CURSUL 6

Anatomia radiologica
a structurilor
dento-maxilo-faciale
radiografiate prin
tehnici, intraorale si
panoramice.
1
Radiografiile reprezintă imagini bidimensionale ale unor
structuri tri-dimensionale.
Structurile vestibulare, centrale si linguale / palatinale
sunt suprapuse.
NU întotdeauna se observă toate reperele anatomice.

2
 Anatomia dintelui
Partile anatomice ale dintelui sunt coroana si radacina,
delimitate de colet.
Coroana are inaltime descrescanda de la incisivii centrali
spre dintii distali. I se scriu 4 fete si o extremitate libera.
Fetele sunt dispuse circumferential: 2 proximale
(interdentare) din care una meziala si alta distala,
convergente spre colet; o fata vestibulara si o fata orala
(palatinala la arcada superioara si linguala la arcada
inferioara )
Extremitatea libera prezinta o margine incizala la dintii
frontali si o suprafata ocluzala la dintii laterali.
3 3
Radacina este mono sau pluriradiculara, de forma
conica, in ax, cu ramuri divergente sau convergente
Camera pulpara reproduce, in general, forma
coroanei, avand prelungiri spre marginile incizale
sau cuspizi. Canalele radiculare strabat radacinile,
terminandu-se la nivelul apexului prin delta
apexian.

4 4
Structura anatomo – radiologica dento –
parodonto – alveolara
Imaginea radiologica este efectul
absorbtiei variabile a Rx la nivelul
diferitelor structuri ale complexului
dento – parodonto – alveolar.
Dentina formeaza structura de baza a
coroanei si a radacinii. Are o
absorbtie mare la Rx si apare lipsita
de structura. Adaposteste camera
pulpara si canalul (canalele)
radiculare.

5 5
 Structura anatomo – radiologica dento –
parodonto – alveolara

Smaltul acopera dentina la nivelul

coroanei, fiind mai gros pe suprafata
ocluzala (la dintele fara abraziune) si
mai subtire spre colet. Din cauza
continutului mineral ridicat (96%),
smaltul are cea mai mare absorbtie
dintre structurile corpului uman.
Grosimea stratului de smalt variaza cu
tipul de dinte si confera abraziuni
ocluzale si interproximale odata cu
inaintarea in varsta.

6 6
 Structura anatomo – radiologica dento –
parodonto – alveolara
Pulpa dentara ocupa camera pulpara
si canalul radicular. Transparenta
pulpei se continua la nivelul apexului
cu spatiul parodontal.
Spatiul parodontal este ocupat de
parodontium care este un ansamblu
de elemente de sustinere a dintilor :
cement, desmodont (ligament
parodontal sau ligament alveolo –
dentar), os alveolar si gingie.

7 7
 Structura anatomo – radiologica dento –
parodonto – alveolara
 Alveola este negativul partii radiculare a
dintelui in creasta alveolara a maxilarelor.
Suprafata ei este formata din lamina dura
care acopera spongioasa osului si care se
continua vestibular si liangual cu corticala
maxilarelor. Pe versantul alveolar, periostul
este inlocuit cu desmodont.
 Limbul alveolar este marginea superioara a
alveolei care inconjoara coletul dintelui.
Doua limbusuri vecine sunt despartite de
creasta alveolara care se continua in
profunzime cu septul interalveolar. Studiul
septului interalveolar si al laminei dura
constituie un test radiologic de incarcare
8 8
minerala a scheletului.
• Smalţ (radioopac)
• Dentină şi cement (radioopac)
• Spaţiu pulpar (radiotransparent)
• Lamina dura (radioopac)
• Spaţiul ligamentului periodontal (radiotransparent)
• Osul alveolar (radioopac)

9
10
• Tipul dintelui (incisivi, canini, premolari, molari;
temporari sau definitivi ...)
• Morfologia rădăcinilor (ex. dinţi monoradiculari;
poliradiculari ...)
• Stadiul de dezvoltare

11
• Dentitie temporara sau definitiva
• Molari de 6, 12 si18 ani.
• Formarea rădăcinilor se termină la aproximativ 3
ani după eruptie

12
 NOMENCLATURI DENTARE
• Nomenclatura lui Palmer, frecvent folosita, identifica dintii
in functie de planul medio-sagital si de fiecare hemiarcada.
Astfel:
-1 este incisivul central permanent…molarul 3 fiind 8,
-dintii de lapte de noteaza cu cifre romane:
• Ȋn Franta, cadranele inlocuite cu G și D (stânga si dreapta)
pentru dintii maxilari si g si d pentru cei mandibulari.
• Nomenclatura Federatiei Dentare Internationale (1970),
adoptata de O.M.S, atribuie fiecarui dintre câte doua cifre.
Astfel:

13
 Pentru dintii permanenti sunt
stabilite patru regiuni,
numerotate in sensul miscarii
acelor de ceasornic: 1-4 ( 1 si 2
pentru dintii maxilari, 3 si 4
pentru dintii mandibulari).
 A doua cifra, a unitatilor,
corespunde nomenclaturii lui
Palmer.
 Ȋn aceste conditii, sunt marcati:
11-18, 21-28, 31-38, 41-48.

14
• Pentru dintii temporari se vor folosi: 5 pentru hemiarcada superioara
in dreapta, 6 pentru cea stânga, 7 pentru hemiarcada inferioara si 8
pentru cea dreapta.
• Se vor adauga si cifrele de la 1-5 (respectiv 51-55,61-65, 71-75, 81-
85).
• Nomenclatura stomatologica americana implica numerotarea dintilor
astfel:
- 1, molarul - 3 superior din dreapta;
- 8, incisivul - central superior din dreapta;
- 9, incisivul - central superior din stânga;
-16, molarul- 3superior din stânga;
-17, molarul- 3 inferior din stânga;
- 24, incisivul- central inferior din stânga;
- 25, incisivul - central inferior din dreapta;
- 32, molarul - 3 inferior din dreapta.
15
 Dintii de lapte (temporari)

• Sunt reprezentati de trei

grupuri: incisivi, canini, molari
deciduali si, comparativ cu
dinții permanenti, au
urmatoarele caracteristici: sunt
mai mici (exceptând molarii),
cu inaltimea mai redusa,
camera pulpara voluminoasa,
radacina lunga si efilata (sau cu
rizaliza), bifida la molari.
• Au apexul deschis, iar smaltul
si dentina mai subtiri.

16
 Dintii permanenti
• Incisivii- sunt in numar de 8, situati de o
parte si de alta a fiecarei hemiarcade
(incisiv central, incisiv lateral). Erup in
jurul vârstei de 7 ani si sunt complet
calcificati la 9-10 ani. Sunt
monoradiculari, radacina având
aproximativ 11 mm, si au coroana
aplatizata (mai redusa ca inaltime la cel
lateral). Marginea libera, initial
neregulata, se aplatizeaza sub actiunea
antagonistilor.
• Caninii- sunt in numar de patru (câte doi
pentru fiecare arcada).
• Caninul superior erupe la 11 ani si este
un dinte monocuspidat. Are cel mai lung
si cel mai larg canal dentar. Radacina este
asemanatoare cu cea a incisivilor, dar
mai lunga.
• Caninul inferior erupe tot jn jur de 11
ani, are coroana mai lunga si radacina
scurta (uneori bifurcata in treimea
apicala). 17
 Premolarii
Ȋn numar de 8 pentru ambele arcade, sunt numiti premolarul 1 si premolarul 2,
superiori si inferiori.
• Premolarul 1 superior- erupe la 9 ani si in majoritatea cazurilor are doua
radacini, una vestibulara si alta palatinala. Coroana are doi cuspizi, care
radiografic se suprapun. Poate avea raporturi cu sinusul maxilar.
• Premolarul 2 superior-se aseamana cu primul premolar, dar este ceva mai mic
si, in majoritatea cazurilor, are o singura radacina. Erupe in jur de 11 ani si are
intotdeauna raporturi cu sinusul maxilar.
• Premolarul 1 inferior-seamana cu caninul inferior si erupe in jur de 9 ani.
Radacina este ceva mai scurta si uneori bifida.
• Premolarul 2 inferior-se deosebeste de primul având o coroana relativ cubica.
Radiologic se evidentiaza doi cuspizi, desi in realitate are trei. Erupe in jur de
11 ani. Radacina este mai scurta si mai groasa decât la cel superior, iar sub
apexurile premolarilor inferiori se afla imaginea gaurii mentoniere.

18
 Molarii arcadei superioare
• Molarul 1- erupe la 6 ani si nu este precedat de
un dinte temporar similar. Are patru cuspizi si
coroana cubica. Are trei radacini, palatinala,
mezio- si distovestibulara (vestibularele
aparând mai scurte pe radiografii). Camera
pulpara are patru coarne.
• Molarul 1 superior are raporturi cu sinusul
maxilar si, in jurul radacinilor sale, se poate
constata radiologic o prelungire diverticulara a
sinusului sau o celula sinusala, care nu trebuie
confundate cu o leziune chistica periradiculara.
• Molarul 2- erupe la 12 ani, este ceva mai mic
decât molarul 1; are trei radacini (cele
vestibulare, uneori sudate intre ele). Vârfurile
radacinilor pot fi mascate de proeminenta
malara.
• Molarul 3-are dimensiuni variabile si apare
intre 18 si 22 de ani si chiar mai târziu. Poate
ramâne, frecvent, in incluzie. Radacinile,
deseori sudate, pot realiza o singura formatiune
radiculara. 19
ASPECTE RADIOLOGICE ȊN
RELATIILE NORMALE ALE
DINTILOR CU DIVERSE
STRUCTURI ANATOMICE
MAXILARE

20
MAXILAR

21
Sept nazal
Orificiu nazal

Spina nazală
anterioară

Sutura
premaxilară

22
Fosa incisivă
sutura
premaxilară

23
• Sutura premaxilară / palatinală mediană (radiotransparentă).
• Fosa şi gaura incisivă (radiotransparente).
• Orificiile nazale (radiotransparente).
• Septul nazal (radiopac).
• Spina nazală anterioară (radiopac).
• Ţesuturile moi ale nasului şi buzei superioare (radiopacă). 24
25
 spina nazală anterioară

fosa incisivă

Lamina dura

Sutura premaxilară

Spaţiul ligamentului
Cameră
periodontal
pulpară

Regiunea anterioară, maxilar

(radiografie periapicală)
26
 sept nazal
orificiu
nazal
Spina nazală anterioară

Sutura premaxilară
Umbra ţesuturilor
moi ale nasului

27
 Cornet
inferior

Linie “în paranteză”

(spina nazală anterioară şi peretele inferior al orificiului nazal)
28
 Cornet inferior

Sept osos nazal

Sept nazal cartilaginos

29
Maxilar anterior edentat
Fosa incisivă se poate suprapune pe apexurile
incisivilor centrali

30
Peretele anterior al
orificiului nazal

Umbra ţesuturilor moi

ale nasului

31
 Peretele anterior al
sinusului maxilar
Sinus maxilar

Peretele lateral al fosei nazale 32

 Peretele lateral al fosei nazale

Regiunea canină
Peretele
maxilară edentată –
anterior al
semnul radiologic sinusului
“Y” inversat maxilar

33
34
“Y” inversat

Loculaţie a sinusului
maxilar; !! spaţiul
ligamentului periodontal
intact
Sept la nivelul
sinusului maxilar

35
• Sinus maxilar (radiotransparent).
• Planseul sinusului maxilar si septuri maxilare
(radiopace).
• Canale nutritive (radiotransparente).
• Ocazional: peretele lateral al orificiului nazal
(radiopac).
• Umbra ţesuturilor moi ale buzelor / obrajilor

36
Regiunea premolară: maxilar 37
Planşeul sinusului maxilar

38
Pneumatizare excesiva a sinusului maxilar

39
 Apofiza zigomatică a osului maxilar

Regiune molară
maxilară
prezentând sept
la nivelul
sinusului
maxilar

Ţesut moale Sept la nivelul sinusului

la nivelul tuberozităţii
Planşeul sinusului maxilar
40
Planseul sinusului maxilar si septuri maxilare
(radiopace).
Sinus maxilar (radiotransparent).
Canale nutritive (radiotransparente).
Apofiza zigomatică a osului maxilar (radioopacitate
cu formă de “U”).
Arcada zigomatică/osul zigomatic (radiopace).
Rar: peretele lateral a orificiului nazal (radiopac).

41
 Structurile anterioare faţă
Eminentă de linia verde se pot
articulară observa pe radiografiile
intraorale

Apofiza
Apofiza zigomatică Malar zigomatică a
a osului temporal osului maxilar
42
 Apofiza zigomatică a osului maxilar
Dinte tratat Umbra arcadei zigomatice
endodontic

Planşeul
sinusului
maxilar

Tuberozitatea
maxilară

43
 Apofiza
coronoidă
(mandibulă)

Umbra arcadei zigomatice

Apofiza zigomatică
a osului maxilar
Planşeul sinusului maxilar 44
 Canal
nutritiv

Apofiza zigomatică
Arcada a osului maxilar /
zigomatică osul malar
Planşeul sinusului maxilar
45
• Apofiza coronoidă a mandibulei (radiopacă).
• Tuberozitatea maxilară (radiopacă).
• Peretele posterior al sinusului maxilar (radiopac).
• Sinusul maxilar (radiotransparent).
• Hamulus/cârlig pterigoidian (radiopac).
• Lamă pterigoidiană laterală (radiopac)

46
Tuberozitate
maxilară

Sinus maxilar 47
 Tuberozitate
Spaţiu
folicular
dentar

Apofiza zigomatică
a maxilarului
48
Lamă
pterigoidiană
laterală
Hamulus
pterigoidian
(lamă
pterigoidă
internă)
Tuberozitate maxilară

49
Hamulus pterigoidian

50
Peretele
posterior al
sinusului
maxilar

Hamulus
pterigoidian

Aer
51
 Apofiză zigomatică a maxilarului

Arcadă zigomatică

Hamulus
pterigoidian

Apofiza
coronoidă a
mandibulei

Planşeul sinusului maxilar

52
 Apofiza
coronoidă a
mandibulei

Apofiza zigomatică
a maxilarului

Arcada zigomatică 53
 Hamulus
pterigoidian

Tuberozitatea Apofiza coronoidă a

Umbra arcadei maxilară mandibulei
zigomatice 54
• Densitatea minerală diferă
• Trabeculaţia osului maxilar este relativ rotundă si
fină
• Aspectul spatiului ligamentului periodontal depinde
mult de tangentă

55
Osul alveolar (peridental) are aceeasi
structura histologica cu osul maxilar, iar relatiile
dintilor cu cavitatile aerice sinusale si canalul
dentar, variantele acestora, trebuie cunoscute.
Acest deziderat are mare importanta in cazul
propagarii unor infectii si in situatia evaluarii
osului disponibil (bilant preimplant).
De asemnea, recunoasterea formatiunilor
anatomice si a unor variante (normale) se
impune, fiind regretabila confuzia cu eventuale
modificari patologice.
56
• Astfel:
- trebuie cunoscute eventualele cloazonari ale
sinusurilor maxilare,
- intinderea cavitatii maxilare pâna la canin si
tuberozitatea maxilara,
- procidenta a planseului sinusal postextractie, pâna
lânga creasta alveolara premolar - molara (imagine
confundabila cu un chist rezidual);

57
• -in caz de edentatie extinsa, se poate constata o
coborâre a planseului sinusal si resorbtie de os
alveolar;
• -la copil, germenii caninilor permanenti pot fi
situati in pozitie inalta, in maxilar, in relatie cu
sinusurile si fosele nazale;
• -la adult, in caz de edentatie, trebuie evaluata
distanta dintre creasta alveolara si planseul sinusal,
si creasta-fosa nazala, in vederea reabillitarii prin
implante.
58
MANDIBULA

59
• Foramen lingual (radiotransparent).
• Tuberculi genieni / apofize genii (radiopac).
• Umbra ţesuturilor moi ale buzei (radiopac).
• Creste mentale (radiopac).
• Canale nutritive (radiotransparent).

60
 Facial Lingual

Fosetă mentală

Protuberanţa Foramen
mentală lingual

Apofize genii
61
Umbra ţesuturilor moi
ale buzei inferioare

Protuberanţa
mentală

Cortexul
marginii
bazilare
62
Umbra ţesuturilor moi
ale buzei inferioare

Protuberanţa mentală
Foramen lingual

Osul cortical al marginii

bazilare a mandibulei

Apofize genii 63
Protuberanţa mentală

Punct pentru localizare

64
Fosetă mentală

65
 Aspect trabecular
macrogranular normal pentru
mandibulă

66
Canalele nutritive pot fi
observate în toate oasele,
dar sunt remarcate mai
frecvent la nivelul mandibulei
anterioare la bătrâni. HTA
este frecvent asociată, dar
poate fi o coincidenţă

Canale
nutritive

67
Canale
nutritive

68
Canale nutritive la
nivelul mandibulei
anterioare

69
Punct pentru localizare

Foramen lingual

70
Foramen lingual

71
Protuberanţa
mentală

Tuberculi
genieni
72
73
• Orificiu mental / mentonier (radiotransparent)
– de obicei situat între sau sub nivelul
rădăcinilor premolarilor.
• Umbra ţesuturilor moi ale obrajilor
(radiopace).
• Canal mandibular (radiotransparent).

74
Regiunea
canină
mandibulară

75
 Regiunea caninilor
mandibulari nu prezintă prea
multe repere anatomice

Uneori se poate observa

radiotransparenţa orificiului
mental / mentonier

76
Regiunea
premolară
mandibulară

Orificiu
mental

77
 Granulom
periapical,
abces sau
chist
(spaţiul
ligamentului
periodontal
nu este
Orificiu mental intact) 78
 Fosetă
Orificiu mental submandibulară

79
80
• Canal mandibular (radiotransparent).
• Creasta oblică externă (radiopacă).
• Creasta milohioidiană – creasta oblică internă
(radiopacă).
• Foseta submandibulară (radiotransparent).
• Cortexul marginii bazilare (radiopac).

81
Canal
mandibular

82
Creasta oblică
externă a mandibulei

83
Creasta
oblică
externă

84
Obturaţii radiopace

Creasta
oblică
externă

Canal
mandibular

85
Creasta oblică internă (creasta milohioidă) 86
 Creasta
oblică
externă

Creasta oblică internă

(milohioidă)
87
 Creasta
oblică
externă

Creasta
oblică
internă

Cortexul
marginii
bazilare

Foseta submandibulară
88
 Creasta oblică externă

Creasta oblică
internă

Cortexul marginii bazilare a mandibulei 89

 Creasta oblică externă

Creasta oblică Cortexul marginii

internă bazilare a mandibulei
90
• Torus mandibular
• Torus palatinal
• Canal mandibular înalt vs coborât.
• Canale mandibulare duble*

• *de obicei se observă pe radiografiile

extraorale
91
Torus mandibular
(exostoze linguale)

92
Torus maxilar
(torus palatinal)

93
Torus palatinal

94
Structuri mandibulare: creasta mentoniera, linia oblica
externa, linia milohioidiana, apofizele geni (imagini
circumscrise, rotunde, paramediane) diagnosticate prin
filme ocluzale, triunghiul retroalveolar (intre linia oblica
externa si cea interna), foseta metoniera, fosetele
submaxilare (in contact cu glandele salivare submaxilare),
lacuna lui Stafne (in regiunea gonionului, in legtura cu
glanda submaxilara).
Se mai constata: transparenta liniara a canalului dentar
inferior si gaura metoniera (imagine transparenta,
rotunda, in vecinatatea apexului premolarului 2), canale
vasculare in osul alveolar (transparente liniare, verticale,
retroalveolare).
95
• Ȋn mod constant, si partiale moi realizeaza imagini,
consemnandu-le alaturi de imaginile altor structuri:
- partile moi ale nasului, ale buzelor, pavilioanele
urechilor;
- coloana cervicalǎ, osul hioid, apofizele stiloide;
- ganglioni calcificati, fleboliti, litiaza submaxilara;
- imagini aerice in rino-si ortofaringe;
- corpuri straine, etc.

96
Anatomia radiologica a structurilor
dento-maxilo-faciale radiografiate
prin tehnica panoramica

97
Cu ajutor acestei tehnici se constata:
- structuri maxilare mediane: sutura intermaxilara
reprezentata de o transparenta liniara verticala,
interincisiva, canalul naso-palatin,- transparenta bilaterala
intre incisivul lateral si canin
- structuri maxilare laterale: arcadele zigomatice, fanta
pterigo-maxilara, tuberozitatea, apofizele pterigoide,
- structuri mandibulare: creasta mentoniera, linia oblica
externa, linia milohioidiana, fosetele submaxilare- in
contact cu glandele submaxilare.
 In mod inconstant partile moi realizeaza imagini:
partile moi ale nasului, buzelor, lobul urechii
 coloana cervicala, osul hioid, apofizele stiloide,
imagini aerice in rinofaringe si orofaringe. 98
 Zone explorate OPT

1. Dentitia
2. Nas si sinusuri
3. Os mandibular

99
 Zone explorate OPT

4. ATM
5. Mandibulă şi coloană
6. Hioid

100
 Aspectul schematic anatomo-radiologic al unei
ortopantomograme:
1=conturul rebordului orbitar inferior;
2=canalul și orificiul infraorbitar;
3=fosa nazalǎ stângǎ;
4=septul nazal;
5=cornetul nazal inferior;
6=orificiul nazo-palatin deasupra cǎruia se schițeazǎ cele 2
canale nazo-palatine și spina nazalǎ anterioarǎ;
7=marea cavitate a sinusurilor maxilare;
8=palatul dur;
9=vǎlul palatin;
10=tuberozitatea maxilarului;
11=apofizele ptergoide;
12=fosa pterigo-palatinǎ;
13=osul zigomatic;
14=sutura temporo-zigomaticǎ;
15=tubercul temporal;
16=procesele coronoide;
17=condilul mandibular;
18=urechea;
19=coloana cervicalǎ;
21=marginea anterioarǎ a ramului ascendent mandibular care
se prelungește ȋn sens infero-intern cu linia oblicǎ externǎ;
22=canalul mandibular;
23=gaura mentonierǎ;
24=dorsul limbii;
25=marginea bazilarǎ a mandibulei;
26=osul hioid;
27=opacitatea parazitǎ a hemicorpului mandibular controlateral
(dupǎ F.A. Pasler) 101
102