CAVITATEA DE CLASA

A3-A SI A 4-A
•OANTA IULIA
•GRUPA 5
•MD3
Principiile lui Black pentru prepararea
cavitatilor
1.Deschiderea procesului carios
2.Exereza dentine alterate
3.Realizarea extensiei preventive
4.Asigurarea retentiei
5.Asigurarea rezistentei
6.Finisarea marginilor cavitatii
7. Toaleta finala a cavitatii
  Cavitatea de clasa a III-a 
Cavităţile de clasa a III-a rezultă din tratarea
proceselor carioase situate pe feţele proximale ale
dinţilor frontali, a căror evoluţie nu a periclitat
existenţa unghiului incizal. Au aspectul unei casete
triunghiulare cu patru pereţi: trei pereţi laterali şi
unul reprezentand fundul cavităţii : peretele
parapulpar.
• Instrumentar:

• - instrumente pentru examenul clinic: sondă rigidă, sonde rigide speciale nr. 9, 10, 17,
pentru feţele proximale, oglindă, pensă dentară, sondă flexibilă.
• - instrumente ajutătoare: separator Ivory.
• - instrumente rotative: freze extradure sferice mici, freze extradure con invers, freze
diamantate sferice sau flacără.
• - instrumente de mană: toporişti de dentină, uneori toporişti de smalţ şi linguri Black
mici
• Aspecte clinice:
 I. Cand procesul carios este situat doar pe o faţă proximală se descriu următoarele situaţii clinice:
• 1. carie situată pe faţa proximală a unui dinte frontal, care intrerupe continuitatea crestei marginale de smalţ
• 2. carie situată pe faţa proximală a unui dinte frontal, care subminează creasta marginală de smalţ
• 3. carie incipientă situată pe mijlocul feţei proximale.
• II.In funcţie de afectarea suprafeţei proximale a dintelui frontal vecin sau de afectarea celorlalte
suprafeţecoronare ale aceluiaşi dinte, mai intalnim şi alte situaţii:
• 1. carii proximale care intrerup continuitatea crestei marginale de smalţ, localizate faţă in faţă pe doi dinţi
vecini in oglindă
•   2. carie proximală care intrerupe continuitatea crestei marginale situată faţă in faţă cu o carie proximală
incipientă
• 3. carii proximale care subminează creasta marginală de smalţ, situate faţă in faţă pe doi dinţi vecini
• 4. carie proximală care subminează creasta marginală de smalţ situată faţă in faţă cu o carie proximală
incipientă,la doi dinţi vecini
• 5 carii proximale incipiente situate faţă in faţă pe doi dinţi vecini
• 6. carie pe una sau ambele feţe proximale, care se continuă cu o carie de colet
CAVITATEA DE CLASA A 4-A
•  Instrumentar:

• -instrumente pentru examenul clinic: sondă rigidă, oglindă, pensă dentară şi sondă flexibilă.
• -instrumente rotative: freze extradure sferice, cilindrice şi con invers
• -instrumente de mână: toporişti de dentină, linguri Black mici, toporişti de smalţ, daltă de smalţ
dreaptăşi cudată
• -mijloace speciale de ancorare a obturaţiei pivoturi parapulpare sau endocanaliculare
TEHNICA DE LUCRU
• Pregătirea cavităţii prezintă unele particularităţi impuse de gradul de distrugere a
unghiului incizal şi de materialele de obturaţie finală pe care le avem la dispoziţie,
inclusiv de intenţia utilizării unor mijloace specialede ancorare a obturaţiei. Există
si situaţii clinice:
• 1.distrucţie redusă a ungiului incizal, care se va reface cu un material compozit
• 2.distrucţia unghiului incizal care se va reface cu un ciment cu ionomeri de sticlă
• 3.distrucţie masivă a unghiului incizal, care necesită mijloace speciale de retenţie,
indiferent de tipul de material de obturaţie finală folosit
• 1. Distrucţie redusă a unghiului incizal, care se va reface cu un material compozit
• Clinic, este vorba despre un proces carios care a produs o pierdere relativ redusă de substanţă
dentară, dar care a interesat şi unghiul incizal.
•  Deschiderea cavităţii carioase se oferă de la sine, graţie distrugerii unghiului incizal.
•  Exereza dentinei alterate se poate face cu freze sferice extradure la turaţie convenţională. In
lipsa instrumentarului de mână, se vor utiliza linguri Black mici, nemaiexistând pericolul de
fracturare a unghiului incizal, sau toporişti de dentină, lucrând atât dinspre faţa vestibulară, cât
şi dinspre cea orală
•   Forma de retenţie va rezulta numai din precizarea unghiurilor dintre pereţi, operaţie care se
efectuează tot cu freza sferică mică sau cu toporiştile de dentină. Prepararea cavităţii se va
termina prin netezirea marginilor de smalţ cu freze diamantate fine si foarte fine,sau cu
toporişti de smalţ sau cu dălţi de smalţ, dreaptă .In ceeea ce priveşte forma de rezistenţă, se va
face la fel ca la cavitatea de clasa a 3-a, având in vedere prioritatea factorului estetic.
• 2. Distrucţia unghiului incizal ce se va reface cu cimenturi cu ionomerinde sticlă
• Indepărtarea dentinei alterate se va face la fel ca la situaţia 1 . In schimb, trebuie acordată o atenţie deosebită
condiţiilor de retentivitate a cavităţii. In acest scop, trebuie urmărite anumite obiective:
• -exprimarea unghiurilor dintre peretele parapulpar şi pereţii laterali (vestibular, oral şi gingival), cu crearea unei
inclinaţii divergente a pereţilor vestibular şi oral spre peretele parapulpar
• - exprimarea unghiurilor de intâlnire dintre pereţii laterali, insistându-se, in măsura in care nu se periclitează
integritatea camerei pulpare, asupra unghiului dintre peretele vestibular şi cel oral
• -crearea unei cavităţi suplimentare de retenţie pe faţa orală a dintelui
• exprimarea unghiurilor dintre pereţii laterali, precum şi dintre aceştia şi peretele parapulpar, se va face cu
instrumentarul şi după tehnica descrisă la cavitatea de clasa a3a. In privinţa cavităţii suplimentare de retenţie, de
pe faţa orală, se va proceda după următoarea tehnică:
• -se acţionează până la limita cu dentina, cu o freză mică con invers de turbină, pornind de la cavitatea proximală şi
schiţând conturul cavităţii de retenţie, care va trebui să aibă o zonă mai ingustă la limita cu cavitatea proximală şi
un perete mai lat in partea opusă acesteia cu o freză con invers se finalizează apoi in dentină conturul şi retenţia
cavităţii, care va avea la sfârşit forma de ccoadă de rândunică
• -cavitatea suplimentară de retenţie de pe faţa orală nu trebuie să fie mai adâncă de 2 mm, preferându-se o
intindere mai mare in suprafaţă, cu respectarea proporţiei dintre deschiderea istmului şi mărimea
cavităţii proximale-
• la cavitatea suplimentară de retenţie NU se face bizotarea marginilor de smalţ
• 3. Distrucţia masivă a unghiului incizal ce necesita mijloace speciale de retenţie
• Este o situaţie specială, in care forma de retenţie nu mai poate fi realizată, dată fiind distrucţia
mare. De cele mai multe ori, această situaţie impune rezolvarea retenţiei prin sacrificarea
deliberată a pulpei şi ancorarea obturaţiei in canalul radicular folosind mijloace suplimentare de
retenţie (pivoţi endocanaliculari prefabricaţi, fie metalici tip şurub , fie fizionomici din fibră de
carbon sau fibră de sticlă)
•    Dacă leziunea este localizată pe un dinte cu o coroană voluminoasă, cu o masă dentinară bine
reprezentată(incisiv central superior, canin), este posibilă evitarea sacrificării pulpei dentare prin
pregătirea unor cavităţi speciale destinate reconstituirilor fizionomice prin incrustaţie, sau
reconstituirilor cu răşini compozite şi pivoturi parapulpare .