare.
5. Să fie astfel conformată pentru a susține, atunci
când este nevoie, o obturație provizorie.
6. Să aibă întotdeauna 4 pereți.
REGULI DE PREPARARE
ADECVATĂ A CAVITĂȚII DE ACCES
1. trebuie să se țină seama nu numai de poziția orificiilor
canalelor radiculare, ci și de orientarea foramenului
apical
2. forma cavității de acces diferă față de cea folosită în
odontoterapia restauratoare, ea trebuie să înconjoare
pulpa, iar prin îndepărtarea tavanului camerei pulpare se
va putea obține un acces rectiliniu către foramenul
apical.
3. cavitatea de acces nu va avea o formă predefinită (
triunghiulară, trapezoidală, etc.), ea putând suferi
modificări în funcție de situația preexistentă.
4. trebuie să se țină cont de morfologia endodontică a
dinților ce trebuie tratați endodontic (Rx din două
incidențe).
5. renunțarea temporară la izolarea cu digă atunci când
ne confruntăm cu canale greu de găsit.
6. cavitatea de acces trebuie realizată prin suprafața
ocluzală sau orală, niciodată prin suprafața
aproximală sau gingivală.
Acces endodontic conservator?
 Principalii factori implicaţi în dezvoltarea unei
parodontite apicale sunt reprezentaţi de pierderea
integrităţii coronare şi accesul microorganismelor în
dentină şi spaţiul endodontic.
Acces endodontic conservator?
 cavitatea de acces prea mică, nu permite o vizualizare
corectă și un acces facil

 cavitatea de acces prea mare, crește posibilitatea

realizării unei perforații, iar pe termen lung fractura
rădăcinii și a pereților coronari.
 Acces endodontic conservator?
 În endodonție, tratamentul precis nu depinde doar de
aptitudinile tehnice și cunoștințele dentistului, ci și de o
vizualizare clară și detaliată a domeniului chirurgical.
 Deoarece rezultatul unei terapii endodontice este influențat de
mulți factori care nu sunt vizibili cu ochiul liber - canale
radiculare suplimentare sau variații anatomice - mărirea și
iluminarea ridicată furnizate de un microscop dentar au
devenit indispensabile atât pentru diagnostic, cât și pentru
terapie.
 Astăzi, este larg acceptat faptul că utilizarea microscoapelor
dentare a contribuit la extinderea potențialului de tratament
endodontic.
Acces endodontic conservator?
Microscopia permite:
- Concepţiile actuale minim invazive de pregătire a
cavităţilor de acces îşi găsesc o foarte bună aplicabilitate
cu ajutorul microscopului. Numeroase posibilităţi de
preparare prin micro-abraziune sau cu ajutorul
ultrasunetelor şi al frezelor diamantate permit
înlăturarea minimă directă a ţesuturilor alterate.
- aprecierea nuanţelor şi volumul camerei pulpare
pentru determinarea emergenței canalelor radiculare, deci
evidenţierea acestora - nu mai necesita un sacrificiu mare
de substanţă dura coronara;
- observarea lumenului canalului pentru a aprecia
nivelul de răzuire al dentinei permițând o preparare
endodontica superioară;
Condiții obligatorii
 Să avem cunoștințe cu privire la morfologia și
anatomia dintelui pe care urmează să-l tratăm;

 Să analizăm cu atenție forma, dimensiunea, înclinarea

și morfologia dintelui

 Să studiem cu atenție radiografia

 Radiografiile prezintă forma rădăcinilor şi a canalelor
pulpare doar bidimensional. Un al treilea plan există
în direcţie vestibulo-linguală. Volumul spaţiului pulpar
este, fără excepţie, mai mare decât sugerează
radiografia.
 CBCT a adus un plus de cunoștințe cu privire la
anatomia spaţiului endodontic
 Micro-tomografia computerizată a permis
evaluarea spaţiului endodontic în trei dimensiuni

Din Peters 2008, cu

permisiunea Quintessence
Publishing Co. Ltd.
Trebuie să evaluăm
particularităţile dintelui
 din punct de vedere clinic şi radiologic: axa corono-
radiculară, axa dintelui pe arcadă şi volumul camerei
pulpare.
 să ținem cont de relațiile dintre camera pulpară și
coroana clinică a dintelui, dar și de relațiile dintre
orificiile canalelor radiculare și podeaua cavității de
acces endodontic (Paul Krasner, Henry J. Rankow, 2004).
Trebuie să evaluăm
particularităţile dintelui
Forma și dimensiunea cavității pulpare sunt
influențate de vârstă.

În cazul tinerilor, camera pulpară este mare,

iar cu creșterea vârstei, devine mai mică.
Date de dezvoltare și anatomice
Timpul mediu de erupție
Vârsta medie a calcificării
Lungimea medie a dinților
Lungimea medie a coroanei
Lungimea medie a rădăcinilor
M-D de coroană
M-D a coroanei la nivelul JSC
Diametrul vestibulo-lingual al coroanei
Diametrul vestibulo-lingual la nivelul JSC
Accesul endodontic

Eliminarea cariilor și a
restaurărilor permanente

Se minimizează riscul
contaminării pulpei dentare.
 Relațiile dintre camera pulpară și
coroana clinică (JOE, Jan 2004, Vol.30.):
 1. Legea centralităţii: camera pulpară se află întotdeauna
în centrul dintelui, la nivelul JSC(Jonctiunea Smalt-Cement)
 Relațiile dintre camera pulpară și
coroana clinică (JOE, Jan 2004, Vol.30.):
 2. Legea concentricităţii: la nivelul joncţiunii amelo-
cementare, forma camerei pulpare imită anatomia externă
dentară.
 Relațiile dintre camera pulpară și
coroana clinică (JOE, Jan 2004, Vol.30.):
 3. Legea joncțiunii
amelo-cementare:
distanța dintre
suprafața externă a
coroanei clinice și
peretele camerei
pulpare este aceeași pe
toata circumferința
dintelui la nivelul JSC
Relațiile dintre camera
pulpară și coroana clinică
(JOE, Jan 2004, Vol.30.):

 4. Prima lege a
simetriei
Cu excepţia molarilor
maxilari, orificiile
canalelor radiculare
sunt echidistante faţă de
o linie trasată mezio-
distal la nivelul podelei
camerei pulpare.
Relațiile dintre camera
pulpară și coroana clinică
(JOE, Jan 2004, Vol.30.):
 5. A doua lege a
simetriei
Cu excepţia molarilor
maxilari, orificiile
canalelor se află pe o
linie perpendiculară
liniei mezio-distale la
nivelul podelei
camerei pulpare.
 Repere observate la nivelul podelei
camerei pulpare (JOE, Jan 2004, Vol.30.)
1. Legea schimbării de
culoare:
Podeaua camerei pulpare
are întotdeauna o culoare
mai închisă decât pereții
dentinari înconjurători.

 Aceasta diferență de
culoare se observă mai ales
la zona de trecere dintre
pereții laterali și
podeaua camerei
pulpare.
 Repere observate la nivelul podelei
camerei pulpare (JOE, Jan 2004, Vol.30.)
 2. Prima lege a localizării
canalului radicular:
Orificiile de pătrundere în
canalele radiculare sunt
localizate întotdeauna la
joncțiunea dintre pereții
laterali și podea.

 3. A doua lege a localizării

canalului radicular:
Orificiile de pătrundere în
canalele radiculare sunt
localizate în unghiurile dintre
podea și pereți.
Repere observate la nivelul podelei camerei pulpare
4. A treia lege a
localizării orificiului:
orificiile se află la punctul
terminus de dezvoltare a
liniilor de fuziune
radiculară, dacă sunt
prezente.
5. Liniile de dezvoltare
a fuziunii radiculare sunt mai
întunecate decât podeaua
pulpară.
6. Dentina de reparație
sau calcificările sunt mai
deschise la culoare decât
podeaua camerei pulpare și
de multe ori o obstruează pe
aceasta sau orificiile de
pătrundere în canalele
radiculare
 Modul de realizare a unei
cavități de acces
 1) Se elimină în totalitate
tavanul camerei pulpare
 Pereţii axiali ai cavităţii se extind
lateral, până la vizualizarea corectă
a canalelor radiculare, dar şi
pentru a asigura accesul facil al
instrumentelor în canale, în
conformitate cu anatomia
radiculară a canalului respectiv
(Walton RE, Torabinejad M, 1996).
 Pentru a verifica îndepărtarea
adecvată a tavanului în dreptul
coarnelor pulpare, se poate folosi o
sonda curbă, mică, cum este cea
numărul 17, cum au sugerat
Lasfargues et al.( LASFARGUES et
al., 1984).
 Modul de realizare a unei
cavități de acces
 2) Cavitatea de
acces trebuie să
permită
vizualizarea
directă, completă a
podelei camerei
pulpare şi
deschiderea
canalelor
radiculare.
 Modul de realizare a unei
cavități de acces
 3) Sonda endodontică
poate fi folosită pentru
determinarea unghiului
dintre canalul radicular
şi podeaua camerei
pulpare, unghi ce
trebuie în unele cazuri
să fie modificat pentru
a facilita
introducerea
instrumentelor de
canal în orificiile de
deschidere ale
canalelor radiculare.
 Modul de realizare a unei
cavități de acces
 4) Trebuie să se
asigure accesul cât
mai direct posibil al
instrumentarului de
preparaţie şi de
obturaţie către
treimea apicală a
canalelor radiculare
 5) Se asigură un
suport bun obturaţiei
provizorii
Modul de realizare a unei
cavități de acces
 6) Cavitatea de acces
trebuie să aibă
întotdeauna patru pereţi

a) poziţionarea corectă a
digii astfel încât clema de
digă să fie stabilă oferind
posibilitatea foliei de
cauciuc să izoleze câmpul
cât mai bine;
b) menţine camera pulpară
constant umezită cu
soluţiile de irigaţie cât
timp este nevoie;
 6) Cavitatea de acces trebuie să aibă
întotdeauna patru pereţi
c) menţine puncte stabile de
referinţă, uşor de recunoscut,
stoperului de cauciuc al
instrumentarului endodontic.
d) permite introducerea materialelor
medicamentoase provizorii fără să
afecteze papila interdentară, aşa
cum se întâmplă în cazul cavităţilor
de clasa II-a.
Atunci când unul sau mai mulţi pereţi
ai cavităţii sunt compromişi de către
procesul carios, se apelează la
reconstrucţia acestora cu ajutorul
benzilor de matrice, benzilor
ortodontice sau cu alte metode
(LAVAGNOLI G., 1978).
Principii generale în preparația
cavității de acces
 Indiferent de dintele pe care-l tratăm, trebuie să
parcurgem obligatoriu trei faze în preparaţia cavităţii
de acces: trepanarea, lărgirea şi finisarea (Arnaldo
Castellucci,Endodontics,2009).
 Faza de trepanare

 Acesta fază se realizează

cu ajutorul frezei
diamantate sferice
montate la turbină/piesa
contraunghi. Obiectivul
acestei faze este de a
pătrunde în camera
pulpară prin
întreruperea
tavanului.
 Faza de lărgire
 Această fază se realizează
cu ajutorul unei freze
sferice/cilindrice,
montată la piesa de
mână, cu diametru mai
mic decât al celei folosite
în etapa precedentă şi cu
gâtul mai lung şi mai
subţire pentru a
îmbunătăţii vizibilitatea.
 Freza pătrunde în
deschiderea creată în faza
anterioară şi prin mişcări
de scoatere activă/miscari
orizontale pe peretii
laterali se îndepărtează
dentina tavanului camerei
pulpare.
 GLIDDEN No. 4

GATES GLIDDEN
No. 2
Faza finală -
finisarea
 Acesta fază necesită
folosirea unei freze
diamantate cu vârful
inactiv, aşa-numită freză
auto-ghidantă, (freza BATT
sau Endo Z), montată la
turbină. Cu ajutorul acestei
freze se finisează pereţii
cavităţii, astfel încât
tranziţia dintre pereţii
cavităţii şi podeaua
camerei pulpare să fie
imperceptibilă la
sondare.
 Cât ne extindem?
 Pentru dinții anteriori și premolari, forma convenabilă a
camerei pulpare este oferită prin extinderea acesteia în
direcție vestibulo-oral;

 Dinții anteriori-
acces triunghiular
Canini - acces rotund ovalar
Premolari - acces ovoidal/pișcot in
sens Vestibulo-Oral
 Cât ne extindem?
 În cazul dinților
laterali, avem ca reper
cuspizii.
 Canalele radiculare
sunt poziționate la 1-2
mm de varful
cuspizilor.
 Molarii superiori-
acces romboidal
Cât ne extindem?
 La molarii
inferiori, se
realizează o
extindere mai mare
spre vestibular,
decât spre lingual
Accidente și erori în timpul preparării
cavității de acces endodontic
Un acces corect efectuat este cheia ce asigura o procedura
fara erori in timpul tratamentului mecanic de canal, daca nu
este efectuat corect duce la un esec procedural.
Principalele erori din timpul prepararii cavitatii de acces
endodontic sunt:
 Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale
 Tratamentul unui alt dinte
 Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale
blocate sau calcificate
 Deteriorarea unei restaurari existente
 Indepartarea incompleta a tesuturilor cariate
 Deschiderea cavitatii de acces prin coroane de acoperire
totale
Concluzii
 Crearea unui acces endodontic corect preîntâmpină
eventualele erori și accidente ale terapiei
endodontice.

 Scopul pregătirii conservatoare a accesului

endodontic este necesar pentru restabilirea
morfologiei și funcției normale a dintelui.
 Largirea rotativa a
canalelor radiculare
OBIECTIVELE PREPARĂRII CANALELOR
RADICULARE
Canalul radicular trebuie:

 Curățat de resturile organice

prin instrumentare și irigații
 Conformat astfel încât preparația finală să
aibă o conicitate uniformă care să permită o
obturare tridimensională a canalului
prin instrumentare
OBIECTIVE BIOLOGICE
(Schilder ) 1974

➢ Instrumentarea să se limiteze în interiorul

canalului radicular (determinare corectă a LL)
➢ Materialul necrotic nu trebuie forţat dincolo de
foramenul apical.
➢ Îndepărtarea atentă a tuturor resturilor tisulare
(instrumentare+irigare)
➢ Lărgirea şi curăţarea canalului se vor face într-o
singură şedinţă.
OBIECTIVE MECANICE
(Schilder 1974)
 Creștere progresivă a conicității
(canalul trebuie să se evazeze progresiv dinspre apical spre coronar)
 Menținerea anatomiei originale a canalului
radicular
fara crearea de praguri sau transportarea apicală
 Menținerea poziției foramenului apical
Ușoară lărgire fără relocare (Transpoziția externă/internă)
 Diametrul foramenului apical menținut cât mai
mic posibil
Se va accentua conicitatea și va oferi canalului forma de rezistență
necesară compactării materialelor de obturare
 Pași în prepararea
canalului radicular
Prepararea orificiilor canalelor radiculare-
PREEVAZAREA
Obiective:
 Primul pas în prepararea
canalului radicular!
 Se asigură un acces cât mai rectiliniu către porțiunea

apicală.

 Este o continuare a formei de conveniență în porțiunea coronară a canalului.

 Îmbunătățește semnificativ procedurile de instrumentare și curățire a

canalului radicular.
Preevazarea poate fi efectuată cu o serie de
instrumente manuale sau rotative

 freze Gates-Glidden / x Gates (lucrați cu grijă!!!)

 Pesso reamers (lucrați cu grijă!!!)
 Instrumente rotative cu conicitate crescută (SX din sistemul ProTaper)
 Ace de Ni-Ti „orifice openers”
TEHNICA PREEVAZĂRII

 Mișcăride pensulare
pe pereții opuși furcației
INTOTDEAUNA FREZELE GG URMĂRESC TRASEUL
ORIGINAL AL CANALULUI
LĂRGIREA ORIFICIILOR CANALELOR
RADICULARE
BENEFICIILE PREEVAZĂRII

 Control tactil mai bun cu acele mai mici la nivelul treimii apicale

 Reduce presiunea pe ac din porțiunea coronară

◼ Permite o inserție mai bună a acelor în canal (în special precurbate)

◼ Susține o cantitate mai mare de irigant si lubrefiant

◼ Permite îndepărtarea detritusului dentinar

◼ Îndepărtarea bacteriilor și resturilor pulpare din zona de trecere

Clasificarea tehnicilor de lărgire a
canalului radicular
Tehnici de lărgire cu abordare dinspre apical Tehnici de lărgire cu abordare dinspre coronar

Tehnica step-back (Clem, 1969) Tehnica crown-down (Marshall & Pappin, 1980)

Tehnica pilirii circumferențiale (Lim & Stock, 1987) Tehnica step-down (Goerig, 1982)

Tehnica pilirii anti curbură (Abou Rass, 1980) Tehnica crown-down fără presiune (Morgan & Montgomery,
1984)

Tehnica forțelor balansate (Roane, 1980) Tehnica Dedeus

SISTEMUL PRO TAPER ROTATIV
 format din 6 instrumente din Ni-Ti
împarțite în 2 grupe a câte 3 instrumente:
 Shapers Sx, S1, S2 - indicate în eliminarea
interferențelor coronare cât și în realizarea
unui traseu liber endocanalicular
 Finishers F1, F2, F3 (F4 si F5)
pentru canale cu calibrul constrictiei mai mare de 35 ISO)
destinate finalizării preparației pentru a obține
un diametru și o conicitate corespunzatoare
Principalele caracteristici ale
instrumentelor ProTaper
 Secțiune triunghiulară robustă, cu margini convexe, rotunjite,
ceea ce crește rezistența instrumentelor

 Unghi helicoidal variabil ce reduce riscul de înșurubare

 Distanța variabila (pitch) între spire pentru

a reduce riscul de înșurubare și a favoriza îndepărtarea debriurilor

 Conicitate crescătoare de la vârf spre mânerul instrumentului la

Shapers pentru a mări flexibilitatea în treimea apicală și
descrescătoare la Finishers pentru a putea lărgi preparația apicală
fără rigidizarea treimii coronare a instrumentului.
Sistemul Pro Taper Universal rotativ
 Frezele Shaping S1 și S2 prezintă inele colorate pentru identificare,
respectiv mov și alb. Acestea au diametre D0 de 0,17 mm pentru S1
și, respectiv, 0,20 mm (apical) pentru S2 iar la diametrul maxim D16
(partea coronară a porțiunii active) ajung până la 1,20 mm
[Castellucci, 2005].

 Freza Shaping SX are o lungime de 19 mm, oferă un acces excelent

când spațiul este redus. Datorită faptului că acest instrument prezintă
o trecere mai rapidă de la un nivel de conicitate D1 la D9 față de
celelalte instrumente Shapers, el se poate folosi după S1 și S2,
pentru a crea o formă optimă a canalelor la dinții cu rădăcini mai
scurte sau la cei cu pierdere coronară marcată. În cazul dinților cu
rădăcini lungi sau porțiune coronară mare, SX-ul va acționa numai
în treimea coronară a rădăcinii pentru preevazare.
Tehnica de lucru-Traseul de alunecare
➢ Traseu de alunecare (glide-path) lin si reproductibil – manual ace Kerr 10,
15,20 ISO sau rotativ (Path File sau Pro Glider)
 Sistemul Path File cuprinde un set de 3 instrumente rotative gândite
pentru a obține un traseu de alunecare lin, rapid și în siguranță,
înlocuind cu succes înstrumentele manuale din oțel.
 Cele 3 instrumente rotative au conicitate mică .02 și au inele colorate
pentru identificare fiind codificate ISO astfel: violet, diametrul la vârful
instrumentului 0.13; alb, diametrul la vârful instrumentului 0.16; galben,
diametrul la vârful instrumentului 0.19. Sunt disponibile în trei lungimi
21 mm, 25 mm și respectiv 31 mm.
 Aceste instrumente se utilizează într-o mișcare de rotație continuă la 250
rpm, fiind caracterizate printr-o flexibilitate deosebită și o rezistență
crescută la oboseala ciclică. Forma pătrată pe secțiune și conicitatea
redusă 0.02 le asigură o rezistență crescută la oboseala ciclică iar cele 4
lamele tăietoare le conferă o capacitate tăietoare optimă.
Tehnica de lucru- Traseul de alunecare
 Sistemul ProGlider este de fapt reprezentat de un singur instrument
rotativ din aliaj din Ni-Ti obținut prin tehnologia M-Wire destinat
obținerii unui traseu de alunecare lin, rapid și reproductibil.
Instrumentul are un inel alb de identificare, diametrul la vârful
instrumetului 0.16, conicitate variabilă progresivă pornind de la .02
la vârf, disponibil în trei lungimi diferite 21 mm, 25 mm și 31 mm.
 Se utilizează în rotație la 300 rpm și torque 2-5,2 Ncm.
 Asigură realizarea rapidă a unui traseu de alunecare lin și
reproductibil, mult mai ușor decât cu instrumentele manuale de tip
K-file.
 Este indicat în toate tipurile de canale, inclisiv cele care prezintă
curburi accentuate, datorită flexibilității crescute a instrumentului și
rezistenței deosebite la oboseala ciclică, caracteristici care îi permit
sa respecte anatomia canalului.
Tehnica de lucru
➢ Instrumentul SX – preevazare in canalele lungi si, respectiv treimea
coronara si medie in canalele scurte
 Fără nici un fel de presiune instrumentele Shaping (S1, S2)
sunt lăsate să “plutească” în canal și să urmărească traseul de alunecare
[Castellucci, 2002].
 Pentru a crește siguranța și eficiența instrumentele shaper sunt folosite
prin mișcări de pensulare pe pereții laterali ai canalului, pentru a tăia
dentina înspre lateral printr-o mișcare de scoatere [Castellucci, 2002].
Această mișcare de pensulare crează un spațiu spre lateral care va
permite utilizarea lamelor mai voluminoase și mai puternice, ușurând
înaintarea spre apical.
 După fiecare scoatere din canal a instrumentului Shaper se efectuează
recapitularea și lavajul abundent cu hipoclorit de sodiu.
 Fără presiune se realizează una sau mai multe treceri ale instrumentului
S1 și apoi S2 până când este atinsă lungimea de lucru determinată
anterior cu K-file nr. 15 [Ruddle, 2002].
Tehnica de lucru
 Reconfirmarea lungimii de lucru precum și determinarea calibrului
constricției apicale.
 Urmează acum secvența de utilizare a instrumentelor Finishers (F1,
F2, F3), unul sau mai multe în funcție de calibrul constricției apicale,
printr-o mișcare de non-pensulare. Lungimea de lucru este transferată
la nivelul instrumentului Finisher și apoi acesta este lăsat să plutească
liber în canal, cu o ușoară mișcare de avansare spre apical până la
atingerea terminus-ului canalului [Castellucci, 2002].
 După ce instrumentul Finisher F1 a atins lungimea de lucru este
îndepărtat din canal, se irigă abundent canalul și se verifică patența,
urmat din nou de lavaj cu hipoclorit de sodiu pentru a elibera
detristusul din canal. Ulterior se pot folosi în continuare
instrumentele F2 și F3 sau un alt sistem pentru prepararea treimii
apicale, în funcție de calibrul constricției apicale.
Sistemul Pro Taper Next
 format din 3 instrumente rotative din Ni-Ti în
setul de bază X1,X2, X3 la care se adaugă alte 2
instrumente cu dimensiuni mai mari destinate
pregătirii canalelor cu calibru mai mare.
 X1 cu inel galben de identificare și diametrul 0.17
la vârful instrumentului
 X2 cu inel roșu de identificare și diametrul 0.25 la
vârful instrumentului
 X3 cu inel albastru de identificare și diametrul
0.30 la vârful instrumetului
 X4 cu inel negru de identificare și diametrul 0.40
la vârful instrumentului
 X5 cu inel galben de identificare și diametrul 0.50
la vârful instrumentului.
Sistemul Pro Taper Next
 Instrumentele sistemului ProTaper Next sunt realizate din aliaj de Ni-Ti prin
tehnologia M-Wire, ceea ce asigură o flexibilitate crescută dar și o mai mare
rezistență la oboseala ciclică. Pe secțiune au o formă rectangulară ceea ce
conferă instrumetelor o mișcare rotativă șerpuitoare (“swaggering move”),
astfel încât în timpul preparării instrumentul are contact cu pereții canalului
numai in 4 puncte, ceea ce reduce riscul de blocare al instrumentului, de
îndoire și fractură în canal și asigură un spațiu mai mare între instrument și
pereții dentinari pentru eliminarea detritusului dentinar rezultat în urma
pregătirii canalului radicular.
 Prin numărul redus de instrumente pe care le conține sistemul asigă un timp
redus de preparare, în unele canale sunt suficiente pentru preparare doar 2
instrumente, de exemplu X1 și X2, acestea asigurând o formă predictibilă a
preparației, fără nici un compromis, și, după cum susțin unii autori cu cât
preparația este mai rapidă cu atât avem mai mult timp la dispoziție pentru
lavajele antiseptice (Faster shaping means more irrigation time).
Sistemul Pro Taper Next
 Instrumentele sistemului ProTaper Next se folosesc in rotație
continuă la 250 rpm, torque 4,5 Ncm.
 Odată întrodus în canal se efectuează mișcări de pensulare pe
pereții laterali ai canalului, fără presiune, pe măsură ce instrumentul
înaintează spre apical, dar nu mai mult de 4-5 secunde în interiorul
canalului.
 Instrumentul se îndepărtează apoi din canal, se șterge de debriuri, se
efectuează irigarea abundentă a canalului, recapitularea și se reia
succesiunea anterioară.
 În general canalul radicular se consideră preparat după ce instrumentul
X1 a fost introdus de 3-4 ori pe canal și a reușit să atingă lungimea de
lucru.
 Se schimbă api cu instrumentul X2 cu care se repetă aceeași procedură,
fiind necesare de asemenea 3-4 mișcări de pătrundere a instrumentului
până atinge lungimea de lucru.
 Ulterior, în funcție de calibrul constricției apicale prepararea canalului se
poate opri la X2 sau poate continua cu alte instrumente in sistemul
ProTaper Next sau alte sisteme (Vezi video 1)
Tehnica Crown-Down - beneficii
 Se elimina detritusul dentinar mai usor in timpul
prepararii
 Permite acces direct spre portiunea apicala
 Irigare mai buna in regiunea apicala
 Indeparteaza microorganismele inainte de a ajunge la
apex
 Scade riscul impingerii detritusului si/sau bacteriilor in
regiunea periapicala
 Numar mai mic de instrumente folosite deci timp mai
scurt de preparare
 Timp mai mult pentru aplicarea protocolului de lavaj
 Prepararea canalului in orice taper disponibil
Instrumentarul din Ni-Ti cu mișcări
reciproce
 Instrumentarul de preparare a canalului radicular care utilizează mișcări reciproce
poate fi atât din oțel inoxidabil cât și din aliaj de Ni-Ti, fiind folosit în asociere
cu instrumentarul manual în anumite momente ale tratamentului chemo-mecanic.
 Unul din avantajele majore ale sistemelor reciproce este acela că, la fiecare
oscilație efectuată își modifică direcția de rotație, ceea ce reduce apariția
tensiunilor interne, atât la nivelul instrumentului cât și la nivelul dintelui
 Oscilațiile produse de instrumentarul reciproc se realizează prin mișcări de rotație
efectuate aât în sensul acelor de ceasornic, cât și în sens invers pentru fiecare
ciclu.
 Dentsply a introdus o tehnologie nouă în combinarea mișcărilor reciproce prin
creșterea gradelor de rotație în sens invers acelor de ceasornic (150 grade) față de
cele efectuate în sens orar (30 grade), creând o rotație completă la fiecare 3
cicluri de oscilații.
 Rotația inversă acelor de ceasornic avansează instrumentul angajându-l și tăind
dentina, în timp ce mișcarea în sensul acelor de ceasornic eliberează instrumentul
din dentină înainte ca acesta să se blocheze.
Sistemul WaveOne (Dentsply Sirona)
 este format din 3 instrumente din aliaj de Ni-Ti, disponibile în 3 lungimi 21
mm, 25 mm și 31 mm
 pentru prepararea canalului este necesar un singur instrument, fiecare din
cele 3 instrumente având indicații diferite.
 Instrumentul WaveOne Small cu inel de identificare galben, are diametrul la
vârf 21 ISO și o conicitate continuă de 6%, este indicat în canalele
radiculare subțiri, de calibru redus.
 Instrumentul WaveOne Primary cu inel de identificare roșu, are diametrul
la vârf 25 ISO și o conicitate de 8% care descrește spre capătul coronar, fiind
utilizat în majoritatea canalelor radiculare.
 Instrumentul WaveOne Large cu inel de identificare negru, are diametrul la
vârf 40 ISO și aceeași conicitate ca și instrumentul WaveOne Primary, fiind
indicat în canalele cu diametru mare.
Sistemul WaveOne- tehnica de utilizare
 Realizarea accesului rectiliniu
 Selectarea instrumentului potrivit cazului clinic respectiv
 Prelucrarea (Shapingul) canalului utilizând instrumentul respectiv
selectat
 Irigarea abundentă cu hipoclorit de sodiu și EDTA pe tot parcursul
tratamentului chemo-mecanic.
 Permeabilizarea canalului se face utilizând ace K-file manuale sau
PathFile
 unii autori recomandă direct utilizarea sistemului reciproc, fără
necesitatea unui traseu de alunecare.
 Instrumentul reciproc avansează treptat în canal, prin 3-4 mișcări
progresive de introducere și retragere, sub exercitarea unei presiuni
apicale ușoare (mișcare de pecking). Pentru preevazare se pot utiliza
instrumentele WaveOne cu o mișcare de pensulare în treimea coronară a
canalului.
Sistemul WaveOne- etapele de lucru
 Se introduce în canal un instrument K-file nr. 10 ISO printr-o mișcare de șerpuire
(rotație și contrarotație) pe toată lungimea de lucru sau până cand întâmpină o
rezistență.
 În funcție de aspectul radiologic al canalului radicular și de comportamentul
instrumentului pentru permeabilizare se alege un instrument WaveOne, astfel:
dacă K-file nr. 10 opune rezistență la mișcările efectuate în interiorul canalului se
alege un instrument WaveOne Small; dacă K-file nr. 10 se mișcă liber în canal se
alege instrumentul WaveOne Primary; dacă se poate introduce cu ușurință un
instrument K-file nr. 20 ISO se alege instrumentul WaveOne Large.
 Instrumentul WaveOne ales se va introduce inițial până la aproximativ 2/3 din
lungimea canalului
 Se irigă abundent canalul radicular
 Se stabilește lungimea de lucru finală
 Se introduce instrumentul WaveOne ales pe toată lungimea de lucru
 Se confirmă diametrul constricției apicale cu un instrument K-file cu aceeași
dimensiune la vârf ca cea a instrumentului WaveOne folosit
 Dacă diametrul constricției apicale este mai mare decât cel al acului folosit se
reia procedura cu un instrument WaveOne mai mare.
Sistemul Reciproc (VDW)
 Sistemul cuprinde 3 instrumente din aliaj Ni-Ti, instrumentele
RECIPROC: R25 cu inel roșu de identificare, R40 cu inel negru de
identificare și R50 cu inel galben de identificare, conuri de hârtie și
de gutapercă conform instrumentelor rotative.
 Instrumentele sunt realizate din aliaj Ni-Ti prin tehnologia M-wire,
ceea ce le conferă o flexibilitate superioară și o rezistență crescută
la oboseala ciclică, comparativ cu instrumentele convenționale.
 Cele 3 instrumente au conicitate regresivă, astfel:
 R 25 are un diametru de 0.25 mm la vârf și o conicitate de 8% pe
primii 3 mm de la vârf, diametrul la finalul părții active D16 fiind
1.05 mm.
 R 40 are un diametru de 0.40 mm la vârf și o conicitate de 6% pe
primii 3 mm de la vârf, diametrul la D16 fiind 1.10 mm.
 R 50 are un diametru de 0.50 mm la vârf și o conicitate de 5% pe
primii 5 mm, diametrul la D16 fiind 1.17 mm.
Sistemul Reciproc

 Spre deosebire de tehnicile clasice, utilizarea sistemului Reciproc nu mai

necesită obligatoriu crearea unui traseu de alunecare, instrumentul va urma
calea naturală și mai puțin rezistentă care este de fapt chiar canalul
radicular.
 Acest lucru are numeroase avantaje:
 timp mai redus de lucru
 număr mai redus de instrumente
 mai ușor de aplicat la dinții cu acces limitat
 reducerea riscului de apariție a accidentelor din cursul utilizării
instrumentarului manual.
Sistemul Reciproc- tehnica de lucru
 Selectarea instrumentului Reciproc potrivit tipului de canal radicular se
bazează pe analiza radiografiei preoperatorii.
 În cazul în care un canal este parțial sau chiar total invizibil pe radiografie,
este considerat un canal foarte îngust și se selectează instrumentul R 25.
 În cazul în care canalul radicular este clar vizibil pe radiografie de la acces
până la apex, este considerat mediu sau larg. Un instrument manual K-file nr.
30 ISO este inserat pasiv spre lungimea de lucru iar daca acest instrument
atinge lungimea de lucru stabilită canalul este considerat larg și se va alege
instrumentul R 50.
 Dacă K-file 30 ISO nu ajunge pe toată lungimea de lucru se înlocuiește cu un
K-file 20 ISO iar dacă acesta ajunge până la apex, canalul este considerat
mediu și se va alege instrumentul R 40.
 Dacă nici K-file 20 ISO nu ajunge până la apex se va alege R25 (Vezi video 2)
Sistemul Reciproc- tehnica de lucru
 În mișcarea de reciprocitate, curburile în sensul acelor de ceasornic și cele anti-
orare determină amplitudinea mișcării, rotațiile la dreapta sau la stânga iar
unghiurile sunt mai mici decât cele la care instrumetul s-ar putea fractura în mod
obișnuit dacă s-ar bloca (www.vdw-dental.com).
 Dacă instrumentul este blocat în canal el nu se va mai roti peste unghiul lui de
fracturare, acest lucru nemaifăcând importantă crearea unui traseu de alunecare
în prealabil.
 Eficiența de tăiere a instrumentului precum și abilitatea de a se centra în
canal, asociate cu mișcarea de reciprocitate permit instrumentului să
lărgească canale radiculare neinstrumentate anterior, într-o manieră sigură.
 Înainte de a începe prepararea se determină lungimea de lucru iar stopperul din
silicon al instrumentului Reciproc ales se fixează la 2/3 din lungimea de lucru.
Instrumentul Reciproc este introdus în canal cu o mișcare de du-te-vino fără a fi
scos definitiv din canal (pecking move), amplitudinea mișcării fiind de 3-4 mm. Se
va aplica doar o ușoară presiune instrumentul înaintând spre apical. După 3 astfel
de mișcări de pecking sau când este întâlnită o rezistență instrumentul este
îndepărtat din canal și curățat. Un K-file nr 10 ISO este introdus pentru a verifica
direcția la 2/3 din lungimea de lucru estimată, canalul fiind apoi irigat abundent.
Sistemul Reciproc- tehnica de lucru
 Instrumentul este folosit în această manieră până ajunge la 2/3 din lungimea
de lucru. În acest moment va fi determinată încă o dată lungimea de lucru cu
ajutorul apex-locatorului și se va continua secvența de lucru cu instrumentul
Reciproc pe toată lungimea de lucru. Instrumentul reciproc poate fi folosit și
printr-o mișcare de pensulare pe pereții laterali în cazul canalelor largi.
 Avantajele suplimentare ale sistemului Reciproc:
 abilitatea de centrare în canal
 siguranță în preparare
 timp de lucru redus
 mai puține erori procedurale.
Sistemul SAF (Self Adjusting File) (RE Dent
Israel)
 Este un sistem cu autoreglare care dezvoltă un nou concept în modelarea și
curățarea (shaping and cleaning) sistemului endodontic
 A fost creat cu scopul de a depăși problemele restante ale instrumentelor de
Ni-Ti, noul concept continuând să schimbe dinamica practicii endodontice în
lume.
 SAF este un instrument de canal gol la interior, foarte flexibil, care se
adaptează la anatomia originală a canalului, atât longitudinal la un canal
curb, asemănător tuturor instrumentelor din Ni-Ti, cât și transversal, oferind
o adaptare tridimensională în cursul tratamentului chemo-mecanic.
 Instrumentul SAF are pereții subțiri, având formă de cilindru ascuțit
compresibil de 1.5-2.0 mm în diametru și 120 mm grosime, zale din aliaj Ni-Ti
fiind format dintr-un grilaj subțire de Ni-Ti cu rezistență mare la torsiune.
Sistemul SAF
 Instrumentele de 1.5 mm și 2 mm pot fi mai ușor comprimate pentru a putea
fi introduse în canalul negociat anterior și lărgit până la acul K-file 20 ISO și
30 ISO
 Instrumentul va încerca să revină la dimensiunile sale inițiale aplicând astfel
o presiune delicată continuă pe pereții canalului radicular.
 Într-un canal rotund acesta va primi o formă rotundă pe secțiune transversală
în timp ce, într-un canal oval, aplatizat, va primi o secțiune transversală
plată sau ovală
 Suprafața este ușor abrazivă și poate permite eliminarea dentinei printr-o
mișcare de du-te-vino de șlefuire
 În timpul acționării sale în canal, instrumentul SAF este conceput pentru a fi
comprimat când este inserat într-un canal îngust. Instrumentul încearcă să-și
recapete dimensiunile sale originale, continuând să aplice presiune pe pereții
laterali ai canalului.
Sistemul SAF
 SAF este folosit vertical cu o piesă de mână vibratoare la 3000-5000 vibrații/minut
și o amplitudine de 0.4 mm, montată la un motor special (Kavo Gentile Power).
 SAF permite irigarea continuă a canalului pe tot parcursul procedurii, cu ajutorul
unui aparat de irigare special. Acesta este atașat de un tub de silicon ce trece prin
interiorul instrumentului SAF permițând o irigare continuă la o presiune scăzută și
un debit de 1-10 ml/minut.
 În timpul tratamentului SAF este introdus în canalul radicular în timp ce vibrează
și este împins meticulos până când se atinge lungimea de lucru. SAF se utilizează
în 2 cicluri de câte 2 minute pentru fiecare canal prin mișcarea de du-te-vino și
irigare continuă.
 Această tehnică permite îndepărtarea unui strat de dentină uniformă de la nivelul
circumferinței canalului radicular, instrumentul fiind scos din canal după fiecare
ciclu pentru inspecție
 Fiecare instrument SAF este recomandat pentru utilizare unică. În primul minut
este folosit ca irigant hipocloritul de sodiu 3% și în al doilea minut soluție EDTA
17%
 Debitul de irigant este stabilit la 5 ml/min, după fiecare ciclu se recomadă o
irigare suplimentară cu EDTA timp de o jumătate de minut cu mecanismul de
vibrație oprit, urmat de o spălare scurtă finală cu hipoclorit de sodiu 3% 5 ml
pentru a îndepărta soluția de EDTA. Sistemul este astfel conceput încât nu există
riscul împingerii irigantului dincolo de foramenul apical.
Sistemul SAF
 Sistemul SAF este durabil din punct de vedere mecanic, conceput pentru a rezista
timp de 29 minute de folosire continuă. Refolosirea în schimb, scade capacitatea
de a îndepărta dentina de pe pereții canalului.
 Sistemul SAF reprezintă o nouă abordare în endodonția modernă, cu un design
inovativ și un mod de operare original, având următoarele caracteristici distincte:
 Diferit de orice alt instrument din Ni-Ti, adaptându-se tridimensional la forma
canalului, inclusiv în plan transversal
 Este folosit un singur instrument în timpul procedurii
 Poate fi folosit și în canale înguste și cube datorită unui miez metalic rigid
 Rezistența mecanică depășește eșecul mecanic al altor instrumente rotative din
Ni-Ti
 Designul permite irigarea și reîmprospătarea continuă pe tot parcursul
tratamentului
 SAF generează forța circumferențială
 Tinde să păstreze porțiunea apicală a canalelor curbe mai aproape de locația
inițială
 Nu impinge irigantul dincolo de foramenul apical.