prealabile

a gantuluigingival,urmdrindobiectiveprecise:
- indepdrtarea temporard a fesuturilor
gingivalede pe suprafeteledentare
pentrua evidentiazona cervicaldgi o
parte din suprafatasubiacentd;se asigurd astfelaccesin planverticalpentru
fluid.
elastomerul
- creareaunuispatiuin planorizontalcare
sd asiguregrosimesuficientimarginilor
amprentei,evitAndu-seastfel distorsiondrile,conditieprealabilda acuratetei;
distantareagingieitrebuiementinutdpe
toatddurataintiririi amprenlei;
- spaliulcreat pentru materialulde amprentaretrebuiesi fie uscat,fdrd salivd, secretiisulcularesau hemoragiegi
trebuiesd se menlinduscatTnperioada
pentrua nu inpolimerizdrii
intrabucale,
fluentanegativcalititile mecaniceale
elastomerului.
Materialele
de amprentisunthidrofocu acuratebe, deciin vedereainregistrdrii
te a detaliiloreste nevoiesd se indepdrteze toate urmelede sdnge,secreliisalivare

gi gingivale.
Condi[iaprealabilda ldrgiriitemporapare a ganfuluigingivaleste integritatea
rodontiuluimarginal.Dacds-a produstralui,in timpulprepardrii
umatizarea
bontului,
pAni in mose va temporizaamprentarea
mentul cdnd parodontiulmarginal este
completvindecat.
Ldrgireatemporarda gantuluigingival
este indispensabild
deoarecelimitacervicald a preparafiilor
este situatdla nivelul
crestei gingivalesau in gan[ul gingivodentar.
Existdla ora actualdo multitudine
de
metodepentrulSrgireatemporarda ganfului gingival:mecanice,mecano-chimice,
electrochirurgicale,
chiuretaj
uI gingivalrotativ (gingirotajul).
Lezareagingieipoateaparechiar gi
in condifiilein care zonaterminaldse prepari cu multd precautie.Daci nu se traleazd acestetesuturiinflamateinainte de
zonaterminalSnu va fi reproamprentare,
dusdcu acuratete.

14.93.lmagineaganfuluigingivalinainteade preparareadintelui(a),dupdpreparareacu aiutorulunui

instrumentdiamantatin chanfrein(b),dupd l1rgireatemporad prtn metodachirurgicald(c)
gi dupdpozilionarearestaurdrii(d).

611

Dacd gingia este sdndtoasdinainte

de a se Tncepetratamentulrestauratorprotetic, dupi lSrgireatemporarda gantului
gingival ea se va regenera,permitAnd
adaptareacorectd a restaurdriila nivelul
(fig.14.93d).
zoneiterminale
Lirgirea temporari a gantului gingival prin metodamecanici
Unadin primelemetodede inregistrare in amprentia zoneiterminalea fostcea
cu ajutorulinelelorde cupru.Principialmetoda se bazeazdpe ghidareamecanicda
maseitermolastice
ramolitede c5treinelul
de cupru.Prin insinuarea
marginilor
sale
intre gingialiberdgi dintese pot amprenta
suprafetelesubiacentezoneicervicale.
Alegereagi confectionarea
inelului
de cupru este precedatdde mdsurarea
perimetrului
bontului(prindentimetrie)
cu o
sArmdmoalede wiplScu grosimede 0,20,3 mm.Alegereaineluluise facecu ajutorul unui con pentrumdsuratinelepe care
se aplicd perimetrulde sArm5.Dacd nu
gdsimdiametrulpotriviteste preferabilsa
se aleagi un inel mai strAmt,carese poate
l6rgicu un clegtePeeso.Inelulse introduce pe bonttn axuldinteluigi paralelcu dintii vecini pAnd face contact cu papila
interdentard.
Capdtulse festoneazdde aga
manierd incAt sd urmdreasci conturul
marginiigingivalelibere,apoi se bizoteazd
la un unghide 45". Scopulbizotariiesteca
inelulperfectadaptatsd poatdpdtrundein
ganlul gingivalpdstrAndcontactintim cu
dintelefdrd a leza,prin grosimeamarginii
sale, epiteliulversantuluiinternal gingiei
libere.
Controluladaptdriiineluluiin sens

axialse facecu ajutorulvdrfuluifin al sondei dentare,iar Tnsenstransversal

se face
cu ajutorulunuiac Miller.Vdrfulaculuitrebuiesd se opreascipe bontgi niciodatdnu
trebuiesd intepegingia.
Marginile
ineluluide cuprutrebuiesd
rdmAndnetedepentrua nu lezaparodontiul marginaldupdcare se va umplecu materialde amprentdtermoplastic,
Tnprealabil
ramolitgi se va aplicade-a lungulaxeide
inserliea dinteluipreparat.Dacd nu se
manevreazdcu grijd, poate apare riscul
lezdriiatagamentul
epitelial.Recesiunea
ce
aparedupSaplicareainelelorsau benzilor
de cuprueste minimd,fiind cuprinsdintre
0,1-0,3mm.
Odatdcu introducerea
materialelor
de
amprenti elastice,s-a trecut la utilizarea
altor mijloacepentruldrgireatemporarda
gan[uluigingival,cele mai uzualefiindgnururilede bumbac.Prin inserareaunui gnur
neimpregnat
in gantulgingivalgi ldsarealui
timp suficientde lung se poate ob[ineo
lSrgiretemporardprin simplaacfiunemecanicdDupi scoatereagnuruluidin gan[,
se va putea introducematerialulde amprentd,inregistrAndu-se
cu fidelitatezona
terminalia preparafiei.
De multeori utilizarea
acestorgnururi
saufirede bumbacneimpregnate
esteinsd
ineficientd,neputAndrealizacontrolulhemoragiei
sulculare.
Din dateledin literaturirezulti cd jumdtatedin amprentele
luatedupdce l6rgirea gantuluis-a f5cutdoarcu fire de bumbac neimpregnatenu au fost precisegi a
fost necesardrefacerealor.
Probabilitatea
Tnregistrdrii
cAt mai fidelea zoneiterminalescadecu cAt numd-

6'12

ruldintilorstAlpicregte.
in situaliileTn care se amprenteazd
un numdrlimitatde dinfistAlpide la nivelul
iar prepardrile
nu se exunei hemiarcade,
poatefi utilizatd
tind prea mult subgingival
diga,dar trebuieevitatdfolosireaei, dacd
se amprenteaze
cu polivinilsiloxan,deoamateriareceaceastainhibi polimerizarea
luluide amprentS.
Lirgirea temporari a gantuluigingival prin metodachemomecanici
Prin combinareaac[iuniichimicecu
presiuneamecanici,se realizeazdconcomitentatAtlirgirea ganluluigingivalc6t gi
fluidelorsulculare.
controlul
Un materialpentru lSrgireaganfului
gingivaltrebuiesd indeplineascd
cel putin
treiconditii:
gingiva- eficientain oblinereadeplasdrii
le 9i a hemostazei;
- absentauneiafectdriireversibile
a tesuturilorgingivale;
- absentaunorefectesistemicenedorite.
Conformunuistudiuefectuatin 1985,
95% din stomatologiidin SUA foloseau
uzualgnururide retractiegingivali.Existd
la ora actualdpe piala de produsestomatologicepeste150 de gnururide retracfie,
cu
de variateformegi mdrimi,impregnate
diversesubstantemedicamentoase.
Pentru a putea selecta cele mai
adecvategnururis-aufolositgasecriteriide
evaluarea performantelor
cliniceale acestora:
1. cAt de ugor se inserdgnurulTn gan[ul
gingival;
2. dacl gnurulse desfacein timpulplasdrii;
3. cdt de rapidse producehemostaza;

4. cdt de multse ldrgegtegantulgingival;

5. dacd a apdrutsdngerareadupd scoatereagnurului;
6. dacdgantulgingivalrdmAneuscatdupd
gnurului.
Tndepdrtarea
Substanfeastringenteutilizatepentru retractiagingivali
Agenfiicaustici,aga cum sunt acidul
negatolul(acid
sulfuric,acidultricloracetic,
metacrezol
sulfonicAi formaldehidi)gi clorurade zinc,utilizatiTntrecutpentruretracfia gingivalSau fost abandonatidatorite
efectelornedorite.
De-alungulmai multorani,epinetrina
racemicd8% a fost consideratdcel mai
popularagentchimicpentruretractiegingivald.
producehemostazdgi deEpinefrina
termind vasoconstrictielocald gi in felul
acestadetermindretractiegingivaldtranzicu privirela
torie.Existi diversecontroverse
la ora actualescdzAnd
utilizarea
epinefrinei,
semnificativ
utilizareasa, mai alesTnrAndul
stomatologilor
careau terminatstudiiledupd
1980. Epinefrinacauzeazdo creqterea
presiuniisanguinegi cregteritmulcardiac.
Fireleimpregnatecu epinefriniproducmominimela nivelulganfurilor
dificdrifiziologice
gingivaleinlacte.Cregterearitmuluicardiac
gi a presiuniisanguinesunt mai dramatice
dacdgnurulesteaplicatla nivelulunor!esuturi dilacerate,sau c6nd se aplicd direct
buletede vati impregnatecu epinefrin5.
Pentrupacientiicu afectiunicardiovasculare, hipertensiune,
sau
diabet,hipertiroidism
la epinefrinS,
se va
o sensibilitate
cunoscutd
utilizaun gnurimpregnatcu alli agentiastringenti.Nu se va utilizaepinefrinanici la

613

pacientii care folosesc compugi de

p blocanfi,monoaminoxidaze
Rauwolfia,
sau medicamente
ce potenleazdefectul
epinefrinei.
Chiargi pacienfii
carenuprezinpot
td contraindicatiile
mai sus mentionate
dezvoltaaga numitulsindromla epinefrind
(tahicardie,tahipnee,cregtereapresiunii
sanguine,
anxietate,
depresie
postoperativd).

Fisher(5)Tn1987a evidentiat
cd gnurul impregnatcu solutie13,5%sulfatferic
timpde 1 minutproduceo retractiegingiva16suficientdpentrua obfineo amprentare
precis6a zonei sulculare.Daci acelagi
gnurse utilizeazd
timp de 10-20 de minute, deplasareatisulardse va menfinecel
putin 30 de minuteaga dupi cum aratd
Benson(1
986).
$anturilegingivaleldrgiteprin aplicarea $nuruluineimpregnatse Tnchidrapid
dupdprimeleminute,in timpce ganlurilein
care s-au aplicat gnururiimpregnatecu
diferitesubstanlemedicamentoase
rdmAn
mai mult timp ldrgite.Tnprivinlaeficienlei
ldrgiriigantuluigingivalnu s-au gdsitdiferenle intre gnururileimpregnatecu alaun
sauepinefrind.
Numeroasemedicamenteutilizateca
decongestionantinazali sau oftalmicipot fi
utilizateca agenlide retractiegingivald.Astfel fenilefrinehidroclorid0,25h s-a dovedit
gi alaua fi la fel de eficientca gi epinefrina
nul,iaroximetazolin
hidrocloridul
0,05%sau
tetrahidrozoline
hidrocloridul
0,05%(Visine)
s-adovedita fi cu 57o/o
maieficient.
Multe substanfechimicece au un
efect astringentsunt stabiledoar la valori
miciale pH-ului.Ca urmarea acestorvalori
scdzuteale pH-ului,contactuldintresolutia
astringentdgi dintelepreparattrebuiesi fie
cAtmai mic,pentrua menfineintactsmearlayerul.
in tabelul A prezentdmprincipalele
substanfeutilizatepentruretractiagingiva-

Actualmente,cele mai uzuale substante utilizate pentru retractia gingivald

su n t:
- clorurade aluminiu;
- sulfatuldublu de potasiugi aluminiualaunul(termenuleste utilizatimpropriu
pentrusulfatul
de aluminiu);
- sulfatul
de aluminiu:
- sulfatulferic.
Acestesolu[iiastringentesunt ]ivrate
fie in flacoane,fie sub formd de fire sau
inelede bumbacpreimpregnate.
Existd o mare varietatede fire de
bumbac,rdsucite,impletite,av6ndgrosimi
diferite.$nururileneimpregnate
se vor insera Tnganlulgingivaldupd umectareain
solutiileastringente.
Un studiuefectuatTn1999de Jokstad
gi colab. (7) a evidentiatci gnururilede
retracfiegingivaliTmpletite
suntconsiderate mai eficientedecAtcele rdsucite.
Numeroasestudiiau investigateficienla deplasdriitisulare,hemostazagi iritafia tisulard produsede diferite substante
astringenteutilizatepentruretracfiagingivald. Mareamajoritatea substantelormedicamentoasecreeazdo suficientddepla- le.
sare a tesuturilorgingivale,astfelincAt sd
intr-unstudiuin vivoefectuatde Weir
poatd fi expuse marginilepreparafiei?n gi Williams(12), nu s-au gdsit diferenfe
vedereaamprentdrii.
semnificative
Tnceea ce privegtecontrolul

614

hemoragieirealizatcu ajutorulgnururilor
impregnatecu sulfat de aluminiugi cele
impregnate
cu epinefrini.
Tncazulutiliziriignururilor
impregnate
cu alaunsau cloruri de aluminiu,ganturile

lirgite s-au inchisdoar.intr-unprocentde

10-2$o/o
dupd primele8 minute.Cele impregnatecu deriva[ide adrenalinds-au
inchisin proporfiede 50%in acelagiinterval de timp.

TabelulF. Chteva substanlepentru ldrgireatemporarda gan[uluigingival

SulpakKAlum- AstringentR24,25,26(T)

Aseptico,
Inc-Kirkland,
WA

BelportCo
Gi n g i Camarillo
Aid(T,w)
CA
MilesDental
ProdSouth
Bend,lN

GingiPak(T,W)

Pascal
Dental,
Bellevue,
WA
Premier
Hemodent
Norriston
PA
Sultandental
prod
Englewood,
NJ
Ultradent
SaltLake
City
Van R
OxnardCA

Astringent
Plus
Sulpak
VasoconstricEpinephrine,
tor,
vasoconstricR 44,45,46(T)
tor,R-34,35,36
Epinefrina+alaun

GingiGel

(w)

Cuttercord,
sullatde
aluminiu

Cuttercord
epinefrind(W)

Pascord(T)
siltraxA.S.
8w)

Racordll
(T,W)
Racordfi')
EpinefriEpi(W)
Siltrax
na+fenosulfal
de zinc

Sulpak(T)
Ultrax(W)

Sulpak(T)
Ultrax(W)4%
epinefrind

Sulpak(T),
Ultrax(W) 4ol.
epinefrina+
alaun

GingiYarn(t)

GingiBraid(W)
FlexiBraidAA/)
GingiCord(T)

Ultrapak
astringedent
Flexi
Braid(W)
Gingi
Yarn(T)

T - gnurrisucit
W- gnurimpletit

ganturi- nitaproape
in totalitate
laformainitiald.
Dupd12 minute,cu exceptia
Laufer{8)gi colab.(1997)au investilor in cares-auaplicatgnururiimpregnate
gantului
gingival
cu clorurede aluminiu,
dupd
careau remasTnca gat comportamentul
gnurului, intluentatipuluide
ldrgitefn proporliede 8Ao/",
restulau reve- Tndepdrtarea

615

gantuluigingival,
tesutgingival,adAncimea
grosimeagnuruluigi tipulde substantdmeau evidicamentoasd
utilizatd.Cercetdtorii
dentiat cd diferentele anatomice gi
microstructurale
ale tesutuluigingivalsunt
responsabile
de paternulde revenireale
acestuia la forma initiali dupd ldrgirea
temporarda gantuluicu diferitesubstanle
medicamentoase.Gingia de la nivel
proximalnu este doar mai sub[iredecAt
ci este gi mai bocea din zonaveslibulard
gatd in fibre de colagen.La nivelulzonei
proximale se
intersecteazd fibre
gi semicirculare,
iar fibrele
dentogingivale
igi au origineala niveluldintransgingivale
coronarda gantuJumdtatea
teluiadiacent.
lui gingivalare un strat epitelialprotectiv
multmaigrosdecAtjumdtateaapicald.Regiuneacoronardare o rezistentd
mai bund
la produgiitoxiciai placiibacterienedecAt
joncfional.
regiuneaepiteliului
Zonaproximalia gan[ului,vizibildin
amprentd,este zona unde, de cele mai
Acest
multeori, apardefectegi inexactitSfi.
aspecteste comparabilcu ceea ce au evidenfiatstudiilelui Laufer,respectivqanful
Tnzona proximalSse Tnchidemai repede
(8).
decAtcel din zonavestibulare
$antul gingival trebuie sd rdmAnd
deschissuficientde mult timp pentruca
materialul
de amprentdsd curgdgi sd umple intregulspatiuobtinutprinretractiagingiei libere.Timpulde intdrireestede aproximativ2-4 minutepentrusiliconigi 3-7
minutepentrupolieteri,timp in care gantul
gingivalva rdmdnedeschis.Estesuficientd
de minim0,2 mm pentru
o ldrgiresulculard
de
a asigurao grosimecorespunzitoare
materialde amprentd.La aceastdgrosime

nu existdrisculdistorsioniriisalein timpul
(8).
dezinserfiei
amprentei
UtilizAnd
timpde 6 minutegnurulpentru ldrgireatemporarda gantului,ldrgirea
obtinutda fost de A,24mm.Aceastdldrgire
se menlinegi dupdprimele20 de secunde
dupdce gnurula fost scosdin gant.Pentru
un singurdintestdlp, 20 de secundeeste
un timp suficientpentrua inseramaterialul
de amprentS.Dacd sunt mai multi dinfi
stAlpieste posibilca gan[ulsd se inchidd
inaintede a inseramaterialul
de amprentd.
Numeroasestudiiau ardtatcd timpul
necesarpentrucompletavindecarea gingiei dupa deplasareamecano-chimicd
variazdde la 3 la 21 de zile (Loe&Silness;
Azzu1983).
Tehnicade inserarea Sinuruluiimpregnat?ngantulgingival.
Timpiioperatori sunturmdtorii:
1. anestezia locald este necesard
doarin anumitesituatii;
2. izolareacAmpuluiprotetic;
3. se sectioneazdo lungimesuficiendintele;
ti de gnurpentrua puteaTncercui
4. se fmbibd gnurul in solulie astringentd;
lunguldintelui
5. se aplid gnurulde-a
gi se impingeugorla nivelulgantului
cu un
instrumentadecvat.
de
Pentrua puteaincepeoperatiunea
ldrgiretemporarda ganluluigingivalin vederea amprentdriiavem nevoie de un
cAmpoperatoruscat.Se va utilizaun aspiratorde salivd,iar cadranulin care urmeazd sd se aplicegnurulse va izolacu rulouri
de vatd.
Capetelefiruluise prindintre policegi

616

ardtdtorgi se conformeazdun inel care se

aplicdin juruldintelui(fig.14.94).
$nurul de retractiese va ?mbibacu
sofutiede clorurdde aluminiu(Hemodent).
S-a demonstratcd gnururileimpregnatecu epjnefrind
sau alaunsuntde doud
ori mai eficientedaci Tnainte
de inserarea
in ganfsunt saturatecu solufiede clorurd
de aluminiu.
in formi de U se va
$nurulconformat
aplicain juruldinteluipreparat.Capetelese
Fig. 14.95.lnserareade reatractieincepein zona
fin intrepolicegi ardtdtorgi se aplicdpresimeziald(A);trebuieugoraplicatgi in zona distald
uni ugoarein direc[ieapicald.Cu ajutorul
pentru a permitemen[inereain pozi{iein timpul
unui instrument
Fishersau a unui instruinserdrii(B)
mentde plasticIPPA(fig.14.95/se inserd
gnurulde jur imprejuruldintelui,cu bldndete ?n ganfulgingival, incepAnddin zona
proximalS.
Aceastdmanoperdestede finede forfd.Dupi ce s!e gi nu o demonstralie
a inseratmezial,cu aceeagimigcarefind
se va inseragi distal.
Pornindde la muchiameziolinguald
Fig. 14.96.lnstrumentulde inserarea gnuruluiin
se continudinserareagnuruluisprelingual,
ganl esfe ugorinclinat&tre rdddcindpentru a facilipAnri la muchia distolinguald.
VArful inta plasareasubgingivald(11).
strumentului
trebuieinclinatugorde-a lungul zoneiundegnurula fost dejaplasat,in
Tnsituafiile
cAndexistdun sulcusingnurul
poate
caz contrar
se
deplasa9i se gust,sauo terminatie
cu modificdri
majore
poatechiardisloca.
gnurulin gant
de contur,se poatemenfine

utilizAnd
un instrument
Gregg4-5 carese
va mentine
cu mAnastdnga.

Fig. 14.97.in anumitesitualii,estenecesardmenlinereagnuruluicu un instrumentgi inserareasd se

facdcu alt instrument(11).

gnuruluiintrepolicegi
Fig. 14.94.Conformarea
indexgi aplicareafn jurul dintelui

617

Cu ajutorul instrumentuluiFisher
men[inutin mAnadreaptd,se va continua
inserareagnurului,prin presiuniexercitate
de-a lungul dintelui Dacd instrumentul
este directionatdoar ?n direcfieapicald,
gnurulva iegidin ganlulgingival.
in imaginea
de maijos (fig.14.98)esinserareacorecti (a) gi incote evidentiatd
gant.
rectd(b)a gnuruluiin

Dacdintr-o anumitdzanl a ganfului

gingivalgnurulnu rdmdnepozitionat,mai
ales daci este vorbadespreo zondfoarte
ingustda ganfuluigingival,nu trebuieaplicatd o fortd mai mare,ci se preferdmentinereatimp mai indelungata unei presiuni
maiscdzute.in caz de e$ecse va utilizaun
alt gnur mai subfiresau unul rdsucit,nu
impletit.

Fig. 14.98.lnserareagnuruluide retracliela nivelulganlului:a - corect,b - incorect

Dupdce s-a finalizatinserareaTnzonelemezialS,distald9i orali, se va sectiona gnurulcareestein exces,la nivelulzonei meziale,cit mai aproapede papila
interdentard.
in zonavestibulard.
Urmeazdinserarea
in
Celedoudcapetealegnuruluise intAlnesc
zona meziald,undetesutulva puteatolera
un excesde gnur(fig.14.99).Dacdceledovestibular
ud capetealeqnuruluise ?ntdlnesc
sau oral, unde gingiaeste mai subtire,va
la acestnivel,iarinregisapareo dehiscenlS
trarealinieiterminalein aceastdzondnu va
fi corectd.
Inserareagnuruluitrebuiefdcuti in
acelagitimp cu fermitategi cu blAndete,

618

astfel TncAtacesta sd rimAnd la nivelul

zonei terminale.Medicii neindemAnatici
(,,cumAndgrea") pot traumatizaepiteliul
gingival. Trebuieevitatdpresiuneagi inserarea exageratda gnurului in ganlul gingival.

Fig. 14.99.lnserareacapdtuluidiskl algnuruluiconti'

cu cafitul mezial
nud pflnd6nd se intdlnegte

persistdsAngerarea
, se va temporizaamprentarea.
Soluliade sulfatferic,in contactcu
sAngeledetermindprecipitarea
instantanee
a proteinelor
formAndun coagul.Prinindepdrtareacoagululuicu un jet de apd, suprafatasubiacentdprezintisAngerare,
care nu va permiteamprentarea.
Pentrua preveniacestaspect,a fost
propusd utilizarea Dento-lnfusorului
ce
permite infuzia solutiei hemostatice
Astringedent(UltradentProducts,USA)la
nivelul gan{uluigingival.Acest sistem
consti dintr-untub de metalsau plastic
cu un vArfde pensularela un capat(fig.
14.100).

Este bine sd se plasezemai multe

compreseTncavitateabucal6,atAt pentru
mentinerea
unuicAmpoperatoruscatcAtgi
pentrua-i crea pacientuluio senzatiede
confort.
Dupd10 minutese indepdrteazd
ugor
gnurul,evitAndsd se producdsAngerarea.
inaintede a scoategnuruldin gan!se va
umectacu spray-ulde apd, pentrua nu
de cdpapdrealeziunila nivelulmucoasei
tugire (asemdndtoare
arsurilorce apar in
momentulcdnd rulourilede vatd aderdla
nivelulmucoaseibucaledesicate).
Materialulde amprentdse va injecta
cu siringadirectin gant,dupdce acestaa
fost spdlatcu jet de api gi uscat. Dacd

Fig. t 4.1a0.SoluliaAstringedentgi aplicatorul

Dento-lnfusor

Fig. 14.101.Firulrdsucitgi fmpletitare apraape

aceeagimasdpe unitateade lungime;celimpletit
poateabsorbio cantitatemai marede solu[ie

Fig. 14.102.Aplicareasolu{ieihemostaticecu ajutarul Fig. 14.103.fesuturilegingivalesunt menlinute

ferm cu vdrfulDento-lnfuzorului,iar solu{iaheDento-lnfuzorului
mostaticdse va aplicacu presiune.

619

Dacd se atageazdo siringd care ginile prepardriide jur Tmprejur,l5limea

gi se mentine ganfuluifiind uniforma(fig. 14.104).Este
continesolutiahemostaticd
ferm la nivelulsulcusului
capdtulde pen- importantsd nu existemarginipreasubtiri,
gi anfractuoase
la nivelcervical,
sulare,se va permiteo infuziefdri presi- neregulate
informaune exageratda solufieide sulfatde fier pentrua-i puteaoferitehnicianului
la nivelul ganlului gingival. Substanta fii preciseasuprazoneiterminale.
in cazulgnuruluisub formdde bucld,
hemostaticd
se va infiltrain vaselecapilagi va produce tehnicaeste putindiferitd.Dupdsectionare de'la nivelulsulcusului
rea unei lungimide 3-4 cm de gnur, se
ta nivelulorificiilor
coagularea
capilare.in
acestfel cAmpuloperatorva rdmAneus- prindcele doud capetecu o pensi Pean
sau o pensdde suturi gi se formeazdo
cat,fdrd sAngerare.
DepinzAnd
de stareade sdndtatepa- bucldcare trece de jur imprejuruldintelui
rodontaligi sistemicda pacientului,
o he- preparat.
Printr-o ugoari presiune?n directie
mostazdadecvatdse poateobtinetrecAnd
de 2-3 ori sau chiar de mai multeori cu apicaldse mentinegnurulla nivelullimitei
solulia Astringedentde-a lungul gantului cervicalepalatinalesau linguale.Cu ajutogingival.
rul spatuleisau a unui instrumentspecial,
$nururile impregnate impletite gnurulse va inseracu ugurintd,practicva
(Ultrapak, Ultradent Product, USA), ase- glisadinspremezialspredistalgi apoioral.
mdnStoare
firuluide ldni, pot fi aplatizate Apoi pensa va eliberacapetelegnurului,
gi sunt preferatepentrua realizaindepdrta- urmAndca el sd se inserevestibular,
dupi
rea initialSa lesuturilor,mai ales cAndse care se vor secfionacapetelepentrua se
puteauni mezial.
utilizeazd
tehnicacu doui gnururi.
Aceasti metoddeste destul de rapiin cazul ganlurilorfoarteingustese
aplicdini[ialun gnurde grosimemicd,rd- d5, dar necesitdun cAmpde acliunedestul
impregnat de larg,fiind indicatdmai alesTnzonaanFirulUltrapak
sucit(fig.14.101).
stomacu Astringedent
se va introducela nivelul terioard.Existdpe pia[aproduselor
gantuluidupd tehnica descrisd anterior tologice,gnururisubformdde buclemonta(Fig.14102,14.103).
te directpe suporturi
din plastic.
O alti metoddutilizatiestecea in caUgurintaaplicirii se datoreazdfaptului cd gan{ulgingivaleste nesAngerAnd. re se utifizeazi doud gnururi de retraclie,
unul mai subfire,nr.1, gi unul mai gros,
$nurulse va lSsatimpde cAtevaminutein
ganf,dar de obiceiun minuteste suficient nr.2. in fig. 14.104se observdinserarea
pentrua obtineefectuldorit.
celui de-al doileafir, cu ajutorulspatulei
Dacds-a procedatcorect,atuncicAnd speciale.
se examineazdamprenta,se observdmar-

620

Fig. 14.104.lmaginearelativprecisda zoneiterminalela nivelulamprentei

Fig. t 4.105.Celedoudfirede grosimidiferite.nr.1. respectivnr.Zearese vorintroducein gan{ulgingival

inaintede amprentare

Fig. 14.106. Primulgnur deplaseazdapicalgingia

liberd,iar cel de-aldailealdrgegtegan[ul

Fig. 14.107.Aplicareaceluide-aldoileagnurcu
ajutorulspatuleiprin metodadin aproapefn aproape

Tehnicaeste urmdtoarea:se insere

la nivelul
un fir nr.1subtiregi neimpregnat
gantului,care provoaceprinsimpli ac[iune
mecanicao deplasareapicalea gingiei
marginale.
Firulnr. 2, de obiceiimpregnat
va fi inseratdeasupraprimului,inserfiasa
fiindfacilitatdde prezentaacestuia.Al doilea fir va permiteo deplasareorizontalda
gingieilibere(fig.14.1069i fig. 14.107)9i

621

va fi retrasTnaintede amprentare,
in timp
ce primul fir va rdmAnein ganl. Aceastd
tehnicdtrebuieefectuatdcu multeprecauepitelial.
lie pentrua nu lezaatagamentul
Avantajele
tehniciide ldrgiretemporagingival
rd a gantului
cu doudgnururisunt:
- metoda se practici in aproape toate
situa[iileclinice(este contraindicatd
Tn
cazulunuigan[foarteputinadAnc,dupd

DENTARA,
vol. I
NarinaConsuela
Forna:PROTETTCA

tratamentchirurgicalparodontal,
sau a
unei preparafiisub formdde chanfrein
lung,carenu poaterefineprimulgnur);
- dacd este corect executatS,aceastd
metoddestemaiputinagresivd;
- in generalnu provoacdsAngeraregi
rareorinecesitdanestezie.
Tehnicaesteinsd destulde laborioasd, maialescAndexistdun numdrmaimare de bonturi.
Pe lAngdmetodacu gnur impregnat
devenitdconvenlional5,
se preconizeazd
PentrulSrgireatemporatehnicialternative.
rd a ganluluigingivala fost propusun nou
tip de material,care sd jezezecAtmai putin
fesuturile gingivale. Benzile de retraqie
Merocel (Merocel, Mystic, Conn.) (fig.
14.108)suntconfectionate
dintr-unmaterial
sintetic,extraschimicdintr-unpolimerbiopolivinilacetat).Acest
compatibil(hidroxilat
materialeste ugorde conformat,foarteeficient pentru absorbtiafluidelorgingivale
(sAnge,salivd,fluid sulcular),neabrazivgi
ugorde adaptatla lesuturileinconjurdtoare.
Meroceleste un materialabsorbanthemostatic utilizat?n ORL, in chirurgiagastricd,

In microscopia
toracicdgi otoneurologicd.
electronicd
cu baleajse poateevidenliacd
Merocelnu con[inefibre,deci plaganu se
poatecontaminacu filamente,fiind redusd
posibilitateaunei complicatiipostchirurgicale,cum ar fi infectiasau reacfiileinflamatorii.
Metoda de pozitionarea acestor
benzi din Meroceleste facile gi permite
deplasareaatraumaticia tesuturilorgingivale.Benzileimpregnate
se inserdla nivelul gantuluigingival,iar apoicu ajutorulcoroanelorprovizoriise menlintimp de 10-15
minutein situ sub presiuneocluzale(fig.
poroasdgi spongioasd
14.109).
a
Structura
benzilorde Merocel,asigurdun mediuuscat ce permitematerialului
de amprentdsd
preciszonasulculard.
inregistreze
Un studiu preliminar efectuat de
Ferrarigi colab.(4)a evidenfiatcd Merocel
este un materialeficientpentru ldrgirea
temporarda gantuluigingival,chiar gi Tn
condiliileunorlesuturigingivaleaderente,
subfiri.

Fig. 14.108.Benzilede retraclieMerocelcugrosime

de 2mm

Fig. 14.109.AplicareabenzilorMerocelin ganlul

gingivalal unui incisivcentralgi mentinereasa in
pozifie cu ajutorulcoroanelor provizorii

622

Deoarecetehnicainserdriignuruluiin
ganfulgingivalestepentrumul[ipracticieni
laborioasd,s-au introdusalte materiale,
care prin efectullocal determindldrgirea
a gantuluigingival.
temporard
FirmaGadcoDentalProductscomercializeazdprodusulAstringiloid,care este
un hidrocoloidreversibil,livrat sub formd
de carpule.Acestase aplici in ganfulgingival cu ajutorulsiringiiuniject.Tehnica
dupduscareagi izolarea
este urmdtoarea:
cAmpuluioperatorse incdlzegtetimp de 5
la o
minutecarpulaintr-obaietermostatica
de 100oC. Apoi se introduce
temperatura
carpulain uniject,gi cu ajutorulaculuispecial (ac de grosimemare,curbat),se va
la nivelulgantuluigingival
injectamaterialul
al dintelui preparat.Manoperase repetd
pAni cAndeste acoperitdaproapeTnTntregime porfiuneacoronard a bontuluicu
hidrocoloidul
reversibil.Dupd5-10 minute
acesta se va scoate printr-o migcarede
tractiuneugoardse spaldcu jet de apd,se
usucdgi se amprenteazd.
LaboratoarelePierre Roland comercializeazdun preparatpe bazd de clorurd
de aluminiugi caolin,denumitExpasyl,care se aplicdprininjectarela nivelulgantului
gingival,realizAnd
ldrgiretemporard1611a
maifi necesargnurulde retractie.

abrazarea
epiteliuluisulcularcu ajutorul
mici,
cu granulafie
uneifrezediamantate
d e 1 5 0p m( F ig1. 4 .1 1 0 ) .

Fig. 14.110.Chiuretajulgingivalcu aiutorulunui

instrumentdiamantat

Este necesarsd se respecteurm6toareletrei conditii:absentasAngeririila

sulculardmai micdde
sondare,adAncimea
3mm gi prezen[aunuitesutgingivalcheratinizatadecvat.Kamanskygi colab.au evidentiat cd tesutul gingival din zona
palatinald,care este mai gros,se preteazd
mai bine la aceastdtehnicddecAt[esutul
maisubtiredin zonavestibulard.
Pe lAngdldrgireaurmdritdgi la celelalte metode, chiuretajulrotativ ajutd la
asanarealocalda gingieimarginale,prin
cAtorvastraturide celuleepitelieliminarea
ale gi netezireardddcinii.in final rezultdo
gingiecicatrizat5,
fibroasd.
Tehnicaa fost reluatdde Touaticare
cu un profil
a conceputo frezi diamantatd
Chiuretajulgingivalrotativadaptat realizdrii in acelagi timp a
gingivorotajul
gingival.
gi a chiuretajului
chanfreinului
PrincipiulmetodeiconstdTn lirgirea
propuneutilizareade frePerelmuter
gantuluigingivalprin eliminareaunei gro- ze specialechiuretajului
gingival,fdr5 actisimi redusede fesutdin versantulinternal une asupralesuturilordure, considerAnd
gingiei libere. Ingrahameste cel care a preparareaterminatd.Rolulde ghidarea
simul- instrumentului
propuspentruprimadatd realizarea
diamantatrevineunui gnur
tand a limitei cervicalesubgingivale9i de retraclie
inseratTngan[(fig.14.111).

623

Avantajeleacesteitehnicisunt rapiditatea gi cicatrizarearapidddacd tehnica

estecorectefectuati.
Unuldin inconvenienfe
estereprezentat de hemoragie,
impundndu-se
inserarea
unui gnurhemostaticimpregnatcu clorurd
de aluminiusau alaun,carese va Tndepdrta dupd 4-6 minute,iar ganlulgingivalse
va spdlaabundentcu apd.Chiuretajul
gingivalnu se indicdin cazulunuiparodonfiu
Fig. l4.l11. Agiunea frezeiestelimitatdde unsnur fragilgi e obligatorie
efectuarea
anesteziei.
de bumbac

Gingivorotajul
se deosebegte
de chiuprin limitareasa la epiteretajulparodontal
liul internal ganfuluigingival,f6rd si fie
afectatdinser[iaepitelialS.Chiuretajulparodontaleste utilizatin scopul debriddrii
fesuturilordistrusede la nivelulgantului,
pentrua permitereepitelizarea
9i vindecarea.
S-au fdcut cAteva studii pentru a
gi procesulde vindecomparaeficacitatea
care dupd gingivorotajgi dupa alte metode
de ldrgiretemporarda gantului.Kamansky
gi colab.au evidenfiato retractiegingivald
mai accentuati?n cazul utilizdriitehnicii
gingirotajului decAt prin tehnicile
mecanochimice
cu gnur de retrac[ie.Prin
gingivalrotativexistdo
tehnicachiuretajului
aparenti discontinuitate a epiteliului
sulcular,evidentiindu-se
microscopic
repozifionareaapicaldgi cregtereaadAncimii
sulculare.
TupacAi Neacynu au gdsitmodificiri
histologice semnificativeale epiteliului
sulcularintrefirelede retractiegi gingirotaj.
Completavindecareaparedupi 3 sdptSmAni.

624

LARGTREA
$ANTULU|ctNctVAL
PRINMETODA
ELECTROCHIRURGICALA
Procedeulestefolositpe scardlarg6;
se poateobtineo lirgire a gantuluicu bisturiulefectric.Concomitent
se poaterealtza
gi o hemostaze.
Electrotomul
Un bisturiuelectricesteun oscilatorde
Tnaltdfrecventdsau un radio-transmitdtor
ce
utilizeaziun tub de vacuumsau un tranzistor pentrua creaun curentde inalti frecven[a de aprox.1 MHz(un milionciclipe secunde). Acest aparat genereazdcdldurd de
aceeagimanierica gi un cuptorcu microunde, sau cu un aparatde diatermiedin fizioterapie.
Meritulde a fi primulcarea introdus
utilizareaacestui aparat este al lui d'
Arsonval.Experientelesale din 1891 au
demonstratcd electricitatea
de inaltd frecven[5 va trece printr-unorganismfdrd a
producedurere sau spasm muscular,in
schimbva produceo cregterea temperaturiitisulare.

producedistrucfietisuElectrotomia
lard controlati pentru a obline rezultatul
chirurgical
scontat.Curentultreceprintr-un
mic electrodde sectionarecare produceo
densitatemare de curent gi o cregterea
la punctulde contactcu tesutemperaturii
tul. Apareaga numitulefectJoule,vaporizarea celulelorepitelialeale versantului
internal gingieilibere.Celuleleadiacente
cu electrodulsunt distruse de cregterea
temperaturii.
Circuitulse inchideprin contactuldintrepacientgi un electrodde p6mAntare,care nu va generacSldurdla nivelulfesutului,deoarecearia sa de suprafald mareva produceo densitatemicd de
curent.ElectrodulrdmAnerece,spre deocare se aplicdinsebirede electrocauter
pe [esuturi.
candescent
Existdmai multetipuride curentge:
neratpentruuz electrochirurgical
caracte- curentneliniar,nerectificat,
rizatprinvArfurice diminuabrusc;
- curentpartialrectificat,ce produceo
formdde undesemimodulate;
- curent complet rectificat care se
considerdoptimpentruldrgireganfului,ce
produceo continudscurgerede energie;
gifiltrateste
- curentulcompletrectificat
o unddcontinudce produceo tiiere optimS,
vindecareatesuturilorva fi initialmai bund
decAt in cazul utilizirii undelormodulate,
producAndo lezareini[ialdmai mici decAt
cea prinundelemodulate.

me sub 2 mm. Cu ajutorulbisturiului

electric se poateobfineldrgireadoriti, maiales
in porliuneacoronarda sulcusuluigi totodatdse obtinehemostazi.
Medicul stomatologtrebuie sE cunoascdgi sd findcontde anumiteprecautii
inaintede a indicaldrgireagantuluigingival
cu ajutorul
bisturiului
electric:
- Purtdtoriide pacemakerprezintd
contraindicafie
absolutd,la fel cei ce fac
terapieradiantisau prezintdalte boli consumptive.
in
- Aceastatehnicdnu se recomandd
cazulgingiilorsubtiri,aderente(caniniimaxilari).
- Trebuie evitat contactulcu instrumentemetalice,deoarecepoateaparegocul electric.Se vor utilizaoglinzide plastic
gi aspiratoare
de plastic.
- Estenecesardo anestezieprofundd
a tesuturilorinconjurdtoare.
- Electrodulse va trece rapidpdn tesut gi se va deplasaincontinuu.
Tnseamnd
- DacdvArfulse blocheazS,
curentului
estepreamici gi
cd intensitatea
estenecesarsd se mireasc5.
la nive- Dacdse observi pigmentdri
lul fesuturilor,Tnseamndcd intensitatea
curentuluie prea mare,deci trebuiediminuatd.
- O noudseclionarenu trebuierepetatdla un inlervalmai micde 5 secunde.
- Electrodultrebuiesd rdmAndcurat,
fird f ragmente
tisulare.
nu trebuiesd atingdnicio
- Electrodul
Utilizareametodeielectrochirurmetalicd..
gicale pentru lirgirea temporari a
restaurare
gantuluigingival
- Un contactintre electrodgi dintede
Dupd terminareaprepardriidintelui, peste0,4 secundepoateconducela leziuni
prin studii
(evidenliate
gantulgingivalesteingustgi are o adAnci- pulpareireversibile

625

pe animale).
- Dupd finalizareaoperaliuniigantul
trebuiespdlatcu apd oxigenat5,
inaintede
a scoategnurul.
- Nu se va utilizain prezentaagentilor
(agenfiianestezici
inflamabili
topicipe bazd
de etilcloridtrebuieevitaticAndse utilizeazi electrotomul).
- Trebuie evitatd utilizareaelectrotomuluiTncaz de analgeziecu protoxidde
azot si oxigen(in prezenlaunei comprese
pot luafoc).
uscate,neumezite
Arsurileaccidentale
apirute la anumiti
pacientiau fost atribuiteunei incorectep6mAntiri,deci singurulsi cel mai important
factor al siguranfeiutilizdriielectrotomului
estecorectapimAntare.
Contactul cu o mici protuberanfd

osoasi, cum ar fi o exostozS,poateproduce o densitatesuficientde marede curent

pentrua producearsura.Estebine ca pacientulsd nu aibdasuprasa obiectemetalice(deex. chei metalicein buzunarulpantalonilor).
Echipamentul
necesar
(fig.14.112)
Electrotomul
Setulde electrozide tdiere
Comprese
Oglindade plastic
Instrumentele
FisherUltrapaksi DE
Aspiratorplastic
Rulouride vatd,aplicatorde vati
Apaoxigenatd
Uleiaromatic
$nurde retracfie

Fig. l4.l12. Electrotomul

cu electrodulfiliform

anumitemirosurineplicutece aparin timTehnicaldrgirii temporarea ganlu- pulelectrotomiei.

lui cu ajutorul bisturiuluielectric
Se verificdechipamentul,
conexiunile,
inaintesd se inifiezeaceastimano- electrozii,
cel de tdieresi cel de pdmAntare.
perdestebinesd ne asigurdm
ci anesteUtilizareaTn condifiioptime a eleczia esteprofundd.
Apoiaplicdmpulinulei trotomuluiimpuneca electrodulde tdiere
aromaticla nivelulbuzeisuperioare,
cAt sd fie aplicatcu presiunefoartemic6,gi cu
mai aproapede narini, pentrua atenua manevrerapide,Tnprofunzime,Presiunea

626

este aceeagicu cea necesaretraseriiunei

liniicu o pensul5cu cerneald,fdrd a Tndoi
pirul pensulei
Pentrua prevenipenetrarealateral5a
care poateprocdlduriila nivelultesuturilor,
duceleziu.ni,
electrodul
trebuiedeplasatla o
vitezdnu mai marede 7 mm pe secundd.
Dacd este necesard repetarea migcdrii,
aceastanu va avealoc inaintede f10 secdlcunde,pentrua contracaraproducerea
procesul
durii laterale,ce poate Tmpiedica
vindecdrii
normale.
Inifialse va pozilionaselectorulde
puterela nivelulrecomandat
de fabricantgi
dacdeste necesarse pot face ajustdri.Deplasareala nivelultesuturilor
se va facecu
ugurinfi,fdrd presiune.Daci electrodulnu
este activin sectionare,inseamndcd aparatuleste conectatla o intensitateprea mic5. Dacd dimpotrivdelectroduldetermind
curentuluie prea
arsuri,atunciintensitatea
mare.
Penlru ldrgireagantuluigingivalin
vedereaamprentdrii
se va utilizaun electrod mic, in formade ,,J"(fig. 14.113).Ramul scurt are 1,5 mm gi se plaseazi in
gantulgingivalla distanti de dinte,iar cel
lungtrebuiesd fie in axullungal dintelui.

Fig. 14.113.Migdrile executatecu ajutorulelectro'

duluifn formalitereiJ"

627

Dacd gantul gingivaleste foarte ingustse va utilizaun electroddrept,filiform,

pozitionarea
lui fiind verticalS,paraleldcu
axullungal dintelui.
Tnaintede a incepeseclionarea,apain formi ,,J"se
ratulfiind oprit , electrodul
va mentinela nivelul dintelui,exersAnd
migcarea.
Bratullungal ,,J"-uluise mentine
in contactcu dintele,ca gi ghid, iar bra[ul
scurtla nivelulpereteluigingivalal ganfului.
Deci bratul scurt servegtedrept ghid al
adAncimii
sulculare.Estegreu si se mendinlini aceeagiangulatiede jur ?mprejurul
telui. Dacd migcareae sigurdgi uniformi
se va conectala curent,urmAndca secfionareasd se faci prinpatrumigc5riseparamezial,lingual,distal,la o
te : vestibular,
vitezade aprox.7 mm pe secunda(Fig.
14.114).
Electrodulin formd de ,,U" este unul
dintrecei mai des folositipentrulSrgirea
gan[uluigingival,fiind disponibil
Tn formi
dreaptdsau angulatdla 45" (Fig.14.115).
Tehnicade utilizareestesimilardcu ceade
la electrodulin formdde ,,J".
Electrodul in formd de piramidd se
utilizeazdfoarte ugor , dar genereazdcdldurd gi trebuieaplicatprin migciri foarte
rapide.
ElectrodulAP, conceputde Dr. Arthur
cu
Poster,esteindicatTncazulpreparatiilor
prag.Electrodul
metalicesteexpusdoarpe
o lungimede 0,5mm,restulfiind acoperit
de un mangonde plastic protector.Este
disponibilTnpatrudiametregi trebuieutilizat cu precautie,la puteremicd. Resturile
tisularede la nivelulgantuluise vor curSfi
cu api oxigenat5,iar cele de la nivelul
electrodului
cu tifonimbibatin alcool.

Fig. 14.114.Sec[ionareagan[uluigingivalcu un electrodmic, fdrda repetamigcarea,

in patru timpi:
a-vestibular, F mezial,* lingual,d- distal

a acesteizone,atuncigi materialul
de amprenta va putea inregistra corect zona
sulcularS.
Dintre avantaieleutilizdrii electrotomuluipentrulirgirea temporarda gantului
gingival
enumerem:
- posibilitatea
definitiviriizonelorterminaleale prepardriila adAncimea
dorite,
Fig. 14.115.Pozilionareaunuielectrodin formdde
dupdlSrgireasulcusului
existAndo viziparalel
gi
cu
axul
lung
al
dintelui
deplasarea
sa
,,U"
bilitateexcelentd;
dinspreoral sprevestibular
- accesla cariilede colet;
- hemostazdperfectS;
Cele mai bunerezultatese obtindacd
moi;
- vindecareprevizibilS
a tesuturilor
dupdo l5rgirecu electrotomul
se vor aplica
- reducerea
timpuluiclinic,stressantpenla nivelulganlului$nururiimpregnatecu
tru medicAipacient.
solutieastringente,chiar Tnaintede amPrin electrochirurgie
se poate realiza
prentare.Dacdprin electrotomie
se obtine
gi gingivo-plastieTn zona invecinatd
o lirgire suficientd
a gantuluigingival,TncAt
edentafiei.
operatorulsi poati aveao bundvizibilitate

628

Dupd cicatrizare,dacd manoperele

sunt condusecorect,apare o recesiune
gingivald
de 1-3/10mm.
in tabelulde mai jos sunt evaluate
Evaluareamijloacelorgi metodelor
de lirgire temporari a ganfului
comparativdiferitelemetode de ldrgire
gingival
temporarda ganfuluigingival,precumgi
Toate tehnicileutilizatepentruldrgi- efectelelocalegi sistemice.
rea temporarda ganlului gingival sunt
Pentrua limita riscullezdriiparodonagresivepentruparodontiulsuperficial,mai tale,practicianul
trebuiesd cunoascdnatuales la nivelulepiteliuluiintrasulcular.
Gra- ra parodontiului,
specificdfiecdruipacient
dul de agresiune
asupratesuturilor
epitelia- gi Tnfunctiede acestasd aleagdcea mai
le,in ordinecrescdtoare,
indicatdtehnicdde ldrgirea gantuluigingiesteurmdtorul:
- gnurdublu,neimpregnat
val.
- chiuretajrotativ
in multeocaziieste mai bine si se
- gnursimpluimpregnat
intArziemomentulamprenteriigi sd se
- bisturiuelectric.
acordeo atentiemai mare vindecdriiteDacd ac[iuneaeste intempestivdse suturilortraumatizateprin imbunitdtirea
poate leza atagamentuluiconjunctiv,cu calitdtiirestaurdrilor
provizoriigi mentinerea uneiigienecorespunzdtoare.
consecinte
maigrave.
TabelulG.
Metadede ldrgiretemporarda ganluluigingivalgiefectelelor lacalegi sistemice.

gnurimpregnat

chiuretajrotativ

bisturiu
electric

efectastringentgi hemostaaccelerarea
ritmuluicardiac
risculuihemotic,diminuarea
pe baza
in cazulprodugilor
ragiei,dar cregterisculrecede epinefrind
si u n i i
doarrisculdatoratanesteziriscscizutde hemoragie
celorcu adrenalind
hemoragie
sistemici,hemosdoarrisculdatoratanestezibundtoletazaobligatorie;
celorcu adrenalind
ranldparodontald

riscmajor
hemoragie
limitatd,
riscla purtitoriide stimulatori
dacdesteutilide recesiune
cardiaci.
zatenecorespunzdtor.

629

Tndepdrtareade pe obiectul de
amprentat;
materialulde amprentdtrebuie si-gi
pdstreze forma inregistratd, faptul
prin cregtereaconsistenrealizAndu-se
tei acestuia,pAni la valoricare sd nu
maipermitdmodificarea
formeisalesub
acfiunea factorilor mecanici externi.
Acestproces- de naturdexclusivchimicd- poarti numelede prizd- gi are
o duratdvariabild.de la materialla material.
in proteticafixd amprentele
sunt utilizatein diferitescopuripentru:
modelelorde lucru, pe
a) confeclionarea
care tehnicianuldentar realizeazdmacheta. Acestemodelepermittransferulcelor
mai fine detaliiale cAmpuluiproteticin laboratorul
de tehnicddentari;
b) ob[inereaunor modelede studiu,care
ugureazi diagnosticulgi planul de tratament;
c) obfinereamodelelordocument,cu
ajutorulcdrorase pot demonstracondifiile
inifialeale cAmpuluiproteticsau de-a lungul diferitelor
etapede tratament;
modelelor
d) realizarea
duplicat,foarteutile
in cursultehnologiilor
modernede laborator.
Amprentareain protezareafixd se
poatefaceprinmaimultemetode:
- convenlionaldprin procedeul direct,
protezeiunidentare
cAndmachetarea
se
face direct in cavitateabucal5 gi prin
metodaindirectdcu diversematerialede
amprentdin diferitelinguride amprentd
(standardsau individuale),
cunoscutegi
subnumelede portamprente.
- mecanicdsau mecano-electronicd,
cu

ETAPEALE TERAPIEIPRINPUNTI
DENTARE:AMPRENTAREA
Amprenta,etapd eminamenteclinicd detineun rol importantin reugitaelaboririi
unei restaurdriproteticefixe. De-a lungul
anilor atat tehnicilecAt gi materialelede
amprentdau evoluatmult,astfelincAto serie de procedeeutilizatecu succes multe
deceniiau devenitaziistorie.
GENERALTTATT,
TERMTNOLOGIE
9l
SFATURIPRAGTICE
Amprentaeste o reproducereTn negativa unui relief.De obicei,in amprentarea clasicdun materialin stareplasticdse
aplicd, acoperind cAmpul protetic
agteptAndu-se
si se intdreascd.DupdTntdrire se indepdrteazdgi este folositpentru
confectionarea
repliciipozitive,care devine
modelulde lucru,pe care tehnicianul
dentar va machetaviitoareaprotez5.Modelele
se obtin prin diferiteprocedee:turnarede
materialeTn amprenti (gipsuri,materiale
compozite,mase ceramice),indesarede
cimenturisau amalgamegi depunerede
pulverizare\.Executametale(galvanizare,
rea uneiamprenteridici de la inceputcAtevacondiliidemnede remarcat:
- cAmpulprotetic care se amprenteazd
trebuiesd aibd o consistentdcAt mai
fermd,pentrua puteaproducemodifide amprentare;
cdrimaterialelor
- pentruca Tnregistrarea
sd aibdloc,obiectul de amprentatnu trebuie si-gi
schimbeformain cursulamprentdrii;
- materialulde amprentdtrebuiesd fie
plasticin cursuloperaliunii,
adici si-gi
gi
modifice
formasubacliuneaobiectului
sd nu mai revindla formainitialddupd

630

ajutorulunordispozitive
speciale- profilometrecare urmdrescin cursul,,amprentdrii"suprafatamacheteiprotezei.
lnformaliileculese de cdtre acestea
sunttransmisefie directunuidispozitiv
de frezareamprentimecanicd,
fie indirect unui computercare le analizeazl,
reproducAnd
cdmpulprotetic.
(amprentaopticd)care
- opto-electronicd
utilizeazdproprietdfile
ondulatoriigi fotoniceale luminii.
Amprentaconventionald
domini gi la
ora actuali practica stomatologic5,amprentelemecanice,mecano-electronice
gi
opto-electronice
avAnd o extinderemai
redusd.
Trebuieacceptatdideea cd este iluzoriusd se obtindo replicdrigurosexactd.
Dar este indispensabil
ca opliunileclinice
sd realizezeTn final o precizie optimd,
compatibildcu toleranfamediuluibiologic
al restauririi.
Pentruasta clinicianultrebuiesd cunoascdindicaliilecliniceale fiecSruitip de
gi proamprentdprecumgi caracteristicile
prietd[ile
fiziceesenlialeale materialelor.
in
functiede acegtidoi parametrise va alege
gi protocolul
tehnica,materialul
de lucru.
Experienta, maturitatea, tropismul
pentruun materialsau o tehniciinu trebuie
sd intenrinddecAtpentrualegereade ultimd instan!5intresolu[iisensibilegale.
gi metodelor
Alegereamaterialelor
de
amprentareTn tehnica convenlionaldse
face pe bazaanumitorcriterii.AmintimcAtevadintreacestea:
- gradulfidelitdfiimaterialului
de amprentd sau a instalaliilor
modernede omogenizaregi dozare a componentelor

631

materialelor
de amprentare;
- intervalulde timp care std la dispozitia
practicianului
pentrurealizarea
amprentei;
- stabilitatea
dimensionala
a materialului
de amprent5;
- particularititilecAmpului protetic in
strAnsi interrelatiecu particularitdtile
protezeifixe pe care dorim sd o realizdmi
- posibilitatea
de conservaregi de confectionare
repetat6a modelului;
- specificulmetodelorgi materialelor
de
care dispunempentrurealtzareamodelului.
in timpul amprentdrii
unui cAmp in
proteticafixd se pun mai multeprobleme
practice.
cu implicatii
Gavititi gi retentivitifi
Capacitateade umectaregi compresiuneamaterialului
de amprentdcare permit inregistrareasuprafetelorTnrelief.Dar
acestedoud proprietalise dovedescinsuficiente pentru amprentareacavitdtilorgi a
zoneforretentive.Explicaliareziddin prezenla incluziunilor
de aer care nu pot fi
evacuatoricAtde marear fi compresiunea.
Ataresituatiiapardes in cazulpreparafiilordin protezareafixd, cAnd pentrua
imbundtitiretenlia,stabilizarea
gi sprijinul
se prepardganturi,ldcaguripentrudispozitive radiculare,etc.
in plus, prezenlade suprafelebombate asociatecu retractiigingivale,unele
malpozitiigi alte situatiisimilarecreeazd
zone greu accesibilepentrumaterialulde
amprenti.
Pentrua Tnvinge
acestedificultdfieste

obligatoriusd se injectezede obicei pe

preparatiiun materialfluid,cu ajutorulunei
seringi adecvate.Abia apoi se inserd
portamprenta.
Zona terminal6cervicalS
inregistrarealimitelorcervicaleridici
problemedoar cAnd acestea se gdsesc
juxtagingivalsau chiar intrasulcular.
Dacd
pe modelul
liniaterminalinu esteobiectivatd
de lucru,chiar dacd este vorbade cAteva
zecimide mm, protezaob[inutdva fi conjuncturald.
in plustrebuiereprodusigi o parte din suprafatadentari nepreparati.Prezenlaei pe modelulde lucrupermitetehnicianuluidentarrealizareade suprafeteproteticel
ce caresd respecteprofilulde emergen{d
mai binetoleratde citre parodonliulmarginal.in acestscopse recurgela ldrgiretemporarda ganluluigingivalpentrua asigura
de amprentare.
accesmaterialului
Fluidelebucale
in functie
Materialele
de amprentare,
de caracterullor mai mult sau mai putin
hidrofob,realizeazhcu mai multdsau mai
putind dificultateumectareasuprafetelor
acoperitede fluidelebucale.Estevorbade
fluide:
urmdtoarele
SAnge
poate avea multipleoriSAngerarea
gini:
- inflamalia parodontald (tratamentul
prealabilamprentiriieste indispensabil);
- agresiunile
operatoriidin cursulpreparotativ9i
ririi bontuluicu instrumentarul
a manevrelorde lirgire a ganfului
gingivo-dentar.
Hemoragiileugoare cedeazd raPid

dacd gingiaeste s6ndtoasd.in acestscop

sulfat
se folosescsubstanfelehemostatice:
Bisco).
feric1V20vo(deex. AstringedentFluid gingival
Secretia fluidului ganfului gingival
cregtein prezentaceleimai mici inflamatii.
Tn
S-ar puteaspuneci devineinevitabild
cazulldrgiriitemporarea ganluluigingival,
indiferent
de tehnicafolositS.
Prezentafluiduluiintr-ozond a cirei
Tnregistrare
trebuie si fie foarte precisi
necesitatea
de a folosimateriale
subliniazd
de amprentarecare reugescsd umecteze
in mediuumed.
suprafetele
Saliva
un factorde risc,inSalivareprezintd
diferentde starea de vAscozitate.Debitul
salivar,variabilde la un individla altul,
poate fi crescutTn cursul diverselorfaze
clinice.
lzolareade salivdcu ajutorulrulourilor
estereachirurgicale
de vatdgi a aspirafiei
lizabildTngradediferite?nfuncfiede zonele
implicatein amprentare.Uscareadintelui
trebuiesi aib6in vederefaptulci la dintii
vitali exagerareapoate determinareactii
pulpare,iar la dinlii reconstituifi
cu ciment
ionomerde sticld existd riscul degraddrii
cimentului.

632

Deschidereagurii
Restaurarea
arcadeiprin protezarefipe un terencu disxd estede neconceput
cu limitare
functie temporo-mandibulard,
gurii.
consecutiva
a deschiderii
a gurii
Existd9i limitiride deschidere
hipertonie
a orbiculade cauzdanatomicd:
rului buzelor,orificiubucalredus,sechele
Acestemodifiale arsurilorsau fracturilor.

guriipot influentaplanul
cdriale deschiderii
de tratamentgi modalitd[ile
de amprentare.
Problemece aparin cursulprizeimaterialelor
Priza materialelor,indiferentde formula lor chimicdtrebuiesd se efectueze
fdrd solicitdritensionaleconsecutivegi fdrd
deplasare.Aceste obiectivese ating pe
mai multecii.

rea indusi in timpul scoateriiamprentei.

Forta necesarddezinsertieiamprenteirezultddin interactiunea
mai multorfenomene fizice.

Efectulde frdnare
Este vorba de forfa care se exercitd
gi carese opunesepaasupramaterialului
rdrii de suprafefele care au fost
amprentate.Fortade frecaredepindede:
Asigurareastabilitifii portampren- - preparafii,numdrullor, naturalor, geotei
metrialor,stareasuprafetei;
CAnd vAscozitateamaterialuluieste - materialelede amprentare,duritatea
mare, simpla mentinerea portamprentei,
lor,proprietdfile
lor elastice;
de cdtre clinicianeste suficientdpentru - tehnicile folosite, de compresiunea
prevenireamigcdrilordestabilizatoare
(deexercitatd
la insertie.
glutifie,grealSetc.).$i invers,cAndse folosesc materiale cu vAscozitate micd,
Efectulde treinage(tArilre)
portamprentava fi previzutd cu suporti
Se referdla rezistentaindusdde ci(prefabrica[i,
din ceard sau masd termo- tre din{iinepreparatigi variazdin funcfie
plasticd),pentru a asigurao imobilizare de:
gi - numdrulgi repartitia
eficientdin amprentarea
cu hidrocoloizi
dintilor;
pozitiagi lungimeacoroaneiclinice;
elastomeri
sau ,,light"
,,regular"
- prezen[aintermediarilor
Tntr-oprotezd
Efectuareaprizei complete a matefixi.
rialuluifiri compresiune
Consecintele
se pot manifestala doMenlinereaportamprentei
trebuiesd ud nivele:
se efectuezetdrd presiune.in esenli tre1. Solicitdriledepdgescproprietdlile
buieasiguratidoarrezistenfa
la eventuale- elasticeale materialelor:amprentaeste
le migcdriale pacientului.
deformatdpermanentde cdtre solicitirile
prematurS, exercitate
Pentrua evitadezinsertia
in timp gi de o anumitdamplituinainte de priza completda materialului, dine.
este necesari folosireaunui cronometru
2. Materialuleste desprinsde pe
pentrua respectatimpulde priz5.
portamprentd.
Probleme'legatede dezinsertiaamPentru a limita aceste efecte,care
prentei
prejudiciazdprecizia,trebuiepdstrateunein cadrulamprentiriidezinse(iare- le principii:
prezintisecvenfacare poatefi incriminati - asigurarearetenfieimaterialului
pe suportullui cu ajutorulretenfiilor
?nuneledintreegecuri.Cauzaestesolicitamecanice

ooJ

rd de la un materialla altul.Cea mai micd

este la hidrocoloizi. Siliconii care
prin aditieposedi cele mai bureticuleazd
Pentrua nu irosi materiane caracteristici.
le, timp,energiegi nervi,devineimperativ
ca fiecarecabinetsi posedeechipamentul
minimpentruturnareaTntimp util a unei
amprente.
Fabrican[iioferd produseale ciror
caracteristici
au fost stabiliteTnconditiide
laborator,care sunt de obiceidiferitede
celeclinice.in general,condiliileclinicenu
plenarea calitdfiexprimdrii
suntfavorabile
lor materialelor.
comportaFactoriicare influenfeazd
Probleme legate de turnarea amse manifestd
mentuldiferital materialelor
prentei
inserfia,
Tntimp a valoriiinregis- in funcliede tazade amprentare:
Conservarea
prizagidezinserfia.
a
dimensionald
trdriidepindede stabilitatea
indiferent
Oricematerialde amprentS,
in ultimainstanli
materialului
de amprentd.
suferddeformdri,dar ele de clasadin carefaceparte,are un timpde
toate materialele
sunt cu atAt mai importantecu cAt timpul lucrucare includetimpulde omogenizare,
gi timpulde prizd.Timpulde
de manipulare
estemailung.
scursde la dezinsertie
Deformdrilese datoreazi cel mai manipulareincludeun timp de inserare9i
Tnanumitetehniciun timp de modelareal
adesea:
- relaxdriidin solicitdrile(constrdngerile) materialului.
Aproapeun secol,amprentaTnproteindusein timpulprizei;
- sinerezei (pierdere de ape) la zafixd (cu precdderecea pentrurealizarea
protezelorunidentare)
a fost dominatdde
hidrocoloizi;
prinmetodadirecti
procedeul
gi polieteri;
conventional
la hidrocoloizi
- inbibitiei
pringoctermicla elastomeri, sau indirectd.
- contracliei
in cadrulmetodeiindirectemultedeprinpierderea
de greutatela siliconiicaprincondensare.
ceniis-a apelatla inelulde cuprugi la mare reticuleazd
metodafiindcunosse impunein general terialeletermoplastice,
Ga o concluzie,
sd fie turnatedupi un inter- cutd gi sub numelede amprentdunitard.
ca amprentele
val cAt mai scurt de timp. CAtevaminute Inelulde cupru este o portamprenticare
(uneorichiarmai mult)sunttotuginecesare se adapteazdaxial,transversalgi ocluzal
pentruproducerea
relaxdriidupi solicitdrile pe bontuldentar.El asigurdpdtrunderea
materialuluide amprentdpAni la limita
dezinserliei.
dife- subgingivalSa preparafieigi protejeaze
Valoareastabilit6!ii
dimensionale

- perforatii,gi cu ajutoruladezivilorcomaterialului
respunzdtori
;
- umplereacu ceardcu punctscizut de
ramoliresau cu alte materialeadecvate
in resa zonelorretentive,neinteresate
ambrazurile
taurare:intermediarii,
;
- a nu se exercita tractiuni direct pe
portamprenta;
se va actionala nivelul
marginilorpentrua le desprindede tesuturilemoi;
- dezinserareaamprenteicu o migcare
cAt mai rapid posibilSmentinAndaxul
prepardrilor.

634

amprentaimpotriva deformdrii.in timp, fiind foarteapreciati,utilizarealor fiind reamprentacu inelde cuprua suferitmodifi- zervatdelitei specialigtilor.
cdri, Tn loc de mase termoplastice
in proteticamoderndpe lAngdamutilizAndu-se
rdginiacrilicegi ulteriorsili- prentarea
(chimico-manual5)
conventionald
coni.Constant,intr-unalt timp,pesteam- se folosescdin ce in ce maides amprenteprenta cu inel de cupru (care inregistra le opto-electronice
ca gi o seriede instalatii
preparafiaunui singurdinte)se lua o am- mecanice9i mecano-electronice
(de copieprentede situatiecu o portamprentdcare re) carereproducdetaliilecdmpurilor
protepermiterealizareaunui modelde arcadd tice sau a machetelor.
sau hemiarcad5.
Cu toate cd amprentele
cu inel de cupru au fost foarteexacte,ele
rsToRrc
au cedat locul amprentelorcu materiale
Apariliaamprenteieste legatdde utisiliconategi datoriti faptuluicd metoda lizareaceriipentruinregistrarea
unuicAmp
estecronofagd.
edentat total de cdtre Mathias Purmann
in protezareafixd se utilizeazdmai (1711).CAlivaani mai tArziu(172e)Pierre
multefeluride amprente,fiecareputAndu- Faucharda definitpentruprimaoard prinse executaTntr-unul
sau maimullitimpi.
cipaleleproprietdtiale unui materialde
A) Amprentdsegmentard(in 2 sau amprentd.Dupd ce Tn 1756 PhilippPfaff
3 timpi)
amelioreazd
tehnicilede utilizarea cerurilor
Tl - amprentdunitard
de amprentd,urmeazdun secol fdrd proT2 - amprentdde situatie(Tn greseremarcabile.
3,2 sau1 timp);
Apropiindu-ne
mai mult de protetica
B) AmprentdglobalS(in 3, 2 sau 1 fixd,unuldintrepagiimarirealizatipe acest
timP).
tirAm a fost lansareacompound-ului
de
Din punct de vedere al materialelor cdtre GharlesStent (1856)gi ulteriorde
de amprentdgipsula pdrdsitscenaprote- cdtre RobertKerr (1895)care au oferito
pentruceruri.
zelor fixe, fiind folosit episodic Tn alternativd
supraamprentdrile
AlphonsPollera obtinutin 1925 un
amprentelor
cu inelede
cuprusau pentru,,pun[idin mai multebu- produspe bazd de agar-agar- Negocoll,
cdti",TnamprentirimAnAndelementele
de iar Sears(1937)l-a folositin amprentarea
agregare.Astdzi in proteticafix6 se folo- unui cAmpproteticpentruelaborareaunei
sesc cu precddereelastomerii
de sintezd, protezefixe.
(doarclasa
mai rar hidrocoloizii
ireversibili
Dupi
1940 Wilding folosegte
A) gi hidrocoloizii
reversibili,
materialecu o
alginateleca materialede amprenti iar
fidelitateridicatd,dar care c6teva decenii dupd cel de-aldoileardzboimondialapar
au fost folosite(cu precdderein Europa) tehnicigi materialede amprentdmult mai
doarpentruduplicdride modele.in prezent complexedin punctde vederechimic,cu
hidrocoloizii
reversibili
au fost reconsiderati proprietdtinet superioarecelor existente
(pretde cost redusgi performanferidicate), anterior.Aparitiaelastomerilor
de sintezd

635

gi
Cu toate eforturilede perfectionare
se datoreazeprogreselorremarcabileale
proteticefixe
de realizarea restaurdrilor
de sintezd.
chimieipolimerilor
Din punct de vedere chimic aceste prin sistememecano-gi opto-electronice,
Numelelor amprentaclasicd chimico-manualicare
materialediferdde hidrocoloizi.
(elastomeri)
care dateazdde prin anii '50 face apel la diferitesuporturi(linguride
provinedin termeniielasticai (poli)mer.
in amprentd)gi materialede amprentddetine
(1950-1990),elastomerii gi in prezentcea mai importantdpondere
ordinecronologice
gi dezvoltatmult ?n realizareaprotezelorfixe. Perspectivele
de sintezds-audiversificat
Tnultimii40 de ani, devenindmaterialede disparitieiacesteia nu apa(in viitorului
din cadrulprotezdrii apropiat.
electiefn amprentarea
fixe.
sGoPgroBrEcTrvE
Materialelede amprentdexistentein
O amprentdcorecti trebuiesd redea
arsenalulterapeuticde astdzia specialitatii
cAmpermito amprentare
a struc- cAt mai fidel detaliilegi dimensiunile
tridimensionalS
turilorce alcdtuiesccAmpulprotetic.Cu aju- puluiprotetic.Ea trebuiesi permitdrealitorul lor a fost dezvoltattimp de un secol zareaunui modelcorectcare la rAndullui
aga-zisulsistemde amprentareconventio- sd reproducd cAt mai exact fidelitatea
protetic.
nal, consideratazi clasic Ai/sautraditional cAmpului
in proteticafixd
(27, 48).
Obiectivele
amprentei
Un conceptabsolutnou este repre- sunt:
a) redareacAtmaifidelda formei,dezentat de amprenta opticd (optopreparaliei(cu precadrul sistemelor taliilorgi dimensiunilor
electronicd din
CAD/CAM),care utilizeazdproprietdlile cdderelimitacervicalda acesteia);
b) preluareagi redareacu fidelitate
gi fotoniceale luminii.in promoondulatorii
varea sistemuluide amprentareopto- maximda rapoartelorpreparatieicu paroelectronicd,un rol decisive l-a avut dontiulmarginal;
gi redareacAt mai coc) Tnregistrarea
FrancoisDuret(1972).in cadrulposibilitdlidin[ilorantagonigti;
a rectda reliefului
lor de copieresau redaretridimensionalS
d) redareaexactd a rapoartelorpreunorobiecte(machete)amintimgi dispozitivelemecanicegi/saumecano-electroniceparafieicu dinfiivecini;
obtineriiunui
e) sd ofereposibilitatea
care utilizeazidispozitivespeciale- profilometrece urmdrescin cursul,,amprentdrii" modelde lucru cAt mai exact,pe care sd
suprafetelestructurilorde ,,amprentat". se poatd realizamachetaviitoareiproteze
Acestedispozitivenu pot fi utilizateTncavi- fixe.
Obiectivulfinal al oricdreiamprente
tateabucald,ele copiazdde obiceimachetele unor protezefixe in cadruldiferitelor esteobtinereaunuimodelde lucrucAtmai
instalalii cum este de exemplu Celay apropiatde cAmpulprotetic.
(MikronaTechnologie
A.G.,Spreitenbach
Elvetia).

636

FIDELTTATEA
9r EVTDENTTEREA
ZONEITERMINALE
Prinfidelitatea
amprentei
se intelege
exactitatea
reproducerii
in detaliugi dimensiunea tesuturilor
dure9i moialecdmpului
protetic.
in protetica
fixdse impune
ca detaliile
de suprafatd
a preparatiilor
dentaresi fie
redatdcu o precizie
de cel putin25 pm iar
detaliilefesuturilor
moi peridentare
cu o
exactitate
de minimum
50pm (fig.14.116).
O exactitatea
mai mare(sub20 pm)
granu esteoportund
datoritddiametrului
nulelor
dinpulberile
cimenturilor
defixare.
Relatiile
dinfilorpreparati
in cadrularcadeitrebuiesc
reproduse
de asemenea
cu
fizioexactitate
fin6ndcontde mobilitatea
logici a din[ilorvecinicarein modnormal
parodontal5
au o rezilientd
de -100 pm.
prinariileei
AgadarTnfinalpiesaproteticd
de contacttrebuiesd se incadreze
intr-un
functional
echilibru
al arcadeicu o preeizie
de maximum
10pm.

Fig. l4.t t6. intreamprentdgi modeltrebuiesd

existeo corespondenldde fidelitateremarcabild,
incdt spaliul cervicalintrepreparaliegi proteza
unidentardsd nu depdgeascd50pm.

Fidelitatea
uneiamprentepoatefi influentatdde mai multi factori dintre care
amintim:factoriclinici,modalitatea
de pre-

637

(se utilizeazd
zentarea limitelorpreparatiei
inelesaufirede retrac[ie),
modulde aplicare al materialului de amprentd,
poftamprenta,
materialul
de amprenti,metoda de amprentare,momentulconfecfionirii modelului.
Factoriiclinici
Una dintreconditiilede bazdale amprentdriiTnprotezarea
fixdestecd suprafetele de amprentattrebuiesd fie uscate,
fdrd urmede secretii,salivdgilsausAnge.
Esen{ialdesteinregistrarea
exactAa limitelor preparatiei,
de aceeaamprentatrebuie
sd depdgeascd
constantlimiteleacesteia.
in cazul preparaliilorsubgingivale,
materialulde amprenti trebuiesi depSgeascd limita preparaliei,pdtrunzAndTn
gantulgingival.SAngerdrile
de la nivelul
parodontiului
marginaltrebuiescopriteinainte de amprentare.in cazul preparafiilor
subgingivale
estecontraindicatd
amprentarea Tn aceeagi gedinti cu prepararea
bonturilor.Ea se poateface la cAtevazile
in
de la aceasta,ideal la 2-3 sdptdmAni.
acestintervalproceselede reparafietisulard se finalizeazigi risculsAngeririloreste
minim; eventualeleretracliigingivalesecundareactuluide glefuirese stabilizeaz6.
Estede doritca Tnainte
de amprentare sd se efectuezeo asanareparodontald
corectdpe cadranepentruca reproducerea
fidelda preparafiilor
sd aibd loc fdrd placd
gi/sausecretiisubgingivale
iar pe dintiivecinisd nu existedepozitede tartru.
Preparareagantului gingival in vedereaamprentirii
Materialele
elasticede amprentare
se

introducin cavitateabucaldTnstaresemifluidd.Ele fiind pulin compresibile

nu reugescsd indepdrteze
gingialiberdgi papila
interdentard.
insdgi elasticitateafesuturilor
moi contribuiela transformareaganlului
gingivalTntr-unspatiuvirtual.Dacd totugi
materialulde amprentdreugegtesd pdvor fi inevitrunddputinin sulcus,marginile
tabilsub[iri,friabilegi cu tendinli la deformare.
Pentru reproducereafideld a zonei
terminalea bontuluise impunepregdtirea
gan[ului gingival, urmirind urmdtoarele
obiective:
- Tndepdrtarea
temporarda tesuturilor
gingivalede suprafeteledentarepentru a
evidentiazana cervicalSgi o partedin suprafafasubiacentd.Se asigurdastfelacces
in planvertical,pentruelastomerulfluid;

- creareaunuispaliu,in plan orizontal, care sd asigure grosime suficientd

marginiiamprenteievitAndu-se
astfeldistorsiondrile,
conditieprealabilda acuratetei. Distantareagingieitrebuie mentinutd
pe toatSdurataintdririiamprentei;
- spatiulcreat pentru materialulde
amprentaretrebuiesd fie uscat,fdrd salivd,
secretiisulcularesau sAngegi trebuiesd
se menfind uscat pe perioada intdririi
pentrua nu inintrabucale
a materialului,
fluenla negativ calitdtile mecanice ale
acestuia.
PORTAMPRENTELE
Portamprentele
sau lingurilede amprenti suntsuporturirigidein carese aplicd materialele
de amprentd;doarcu ajutorul lor, materialele
se pot inserape cAmpul
protetical edentatilor.

parlialepentruamprentesegmentare:
Fig. 14.117.Portamprente
a) pentru hemiarcadastilngd maxibrt gi dreaptdmandibulard;b) pentruhemiarcadadreaptdmaxilart gi
stAngdmandibulad; c) portamprentdreglabild

Fig. 14.118.Diferenlafntreo amprentdluatd cu lingurt individuald(a) tafi de amprentareacu linguri universale(b)-schemd.

638

Fig. 14.119.in cazulutitizariiunui sistem* pistolde amprentare,se vor executaurmdtoarelemanevre:degetul mareatmtiniicare suslinepistolulaclioneazddispozitivuldeblocarealpistoanelor,in timpce acestea
sunt traclionatespreposterior(pAndla cape\ cu cealaltdmAnd(a); apoi se ridicd dispozitivulde reten{ieal
cartugelor
cu materialdeamprentd(cartridgesystem)(b);cartu$elecu siliconisunt inseratein lagdrelepistolului de amprentare(c) dupd care se asigurd(inchide)dispozitivulde retenlie (d); se fndepdrteazdcapacul
cartugelor(e) gise exprimdo cantitatemiedde materialdeamprentdpe o pldcu{dde hArtie(f);scopulultimei
manevre esteacela de a asiguraaperatorulcd ambele cartugesuntfunclionale,iar baza nu a ajuns accidentat,pAnd in acelmomentin contactcu catalizatorulpentru a faceprizd; in locul capaculuise insefr printr-o
rotalie de 90oun cilindrude malaxare(g); cu ajutorulacestuia,materialulde amprentdmalaxat estedepusfn
seringade amprentare(h) respectivfn portamprentd(i); in final se inlocuiegtecilindrulde malaxarecu capadin lagdrelepistoluluide
cut gi se deblocheazdsistemulde retenlieal cartugelor(j); acesteadezinserAndu-se
amprentare.

ab
Fig. 14.120.AparatulPentamix(ESPEAmerica).

639

MATERIALEDE AMPRENTA
materiale:
UTILIZATEiN PROTEZAREA
FXA
A. Rigide gi semirigideireversibile
(gipsuri,polimeriacrilici,pasteZOE);
in proteticdin generalgi ?ncea fixd in
special,obtinereauneiamprentetraditionaB. Rigide reversibile(termoplastice)
perfecteestegi fn pre- (compounduriStents, gutaperca,ceruri,
le chimico-manuale
zent un obiectivindepdrtat.
materiale
bucoplastice)
;
Complexitatea
tehnologieimajoritdfii
C. Elastice reversibile(hidrocoloizi
proteticefixe presupunereali- agar-agar);
restaurdrilor
zarea lor prin metodaindirectdTn cursul
D. Elasticeireversibile(hidrocoloizi
cdreia piesa proteticdse confecfioneazi ireversibili:
alginate,elastomeri
de sintezd:
inafara cavitd[iibucale (Tnlaboratorulde polisulfuri,siliconi,polieteri,poliuretanotehnicddentard)fiind repozitionatd
succe- dimetilmetacrilati).
siv de mai multeori pe modelgi pe cAmpul
in 1992 Combe(28) simplificdmult
protetic,pAndla fixareaei pe preparatii.
lucrurilegiimpartematerialele
de amprentd
De asemenea,reamintimcd in prote- in elastice(hidrocoloizigi elastomeri)gi
preliminare
gi rigide.
ticafixd pe bazaamprentelor
finalese realizeazdmodelede studiu,doin proteticafix5, gipsurile,cerurilegi
cumentare,de lucrugi duplicatgi cd Tntre compoundurile
Stentsca materialede ammaterialeleutilizateTncursulacestorteh- prentdapartinde domeniultrecutului,
fiind
nologiitrebuiesd existeo compatibilitate contemporane
cu utilizareainelelorde cuperfectd.
pru. La ora actuald,in acestdomeniuse
Conditiile
esentialepe caretrebuiesd folosesccu precdderedoar materialele
de
le ?ndeplineasci
un materialde amprenti amprent5elasticedin grupeleC gi D.
?nprotezarea
fixdsuntplasticitatea,
fidelitaPracticianului
care efectueazdo restea, elasticitatea,rezistenlamecanici bu- taurareproteticdcomplexd,obtinereaunei
fld, stabilitateadimensionald,timpul de amprenteexacteii solicitdun anumitefort
prizd corespunzitorgi compatibilitatea
cu gi timp. Orice egec in amprentare,care
materialeledin care se confecfioneazd trebuiereluatd,conducela cheltuielimate(19).
modelele
rialesuplimentare.
Pe lAngdacesteaexistdgi o seriede
Alegereaunui tip de materialsau al
conditiisecundarepe care materialele
de altuiase poatefacetinAndcontde anumite
amprenteestede doritsd le indeplineascd criteriidintrecareamintim:
(1e).
1. timpul de pdstrareal amprentei
De-a lungulanilor au fost efectuate pAndla realizarea
modelului;
mai multe clasificdriale materialelorde
2. necesitatearealizdriisuccesivea
amprent5(Falk1948,J. Poggioli1959,L. mai multor modeleexactedupd aceeagi
leremia 1981, R. Nussbaum1986, D. amprentd;
Munteanugi D. Bratu1993).Ultimadintre
3. manipulare
facildadaptatdla cazul
cele mentionaterecunoagtepatrugrupede clinic;

4. tolerantala umiditate,umectabilitatea 9i caracteristicilereologiceinfluende a inregistra

leazdabilitateamaterialului
protetic;
exactdetaliilecAmpului
5. pretulde cost(in anumitesituatii).
La modulgeneralse poate spune cd
toatematerialele
de amprentdsunt bunedaci se folosescla indicatiicorectegi se respectdinstrucfiunile
Totugi,la ora
fabricantului.
dreptmaterisuntsoc-oti$
actual6,elastomerii
ale de electiein protezareafixd. Dintreacegtia siliconiicu reactie de aditie (polivinil
gi polieterii
suntpreferatidecelemai
siloxanii)
multeori.
rehidrocoloizii
Deginu suntelastomeri,
versibilisunt gi ei utilizatifrecvent,datoritd
reproprieti'[ilorlor hidrofilegi umectabilitatii
duse. Aceste materiale,relativinextensibile
au o rezistentdslabdla deformaregi necesitd
Mai mult,cu
turnareaimediatda modelului.
un hidrocoloidreversibilnu se pot obtinemai
multemodeleexacte.
(primiielastomeri
de sintePolisulfurile
zi), pe bazi de mercaptanisunt materiale
lor nepldcut
mai rar folositedatoritdmirosului
precumgi a manipul5rii
lor md dificile.Amprenteleluatecu polisulfuri
sunt exacte,dar
moderni.
nu depigescpe celecu elastomerii
Dezavantajelepolisulfurilor(tiocauciucuri) au determinat aparilia elastomerilor
Ei sunt ob$nutifie
siliconici(organosiloxani).
prin reactiide policondensare,
fie prin reactii
Acegtiadin urmi suntcele mai
de poliadi$e.
popularematerialede amprentdin protetica
fixd.
Siliconiicu reac[iede aditiesuntelaboputAndfi utilizafiin
r4i in diferitevAscozitdfi,
mai multetehnici.Ei suntextremde exactigi
prezintdo rezisten[dla deformareadecvatd,

ul

Tn
foartebund(0,057o
stabilitate
dimensionald
lor
24h),gust gi mirosneutral.Dezavantajele
gi prezintduneincludfaptulcd sunthidrofobi
inadecvatd,
le susceptibiliteti
h o polimerizare
latexului.Mai mult
ca rezultatal contamindrii
gi sulfatul
s-a constatatcd metilmetacrilatul
feric (agenthemostatic)inhibareacliade prizd a polivinilsiloxanilor.Adiugarea unor
surfactantipentruameliorareaumectabilitd[ii
hidroaparitiapolivinilsiloxanilor
a determinat
fiti.
de amFiind unele dintre materialele
prenti cele mai rigide,polisiloxanii
cu vAscozitateridicatd(putty)nu se folosescniciodatd
cu
singuri,ci in asocierecu polivinilsiloxanii
vAscozitateredusd (wash) care prezintdo
rigiditatescizutd. Agadarcu exceptiaunor
situatiiclinicecu bonturiextremde divergente, modelulde lucrupoatefi recuperatgi amprentautilizatipentruo noudturnare.
Siliconiicu reactiede condensareau
scdzutin popularitatedatoritdunei stabilitdfi
gi a reveniriielasticemai redudimensionale
din
volumetrice
semnificative
se. Modificdrile
tehnicilor
impuneutilizarea
timpulpolimerizirii
Tndoitimpi(puttygiwash),pentrumenfinerea
scizute a
unei valori minimea vAsenzitdtii
acestormateriale.
Siliconiicu reactiede condensarenu
ulilizaoferdavantajefatdde polivinilsiloxani,
unui pret de
rea lor ?nprezentdatorAndu-se
costmairedus.
(ESPE,Norristown,
PA)datoriPolieterii
lor
te naturiilor hidrofilegi a umectabilititii
scdzuteabsob apa. Dupd ce amprentase
scoatedin cavitateabucald,se indicdsp6larea gi uscareaei, apoi pdstrareala adipost
de umezealS.
Amprentelecu polieteri realizeazdo

exactitategi stabilitatedimensionaldbund;
acestematerialeau o rezistenfdcrescutdla
deformaregi o revenireelasticdoptimd.Deoareceprezinti un gradcrescutde rigiditate,
necesiti un efort md mare la dezinserarea
amprentei
de pe cAmp.Polieterii
au un gust
destulde nepldcut.Fiindelaborafiin consistentediferiteei pot fi utilizafiatAtin tehnicide
unul sau doi timpi.Ca o noutatea ultimului
deceniumentiondmvibromalaxarea
in vid a
multor materialede amprentare.Astfel un
polieter cu viscozitatemare (Permadyne
PentaHTray, ESPE,Norristown,
PA) gi un
polieter(light-bodied)
in seringd(Permadyne
Garant,ESPE,Norristown,PA) pot fi utilizati
intr-oamprentare
intr-unsingurtimp,cu sistemul de malaxare (Pentamix, ESPE,
Norristown,
PA)careasigurdo malaxarefdrd
incluziuni
de aer; mai multpolieterul
cu vAscozitatecrescutdprezintdproprietdfi
reologice
superioare.
Orice materialde amprentdare un
timp de lucrucaracteristic,
care includela
rAndullui altitimpiconformschemeide mai
jos (fig.14.121).

in proteticafixd nu este de ajuns sd

obfii o amprentdexactd.Estefoarteimportantmomentul
turndriimodelului.
La ora actualdaceastdetapi se poate executaatat in laboratorulde tehnicd
dentard,dar gi ?n cabinet.Alegereamomentuluiturndriimodelului
depindein mare
mdsurdgi de proprietdtile
materialului
de
amprentd(amprentele
cu hidrocoloizi
trebuiescturnateimediat),dar gi de efectul
condiliilor
de transportasuprapdstrdriiacuratelei amprenteifinale. Corso gi colab.
(20) au demonstratcd pdstrareaunei amprentede polivinilsiloxani
gi/saude polieteri
la o temperaturdde 4-40t nu afecteazd
acurateteamodeluluide lucru. Este ugor
de imaginat cd temperaturain timpul
(cu maginasau cu avionultransportului
ceea ce astdzieste un fapt curen| poate
depSgiacestelimite.Purk gi colab.(133)
au studiatefectulpistrdrii amprentelorin
intervalulde temperaturd
-10t - 66t gi
au observatdeformdrisemnificative
ca urmarea pSstr5rii
indelungate
a amprentelor
la 66t.

Fig, 14.121.Timpulde lucrual materialelorde amprentd(schemd).

Coeficientul
de expansiune
termicda mei:polieter> silicon> polisulfide.
elastomerilor
de sintezddiferdde la o caPolieterii se prezinti in sistem
tegoriede materiale
la altaconformsche- bicomponent(pastd/pastd),in tuburi (priu2

meleproduse)gi in cartuge(produsele
de
datd mai recentd).AtAt in tuburi cAt gi in
cartugesunt ambalateseparat,bazagi acse preteazi
celeratorul.
Sistemulcartugelor
gi omogenizare
la o predozare
de
asiguratd
mixingunit.
un aparat- PENTAMIX
care
Baza este un tetrametilenglicol
prezintio grupareiminicdterminald.
Acceleratorulconfineun ester al acicu grupdriduluisulfuriccare reacfioneazd
le iminice,formAndo relea reticulari,intermoleculard,care conferd amestecului
stabilitatea
unuielastomer.
lni[ial polieteriise prezentauintr-o
singurdconsistenfd(lmpregum- ESPE),
in doudeonsisulteriorau apdrutmateriale
tenle:una mai vAscoasdgi alta mai fluidd
(Permadyne- ESPE),iar in prezentse
Tntrei consistentecu vAscomercializeazA
cozitate crescutd (PermadynePenta H,
Dimension@
PentaH gi DentaH Quick),cu
vAscozitate
medie(lmpregumPenta)gi cu
PentaL).
vAscozitate
redusi (Permadyne

etileniminice.
Polieteriisuntgeluricoloidalealcdtuireticulatela nivelul
te din lanturipolieterice
grupdrilor
iminiceterminalede cdtrediferite
sulfone aromatice. Ei sunt hidrofili gi
tixotropi.

Proprietiti:
Spre deosebirede siliconi9i tiocoli
polieterii
caresunthidrofobi,
suntmateriale
hidrofilegi nu trebuieconservatisau ldsati
multtimpin contactcu apa.
lor inifialapoatefi compaConsistenta
ratdcu a siliconilor
medie,dar
cu vAscozitate
vAscozitatealor cregterapiddatoritdvitezei
deosebitea reacfieide polimerizare.
Consecutivreacfieide prizdexistdo contrac{iefoarte redusddatoritdpolimerizdrii.
Coeficientul
de expansiunetermicdal acestormateriale
gi poliestemai redusdecAtcel al siliconilor
sulfurilor.
Stabilitatea
dimensional5
este bund,
fiindintrecutddoarde siliconiicu reacfiede
adi[ie.
Aceasti stabilitatese pdstreazdca
ataredoarin mediuuscat.Datoritdafinitdtii
Gompozitie
in difecu crescutefati de aprigi a solubilitdtii
Bazacontineun polieternesaturat
rifi solventiorganici(de exemplu,etilengliformula:
coful),estecontraindicatirealizareamodeCHr--CH*CHITCOO-CI{r--O-{C}Iz}r-Olelor prin electrogalvanizarea
modelelor
I
realizate
N
din polieteri.
Reacliade prizi este ugor exotermd,
HzC--CHI
gmpare etilen
4oC.
temperaturacregtecu aproximativ
iminicl terminali
Polieteriiabsorbapa, modificAndu-gi
Acceleratorul
conline un plastifiant dimensiuneade aceea amprentaodatd
(deexemplu
un eterglicol),umpluturimi- dezinseratdde pe cAmp,se spalS9i se
gi un initiator,
cumar fi usucdapoise pdstreazila loc uscat.
neraliinerti(silice)
Flexibilitatea
lor este mai mare, de
paratoluensulfonatul
de metil,carepermite
ionicdla nivelulgrupdrilor aceea este indicati realizareaunui strat
o polimerizare

643

mai grosde materialintrelingurigi cAmpul

de amprentat.Dacd la celelaltemateriale
elasticegrosimeaidealda stratuluide materialera de 2-3 mm, la polieterieste recomandabilirealizarea
unuistratde H.5
mm .
Catalizatorulare un efect iritantasupra mucoaselor
gi tegumentelor,
de aceea
pastatrebuieomogenizatibine in timpul
prepardrii.
Indicatii
PolieteriiprezintiTngeneralaceleagi
gi siliconii.
indica[iica gi tiocauciucurile
in proteticafix5 polieteriiau o gamd
largd de utilizdri:de la amprentepentru
incrustatii9i coroanepartialela coroanede
invelig,amprentepentrupunti de diferite
pentruproteze
amplitudini,
supraamprente
fixe din mai multebuciti, restauriripe implante.
O seriede polieterimai noi (Position@
Penta Quick) preiauindicaliilealginatelor
(amprentepentru modelede studiu,affiprentareaarcadelorantagoniste,
amprente

pentruobtinereaprotezelorprovizoriietc.).
Nu trebuiescomigipolieteriipentru?nregistrarea ocluziei (produsul mai vechi:
RamitecAimainou:RamitecPenta).
Produsecomerciale
Firma ESPE defineprioritateaeuropeani ?n domeniulelabordriipolieterilor.
Astfelsuntcunoscuteproduselelmpregum
9i lmpregumF, Permadyne(in doui variante de consistenld,PermadyneGarantgi
Permadyne
Garantlight)un produsambalat Tncartugeadaptatepentruamestecautomat,Polyjel(1.D.CAULKCo.).
Mai recent,ESPE a dezvoltatgama
de polieteri:PermadynePenta H (heavy
body),DimensionPenta H (heavybody),
Permadyne Penta L (light body),
DimensionPenta H Quick (heavybody),
Dimension
PentaL (lightbody)etc.
in ultimul deceniu a apdrut ESPE
America.in tabelulH prezentimcei mai
cunosculipolieteri.

TabelulH.
Exemplede produsecomercialepentrupolieteri
gi principalele indicalii de utilizare oferitede producdtori

amprentdintr-untimp (in portamprentd

individuald)
amprentdintr-untimp (in portamprentd
individuald)
coroanegi PPF,inlay/onlay,
tehnicadubluluiamestec
Permadyne
PentaH Quick
tehnicadubluluiamestecAide corectare
ca materialfluid

&4

ESPE

PositionPenta

medie

ESPE

PositionPentaQuick

medie

ESPE

RamitecPenta

medie

pentrutoatesituatiile
cu
de amprentare
pecarele inlocuiegte
alginate,
pentrutoatesituatiile
cu
de amprentare
pecareleinlocuiegte
alginate,
inregistrarea
ocluziei

imediatsau pAndla doudsdptdmAni

dupd
Materialede amprenti
Materialul
amprentare.
estedestulde rigid,
totopolimerizabile
La inceputulanului1988a fost lansat astfel se indicd deretentivizareazonelor
pe piatade citre firmaGenesis/L.D.
Caulk, puternicretentivepentrua uguradezinserun materialde amprentifotopolimerizabil.tia amprentei.
Manipularea
materialului
este extrem
Din punctde vederechimiceste o rdgind
gi
omogenizarea
fotopolimerizabildde simpld,fiindeliminate
de poliuretan
dimetacrilat
Tnseringi.Polimesub acliunealuminiivizibile.Rdginaeste incdrcareaamestecului
garjatdcu umpluturdpe bazdde SiOz.Ma- rul de consistentdfluidd se injecteazdin
terialulmonocomponent
se livreazdin se- ganfulgingival,peste prepara[iegi peste
dinfiiadiacenli.in paralelse incarcdo linringi- consistenta
fluidd- sau in tuburigurd transparenticu materialde consisconsisten[a
chitoasi.
Inifiatorulfotosensibil(probabil tot tentd chitoasd.Dupd inserarealinguriiin
sicamforchinond)
este activatde o lumind cavitateabucal5 se fotopolimerizeazd
utilizAndu-se
o
vizibildcu lungimea
de unddin jur de 480 multanambeleconsistente,
sursdluminoasd
cu un diametruminimde
nm .
in afard de constituenliide bazd se 8 mm. Duratade expunereeste de apromai adaugdplastifianli,
coloranfigi stabili- ximativ3 minute.ZoneleperifericerdmAn
lipicioase
datoritiefectuluiinhibitoral aeruzatori(inhibitori
de polimerizare).
reactieide prizd lui,Tnsdacestlucrunu constituieun impePentrudeclangarea
se ulilizeazdlSmpilede fotopolimerizare dimentclinic.
Cu toate avantajelemenlionatede
stomadin dotareaobignuitda cabinetelor
tologice.De subliniatestefaptulcd materi- producitor,produsula dispdrutde pe piaalul de amprentd se incarcd in
[d, datoritdunor problemeapdrutein poliportamprentetransparente.Pentru am- merizarea
straturilor
de suprafafi.
prentareacdmpurilorproteticece urmeazd
Avantajegi dezavantaje:
a fi reconstituitecu proteze ancoratecu
pinuri,in puturise introducpinuricu diamePracticianulare un controldesdvArgit
de prizd
tru mai mic de 0,002din nyloncare trans- asupratimpuluide lucru.Intenralul
necesar este relativ scurt, aproximativ3 minute.
mit
fascicolul luminos
Materialul
fizice,mecanicegi
are proprietd{i
fotopolimerizdni.
cliniceexcelente.
Proprietiti mecanice
gi stabilitateadimensioinclud:
Dezavantajele
Plasticitatea
necesitateaunor lingurispeciale,
nal6 sunt bune. Modelelepot fi turnate

645

transparente;
depozitareamaterialuluiprelevat
din tubiseringiintr-unloc Tntunecos,
daci
se ?ntArzie
inserarea
linguriipe cAmpulprotetic.
- dificultateapolimerizdriiin zonele
greuaccesibile
spotuluiluminos;
Materialulnu se poateutilizala pacienliicu alergiesau sensibilitate
crescutila
uretani,acrilalisau metacrilati.
ProprietSfilematerialelorde amprenti - sinteze
in cadrul acestui subcapitolprezentdm o seriede proprietS[i
ale materialelor
de amprent5,unelesub formi de graficegi
tabelesinoptice,pentrua veni ?n ajutorul
practicianului
caredoregtesd aibi rapidla
TndemAnd
date utile pentrualegereaunui
material.
Dintreproprietdlile
fizico-chimice
ale
materialelor
au o deosebitdimportantS:
- capacitatea
de umectare;
vAscozitateagi compresiuneain
cursulinsertiei;
gitimpulde prizd;
- plasticitatea
prezenfa cavitdtilor gi a retentivitdtilor;
- pozilialimitelor.

exempluhidrocoloizii,
in contrastcu altele,
de exemplu,elastomerii.
Tendinlaactualeestede a reducecaracteristicile
hidrofobea vinilpolisiloxanului
prin includereaTn compozifialor a unor
produseumectante.
* se pot folosi
Tensiuneasuperficiald
produsecarescadtensiuneasuperficiald
gi
astfefIavanzeazdetalareaelastomerilor.
Conditiaprimardestesd nu fie toxice
gi si fie compatibile
cu materialulde amprentd.
Viscozitatea materialului gi compresiuneadin cursul inseririi
Un materialcu vAscozitatemici gi
capacitatede umectareredusdse etaleazi
relativbine pe reliefurisupleprin fluaj,dar
in cazulformelorcomplexegi mai ales a
celor cavitare favorizeazdincludereade
bulede aer.
Un materialcu vAscozitateridicatdnu
are capacitateade a pitrunde in zonele
retentive.
Ca urmareexistdrisculca detaliile si nu fie inregistrate.
Pentrua evitaacestedefectese impune exercitarea
uneioarecarepresiuniin cursul inser6riimaterialului.
Estede altfelunul
din rolurileindeplinitede cdtreportamprentd
care oferdspatiulnecesarunei atarecomCapacitateade umectarea materia- presiuni.Se pot stabiliunelecorelaliidintre
portamprentd
gi vdscozitatea
lelor
materialului
de
Caracteristicase referd la proprieta- amprentare.
in caz de portamprentd
largdgi material
tea de a se intindepe o suprafa[i datd gi
In- cu vAscozitate
micdcompresiunea
va fi insueste legati de compozitiamaterialului.
ficientdgivorfi inclusebulede aer.
tervininsi gi unelevariabilelegatede:
in caz de portamprenti strAmti gi
- stareasuprafeteice urmeazdsd fie
amprentatd:suprafata neted5 este mult materialcu vAscozitatemare compresiunea va fi excesivd,insertiava fi dificild,
maifavorabilidecAto suprafatdrugoasi;
in masamate- umiditatea
suprafetelor:
unelemate- centrareava fi aproximativd,
riale ,,acceptd"un grad de umiditate,de rialuluivor fi indusediferitestdri de con-

646

tracliegi tensiuni.
Ca o concluzie,se indicdalegereade
portamprente
care sd fie compatibile
cu forma suprafetelor
ce urmezvda fi amprentate
gi cu materialul
ce va fi folosit.
Amprentelerealizatecu un singur
produscu o singurdvdscozitate,
de exemplu alginatdin clasaA, polieter(lmpregum
prezintdavantaF ESPE),vinil-polisiloxan
jul cd suntpracticegi expeditive,
dar necesitd o portamprentd
individuald.Ele sunt
rezervate situatiilor clinice simple, cu
retentivit5lireduse (preparatiiale zonei
terminale supragingivalesau la nivelul
crestei gingiei libere, preparatiicoronoradiculare).
Cel mai frecvent asociereaa doud
viscozitdti ale aceluiagiprodus compenseazd inconvenientele
fiecdruiain parte,
folositeseparat.Exemplede asociericare
se pot recomanda:
- vAscozitatemare in asociere cu
vAscozitate
micd (putty+ light)folosindo
portamprentistandard.
- vAscozitatemedie in asocierecu
vAscozitate
micd (regular+ light),folosind
o portamprentdindividualSconfeclionatd
cu distan[are
de cAtivamilimetri.

Plasticitateagi timpul de prizi

Toate materialeleau o curbd specifici de prizd,fixatd de cdtre fabricant.Ea
variazdsub influentaunorfactori:
Temperatura:
- temperaturala care se pdstreazd
produsulgi temperatura
mediuluiambiant;
- temperatura
apeila alginate;
- temperatura
cavitSfii
bucale.
DozajuI catalizatoriIor
in prezent este prea aleatoriu,mai
alesin cazulsiliconilor
C. Unelefirmecautd rezolvareaacestorproblemeoferindun
sistemde dozaj mai precisgi mai practic
prin asociereaunei seringidublede distributie simultand.Altele oferd produsepe
bazdde vinil-polisiloxan
cu prizdrapiddgi
cu prizdnormald.
Malaxarea:
in caz de malaxaremanualSrezultatul estefoartevariabilin timp gi calitate,Tn
functiede operator.Pentrua obtinerezultate constanteeste necesard,,familiarizarea"cu produsuldat.
- Malaxareaprea rapiddare dreptrezultatun amestecheterogengi includerea
de bulede aer;
- Malaxareaprelungitidiminudtimpul de lucruin cavitateabucali.

Tabelull. Proprietdlileelastomerilor.

Modde prezentarecatalizator

Pastd-tub
Pasti-tub

Stabilitateadimension
aldla 24h

0,25

Fineteadetaliilor
Rigiditate

++
+

647

pastd-tubcutii
pasti sau
lichid

sic-0,6
siA-o,05
+
++

pastdTntub
pastdin tub
0,3
++
++

Variantede consistenfi(viscozitate)

Gust,miros
Conservare
Timptotalde prizi in conditiinormale
de lucru
Turnareaamprentei

vc, vm,vr
Dezagreabil
Buni

c, vc,vm,vr
slabd

vc,vm,vr
fird
buni

12'-15',

6'-8'

5'-6'

Propriu

poconservare
posi- cAtmairepeConservare
sibili la addpost
de
bila
de api

Modelprinelectrodepunere
Ag,cu
Ag
Ag,cu
(de preferat)
crescuti;vm - viscozitatemedie;
c * chitos;vr - viscozitateredusi; vc - viscozitate
SiA
siliconide aditie.
SiC- siliconide condensare;

AmesteculTnpd(i egalea doui pasa permis

te, in cazul vinil-polisiloxanului
realizarea
a doudcartugedin carecon[inutul este exprimatcu ajutorulunui pistolet,
iar amesteculse realizeazeintr-un sistem
de serpentine.
Ini{ialin aceastdformuldau fost inmicdgi mecluseproduselecu vAscozitate
die.Tnultimiiani se extindegi la vAscozitdli
quick-putty
- De Trey).
mai mari(Reprosil
Polieteriibeneficiazide acelagimod
(Permadine
GarantESPE).
de prezentare
Din multipleleavantajetrebuiementionate:
- timpulde malaxareestefoartescurt;
- amestecul
estelipsitde bulede aer;
- injectarease poate face direct pe suprafatace urmeazda fi amprentatecu
cu vArfsublire.
ajutorulunuidispozitiv
gi calirapiditatea
in cazulalginatelor
tatea amesteculuipot fi imbundtdtiteprin
mecanice,cu sau
folosireadispozitivelor
fdrdvid parfial.
Hidrocoloiziireversibiliposedd un
avantajmajor,deoarecedupSprimulciclu
gatade folosire
termicsuntin permanentd
fird a fi necesardmalaxareagi nu existd
de bule.
nicirisculde includere

648

Doar gelificareaprodusuluifluid limileazd timpul de lucru in gurd. Structura

hidrocoloiduluiii conferi capacitate de
umectarea suprafetelorumedecare este
elastomerilor.
de departesuperioard
HidroalginateleTnsumeazdavantajele
hidrocoloizilor
reversibili(fdrn malaxare,
fdrd bule de ae| gi evitd deficienfele
(porozitatea
variaamestecului,
alginatelor
bilitateaprizei in functie de temperatura
apei).
nu depinContracliade polimerizare
utilizat,ci gi
de numaide tipul materialului
din
de viscozitatea
celordoudcomponente
amestec".
cadrultehnicii,,dublului
Cea mai redusdcontracliede polimerizares-a constatatin cazulutilizdriisilicomanilorcu reactiede adilieTncombinatia
redusd.
terialchitos/material
cu vAscozitate
insd prin utilizareasiliconilorcu reacliede
viscozitate
cresin combinafia
condensare
redusdcontracliade policutd-viscozitate
merizareestesensibilmai mare.
Cea mai importantdcontracties-a
constatat la materialelede amprentS
polisulfidice
utilizatein combinatiaviscoziredusd.
tate crescutS-viscozitate

Foartemulteamprente(poatemajoritatea)se toarndde abiaa douazi. De aceeani

s-a pdrututilsd prezentdm
valorilecontracfiei
diferitilor
siliconiutilizafiprintehnicadublului
amestec,cAndmodelulse confectioneazd
la
24hde la amprentare.

Diferiteproprietd[i(unelecomparative) ale materialelor

de amprentdpot fi urmdritein tabeleleC, D gi E. Dateleprezentate pot orienta mediulin achizifionarea
unorprodusecomerciale.
2.16

2.1
2
1 .9
1 .8
1 .7
1 .6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
1
0.9
0.8
0,7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0

SA

SC

SA

PE

SC

PS

C-Vr

C-Vr

Vc-Vr

Vm

Vc-Vr

Vc-Vr

prin tehnicadublului
Fig. 14.122.Contrac[iadiferi{ilorelastomeridesintezdla 24 de ore de la amprentarea
amestec.SA=siliconcu reactiede adUe; SC=siliconcu reacliede candensare;PE=polieter;PS=elastomer
polisulfidic.C=consistentd
redusd;Vm=viscozitate
chitoasd;Vr=viscozitate
medie;Vc=viscozitate
crescutd.

(-)

{-)

o
pl

{!o

69

;e

Y'E
*=

(roB $
o ( ,,

>c',

-o

(U

(E

ct
(U,
oo

as E

E
$

I
sI

o
(!

eo IE
a

f;

$F3

HEg
d:

i:o
o it

?
>l

r(U

()

-o

lC

ro
-o
-o

ro

HSEE
E o j

-E

-o

bE

P5

$
(\I

-o

-o

E
C'

g$EHagEs
rO
r!
o
1t
o
E

o
th
f

tisi -H=e*

H#EH a e E E a
-o-E

()

C)

E
(E

$l
F*

E
(g

_9
.N
F

w
t

r(O
@

o
(,

-o
(s
o- r(5

()-

eaep
$HE

r$
tl
-g
o

iar N
'Et

JE

.e;(U
F

rf$
c
:f

ro

r(E

rO

.c!

-o

.o

EE*

:g
=

o;

oPi

(O;

.b'E

d'E

6E

sEIhe=

(u

al,

8ots5

.d

E
|r)

ct'E

()

t9 to
io .

E(! o
:t
rc o

rls

E
p
E

r(!
(E

at>r

{EEH
o

E '0
96
u>
p

ctG

sp

'ii E

a
o
(L

-o

r(!i

gtr
::E P

*;E

EEEgsE

EEe
'8"

d,

(It

N
F.

)o

(D

fl

,(E

-o
(o

IA

E
o

(s

(5

r(u

h, o
6. E
oP
Ea

(E
o
o
rct

Q)

nB$e
O-rG

,([

c)
(J

(u
o
ttb

.o

r(s

o.'c

r(Il

H *- c

,(o
ct

(g

E
ro

c
at
6

F
I dss sg c=

ol

!t[

(It :=
C rGl
(E ,=

ol

rtu

=9rir
r gE

E
e

E' o

rO

qEr

r(B

oe

E
(E

.E
!
s

.EE
-O
6E

.go
6E

650

E
>=att
E 'E

c
(U

x
o
'6
o

g
5

(|)
:
o
{L

Pentrua se puteadeciderapiddacd
un anumitmaterialde amprentdpoate fi
utilizat
in cadruluneianumetehnicide am-

rNDrcATrE

prentare,practicianul
poateconsultafig.
14.123.

METODADEAMPRENTARE

DE PROTEZARE

MATERIAL
DEAMPRENTA

INJECTARE

AMPRENTA
DE coREclE

HIDROCOLOID
DE\'trDCIDII

AMPRENTA
CU INELDE CU
ALGINAT
AMPRENTARE
PRINTEHNICADUB.
LULUIAMESTEC

Fig. 14.123.Corelaliiintreindica[iade protezare,metodade amprentaregi materialulde amprentd.

AMPRENTACONVENTIONALA
Odatdlansatun noutip de amprentd:
amprentaopticd(FrancoisDuret- 1972)sa simlit nevoianominalizdrii
amprentelor
clasice.Autoriifranceziau propusdenumipentru
rea de amprentechimico-manuale

toateamprentele
care se iau cu materiale
de amprentdgi portamprente.
in lucrarea
de fatd le vom denumiamprenteconvenfionale.Acesteamprentese iau in scopuri
diversegi prin tehnicidiferite.Fiecaretehgi dezavantajele
nicdare avantajele
ei.

La ora actualenu existdun procedeu

ideal,fiecareavAndavantajelegi dezavantajelesale.De aceeatehnicade amprentala fiecarecaz in parre se individualizeazd
elete. Indiferentde metodapreconizatd,
mentelecampuluiprotetictrebuie sd fie
curate(fdrdsAngegi/sausalivd).
Pentru amprentareacu materiale
(linelasticeestenecesardo portamprenta
gurd) care poate fi standard,individuald
sauspeciald.
Multtimpproteticafixd a fost dominacu inelde cuprugi masd
td de amprentarea
termoplastici.Aceastdamprentdera cunoscutdgi sub numelede amprentdunitard. Pentruca tehnicianul
sd aibd o viziune
de ansambluqi mai ales pentruca restaurareaproteticdsd se integrezein contextul
sistemuluistomatognatpeste amprenta
unitardse lua o supraamprenticunoscutd
gi sub numelede amprentdde situatie.
AceastaTnregistreazd
o hemiarcaddcAnd
vorbimde o amprentdsegmentardsau o
arcadd integrdcAnd amprentapoarte numelede globalS.
Amprentasegmentard(cu sau fdrd
amprentdunitari) a avut gi ea o perioadd
de glorie,care a ddinuitcdfiva ani buni,
chiar dupd aparitiaprimilorelastomeride
La ora
sintezd (amprentarigid-elasticd).
au pierdut
segmentare
actualdamprentele
terenTnfavoareacelorglobale.
a cAmpuProcedeele
de amprentare
lui proteticin proteticafixd se pot clasifica
in func[iede mai multecriteriidupd cum
urmeazd:
a) Tnfuncliede timpiide lucru:
- intr-unsingurtimp(monofazici);
- in doi timpi(bifazicd);

652

b) Tnfuncfiede numdrulcomponentelorfolosite:
- amprentacu o componentd;
- amprentacu doudcomponente
(ale
material).
aceluiagi
AMPRENTE
INTR.UNSINGURTIMP
(MONOFAZTCE)
Amprentelemonofazice(intr-unsingur timp)sunt utilizatefrecventin protetica
fixd: amprentareaarcadelorantagoniste,
preliminare
in vederearealizdrii
amprentele
modelelor pe care se confectioneazd
gi nu Tnultimul
portamprentele
individuale
rAndamprentele(finale)cu elastomeride
sintezdTnlinguriindividuale.
Amprentele
monofazice
se pot lua cu
o gamdvariatdde materialede amprentd,
irein portamprente
standard(hidrocoloizi
(elasindividuale
versibili),
ln portamprente
tomeri de sintezd)sau in portamprente
reversibili)
- tabelul
speciale(hidrocoloizi
F.
Pe lAngdo multitudine
de tehnicide
monofazicd
amprentare
cu diferitemateriale de amprentd,vom descrieamprentarea
preparatiilorpentru coroane parfiale cu
crampoane(pinledge-uri),
deoarecepoartd
distincte.
cAtevaparticularitdti
Amprentecu hidrocoloizi ireversibili (alginate)
AmprentaglobalSestede tip monofa(un singurmaterial)gi
zic cu o componentd
se ia de obiceicu o lingurdstandard.
Obfinereaunui model de studiu se
realizeazdpe baza unei amprente.De obidar poacei se ia la inceputultratamentului
te fi repetatdgi de-a lunguletapelortera-

peutice.Vizeazdmereuambelearcade.
Pe modelulde studiuse poateconfectiona9i o linguri individualicare va
serviulteriorpentrualtetehnicide amprentare. Acest tip de amprentdmai poate fi
folosit9i Tnamprentareaarcadelorantagoniste.

(ectomolare
superiorsau inferiordupdcaz)
care precizeazdldtimea maximd a celor
doud arcade.in funcliede aceastase alege portamprenta(careva avea un gabarit
transversalmai mare cu 3 mm de fiecare
parte,spafiucareva asiguragrosimeamaterialuluide amprentd).Daci linguranu
este prevdzutdcu retentii,atunci se vor
Materialegi instrumente necesare:
utilizabenzide leucoplast
sau se vor picucompaspentrualegereaportamprentei; ra din loc in loc picdturide stents,in interportamprentistandard;
iorullingurii.Se prepardalginatul.Dozarea
pulberii9i apeise facecu ajutorulunordomaterialde amprentd(alginat);
zatoareanexatela ambalajulprodusului.
leucoplast;
pulberii,cutiase agiinaintede prelevarea
anesteziede contact(spray).
td. Linguritase incarcdcu pufinexces,care se Tndepdrteazd
Tehnicd
apoi cu spatula,'ldrd

aerului,tdrd
Cu ajutorulunuicompasse misoari presiune(pentrueliminarea
materialului).
distantadintre cele doui puncte ekm tasarea
TabelulM.
Amprenteintr-un singur timp (monofazice)cu unul sau doud componente.

ireversibili
cu hidrocoloizi
(alginate)
cu linguri
standard
reversibili
cu hidrocoloizi
Amprente
in unasaudoud
monofazice
consisten[e
Globale
(intr-un
(cu alginate
hidro-alginicd
gi hidrocoloizi
singur
reversibili)
timp)
cu elastomeri
de sintezd
(in unasaudoui consistente)inlingurd
individuald

- arcadeantagoniste
- modelede studiugi documentare
- modelepentrurealizareaportamprentelor
- coroanegi pun[i{doaralginatclasaA)
- modelede lucrupentruincrustatii,
coroane
gi protezeleparfialefixe (exceptiepreparatiile
in muchiede cufit)
- modelede lucrupentrupreparatiicavitare,
coroanegi protezepartialefixe.
modelelor
- Tnduplicarea
- celemaifrecventutilizate
in proteticafi- indicafii(aproape)universale
xd (modelede lucrupentrupreparatiiunice
sau multiple,protezeparlialefixe.)
- Tnregistrarea
ocluziei

(suntadmisevariafiiale prode 2&- fabricantului

Se puneaprila o temperaturd
gradat,conform
indicatiilor portiilor
22t, in cilindrul
de pAndh lAvo),apoidin cilindru

653

indepirtareaamprenteise face cu o
tehnicdprecis5.lnifialse Tntrerupe
inchiderea marginaldprin indepdrtareabuzei gi
obrajilorcu degetele.Apoise Tndepdrleazd
linguracu o singurdmigcarefermd. De
aceastd migcaredepinde rezistenla,deformareapermanentdgi implicitfidelitatea
in plus marginilesubliriau ganamprentei.
se maipufinesi se rupd.
Odati indepdrtatddin cavitateabucald, amprentase spaldcu api curentdde la
robinetpentru ?ndepdrtarea
resturilorde
salivdgi sAngede la suprafa[d,se dezinfecteazi cu preparatespecificegi se usucd, dupdcarese toarndmodelul.
in cazulcd modelulnu poatefi turnat
imediat,amprentava fi mentinutdintr-un
mediuumed(Tntr-o
cutiecu capacamprenta este invelitdfird presiune?n gervetele
de hArtieumede).Amprentanu se punecu
fala in jos, deoarecesub greutateaproprie
gi a linguriistandard,se poate deforma.
Excesulde alginatnesusfinutde lingurd
poatefi tdiat.
inaintede turnareamodeluluiestebine ca amprentasa fie ,,pudrat6"
cu prafde
gips, care se Tndepdrteazd
repedesub un
jet de apd curentd,cu ajutoruluneipensule
fine gi moi. Aceasti manoperdare scopul
Fig. 14"124.Amprentdmonofazicdcu un singur
ca pe lAngd?ndepdrtarea
unor eventuale
material(alginat).a) lingurdstandard;b)amprenta
impurititi(resturialimentare
sau sAnge)sd
dupd dezinserarede pe cdmp.
se producagi o neutralizare
a suprafe{ei
Portamprenta
cu materialulse inserd amprentei.Astfel ionii de calciu din gips
de alginatcareeventualnu
pe arcadd,mentinAndu-se
ulteriorferm pe leagdporfiunile
pozitie,fdrd compresiune,pAni la priza au fdcut prizd, acesteatransformAndu-se
acestei
finald.Se recomandica amprentasd se Tnalginatde calciu.Neefectuarea
mentindpe pozitieincd 2 minutedupdpri- manopere are drept consecintdaparifia
fizice unei suprafete neregulategi rugoase a
25, pentru optimizareaproprietSfilor
modelului
de gips.
ale materialului.
apa se deqartdintr-un bol de cauciuciar
peste apd se depunepulberea.Dupi Tnglobareapulberiiin ape, se spatuleazd
energic,prinfrecareaamestecului
de perecu
tii boluluitimpde un minutla alginatele
prizdnormaldgi 3$-45 secundela cele cu
prizdrapidd.in final amestecultrebuiesd
aibd o consistenlicremoasd9i aspectneted; nu trebuiesd se desprinddde spatula
Tncdrcatd.
incdrcarealinguriistandardtrebuiesd
se faci repede.Materialulse depunein
zoneleposterioareale lingurii,pastafiind
impinsi Tn pirtile anterioare.Suprafata
alginatului
din lingurdse va netezicu degeTnmuiate
in apd.
teleoperatorului,

Amprentecu hidrocoloizireversibili
Amprenti globalS,de tip monofazic,
rese ia cu un singurmaterial(hidrocoloid
versibil).Necesitdlingurispeciale,prevdzute cu sistemde rdcire.
Hidrocoloiziireversibilielabora[i in
de multiani
urmdcu 75 de ani se utilizeazd
in proteticafixd. Materialerelativmai ieftine,
lor necesitdo dotaremaideosebitehnologia
reversibili
sunt ambalalisub
td. Hidrocoloizii
formdde gel semisolidin tuburide polietilein lichidTntr-oinstand. Gelulse transformd
(baiede conditionare),
latiede conditionare
fig. 14.125a, apoise aducela temperatura
de lucruin baiaa 3-a.Dupdutilizaredacdin
aceeagizi mai trebuiescluateamprentetuburilese depunin baiade depozitare.
La trecereadin stareade sol in cea
de gel, coeficientulde contraclie al
0,57o.A
hidrocofoizifor
estede aproximaliv
de 0,1\Vo,&(Qloc in modoua contractie,
mentulrdciriiamprenteide la temperatura
cavitdtii bucale la temperaturamediului
ambiant.
Materiale,instrumentar,aparafurt :
- compaspentrualegereaportamprentei;
(baie)de conditionare;
- instalafie
- hidrocoloid
reversibil(Tntuburide poliemedie;
tileni) cu viscozitate
- hidrocoloid
reversibilincartugede plasredusd);
tic (cuviscozitate
- seringipentruanesteziefdrd sistemde
aspiratie;
- lingurispecialede amprentd(cu sistem
de rdcire);
- stoperepentrulinguri.

Tehnica de amprentare:
Se alege lingura conform criteriilor
enuntateanteriorcu ajutorulunuicompas.
reversibil
Tuburilece confin hidrocoloidul
se depunin baia de lichefiere(fig. 14.125
b), iar dupd 10-12minutese depunin baia
(fig.14.125c).
de depozitare
Stopereleadezive(TackyStops,Van
L.A.-California)
se inseR DentalProducts,
rd in lingurd,ele trebuiesd ia contactcu
suprafeteleocluzaleale dintilorneprepara[i.
Se prepari ganturilegingivaleprin inserareafirelorde retractie.Lingurase umple cu materialprelevatdin tubul aflat in
baiade depozitare(fig.14.1251gise introde
ducein baiade aducerela temperatura
10 minute.
lucru,aproximativ
Nu estebinea se depozitalinguracu
materialde amprentdmai multde 10 minute in baiade lucrupentrucd pot aparemodificdriin compozitiamaterialului(devine
prearigid).
cu depunereamaterialuConcomitent
lui in linguri,?ntr-oseringdcu ac bont se
din baia
introduceun cartugde hidrocoloid
de depozitare.
Se exprimdo cantitatede material
prinac pentrua verificacurgereaacestuia.
inaintede a indepdrtafirul din ganfulpreparatiei,aceastase stropegtecu un jet de
aerlapilde la sondd, astfel inc6t firul din
gantsi fie umezit(dar nu umed);apoi se
din
indepdrteazd
firulgi se aplicdmaterialul
seringS,pe preparafie(prepara[ii).Injectarea materialului se face mai intAi
interproximal.
Linguracu materialse aplicdpe cAm-

655

pul protetic,apoi se conecteazdtuburilela

lingurdgi la instalaliade rdcirea unit-ului
(16-21t). Portamprenta
cu materialulse
mentinpe cAmpaproximativ10 minutecu
sistemulde rdcirein funcfiune.Dupdacest
interval de timp se indepdrteazd
portamprenta
cu o migcarerapiddde-a lungulaxelorlungialedintilor.
Se verificddacd amprentacorespunde gi se spaldcu apdde la robinet.Se dezinfecteazd.Cu un alginatse ia amprenta
arcadeiantagonistegi ulteriorse Tnregistreazdocluzia.
Urmdtoriifactoripot generadeformdri
sau lipsa unor detaliila nivelulamprentei
luatecu hidrocoloizi
reversibili:

Tndepdrtarea
lentd a amprenteide pe
cAmpulprotetic.Aceastdmanevri trebuiesd fie fermdgi rapid5;
dezinserfiaamprenteiinainteca gelul
sd fi atinstemperatura
de 37;
apa de rdcire,prea rece determindo
gelificareprearapidda agar-agarului
Tn
special in zona de contact cu
portamprenta,
zond undeaparconcentrdride stress?nstructuraamprentei;
exercitarea
unorpresiuniTncursulgelificdrii- genereazdacumulSri
de stress
in structuramaterialului
;
?ntArzieri
in turnareamodelului
- apa se
evapord, determinAndcontraclia amprentei.

Gf

Fig. 14.125.Secvenledin tehnolagiauneiamprentecu hidrocoloizireversibili:a) instalaliede condi[ionare

prevdzutdcu cele trei Mi; b) tuburilegi cartugelecu hidrocoloidse plaseazdin baia de lichefiere;c) tuburile
gi cartugelese transferddin baia de lichefierein baia de depozitare;d) o portampren6 fndrcaffi cu
hidrocoloidreversibileste plasatdfn baia de aducerela temperaturade lucru; e) un ac bont este atagatla
seringade amprentare;f)tuburileSi cartugelecu hidrocoloidlichefiatse depunin baia de depozitare.

O tehnici alternativdde aplicare a

materialului
din seringdestecunoscute
sub
numelede ,,tehnica
cdmpuluiumed".Prepara[iilesuntspdlatecu api caldi princld-

656

tire. Materialuldin seringdeste depozitat

abundentdoar pe suprafeteleocluzale.
MaterialulrelativvAscosdin portamprentd
va fortamaterialul
mai fluidsd pdtrunddin

Galinier(66)a calculatla nivelulanuzona sulculard.Tehnicatrebuie aplicatd

nu sunt de tip cavi- lui 1998pretula trei categoriide amprente:
doar c6nd preparatiile
cu siliconiin doi timpi- 47,83F, exclusiv
tar.
reversibili- 19,59F gi cu
in ultimeledouddeceniia fost lansati cu hidrocoloizi
- 16,42F. Acelagi
o amprentdglobaldmonofazicdcu doud amprentahidroalginicd
(Gateau, autor a estimattimpul necesarluEriiammateriale:
amprentahidroalginicd
Verdino,Appelby).in primagedinfi de lu- prentelor:26 min pentrusiliconi,13 min
gi 10 minpenreversibili
cru se prepari bontulgi se adapteazdsau pentruhidrocoloizi
a protezd(coroand)provi- tru amprentahidroalginicS.
confectioneazd
zorie.in gedin[aa doua se prepardgantul
gingivalprintr-una
din metodelecunoscute.
Amprente cu elastomeri de sintezi
Se prepardintr-unbol dozade alginatclain portamprenteindividuale
sa A, tip I sau ll (compatibilecu
Amprentelecu elastomeride sintezi
folosit),se adaugi doza de
hidrocoloidul
stanApoiboluleste necesitdprezentaunorportamprente
apd gi se spatuleazdrapid.
ultimelefiindelaboracu dardsau individuale,
plasat pe suportulunui vibro-malaxor
vid unde urmeazdo spatulareprogramatd, te pentrufiecarecaz in partein laboratorul
de 34 secunde.Se incarcd seringacu de tehnicddentard.Amprentelecu elastohidrocoloidul
reversibil(de exempluCavex meri de sintezdin linguriindividualesunt
Combiloid- Hager& Werken),lichefiatTn dintrecele mai fideledeoarecestratulde
prealabil. Alginatul se inserd in
materialeste mai uniform(- 2-g mm). Pe
portamprenti (de preferinti fdrd orificii, aceastdtemdin ultimiiani s-aufdcutmulte
putAndu-se
aplicaun adeziv).in acesttimp investigatii.S-a demonstratcd intre grosipacientuleste invitats5-gi cldteascdgura mea materialelor
de amprentddin lingurile
reversibilfluid standard9i individuale
existdo diferentdde
cu apd caldd.Hidrocoloidul
este injectatcAt de rapid posibilin jurul maxim1 mm (13).Nu conteazdatAtspatiul
protecAmpului
dintilorpreparafi,tdrd a ciuta sd-l introdu- dintrelingurdgi elementele
cem Tn gant gi peste el se aPlicd tic cAtmai alesdistantadintrebonturi.Disportamprenta
de amprentd(policu alginat.Doui minutesunt torsiuneamaterialelor
gi polieteri)este
pentrugelificarea
materialelor.
sulfuri, vinilpolisiloxani
suficiente
amprenteise facerapid mult mai reprezentativi(45-100 pm) la
Dezinserarea
intr-unsingurax. Cu acelagivibromalaxor, amprenteleluatecu linguristandarddecAt
in vid se prepard gipsul pentru model la cele luatecu linguriindividuale.
Gordon
(compatibilcu materialulde amprenti), gi colab.(74) au demonstratcd distorsiucare se toarndimediat,in cabinet(posibil nea materialelor
de-a lungulunei arcade
chiarde cdtreo asistentdinstruitd).
poateajungepAndla 260 pm. Nu se recoSe repunecoroanaprovizorieduPi mandd individualizarea
lingurilorstandard
pentru
care modelulestetrimisin laborator
deoareceplastifiancu masetermoplastice
machetei.
confectionarea
atacdgiinmoaiesuprafata
tii din elastorneri

657

compoundurilor,
astfelputandaparedistor- gid-elastice
unde compounduleste represiuni la interfataelastomer/compound
cu zentatde stents iar componentaelasticd
posibilitdti
de desprindere
a materialului
de de siliconi.Facemaceastdsubliniere
deoaamprentdin momentul
dezinser[iei.
recein tara noastrd,foartemultipracticieni
Agadarse contraindiciamprentele
ri- maifolosescacesttip de amprentA.

ED

Fig. 14.126.Amprentdcu lingurdindividualda) fdrd stopurigib)cu stopuriocluzale.

Revenindla portamprentele
individua- gurile din RDC fotopolimerizabile
(UDMAle se recomanddca acesteasd prezinte VLC - TriadDentsplaylvariazdde la produs
minimumtrei stopuri(fig. 14.1261
cu scop la produs,fiindde doudori mai maredecAt
de centrare9i de asigurarea uneigrosimi la linguriledin RA . Polisulfurile
gi siliconii
egalea materialului
de amprentd(148).
de condensare
aderdmult mai bine la linPortamprenteleindividualese pot gurileindividuale
din acrilatdecAtla linguriconfectiona
din acrilateautopolimerizabile,le standard din polistiren,in timp ce
polistiren
gi folii(pldci) polieteriigi vinipolisiloxanii
masetermoplastice,
aderi mai bine
din mase plastice pentru aparate de la polistirendecAtla acrilate.
(deex: Erkoform).
termoformare
lndiferentde elastomerulde sintezd
Suprafafainterioard
de amprentare
. a lingurilorse folosit,tehnologia
are o sepensuleazdcu un adeziv adecvatinainte riede fazecomune:
ca acesteasd fie incircate cu materialulde
- pregdtirea
gantuluigingivalcAndse
amprent6.
amprenteazi bonturi coronare cu zone
Pe lAngdadezivi,aderentamateriale- terminalesituateintrasulcular;
lor la lingurileindividuale
se poateTmbundamprentareacu elastomeri in
tdti cu 50Voprin creareade perforatiigi cu portamprenteindividualea prepara{iilor
140Vodacd suprafatainterioarda acestora impreundcu dintiiintregiiarcade;
- amprentarea
arcadeiantagoniste
cu
se trateazi cu hArtieabrazivdde granulafie
alginat;
80,inaintede aplicarea
adezivului.
- inregistrarea
relatiilor
ocluzale.
Retentiamaterialului
de amprentdeste influentata9i de cdtre materialeledin
Amprentareacu siliconide adifie
care sunt confectionateportamprentele.
in tehnicilede amprentare
cu siliconi
Astfeladezivareavinilpolisiloxanilor
la lin-

658

de aditieau survenito seriede noutdtilegatede apariliasistemuluiPenta@.

dimensionalia
Se gtieci stabilitatea
acestormaterialeeste multmai maredecAt
a siliconilor de condensare. Polivinildimensisiloxaniiigi pdstreaz5stabilitatea
onalSchiardaci modelulse toarnddupdo
sdptdmAnd
de la luareaamprentei.Deoarecesunt hidrofobiin procesulde fabricatie
li se adaugd sulfactanficare interfereazi
modelecu substanfeutilizatein realizarea
lor pringalvanizare,
materialul
de amprenti
devenindastfelsensibilla sulfuri.Cu toate
acesteavinilpolisiloxanii
sunt gi la ora actual6Tntopulmaterialelor
de amprentd.
Necesarde instrumentar gi materiale:
- portamprentiindividuald;
- adezivpentruportamprentS;
- siliconde adifie(in diversemoduri
de prezentare);
- o placd sau bloc de hArtiepentru
amestec;
- spatuldsau diferitetipuride dispoziin funcfiede produs;
tivede omogenizare,
- seringdcu condemontabil.
pot fi utilizati(ca tehPolivinilsiloxanii
nicdde amprentare)
atAtin tehnicicu lingurd individualdcAt gi in tehnica dublului
amestec.
in continuaredescriemtehnica de
amprentd Tn lingurd individualdcu un
polivinilsiloxande consistenfi crescutd
(heavybodied)sau medie(regular)gi un
polivinilsiloxan
redusi (light
de consistentd
bodied),ambalate?ncartugeunite(bazdgi
destinateutilizdriicu ajutorul
accelerator)
pistolului.

659

Portamprenta
se pensuleazd
cu adeziv cu cel pufin15 minuteinaintede luarea
amprentei.Se armeazdcilindrulde malaxare la pistolcu cele doud cartugede materialcu vAscozitatemediesau crescutdTn
pozilie.in alt pistol se procedeazdidentic
cu materialulde consistentdredusi, care
esteintrodusTntr-oseringS.
Firelede retractiese indepdrteazd
din
zonelesulculare.Polivinilsiloxanul
de consistenfdredusdse injecteazdin ganturigi
pe preparatii incepAnd din zonele
interproximale.
Concomitent cu aceste manopere
ajutorulincarcdportamprenta
cu materialul
mediesau crescusiliconicde consistentd
td. mediculpreiaportamprenta
cu materialul gi o inserdpe cAmpulprotetic,mentindnd-ocAtevaminute (timpultotal de la
debutul prepardrii materialuluipAnd la
dezinserarea
amprenteiestede 7 minute).
Amprentase dezinserdintr-un singur ax
printr-omanoperifermdcu dege(vertical)
portamprentei.
Amprentele pe aripioarele
ta se spald la un jet de apd curentd,se
apoise dezinfecusucdgi se inspecteazS,
teazd.
Tehnica(cu materialul
ambalatTncarin pistol)este mai costugegi omogenizat
tisitoare,dar maieconomicisi exacta(fara
incluziunide aer gi pierderide material),
fiinddozatefoarteexact.
componentele
Daci materialele
suntambalatein tulor
omogenizarea
buri(sistempastd/pastd),
se face pe blocuride hArtiecerati cu spatula.
Amprentareacu polieteri
Polieteriisunt elastomericare au de-

venitpopulariTnultimii25 de ani. Ei sunt

copolimeri ai
1,2 epoxietan gi
tetrahidrofurancare au reacfionatcu un
acidc, B, nesaturat(deex: acidulcrotonic)
pentrua produceesterificarea
grupSrilor
OH terminale.Unadintreparticularit5tile
de
prezentareale acestormaterialeeste discrepantacantitativi Tntrecele doui componerite(bazdlcatalizator,aproximativ8/1;
ceeace are drepturmaredimensiunea
de
opt ori mai micda tubuluice continecatalizatorul).
Amprentelecu polieteriau stabilitate
dimensionald
excelentd,acuratetea
detaliilor pdstrAndu-se
chiardupd o sdptdmAnd
Polieterii
de la amprentare.
sunthidrofilide
aceea amprentelevor evita contaetulcu
apa. Aceste materialepot determina la
contacteprelungitecu mucoaselesau tegumentelediversestdrialergicela anumite
persoanecare se datoreazdcu predilectie
catalizatorului
aromaticsulfonat.
Necesarde instrumentar gi materiale:
- polieteri(bazdgi accelerator);
diferiin functiede particularitilile
te consisten[e
protetic;
cAmpului
- portamprentiindividuali;
- adezivpentrupolieteri;
- placd sau bloc de hArtiepentru
amestec;
- spatulS;
- prezenfaunui dispozitivPentamix
eliminddotareacu spatulSgi blocde hArtie;
demontabil.
- seringdcu vArf(canulS)
Tehnicade amprentare
cu polieterin
lingurdindividuald
se poatefaceatdtcu un
medie- regusingurmaterial(consisten{d

660

lar) cAt gi cu polieteriin doud consistente

(vdscozitate
mediesau crescutagi cu vAscozitateredusd- light body).Datoritdfaptuluicd timpulde prizdal acestormateriale
este mai rapid,practicianul
trebuiesd se
organizezemai bine decAt la amprentele
cu siliconi.
Portamprenta
se pensuleazd
cu adezivul adecvatpolieterilor.Se dozeazdsi
omogenizeazi(prinprocedeemanualesau
(cuvAscozitate
automate)materialul
medie
sau crescutd)gi/saumaterialulcu vAscozitate redusd.Se incarcd doar lingurasau
linguragi seringa(in funcfiede varianta
adoptatd).Metodade Tncdrcarea seringii
cu un con de hArtienu-sigdsegteaplicabilitatea la acestematerialedatoritdtimpilor
redugide prizd.
Se indepdrteazdfirelede retractiecu
grije gi se injecteazdrapid materialulcu
vAscozitateredusS. Peste preparalii se
aplicdportamprenta
cu materialde consistenfd crescutdsau mediecare se mentine
pe cAmp aproximativcinci minute.Dupi
polimerizarea
portamprenta
materialului
se
Tndepdrteazd
de pe cAmp,se elibereazd
de
secretiicu un sprayde ap5-aer,dupdcare
se usucd imediat;apoi se verificdgi se
dezinfecteazd
cu mijloacespecifice.Se ia
gi se inregisamprentaarcadeiantagoniste
treazdocluzia,apoi se trimitein laborator
undenu trebuieturnatdimediat,dar nu mai
multdecAtTntr-osdptdmAn5.
AvAndin vederedezvoltareaextensigi procedeelor
vd a polieterilor
de amprentare cu acest gen de materiale,vom descrieTncontinuare
tehnicilede amprentare
cu polieterigi sistemulPenta@.

Tehnicile de amprentaregi sistemul PENTA:

SistemulPENTA,elaboratde firma
ESPE cuprinde materialede amprentd
aparfinAnd
unor clasediferitede compugi
(siliconide aditiegi polieteri)9i aparatura
necesard unei prelucrdri superioarea
acestorain vedereaobtineriiunoramprente cAtmaifidele.
Amprenta intr-un timp:
F
- IMPREGUM
. IMPREGUM
PENTA

.
-

.
.

.
.
-

Pregitirea materialuluiPenta@:
Pungile ESPE-PENTAnedesfdcute
(pastdde bazdgi catalizator)se introducTn
cartugelePENTA.(A se folosidoar cartugele specialdestinateprodusuluiPENTA,
deoareceacesteasunt specificdestinate
fiecdruitip de materialTn parte!).Pungile
se taie cu un bisturiubine ascutit9i curat
directla nivelulinelului
de izolare.
La deschidereapungiinu trebuiesd
rdmAnd resturi de folie pentru a evita
emergentaunui amestecfinal de diferite
Amprenta
dublului
ames- consistenlesau a infunddriiorificiuluide
deschidereal cartugului.Tdiereapungilor
tec/tehnica Sandwich:
+ cu catalizatorrespectivpastd de baz5 se
PERMADYNE PENTA
H
realizeazdcu bisturiediferitesau cu acePENTAL
PERMADYNE
lagi bisturiucurdfit dupi tdierea fiecdrei
PERMADYNE PENTA
H
+
pungiin partepentrua evitaprizamateriaPERMADYNE
GARANT2:1
pungii,princarear fi impiluluiin interiorul
PERMADYNEconsistentdcrescutd+
edicatdcurgereauniformia materialului.
PERMADYNE
scdzutd
consistentd
UrmeazdaplicareacapetelorcartugeDIMENSION
PENTAH + DIMENSION
lor gi imobilizarea
lor TnpozitiecorectScu
PENTAL
PENTAH + DIMENSION ajutorulpArghieide fixare.Nu se utilizeazd
DIMENSION
decAtcartugeintacte.in cazul cAndmateGARANTL
rialuldin dispozitiv
nu ajungepentruumplese inlocuiegte
carAmprenta de coreclie / amprenta rea linguriide amprentS,
Dacdnu s-a utilitugulgi se compleleazd.
dubld / amprenta de completare:
DIMENSIONPENTA H QUICK + zat un cartugtimp indelungatse verificd
inchideriiacestuiainaintede a
etangeitatea
DIMENSION
GARANT
QUICK
se aplicao noud canulSde omogenizare.
Eventualele
Tntdriri
de materialformatese
Amprenta de situalie:
indepdrteazdgi se evacueazd1-2 cm de
PENTA/QUICK
POSITION
materialdin dispozitivul
de injectare.Abia
PALGATPLUS/QUICK
apoise aplicdnouacanulSde omogenizare. Canulelepline,deja folositese depoziinreg istrarea ocluziei :
teazdin pozitieorizontalSpentrua preveni
RAMITEC
materialuluide
separareacomponentelor
PENTA
RAMITEC
amprentd.
B|TE,,60
DIMENSION
seconds"

Pregitirea aparatului
Pentamix@/Pentamix@
2:
Se deschideaparatulgi se aplicd?n
l6cag cartugul,fixAndu-seapoi Tn pozilie
corecti. Canula de amestec poate fi
schimbatdprin deschidereaaparatuluigi
introducereanoii canule. Elementulde
omogenizaretrebuiesd fie in rotafiein
momentulac{iondrii
butonuluide pornireal
in cazulcAndse doregteschimaparatului.
bareauneiadintrepungilecu pastd,existd
risculscurgeriiunei cantitdfide pastddin
pungaTncare mai existdmaterial.Pentru
aceasta,dupdaplicareanoii pungise evacueazdo cantitatemicddin amestec.
Pregitireadispenser-uluiGaran@:
Dispenser-ul
Garantimpreunicu pistonulde impingere,canulelede omogenizare Garantgi duzelede aplicareGarant
se pun la indemAnd.inaintede aplicarea
materialului
se verificddacdorificiilecartugelorsuntlibere.Se monteazdcanulelede
omogenizare.
Dacd este necesar,orificiul
de evacuareal duzei aplicatoarepoate fi
mdrit prin scurtareaacesteiacu bisturiul.
Seringacu elastomerPENTApoatefi umplutagi directdin canulade omogenizare.
Spatulareamanuali:
Variantele de material destinare
manuale(Ramitec,lmpregum
omogenizdrii
F, Permadyne
in celedoui consistenfe)
se
spatuleazipe un blocde hartieceratd.Pe
acestase aplici lungimiegale de pasti
(raportulde greutateintre pastade bazdgi
catalizatoreste de 7:1) care se omogenipe o suzeaz6prinintindereamaterialului

662

prafaldcAt mai mare,in repetaterdnduri,

pAnd cdnd amesteculprezintdo culoare
unitari.Timpulmaximde spatularenu trebuiesi depSgeascd
45 de secunde.Pasta
nu se omogenizeaziprin migcdricirculare
existAndpericolulformdriiincluziunilor
de
aer!
De la amprenti la model:
Dezinfectarea
amprenteitrebuiereaprevdzulizati fdrd a modificaproprietdtile
te de normeleDlN, CE gi ISO in vigoare.
Cel mai indicatdezinfectantTnacest sens
este IMPRESEPT,
compatibilcu diferitele
materialede amprentd(siliconi,alginategi
polieteri)datoritdcompozitieipe bazd de
glioxalipentandial.
Dezinfectantul
acfioneazi eficientimpotrivabacteriilor,
fungilorgi
- in specialTmpotriva
virusurilor
HlV, HBV
gi TBC.
Duratadezinfectiei
estede '10minute,
intervalde timp ce nu trebuiedepdgit.Procesulse realizeazdprin
imersie,intr-obaie
pentrua prevenievaporarea
Tnchisd
dezinprecumgi contactulcu aerul.
fectantului
Dupd?ndepdrtarea
din baie amprentele sunt spdlatesub jet de apd timp de
minim15 secunde.
Turnareamodelului
imediatduo6dezinserfiaamprenteiconstituieo gregealS.
Fiecarematerialde amprentdimpuneun
gi turnare.
intervalde timpintreamprentare
in cazul materialelor de amprentd
lmpregumgi Permadyne(Espe),modelul
se toarnddin gips, cel devremela 30 de
minutedupdamprentare.
in cazuluneidepozitdricorecte(la intunericAi rdcoare),
amprentapoatefi pistrati timp de 14 zile
fdrdrepercusiuni
asupraproprietdfilor.

La trimiterea
in laboratorul
de tehnicd
dentard trebuie evitatd depozitareaamprentelordin alginatgi siliconiin acelagi
recipient,umiditatea
in excesa alginatului
putAnddeterminao expansiune
a siliconului .
Dacdse toarndmai multemodeledin
aceeagiamprentd,se impuneun interval
de 30 de minute?ntrefiecareturnarepentru ca modelulobtinutsi prezintedimensiunilepreconizate.
Amprentele din
lmpregum 9i
Permadyne(polieteri)nu necesitddetensionareinainteaturndrii.Pentrua obtineo curgere mai bund a gipsurilorsuperduregi o
indepdrtaremai ugoarda modelelordin amprente,se potcldtiamprentele
cu apd.giapoi
uscasub unjet de aer.
gi
in cazulamprentelor
din Dimension
Position(siliconide adifie)nu estenecesard detensionarea,
aceste materialefiind
hidrofile.
inaintea turndrii cu gips amprenta
poatefi clStitdcu apd gi apoi uscatesub jet
de aer. Daci aceastdmdsurdnu este eficienti se poaterecurgela un agentde deprotensionare,
Tnfunctiede instruc[iunile
ducdtorului.
inaintede turnareamprentelepot fi
galvanizate:polieteriidoar cu argint (nu
cupru),iar siliconiide adifiecu argintsau
cupru.

td pentrucare s-a optat.Materialelegi metodelede amprentareactualeduc la amprentdride calitatesuperioard,

singuriifacposibilitdtilor
tori limitantiin transpunerea
tehnologiceindividualpe pacientfiind cei
impugide cazulclinicAi de conditiile
clinice. Obtinereaunei inchiderimarginalede
50 de microniin cazullimitelorde preparaeste o iluzie.Mai realistd
[ii subgingiva]e
pare obtinereaunei distanfemai mici de
200 de microniintre coroandgi bont,dupi
cum aratf,o seriede studiiclinice.Factorii
limitanliai precizieiamprenteise referdTn
specialla contextulclinical amprenteigi Tn
mai micd mdsurdla preciziadimensionald
primardsau la stabilitatea
formeimaterialelor de amprentd.
in ceeace privegtealegerea metodeide amprentare,
nu esteimportant dacdse opleazi pentruo amprentide
corectie, intr-un singur timp sau cu
hidrocoloizi.
Doaramprentadubluluiamestec sau tehnicaSandwichnu pot fi privite
ca tehnicide rutindpentrureprezentarea
preparatiilor
coronare,acesteardmAnAnd
destinatecazurilorfn caresituafieanatomici datdpermiterealizarealor.

Relafiimodel- amprenti:
Rolulamprentdrii
dinfilorpreparafieste reprezentareafideld a ,,negativului"
acestora,care sd serveascddrept,,tipar"in
turnareamodelului.
Datoritdfaptuluicd restaurdrileproteticeturnate,de la inlaygi coConsecinteleclinice ale amprenti- roaneunitarepAndla PPFde mareTntinderii cu sistemulPenta@:
re, se realizeazdexclusivindirect- pe moAmprentarea
de tehnicddentard,adapfesuturilordure dentare del Tnlaboratorul
preparateimpuneun mod de abordaredi- tarea perfectda restaurdrilorproteticese
feren[iat.in funclie de situaliaclinicdse obtinedoar atuncicAnd modelulreflectd
alegeprocedeul
adecvattipuluide ampren- cAt mai exact morfologiacAmpuluiprotetic

663

amprentat.
Prima dintre exigen[eleimpuse in
corecti gi implicitin vederea
amprentarea
realiziriiunui modelde fidelitatecrescutd
este alegereaunei linguri universalede
amprentdadecvate.Se recomanddTngeneralutilizarealinguriloruniversalemetalice. in cazulalginatelor,retenliamecanicd
realizatdintre materialgi perfora[iilede la
nivelullinguriide amprentdnu estesatisfScdtoare,putAndinducedeformiriale amprenteila dezinsertia
acesteiade pe cAmp.
retenliamecanicdob!iin cazulsiliconilor,
de amprennutdprin refluareamaterialului
te prin perforatiilelingurii constituieun
la fixareaamprenteiin
avantaj,contribuind
lingurdtdrda prezentapericoluldeformdrii
la dezinserfie.
amprentei
Este de evitatutilizarealingurilorde
amprentdflexibilecu siliconi,datoritdfaptului ci la inserliaansambluluimaterialde
amprentd-linguriuniversald?n cavitatea
bucald,linguraTgimodificiformasub ac!ide clinician,mateuneapresiuniiexercitate
rialul de amprentdfdcAndastfel prizi in
oblineriiuneiamprenconditiiincompatibile
te de calitategi, implicitrealizdriiunui model adecvatcazuluiclinic.Dupddezinsertia
de pe cAmpulprotetic,unadin consecintele
cele mai greu de evitateste deformareain
De aceeanu este
ansamblua negativului.
sau
indicatdutilizarealingurilorindividuale
universaledin materialesinteticein cazul
uneiamprentede corectie.
Alegerealinguriide amprentiprezintd o importanlddeosebitd.in momentul
dezinserlieiamprenteide pe cAmp,daci
intre structurileamprentategi lingurade
amprentdnu existd un spaliu suficient,

existd pericoluldeformdriiamprentei.Din
pdcate,majoritatealingurilorde amprentd
existentepe piald - in specialcele pentru
mandibuld- au dimensiuniincompatibile
uneiamprenteri
corecte.Pentrua oblineun
modelde lucrude preciziedintr-oamprente luatd cu elastomer(tiocoli,siloxani,
polieterisau vinil-polisiloxani)
se impune
utilizareaunei linguri individualede amprentd,cu ajutorulcdreiase pot preintAmpinavariatiilevolumetrice
indusede coeficientulde dilataretermicdgi de contractia
de prizd.
Materialele
de amprentdse contractd
concentric
dacdnu aderala lingurade amprentd.Consecintaacestuifenomenar fi
micgorareanegativului,
deci a modelului.
Daci materialulde amprenti este fixat Tn
lingurd,are tendintade a se contractaexcentricinspre aceasta,ceea ce duce la o
gi deci gi a dimensicregterea negativului
modelde lucru.Cu cAtgrounilorviitorului
simeastratuluigi cantitateade materialde
amprentdsunt mai mari raportatela volumul cimpuluiprotetic,cu atAtmai mareva
fi gi volumulmodelului.
de
Prin utilizarealinguriiindividuale
amprenti se poatedirija depunereamaterialuluide amprentdastfelincAtgrosimea
stratufuisd fie uniformi. situatdintre 2-4
mm.
in vedereaoblineriiunuimodelde lupe l6ngdalegecru de preciziesuperioar5,
rea unui materialde amprentdadecvattrebuiesd acordimatenliegi alegeriimaterialingurainluluidin care se va confecfiona
de amprentd.
dividuald
Exigenfeleactuale impuse acestor

materiale
sunt:
- Stabilitatea
formeigi a volumuluiatAtla
aer cAtgi in mediuumed;
- Variatievolumetricd
bine definiti gi restrdnsdin timp;
- Rezisten[d
la umiditate;
- Rigiditate(modul de elasticitatecrescut);
- Posibilitatea
controldriidepuneriiunui
stratuniformde materialde amprentd;
- Adeziuneaintensdgi de duratda materialuluide amprentdla lingurdpe o duratd superioard
celeipAni la realizarea

modelului.
Primelepatruexigenlesuntdestinate
propriu-zis,
materialului
Tntimpce urmdtoaprocedeelor
relese adreseazd
de realizare
gi prelucrare.Lingurileindividuale
din magi autopolimerizabile
terialetermoplastice
satisfactoate acestecerinfe.lntroducerea
materialelor
fotopolimerizabile
de confectionat linguri individualede amprentds-a
dovedita fi beneficddin punctde vederea
propriet6lilor.

TabelulM.
Dificultalice apar in timpulamprentdriicu siliconide adi[ie fn sistemulPenta@
(D|MENSTON
/ POS|T|ON)
:
- Obturafieproaspitd sau reconsti- -Prelucrarea,curdlireagi izolarea;
tuirede bontdincompozit;
provizoriea fost reali- - Gurdlireaarcadeicu bulete
- Restaurarea
zatddirectinainteaamprentdrii;
de vati gi solvenli(uleide por- Soluliide retractieindepdrtatein- tocale,etanol,etc.);
- Utilizareaunor mdnugicosuficient;
SuprafatdneTntdritd
a
- Utilizareaunor mdnugidin latex respunzdtoare;
materialu
luiamprentei
poateinhibapriza;
- Pacientuleste invitatsi cldin zonaprepara[iei
care
- Aplicareaunui anesteziclocalcu teascd bine cavitateabucald
prinadese evidentiazd
continutde adrenalind;
de anestezic;
rentagipsuluila am- Contactulcu siliconide condensa- - Utilizarea
siliconilor
de aditie
prentdsau a materialure (deex.la indiguire);
materialelor
sau
luideamprentd
la moexpirat;
fotopolimerizabile
la indiguire;
- Materialdeamprentd
del;
insuficienti(de ex. - Utilizareaunui materialne- Omogenizare
princartugepartialastupate);
expirat;
- Verificareaorificiilorde desinaintea
chidereale cartugelor
aplicdriicanuleide omogenizare;
- Preapulinmaterialaplicatocluzal; - Aplicareaunei cantitetimai
par- - Existenlasaliveipe fisuri;
Fisurireprezentate
mari de materialde amprentd
la nivelulfisurilorinainteaintial
sertieilingurii;

zoneide amprentat
- Uscarea
cujet de aer;
unui agentde de- TensiuneasuperficialSeste prea - Utilizarea
Curgereinsuficientd
a
tensionare,clitirea 9i uscarea
mare;
gipsului?n
amprentd
amprentei;
mediuluiambiant
Temperatura
Utilizarea materialului
unei linguri POSITION PENTA sau
crescutisau umplerea
PENTAH cu timp
foartemari:
DIMENSION
dedimensiuni
Timpde prelucraremult
de prizi normal;
scurtat
- Rdcireapungiicu gi cartugului in frigiderTnainte
de utilizare;
Materialulnu face ltace - Tncartugulde silicona fost folosit - Utilizareacartuguluicorespunzdtor;
polieter;
prizdfoarteincet
cu
- Materialulcurgesau se ancoreazd - acoperireabracketts-urilor
Retentionarea
materiaceard de vdscozitatecrescutd
la nivelulretentiilor;
luluila nivelulbracketts(nu cu siliconide adiliepentru
(speurilorortodontice
a evitalegareachimicdde macial pentruPosition)
terialuldeamprentd);
- Claselede materialsunt incompa- - A nu se pune in contact
polivinilsiloxanii
Dimension9i
tibile;
* Amprentainifialde contaminatide Positioncu siliconide condensare,alginatesau polieteri;
ex.cu salivd;
LegdturislabdTntre
provizoriea fost reali- - SpSlareagi curdfirea am- Restaurarea
materialulde corecturd
zatd direct inaintea amprenteisau prenteiiniliale;
inifiali;
cu amprenta
amprentade preciziea fost utilizati - Realizarearestaurdriiproviprovi- zorii abia dupd amprentade
dreptcheiepentrurestaurarea
precizieutilizAnd
o cheiesepazoriel
rati:
de depunespiralat
- Vdrfulduzeide aplicarea fost re- - Materialul
tras din materialTntimpuldepunerii in gantulgingival?njurul bonIncluziuni
de aer la ni- acestuia in jurul preparatiei,sau tului firi a retrageaplicatorul
velullimiteide prepara- bontulnu a fost utilizatTnghidarea din material;
- Se indepdrteazdHzOzcu
amprentei;
tie
cu ap5;
a fostcurititScu HzOz; ajutorulspray-ului
- Preparatia
- in zoneleputernicretentivemate- Utilizareaunui adeziv (ESPE
Adeziuneinsuficientd
a
rialulde amprentdse poatedesprin- POLYVINYLSILOXANE)9i a
silisonului
de lingura
de
de de pe linguri la indepirtarea unei linguri de amprentecu
amprentd
retenlii(RimLock);
acesteia;
Goluri(lipsdde materi- - existenfaunorzoneputernicreten- - indiguirealinguriide exem-

al) Tnamprentd

tive la cAmpuriproteticedificil de
amprentat;
- insertiarapidda linguriipe cdmp;
- cantitateinsuficientd
de materialTn
lingurS;

plu cu cearS sau materiale

fotopolimerizabile(materialul
curgedirectin zonele,,probleffid");

- insertiamai lentda linguriiTn

cavitateabucald;
- aplicareaunei cantitdtisuficientede material;

TabelulN.
Dificultdlice apar in amprentareacu polieteri (lmpregum/Permadyne):

AmprentdTntr-un
timp,
greudeindepdrtat

hidrofilialavorizeazdo repartizare buni la niveluldintilorgi mucoasei;

existenta unor zone retentive
carenu au fostderetentivizate;

dinticu afectareparodontald;
Existenfapericolului
extraclieidin[ilor
Coletelungigi
retentiviteli
semnificatiVE

Incluziuni
de aerla nivelullimiteide preparatie

Goluri(lipsdde material)Tnamprenti

VArfulduzei de aplicarea fost

retrasdin materialin timpuldepuneriimaterialului
?n jurul preparafiei,sau bontulnu a fost utilizatin ghidareaacesteia;
Preparalia a fost curdliti cu
HzOzi
existentaunor zone puternicretentivela cAmpuriproteticedificil
de amprentat;
inserliarapidda linguriipe cdmp;
cantitateinsuficientdde material
in lingurS;

667

izolareamucoaseicu vaselinS;
suflareaamprenteicu aer;
se Tncearcd
sd se suflecu
aer lingura,sau dacd nu
existd altd posibilitate,se
indepdrteazdlingura fdri
amprentd;
deretentivizarea tuturor
zonelor retentivesau alegerea unui alt materialde
amprentd(ex.silieoni);
utilizarea
seringii
deretentivizarea
posibil;
Materialulde depunespiralat?nganfulgingivalin jurul
bontuluitdrd a retrageaplicatoruldinmaterial;
Se Tndepirteazi HzOzcu
ajutorulspray-uluicu ap6;
indiguirea lingurii de
exemplucu ceardsau materiale fotopolimerizabile
(materialulcurge direct in
zonele,,problem5");
inserfiamai lentda lingurii
in cavitateabucald;
aplicareaunei cantititi suficientede material:

Adeziuneinsuficientd
a
materialului
la lingurd

Suprafatade material
neintdritda amprentei
?nzonapreparafiei
care
prinadese evidentiazd
rentagipsuluila amprenti sau a materialula moluide amprentd
del;

Fisuriincomplet
reprezentate

Datoritdzonelorputernicretentive la indepdrtarealinguriimaterialuldeamprenti;se desprinde

solutii de retractie Tndepdrtate
insuficient;
utilizarea unui anestezic cu
adrenalind;
materialde amprentdexpirat;
materialde amprentdinsuficient
omogenizat;
depozitareaPeramdyneGarant
2:1 la o temperaturipreascdzute (<124C)cu alterareaacestuia;
in soare
depozitareamaterialului
crescuti;
sau la temperaturd
inainteaturndriigipsuluis-a dezinfectatamprentacu un dezinfectatinadecvat;
agresiv;
agentde detensionare

de material
Cantitateinsuficientd
depusocluzal;
Existenfasa]iveila nivelulfisurilor;

Utilizareaunui adezivgi a
uneilinguricu retentii;
indepdrtarea solutiei de
retractie cu spray-ul cu
apd;
Pacientule invitatsd cldteascf,binecavitateabucaH;
Verificareaorificiilorcartugelorinaintede utilizare;
la
Depozitarea
materialului
temperatura
camerei;
Depozitareaamprentei la
intuneric ai temperatura
camerei;
Respectarea indica[iilor
producdtorului;
Curitirea cu ape a amprenteigi uscareacu aer a
amprentei.Nu sunt necesari agenli de detensionare;
inainteaapliciriilinguriise
depunemai mult material
la nivelulfisurilor;
zonei
uscarea
de

in continuareprezentdmo privire de ansambluasuprasistemuluiPenta,atAtpentru

stomatolog,cAtgi pentrutehnicianuldentar.
Pentrumediculstomatolog:

Amprentare
intr-un
timP

lmpregumPenta

Coroanegi PPF
lncrustalii
Amprentade fixare
Amprentaimplantelor

PermadynePentaH
Tehnicadublului
amestec

PermadynePentaL
Sau
Garant2:1
Permadyne
PentaH
Dimension
nou5"
,,Formuld
GarantL
+ Dimension

668

Coroane
9i PPF
Incrustatii
funcfional6
Amprenta
Coroanegi PPF
Incrustatii

Amprenta
de
corectie
Healrzatea
mooelulur 1
lor
Reprezentarea
antagonigti
Amprentare
in vederearealiprovizorii i
i zdriirestaurerii
;

slllconoe aollle

PositionPenta
PositionPentaQuick

Pentrutehnicianuldentar:

lmpregum

3 0 mi n .

Polieter Permadyne
. )l

14 zile

14 zile

-*'-.."!

Ramitec
(inregistrarea
Polieter
i
I
i

14 zile

de adiPenta
3 0 mi n .
Penta
Quick :
i
tie
1
)--*---*---*- a
f'l
i mancinn
)
Dimension

uilrcon

, qg a0l-

lle

:- *

6tte

Posibild

Toatematerialeleuzuale

Posibil6

Toatematerialeleuzuale

Posibili

(,^Inreqrslrarea
^.^"",-,^,' :
gclulei)

prin tehnicadublului
Tehnicadubluluiamestecvizeazdin
Amprentarea
majoritatea
unei arcazuriloramprentarea
amestec
Tehnicade amprentaredenumitda cadeintregi.in principiudupdindepdrtarea
,dublului amestec" (Doppelmischtechnik)firelor de retracfie ?ntr-o portamprentd
globaldintr-unsingurtimp standardse inserd un elastomerchitos
esteo amprente
(monofazicd),care utilizeazdelastomeri (putty)pestecare se depuneacelagielas(unsingurmaterial)
mediesau fluidd(vain consistenfe
diferite. tomerde consistentd

669

riantasandwich).in acelagitimp cu o seringd (destinatdmaterialelor

de amprenti
se depunein gantulgingival9i pe preparatii
acelagielastomerde consistenti medie
sau fluidd.Apoi portamprenta
se aplicdpe
(de consistencAmpulprotetic.Materialele
ta diferitddin aceeagifamilie)se leagd
chimicTntreele (fig.14.127).
Tehnicadubluluiamestecse preteazi
atdt pentrusiliconi,tiocoli,polietericAt gi
pentru hidrocoloizireversibili.Descriem
variantapentruelastomeri:

Necesarde instrumentar gi materiale:

- portamprentd
standard;
- adezivpentruportamprentd;
- elastomer
chitos(putty);
- elastomer
mediesau
de consistenfd
fluidS;
- bloc de hArtie,spatul6,eventual
dispozitive
electromecanice
de omogenizare 9i dozare;
- spatuld;
- seringdcu canul5demontabile.

Fig. 14.127.Amprentareaprin tehnicadubluluiamestec(schemd):

a - bontulpreparatcu firelede retracliein ganlulgingival;
indepdftarea
firelorde retra$ie, cu o seringdse depunematerialulfluid;
b dupd
c - prepara[iapoatefi acoperitdintegralcu materialulfluid;
d - pestematerialulfluidse aplicdlingurastandardumplutdcu materialulchitos(din aceeagitamilie)preparat de o consistenlipotrivitd.

in continuare
vom descrietehnicade
lucrucu siliconide condensare
elabora[ide
firma HeraeusKulzer GmbH -Optosilgi
XantoprenComfort:
- pensulareaportamprentei
standard
cu adezivi(universal),
dupdcarese lasdla
uscattimpde 2 minute;
indepdrtareafirelor de retractie,
ugoarespdl5turicu jet de la sondade apdaer gi uscareulterioard;
- preparareasiliconuluichitos conproducdtorului
(mAinilevor
form indicatiilor
fi protejatecu mdnugipentruconformarea
portamprentd);
materialului?n
- exprimareauneicantitdtide silicon

fluid - XantoprenComfortdin cartugele

montatein pistol,in gantulgingivalgi pe
preparalie,precumgi pe materialulchitos
(Putty)dispusin portamprentd;
- aplicareaportamprenteiincdrcate
pe cAmpulproteticunde va rdmAnecinci

minute;
- indepdrtarea
portamprentei
gi examinareaacesteia;
- spdlareaamprenteicu jet de apd
curentdqi dezinfeclia
ei cu solutiede hipoclorit de sodiu (NaOCl 10.000ppm clor
activ).Aceastapresupunein generalo dilu[iede 1:5/'l:10corespunzdtoare
uneisolufiide 5-10Voindlbitoricasnicicu clor;

- amprentareacu alginat a arcadei

inregistrarea raporturilor
antagoniste
ocluzalecu Ramitec(ESPE)sau Kristall
(Omicron-Dental
GmbH)
Avantajeleacesteitehnicisunt legate
a celordoudcomde prizeleconcomitente
ponente,careimpiedicddeformareaelastichitosde citre cel fluid;
c5 a elastomerului
internefiinddiminuatecu o exactensiunile
titatemiriti.
Amprentaarcadelorantagoniste
cu exceptiaamprentelorcareinregistreazd concomitentarcada cu preparafii,
arcada antagonistdgi rapoartelede ocluzie, toale celelaltemetodede amprentare
apeleazdla amprentaarcadeiantagoniste,
intr-untimpseparat(aparte).
Amprentaarcadelorantagonistese ia
de obiceicu linguristandardgi alginate.
UneoricAndpe arcadaantagonistdexistd
proteze fixe ce prezintd zone retentive
exageratesau dinti naturaliparodontotici
cu coroaneclinicemdritegi ambrazuricervicalelargdeschise,amprentase poatelua
gi cu siliconisau hidrocoloizireversibili,
care vor inregistra doar zonele
ale dintilornaturaligi/sau
supraecuatoriale
artificiali. Zonele retentive se pot
fragmentede ceardin
utilizAnd
derentiviza,
stareplasticd.
timpilorde
Esteo gregealSneglijarea
amprentarea arcadelorantagonisteca 9i
acurateteaacestoramprentegi mai ales a
modelelor
dintilorantagonigti.
inregistrareaocluziei
in proteticafixd o etapd importantd
gi Tnregistrarea
ocluziei,
este determinarea

a cdreifinalizarepermitemontareamodelelor intr-un simulatoral ADM. Amprenta

ocluzieipoatereprezentao etapi separati
sau poatefi inclusdTnfaza de amprentare
propriu-zis6.
in general,in clinicS,in func[iede
particularitdfile
ocluzaleale fiecdruipacient, se pot determinatrei pozitii,gi anume
ocluziade rela{iecentricd(corespunzdloare pozifiei de RC), ocluzia de
intercuspidaremaximd (corespunzlloare
PIM)gi/sauocluziahabituald(OH).
Ocluzia stabilizeazdmandibulafatd
de bar.a craniului, ea protejeazd ATM
opunAndu-sedestabilizeriiexagerate a
in deglutilie,arcadecondililormandibulari.
TnRC,
le dentaresunt bine intercuspidate
realizAnd,,calajul
ocluzaf'.
in mod ideal, ORC permite o
intercuspidaremaximd fdrd interferente
fiind in limitefiziologiocluzale,solicitdrile
ce. Ocluziain relatiecentricdpermite,totodatd, gi o fixare a condililorin articula[ie
intr-opoziliefiziologic6.
in PIM se stabilesccontactedentodentaremultiple,simetricegi maxime,fiind
nevoiede un numdrsuficientde dinti restanfipe arcadeledentarepentrudeterminareaei.
CAndlM se realizeazdin altd pozifie
decAtin RC, respectivatuncicAndpe traseul
RC - PIM se interpuneun obstacol
(de exemplu:contactdento-dentaranormal),care determin6deviereamandibulei
va apare o ocluziede necesitatesau de
convenientS.Vorbim despre OH atunci
din
obstacolului
cAnd,in urmapersistenlei
PIM inilialds-a ajuns la o intercuspidare

571

patologice
stabi16,
fdrdaparitiamodificdrilor
la nivelulADM.
Atunci c6nd ocluzia pacientuluieste
stabild(a{ este vorbade ORC sau de OH),
gi se transferdpe modePIMse inregistreazd
le cu ajutorulunor amprentesau chei de
ocluzie din ceard, elastomeride sintezd
(polieteri,
siliconicu reacliede adi!ie),masd
termoplasticd
etc., materialecare trebuiesd
prezinteinitialo stareplasticd,permifAnd
realizareainregistririigi care, ulteriorsd nu se
deformezein condiliileprezentein cavitatea
bucalSsauin mediulambiant.
in general,in proteticafixd,grosimea
materialului
care ?nregistreazd
ocluziatrebuiesd permitdimprimarea
reliefurilor
dentare pe o adAncimede 1,5-2 mm. Dacd
grosimeamaterialului
este prea mare sau
acestaare o vAscozitate
crescut5,pot apare ghidajeforfate,care sd compromitdinregistrarea.
Tnpracticdnu existd,de reguld,o potrivireperfectdintre arcadadentardnatura15gi modelulanalogdin gips,de aceeanu
sunt indicatepentruinregistrarea
ocluziei,
materialecare se Tntdresc
complet.Uneori
se practicdchiarTncdlzirea
ugoarda cheii
de ocluziedin cear5,pentrua permitepozitionareacorectda modelelorprin intermediul acesteia.lmperfecliunile
microscopice
de la nivelulmodeluluise vor integrain
suprafatade cearda cheiide ocluzie,fdrd
ca sd se modificein ansamblurelaliainregistratd(92).
Ocluziase Tnregistreazd
cu un material special,care prezintdin laza initialdo
plasticitate
mare,gi ulteriorin conditiilecavitdtiibucaledevinerigid sau pistreazdin
timp raporturileinterdentare
in
?nregistrate.

672

general,in practicdpentru inregistrarea

ocluzieise utilizeazdmai multemateriale:
ceard specialSde tip Beautypinkgi/sau
ceardcu adaosde pulberimetalice,ca de
exempluCuprowax,elastomeride sintezd
speciali,pe bazdde polieteri(de exemplu,
Ramitec@,
Ramitec@
Penta- ESPE)gi siliconi cu reactie de aditie (de exemplu,
Kristall- OmicronDental- GmbH,Regisil
2x - DeTreyDentsply,Dimension@
Bite ESPE).
Pentruamprentarea
ocluzieiin prote(148)recomanda
ticafixdShillingburg
utilizareauneicheide cear5.La niveluldintelui
(dinfilor)preparatse adapteazdun ruloude
ceard speciald de ocluzie (de tip
Beautypink)astfelincAt sd umple spatiul
intre bontgi dinteleantagonist,
atuncicAnd
arcadelese afldin lM (2-3 grosimide placd de ceard).Ld[imeaV-O a acestuirulou
trebuiesd fie aproximativ
egalScu lStimea
celuimai marebont.in sensM-D,ruloulde
ceard nu are voie sd se Tntindipe dintii
vecini,nepreparati(fig. 14.1281,
deoarece
ar putea bloca ocluzia,cu aparitiaunor
inexactitdli
la montareamodelelor.
in continuare,ruloulde ceardpredimensionat
se
ramolegte,se aplicd peste dintele(dintii)
preparatgi se cere pacientului
si inchidd
?nPlM. Se verificddacdpacientula inchis
corect,se rdcegtecearagi cAndaceastaa
devenitrigidd,se ?ndepdrteazd
din cavitatea bucald.Cheiade ocluzieastfelobfinutd
se rdcegteTncontinuarecu api gi va servi,
ulteriorla montareacorectda modelelor
in
articulator.
Deoarecela ora actualSelastomerii
de sintezds-au impus gi in amprentarea
ocluziei,considerdm
necesardprezentarea

celemaiuzuale.
cAtorvadin produsele
al firmeiESPEesProdusulRamitec@
te unul dintreprimelematerialeelaborate
in acest scop. Este un polieter rigid,
tixotrop,care se prezintdin sistem paste-paste,ambalatin tuburi(pastade bazd
gi pasta catalizator).Dozareacelor doud
pastese face in lungimiegale,dupd care
se malaxeazdgi se aplicdcu ajutorulunei
ocluzaleale dinfilor.
seringipe suprafefele
Acest materialnu este hidrofobgi se va
TntindeatAt pe suprafetede dinti uscate,
cAt gi umede.Materialulare un timp de
prizdrapid,in condifiilecavitSfiibucale,iar
dimensionaamprentaprezintdo stabilitate
nefiindafectatdde modificdri
ld deosebitS,
gi presiune,put6ndfi utilide temperaturd
zatechiargi dupdo perioaddmai lungdde
timp.

Fig. 14.128.Amprentaocluziei(148)

va
in concluzie,produsulRamitec@
permiteamprentareaexactda suprafetelor
gi limitelor
lor marginale.
ocluzale
Ramitec@Penta (ESPE) este un
polieterde generatiemai noui, elaborat
special pentru inregistrareaocluziei.Se
prezintdin sistempastd-past5,ambalatin
are o precizie
tuburisau cartuge.materialul
estehidrofil,decipoatefi aplicat
deosebitd,
gi pe suprafete dentare umede, este
tixotrop,deci nu va curgede pe dinti,dar
la lM. Sistemul
nici nu va opunerezistentd

Tncartugepermiteo manipude prezentare

larefoarteugoar5.Prezintdo duritatefinali
unor
deosebitS,
ceeace permiterealizarea
amprentefoarteexacte,care pot fi pistrate
timpTndelungat.
FirmaESPEa elaboratspecialpentru
ocluzieigi un siliconcu reacamprentarea
Bite.Materialul
lie de adilie- Dimension@
se prezintdin sistempast5-pastdTncartuge, dozareagi malaxarealui fiind automat5. Aplicareape dinti se face directcu ajutorul cartugului?ncare a fost malaxat,madentaterialuladerdndbinede suprafefele
de
re chiargi umede.Prezintdproprietatea
deci nu va curge,dar nici nu va
tixotropie,
la inchiderein lM. Timpul
opunerezistentd
de prizdeste foartescurt(90 secunde),iar
duritateafinaldfoartemare,permiteluarea
unoramprenteocluzaleexacte,carenu se
vor deteriorain cursulmonteriimodelelor
in simulator.
Un alt materialpe bazd de siliconcu
reactiede adifie,careprezintdcaracteristici
similareestegi produsulRegisil2x al firmei
DeTreyDentsply.
Produsul Kristall (Omicron Dentalgi
ci estetransparent
GmbH)are avantajul
permite urmdrireadirectd a moduluide
intercuspidare
maximd.
Atunci cdnd se doregte montarea
Tnscop diagnostic
modelelorin articulator
sau dacdlM, respectivOH existentda provocatmodificdripatologicela nivelulvreunui segmental ADM, este necesardinregistrareagi reproducerea
ORC.Acestlucru
prinTnrese poateoblineprin amprentare,
gistrarea graficd a RC sau cu aiutorul,
atuncicAndpe arcadenu mai existdsuficiente(celputintrei)perechide dinliantago-

nigti care sd menline DVO. in acest caz

existdtreisitua[ii:
- toti dintiide pe o arcaddsunt preparati,
ln vederearealizdrii
uneipuntitotale,iar
arcada antagonisteeste integrd- se
confectioneazd
un singurgablon,pe arcadacu preparatii;
- pe ambelearcadeexistddin[i preparafi
in scopulrealizdrii
unorprotezefixe,dar
nu existd perechide dinfi antagonigti
care sd pdstrezedimensiunea
verticald
- se confectioneazdgabloanepentru
ambelearcade;
- arcadaantagonistdeste edentati total
- se confec[ioneazi
unulsau doudgabloane, in functie de intinderea
edentatiilor
de pe arcadacu preparafii.

dicii stomatologi
se infecteazdcu hepatita
B gi 557odupd 25 de ani de activitate.
Acestecifre ar trebui sd conducdla o regAndirea mdsurilorpracticede dezinfec[ie
in stomatologie.
Practic- mediculstomatolog gi/sautehnicianuldentar- sunt direct
rdspunzdtori
de respectarea
mdsurilorcorespunzdtoare
de igieni gi dezinfecfie.
Dacd se hotdrdgte o dezinfectie,
atunci se recomanddcea de tip sistem:
produselesunt corelate,iar personalul
cunoagtetimpulin care dezinfectiaare efect.
Pentrucel carele folosegte
suntimportante
urmdtoarele:
- timpscurtde acfiune;
- spectrularg de acfiune,cu certificatde
aprobarede la o institu[ierecunoscutS;
- efectireversibil,
sigur;
- lipsaefectelorddundtoare
fatd de om gi
DEZTNFECTTA
AMPRENTELOR
mediu;
TRADTTTONALE
- absentalezSriitegumentelor;
Generalititi
- avantajeconomic.
in anii '60 mijloacele
de igienizare
din
ColaborareastrAnsddintre medicul
cabinetulstomatologicai laboratorulde stomatologgi tehnicianuldentar include
tehnicddentari constauin mare dintr-un posibilitatea
uneitransmiteri
de germenide
sdpunanexatchiuvetei,care de multeori la pacientspre laboratorul
de tehnicddennu avea nici un efect dezinfectant.Proso- tard. Astfel,existd un pericolpotentialde
pul din apropierese schimbaeventualzil- infectare,mai ales dinsprecabinetcStre
nic,Tnsdde multeori era l6satsd se usuce laborator.
pe caloriferfiindrefolosita douazi.
Aproape toate microorganismele
TnPericolede contaminarevizeazd in tdlnitela om se regdsescTncavitateabucaprintre 16.A devenitconsacratdimpdrtireain flord
specialanumitegrupeprofesionale
care9i mediciistomatologi,
lor 9i standardgi flori de tranzit.Florastandard,
ajutoarele
tehnicieniidentari,care prezintdun factor in care predomind microorganismele
de risc ridicat.DatelestatisticevariazdTn nepatogenegi facultativpatogene,are o
gi de sursd. componentirelativconstantdgi se reface
func[iede grupaprofesionald
Se poatevorbi de un risc de infectiechiar cantitativ
gi calitativin urmaunormdsuride
de 3-4 ori maimare.
reducerea numdruluide germeni.Pe de
Dupd5 ani de activitate,
15Vodin me- a[A parte,flora de tranzit,care poatecon-

674

[ineo seriede germenipatogeni,variazdgi

depindede o infectieacutd.Schimbdriin
spectrulmicrobiologic
al cavitS{iibucalese
petrecdin cauzaunorfactorilocali,cum ar
fi igienabuco-dentariprecar6,insuficienla
inflaaportuluiproteic,boala parodontald,
maliile,ori diferitecauzegeneraleprecum
infectiile,boli generale sau malnutritia.
Anumitemicroorganisme
sunt deosebitde
relevantepentru personalulstomatologic.
Din categoriavirusurilor
trebuieamintiteTn
primulrAndvirusurilehepatitei,dintrecare
se cunoscpAni acumtipurileA pAndla F,
pe lAngdaltelenespecificate.
Virusulhepatitei A se transmitepe cale fecal-oralisau
prinapi gi alimenteinfestate,tiindactivin tdri
cu un standardscdzutde igieni, undepoate
fi transmisin c6l6torii.Doarde curAnda devenit posibili vaccinareapreventivd.in domeniulnostrude activitatereprezintdun pericol mai alesvirusulhepatiteiB (VHB),deoarece poatefi transmisprin intermediulcelei
maimicicantitdlide
sAngegi salivd.Purtdtorii
de germeninu sunt doarcei care suferdde
inboalaacutdsau cronicS,ci gi persoanele
fectate,?nainte
bolii(timpulde
de deelangarea
incubatie
variazdde la 6 siptdmAnila 6 luni),
precumgi purtdtoriide
virus.
Nu se cunoagtecu exactitatelimita
durateide supravietuire
a VHB in afara
dar fdrd indoialdci aceasta
organismului,
se ridici la cdtevaluni.in jur de 10vodin
Tmbolndvirile
cu hepatitaB ajungla stadiul
cronic.O calede transmitere
asemdndtoare prezintdvirusulhepatiteiD - cu deosebirea cd are nevoiede VHB pentrumultiplicu
care- gi cel al hepatiteiC. Vaccinarea
resturide VHB, care stimuleazdsistemul
imunitarsd creeze anticorpi(fdrd ca sd

675

apardsimptomeale bolii),reprezintd
o protectieeficientdimpotrivahepatiteiB gi hepatiteiD ?nacelagitimp.Esteneapiratnecesar ca fiecarepersoandcare activeazd
Tnstomatologie
- inclusivtehnicienii
dentari
- sd fie vaccinatddupd testareareactiei
imunologice.
Astfelse excluderisculspecific de Tmbolndvire
cu hepatitaB sau D, care in 1977 era la acegtiangajatide 20 de
ori mai mare decAtla restulpopulafiei.O
vaccinareTmpotrivahepatiteiC nu este
Tncdposibild.Spredeosebire
de VHB,diferiteletipuride HIV cunoscutepAnaacum
nu au o rezistenldprea mare?natmosferd,
astfelincAtrisculde imbolndvirecu SIDA
nu este atAt de mare dacd se respecti
normelede igiendin cadrulpracticiistomatologice.Mediilede propagare
sunt:sAngel, o serie de componenteale acestuia
precumgi secreliile.in cazulunui stadiu
avansatde SIDA,undelipsegteo medicasd fie reatie specificdse cereca profilaxia
lizatdcu toatdresponsabilitatea.
EsteposibilS insd vaccinareaimpotrivavirusurilor
gripale.Din cauzaschimbdrii
tipuluiagentilor patogeni(A, B, C gi subtipuri),
vaccinul
antigripal
trebuiesd se orientezedupdprobabilitateaepidemiologicd
a aparitieivirusurilor,carg este urmdritdciclic de cdtre
OMS.Virusurilegripaletriiesc Tnafaraorganismuluidoar cAtevaore. Aceastaeste
valabilgi pentru alte virusuricu tropism
pentruarborelerespirator.AlSturide acesvirusurileherpesutea mai sunl importante
lui, ale parotiditeiepidemice,ale rubeolei
precumgi paramixovirusurile.
Dintrebacteriitrebuiesd amintimdiferili coci (stafilococi,streptococi,meningococi),baciligi,chiardaci nu triieqtein afa-

pallidum.
ra organismului,
treponema
Candida albicanseste o levurdrelevantdpentru stomatologie.
Pericolulgermenilor
esteconsiderabil
gi in laboratoruldentar.Desigur,acestanu
se referdnumaila transmiterea
orald.Cele
mai expusezonesunt:masapentrughips,
loculundese prelucreazd,
zonade lucrugi
telefonul.Amprentele,
modelelegi protezele suntvehiculecarepoartdgermeni.Posibilitateatransmiterii
agenlilorpatogeniprin
amprentede alginata fost clar doveditd.
Germeniinu sunt Tnlitura[iprin spdlarea
amprentelor
cu ap5. Ei rdmAnactivimult
timpchiargi dupdaceea.
Toti tehnicieniitrebuiesd fie congtienti de risculpermanentgi invizibilde infeclie.Adeseorigi notiuneade igiendeste
pusddoar in legdturdcu protezaacoperitd
cu secretiigi sAnge,sau cu amprentele
dentare.
in tehnologiaamprentd- model,care
poate reprezentadoar o parte din codul
generalde igieni de la debutulunuitratamentpAni la inceputulaltuiaexisti in principiu mai multe posibilitSli
de dezinfectie.
Alegerealor depindede criteriuleficientei,
care are prioritate,precumgi de avantajele
practicegi economice.
in principiu,barieraimpotrivainfecliilor trebuiecreatdla inceputulunui lanl de
infecfii,dar interventiile
ulterioaresunt totugi mai bunedecdtlipsatotali de mdsuri.
De mai multi vremese acordi atentiedepentrua
osebitddezinfectiriiamprentelor,
se evitatransportulde germeniin laboratoruldentar.

Dezinfecfiaamprentelor:
O dezinfectiea amprentelordentare
decurgesub formdde: dezinfectie
externd
gi de autodezinfecfie.
Prima modalitatese caracterizeazd
prin obtinereaunei distrugeria germenilor
prinactiunechimicdgi/saufizicda agenfilor
patogenicare se gdsescpe amprentd.Prin
autodezinfectare,
insugimaterialul
amprentei este pregitit ca sd anihilezegermenii
contactatiprintratareacu o substantiantisepticd.in cazul ultimelor,dezavantajul
este dat de faptulcd lingurade amprentd
rdmAnecontaminat6.
Materialelepentruamprenteau proprietdtifizicecorespunzdtoare
necesitdtilor
specialede prelucrare.De aceea,nu ne
putem agtepta sd nu existe probleme
atuncicdnd se folosescsubstantede dezinfecfie.
Cu exceptiagipsului,careestefolosit
foarte rar, materialelepentruamprentenu
prin
suportdsterilizare
termicS.Sterilizarea
radiatiise folosegtedoarTncazurispeciale
gi nu este potrivitipentrualginate.Sterilizareacu etilenoxid nu se folosegtepentru
alginate,in specialdatoritdriscurilorigienice gi ecologice.
poateprovoSolutiade formaldehida
ca alergii,dermatozegi eczeme;tratarea
cu formaldehidiar modificaalginatele.
Poprin imersibilitafile
de simplSdezinfectare
sie nu au avutla inceputsuccesdin cauza
inacceptabile
unormodificdri
ale materialului sau din cauzaspectruluiredusde acfiune al mijloacelor
de dezinfectare.

W*CF!tStrhl
,ln*&s*tr#{trftin*6t

GhrIhlv60nlr
M t&1t' ffiwM

SilS9frtth
turS4t.ffiffi,*

+
Apr*Fila.t
h/sq!'#ffil*

Fig. 14.129.Demonstrareainfluenleiresturilorde substanledezinfectanteasupracalitd[iigipsului,prin amestecareagipsurilorcu concentratiidiferitede substantedezinfectante.

MATE*IAL DE
a!,s"EFri c$
PToPf,I*T*N

ft*

la-rEr!E=-

ES:flTN?A ?
- MrcRoBIOLoGrc
. $TUDTUL

MATEnIAT I'&
MODSL CU
f*or*IgriTr

:rttiE5HE

lclllt:C
ATI.JEArIIJTATE ?
" BIOCOMPAfiAIL
. MANIPULAN.E

EClO|{(tl\fiC ?
" t8E'f DE C(}ST
- fiMTNLOCAT

Fig. 14.130.Modalitdliprincipalede impiedicarea transmiteriidiferitelorbacteriidin cavitateabucald

fn laboratoruldetehnicddentardprin intermediulamprenteigiamodelului.

Dezinfectia amprentelor prin imersie

p rezinH urmebarele dezavantaje:
- nu e indicatdtuturortipurilorde materiale ;
- nu se presupuneclatireainainte de
impurititilerddezinfecfiapropriu-zis5,
mAnAndpe amprente,ceea ce poate
duce la realizareaunor modeledeficita'
re dingips;
nu estecon- eficientabdiidezinfectante
stante depinzAndde numdrulde amprentedezinfectate
gi de lungimeaperioadeide folosirea aceleiagi
bdi;
- risculde depigireal timpuluide actiune
implicdposibilitatea
asupraamprentelor
apari[iei modificdrilordimensionale
pierderede timp gi bani - precumgi
creareaunor tensiuniinutilein cabinet

gi laborator
alterAnd
atmosfera
de lucru.
Sunt pufinestudii care se referi la
efectele
dezinfectantelor
asupra
hidrocoloizilor
reversibili.Acesteaatestdcd
o imersiea acestoramprenteintr-o solufie
de glutaraldehidd
alcalini Zvotimp de 10
minuteeste satisficdtoare.Cregtereatimpufuide imersieh 2A minutesau peste,Tn
aceeagisolu[ie,se soldeazdcu afectarea
gi pdstrareadetaliistabilitdtii
dimensionale
lor de suprafatd.Polieterii
nu pot fi imersati
in solutiidezinfectante
din cauzaproprietdlor dimensiolilor lor hidrofile.Stabilitatea
nald a fost demonstratd
Tn urma imersdrii
lortimpde 10-30minutein solu[iide hipocloritde sodiugi fenoli.
pe baS-a demonstrat
cd amprentele
zd de polisulfuri
au stabilitate
dimensionald

?ncazulimersdriilor in hipoclorit
de sodiu,
glutaraldehidd,
iodoformsau fenol.Solutiile
gi
de hipocloritde sodiu, glutaraldehidd
fenolse pot utilizacu succesla dezinfectia
pe bazdde siliconiconven[ioamprentelor
necesinali (condensare),
cu menlionarea
tetii respectSrii timpilor de imersie.
prezintdo toleranti excePolivinilsiloxanii
lentdla imersiain solu[iede hipocloritde
iodoformgi fenoli.
sodiu,glutaraldehidd,
Timpde peste20 de ani,in stomatologies-aufolositcu rezultatebunesdrurile
peracidepentrudezinfectarea
amprentelor
gi mijloacelor
Totugi,se citeaziin
auxiliare.
cazul acestei posibilitdtide dezinfectare
reactiiadversela unelepersoane.Solufiile
au o arie restrdnsdde utilizare.Pe lAngd
preparatelecu sdruri,astdzi avem la dispozitiemijloacede dezinfectare
a amprentelor sub formdde solutiiapoasepe bazd
de compugibiguanidlegituricuaternare
de
amoniu.La acestease adaugdalte mijloace mai ugorde folositgi un sistemde apaprin pulverizarate ce permitdezinfectarea
re. Preparatele
diferdin functiede tipurile
de materialla care se preteazd.Pentru
noilematerialede siliconihidrofiligi pentru
hidrocoloizireversibilia fost confirmati
aceastdposibilitate
de dezinfectare.
Problemele
de naturdigienici(inhalarea) gi ecologicdsunt reprezentatede
a ampreneventualaacoperireincompletd
tei de dezinfectat
9i de formareaunuiaerosol prea slab Tncazulspray-urilorcu gaz
comprimat.
O dezinfectarereugitd presupune
respectareaexactd a normelor amintite
anterior.in caz contrar,efectuldezinfec[iei
gi/saucalitateaamprenteisunt periclitate.

De aceea,solutiilegata preparatesunt mai

sigure.Dupdtimpulde actiunecunoscutgi
care nu trebuie diminuat,mijloacelede
dezinfectare
trebuieindepdrtate.Dacdtimpul de actiuneeste depSgitsau dacd mai
rdmAnresturide solutie,calitateamodelului de gips scade.Aceastase poate demonstra prin amestecareaghipsuluicu
substanfede dezinfectie,
caz in care nu se
ajunge la concentraliaexperimentald
de
1A0Vo
solutiela suprafatade contactdintre
amprentdgi modeluldin ghips. La scurt
timp dupaamestecarea
cu ghips,aproape
toatesolufiilede dezinfeclie,
dar mai ales
cele pe bazd de sdruri,reduc rezistenta
mecanicda ghipsului.Dupa24 orein care
ghipsuls-a aflatsub influenlapreparatului
de sdruri, se observd ci acesta devine
mult mai moale.Dacdse folosegteca mijloc de dezinfectieo solutie4Avoalcod,dupd evaporareaacestuiase constatdintdrirea ghipsului.La studiereadezinfectdrii
modelelors-a mai constatatcd mijloacele
pot modificachiargi ghipsul
de dezinfectie
Tntdrit.
in concluzie,dezinfectarea
modele(interventie
lor estedezavantajoasd
tardivd
in lanful infectiei,posibiladeteriorarea
modelului
).
Autodezinfectarea
reprezintdo alternativd avantajoasdla dezinfectareaprin
imersie. Ea se preteazdin special la
alginate,deoareceacesteasunt sensibile
la mediulambiant,sunt dificilde dezinfectat prin imersieqi imposibilde supusunor
procesefizice.Sunt cunoscuteprodusele
comerciale Blueprint asept gi Blueprint
p/us. Este vorba de o sare cuaternardde
amoniu.S-a dovediteficientaei bacteriologicd, dar efectulantiviraleste nesatisficd-

microbiologice
in urmaunui
tor. Rezultatele
program practic care folosegteprobe de
salivi gi amprentede alginat tratate cu
precumgi rezultatele
testelor
clorhexidrinS,
in vitroasupravirusurilor
din grupaherpes
au aritat cd se poateobtineo importanti
reducerea numdrului
de germeni.
Materialele
de amprentdtratateantiseptic nu garanteazdo barierd absolutd
Tmpotrivainfectiei pe zona amprentdmodel.Principiulantisepticare efect doar
la suprafafade contactdintrealginatgi materialulmodelului,precumgi in interiorul
amprentei.Mai multdecAtatAt,unelesubstanfeantiseptice
sunttoxice.A le introduce in gurdeste mai putinindicatdecAta le
ldsa sd aclionezeasupraamprentei.in cazul alginatuluilratat cu clorhexidinds-a
doveditgi faptul cd efectulantisepticprin
anionipoatefi anulatcu apd.Dacdse fologi api
segteinsd o solutiede clorhexidind
nu maiesteanudistilatS,
efectulbactericid
lat.in cazulalginatului
incapsulat,
costurile
suntmai ridicate.in funcliede concentra[ia
clorhexidinei,
se pot constatauneoriinteracliuni nedoritecu alginatul.Acest lucru
poatefi evitat printr-odozarecorespunzdtoare.
Tehnicianul
dentartrebuiesd fie congtientde potentialulpericolde infectarela
loeulde muncd.El aredatoriasd contribuie
gi dreptulde
la protectia
impotrivainfecfiilor
a-gi influenfacolegii.Aceastapresupune
pretentiaTndreptititide a preluadoar amprentegi materialedezinfectatecorect.La
ora actuald,cele mai folositegi mai sigure
sunt
metodede dezinfectare
a amprentelor
prinimersie,
reprezentate
de dezinfectarea
respectivprinpulverizarecu ajutorulapara-

679

telor,cu respectarea
exactda parametrilor.
Sistemul Durr Hygojet este primul
procedeucomplet,ale cdrui componente
au fost conceputesprea veniin intAmpinarea multiplelor
solicitiri.
Sistemulprezintdurmdtoarelecomponente
(fig.14.131):
- aparatHygojet;
preparatul pentru. dezinfecfie
MD52O;
- ambalajulHygoseal;
- eticheteadezivespecialepentruTnsemnareaamprentelor.
in aparatpot fi dezinfectatepAndla 6
amprenteTndoar10 minute.Dezinfectantul
e pulverizatuniformacoperindamprentele
din toate direcfiile.Astfel, dezinfectantul
pdtrundeTncele mai fine detaliifdrd a provoca deformiri. Dupi expirareacelor 10
minute,amprentaestecldtitdgi opfionalgi
uscatd.in 12 minute pot fi dezinfectate/curdtite/spdlate
6 amprente.Un avantaj
al acesteimetodede dezinfeclieil constituneie faptulcd la fiecarenoui dezinfecfie
cesitdo cantitateproasp6tdde dezinfectant. Metodaeste eficientdtdrd a fi costisipretoare.Pentruexpediereaamprentelor
cum gi a materialelorinsotitoareexistd
ambalajulHygosealin combinatiecu aparatulde sigilatHygoseal.
MD520este o solutiefoarteeficientd,
care nu continealdehiddformicd,pentru
gi curitireaconcomitentd
a amdezinfectia
prentelordin alginat,silicon,polieterigi
hidrocoloizigi apartinede aparatulDUrr
Hygojet.Procedeulindepdrteazd
sAngele,
saliva gi alte impuritdti.Prin aceastase
obtineo preciziecrescutda modeluluidin
gips.Cu sistemulHygojetpot fi dezinfecta-

gi proteze,puntigi cialegi aditiviin solutieapoase.100 g de

te in afardde amprente
coroane.MD520se bazeazipe o combi- MD520confin1g dialdehiddglutaricd50Vo,
natiede aldehide,combinatii
cuaternare 0.59 N-alchil-N-benzil-N,
N-dimetilclorurd
ale amoniului,
substante
spe- de amoniu.
tensioactive

a
.ffi,---

#w

DurrHygojet
Fig. 14.131.Sistemul
a. Aparat Hygojetgi preparatulpentru dezinfectareMD520;
b., c. aspectedin timpuldezinfecliei;d. sigitareagi etichetareaamprentelordupddezintectare.

Preparatuleste activimpotrivabacteriilor,inclusivasuprabaciluluiKoch,fungilor, virusurilor(inclusivcele anvelopate,

HBV,HIV).
adenovirusuri,
Timpulde actiuneestede 10 minute.
AvAndun LD50de peste5 ml/kg-corp,
preparatuleste apreciatca fiind,practicnegi studiiproprii
independente
toxic.Expertize
confirmdeficienfabactericidd
crescutdconcomitentcu pistrareastabilitdtii
dimensionale gi toleranteila gips.MD520esteecologic,
deoarecetoate substanteledizolvate?napa
rezidualSin propor[iiadecvatesunt integral
Ambalajularde fdri rezidubiodegradabile.
uri.
Hygoseal rezolvd concomitenttrei
probleme:
1. etichetarea
lingurilor
de amprentd
- se folosesceticheteprevizutecu o pelicertda
culSspecialipentruidentificarea

680

lingurilorde amprentdgi a materialelor

protetice;
2. protectiaimpotrivaumiditdtiipentruamprenteledin alginat
- substanlelede protec[iepentru alginat
conferdproteclieimpotrivaumezeliila
expediereasau depozitareaprovizoriia
amprentelor
higroscopice;
3. expedierea
igienicd
Hygosealeste un ambalajtransparent
gi impermeabilpentru api gi microorganismede formaunei pungicu doud compartimente,pentruamprente,modele,luinso[itoare.
crdriproteticegi hArtiile
in cabinetHygopaceste gi aparatul
idealde sigilarea ambalajelor
transparente
de sterilizatTnconformitate
cu normeleeuropenein vigoare.SigilareaHygopaceste
siguri din punctde vedereigienic.

spectrulargde acliune.
Recipientulde dezinfeSie:
Sistemul Picodent
- cutia pentrudezinfectiaprin imersiegi
Un programcompletde dezinfeclie
in
laboratorulde tehnicddentari este oferit
curdtireacu MD520?ncabinet;
de cdtrefirma Picodent.Avantajullui este
- pentruamprentegi lucrdriprotetice;
- dispozitivpentrufixareaa maximdoui
utilizarea
simpldgi bunaposibilitate
de doprecumgi raportulavanzarea mijloacelor,
linguride amprentdpentruun ciclu.
tajosdintrecost gi rezultate.Dezinfectiase
Cutia de dezinfeclie Diirr:
face prin imersie,fiind rapidd.Acest pro- decantorcu marcajde umplere;
gram este completatde lofiunea pentru
panela 6 amprente
- se potdezinfecta
spdlareamAinilor,dezinfectarea
lor gi un
sau lucrdriprotetice;
plan de igienS,care trebuieafigatTncabipentruun
- prezintdmdnereergonomice
netgiin laborator.
transportcomodgi maisigur;
prin imersieeste pro- pozifiestabilda decantorului;
Dezinfectarea
- ugorde intretinut,formatdin materiale
cedeulcel maiutilizatincdgi la ora actuald.
Toate materialelede amprentd(inclusiv
rezistente.
pot fi dezinfecamprentele
din hidrocoloid)
- DurrHygojet
gi
- indicatpentruamprente,proteze,punti, tate astfel.Baianu contineformaldehida
rezistentela co- nu determindaparilia aga-ziselor,degete
coroane,articulatoare,
de fumdtor"la un contact neprevizut cu
roziune;
pielea.Schimbarea
bdii depindede num6- esteun sisteminchis.
rul de amprentegi trebuierealizatdo dati
lgienizareaamprentelorprin pulve- pe sdptdmAnddacd este vorba de 70-80
prin imersiede la
amprente.Dezinfectarea
rizare (cu spray)
in afara metodeide dezinfectareprin firma Picodentse prezinti sub formi de
imersieavem la dispozitiegi metodaprin concentrat.Schimbareabdii nu reprezintd
pulverizarea sistemuluiDUrr Hygojeto problemddatoritdrecipientului
de dozare.
pentruamprentede toatetipurile.Sistemul Timpulde acliuneestede 10 minute.Baia
poate fi folositi gi ca alternativdla dezinare urmdtoarele
avantaje:
- procedurdadaptatddiferitelorcon- fectareaprin pulverizare.Pentruamprente
ditii (dezinfectieriguroasidatoritdindepdr- gi alte componenteauxiliarecare au avut
tirii impuritdtilor,
sdngelui,saliveietc.,po- contactcu pacientulse poatefolosidezinigienicea materiale- fectareaprin imersie.Cu un cronometru,
impachetdrii
sibilitatea
tehnicianulpoatemisura exacttimpulnelo0;
menfinereadesignuluiamprentei cesar.
prin pulverizarese fo(nuexistdrisculdeformdrii
Dezinfectarea
amprentei);
rapidi losegtepentrudiferitesuprafete,amprente
- dezinfectare/curdfire/uscare
gi materiale
(6 amprente
auxiliare,
deoarecenecesitdun
in 12 min);
- dezinfectant
economicAieficient,cu timp de doar 1 minut.Camerade ghips,

aparatulcu jet de aburisub presiune,alte relevdo toleranfdcuprinsdintre 40 gi 80

materiale auxiliare precum amprentele pm. Acestedatevin Tncontradicfie
cu datedentare,machetele
de ceari suntdezinfec- le clinice, evaluate in cavitatea bucali.
tate repedegi sigur.Legituracu pacientul aceastddiscrepanfaa valorilorse poate
presupuneca fiecareprocedeude dezin- explica doar prin intervenliaunor ,,factori
fectare (inclusivcea a recipientelorde clinici"din cursuletapeide amprentare.
transport)sd fie consemnatdin figa de luConsiderimutil sd trecemin revistd
prin pul- succintparametrii
cru. O alternativila dezinfectarea
clinicicareasiguri reugiverizareo reprezintdcea prin gtergere,ca- ta uneiamprentein protetica
fix5.
re estefolositi mai ales la curitireasuprafelelorgi recipientelor
de lucru.
A. Timpul scurs intre efectuarea
Picodentoferd mijloacede dezinfecpreparafieigi momentul amprentide pe
lare gi impotrivamicroorganismelor
rii
mAini.MAinileuscate gi crdpatesunt o
Acest parametrueste unul dintre cei
poartdde intrarepentrubacterii,ciupercigi mai importanti,Tnsdde departe,cel mai
virusuri.Cu ajutorulunei loliunide spdlat neglijat.
cu acfiunerapiddse reduce'considerabil
dacd in timpulprepardriibontului(rilor),
pericolulaparitieiunordermalite,precumgi
se lezeazdparodonfiul
marginal,atunci
a altor manifestdripatologicecutanatece
este bine sd se agtepteo sdptSmAnd
pot aparepe mAinilepracticianului.
pdnd la amprentapentrureconstituirea
de duratd;
Amprentaconventionali cele mai mari problemele ridic5insd
parametriclinici
amprentdrile
Tna douazi dupdefectuaLa ora actuald,in proteticafixd amrea preparatiilor
subgingivale,
cAndinprenteii se acorddo atentiemai micd atAt
serareafirelorde retraclietraumatizeape tdrAmgtiintific,
cAtgi Tncadrulprocesuzi tesutulde granulatieformat,cu delui de invdtdmdrnt,
deoarece,aparent,toate
clangarea
consecutivd
a unorhemoragii
intrebdrilelegatede acestsubiectpar a-gi
greucontrolabile;
fi gdsitrispunsurile.La o analizdmai atenchiarin cazuluneipreparatii
in totalitate
td a acestuisubiectrezulti cd atAtmateriasupragingivale,
nu indicdmamprentalelec6t gitehnicilede amprentare
suntincd
reain aceeagigedintd;
perfectibile.
atAt in
cazul unor preparatii
in ciuda abundenfeimaterialelor
de
subgingivale
cdt gi in situa{iapreparafiilor
amprentioferitepe pia[d,performantele
lor multiplerecomanddmamprentarea
nu au atinsnici la ora actualeidealul:,,ducAmpului(pentrureconstituirea
definitiplicareaidenticda preparatiei
(stAlpdentar
vE)la cel putino sdptdmAnd
de la efecsau implantar)".
tuareapreparatiilor.
Studiilerealizatein condi[iide laboraa uneiRPF
tor privindadaptareamarginald

682

de
la lingurd(,,niturile"
fixarea materialului
siliconirezisti la tracliuneaexercitatdpe
lingurdin cursuldezinseririi);
in cursultehnici- nu se recomandd
lor de corectare(spdlare)utilizarealingurilor individuale
sau standarddin maseplastice,deoareceele nu suntsuficientde rigide gi pot provocadeformareaamprentelor;
- asigurareaunui spaliusuficientintre portamprentigi cAmpulprotetic,trebuie
sd permitdcomprimareagi revenireala
de amprentS;
forma initialda materialului
dacd stratulde materialeste prea subtire
poateapdreao deformareTncursuldezinsertiei- adici la trecereapeste anumite
zone retentiveale cAmpuluiprotetic (fig.
C. Alegerealingurii
cervicale,
Sunt de preferatlingurileindividuale 14.133)cum ar fi: ambrazurile
gi cele
integrii,
lingualela dinfiimandibulari
gi/saudintrecelestandardcelemetalice:
la cei maxilari,proce- cAndse ia o amprentdcu alginate, cervicalevestibulare
se vor preferalingurilefdrd perforatii.Lin- selealveolareetc.
gurile prevdzutecu retentiitip ,,orificii"pot
genera distorsiondriale materialuluide
amprentddatoriti deformdriisau ruperii
de reten[ieale materialuluide
,,niturilor"
amprenti;

B. Pregitireaparodontiului
O amprentapoate primi calificativul
de acceptabilSdoar daci preparatiileeviclari:
denliazio zondterminalS
nu se
supragingivale
a) la preparafiile
puneproblemaevidentierii
limiteicervicale
gi nicia uscdriizonei;
necesitd:
subgingivale
b) preparatiile
gantuluigingivalcu fire
fie evidentierea
de retrac[ieimpregnatecu substante
(exceptiefac bolnavii
vasoconstrictoare
cardio-vasculari)
fie gingivectomie pentru plasarea
a limiteicervicale.
supragingivald

necesardintre
Fig. 14.133.Corespondenla
portamprentegi zonele retentiveale c1mpuluiprotetic fn funQiede materialulde amprentd:a)
alginatelereclamdo distanfarede patru ori mai
maredecAtgabaritulzoneiretentivegi b) siliconiigi
polieterii necesitdo distantarede doar trei ori mai
mare decAtgabaritulzonei retentive.

Astfel alginateleau uneorinevoiede

un spatiumai maredeoareceele pot fi deFig. 14. | 32. Deformareauneiportamprenteprea
formateelasticliniardoar cu o pdtrimedin
flexibilede cdtre materialuldeamprentd(schemd)
lungime,Tntimp ce siliconiipot fi deformati
- cAndse va lua o amPrentdcu sili- elasticliniar,doarcu maximumo treimedin
se vor puteautiliza lungimea
coni chitogidimpotrivd,
lor;
portamprente
cu orificii,care oferdo bund
putem
indelungatd
- dupdo experien[a

683

afirma cd majoritateaproblemelorapar la o distanfareoptimd fati de preparatii(timandibuld, deoarece

in
cazul nAndcont de materialul
de amprentd)sunt
portamprentelor
standard,de obicei cdnd foarteimportante.
linguraaleasi estesuficient
de lungdea este
prea latd iar cAnd lingurase potrivegtecu
l5[imea,ea este in general prea scurt6.
Portamprentele
standardcel mai bine concepute ni se par trusele Aesculap gi
Schreinemakers
cu compas.
D. Anestezia
in generalse admitecd amprentarea
subanestezie
estemaioptimdgi maieficienFig. 14. 134. Dezinserareaportamprentei
ti, deoarecepacientulnu simte durere la
cu materialdupd fntdrirea acestuia
introducerea
firelorde retractiegi nici la usF. Alegereamaterialuluide amcarea bonturilor.Pe de alti partesubstanta
vasoconstrictoarecontinuti de anestezic prenti
diminudsAngerarea
dincursulinse(ieifirelor
Preferintele
actualeale majoritdfii
aude retractie.
torilorvizeazdsiliconii.Dintreacegtiasiliconiicu reacfiede adifie- polivinilsiloxanii
E. Statusul parodontal gi starea de au o tendinti de evolulieascendentdiar
igieni bucali
cei de condensareurmeazdo curbddesBolileparodontalegi o igiendbuco- cendentd.Polieteriigi hidrocoloizii
reversidentard necorespunzitoare determind bili au o ratd marede utilizarein lume(in
sAngerdri
in cursulprocedurilor
de amprentara noastri ultimiifiind aproapenecunostare,care influenfeazd
acurateteaampren- cufi).
telor. Dezinserareaamprentelor(pentru
Polisulfurile
sunt gi la ora actualdfoevitareaaparifieideformdrilor)
trebuiesd
lositepe scardlargdin SUA, gi nu atAtde
se faci in axul dintelui(tilor)preparat(fi).
frecventin Europa.
portamprentei
Dezinserarea
se va face mai
in celece urmeazdvom punctacAteTntAide pe hemiarcadacu preparatii,la
va observafiipracticecu privirela cele mai
mandibuldorientareaaxelordentarefiind
frecventutilizatematerialede amprentS.
spre lingualgi la maxilarspre vestibular
(fig.14.134).in cazulcind preparaliile
sunt
situatein zona frontalddezinsertiase va
Tncepedin zona(ele)laterald(e).
Tnsitua[ia
cAnd preparatiilesunt situatepe ambele
hemiarcade,evitarea deformdriloreste
aproapeimposibild.
in aceastdsitualiealegerea corectda portamprentei
standardgi

684

a) SiliconiicureaQiede condensare
Sunt,chiargi la ora actualecele mai
folositematerialede amprentd.Cea mai
mare problemdo constituiedozarealor
dificild.Multdiscutataproblemia evapordrii alcoolului(produsul
secundarde reacfie)

este un aspectminor(la ora actuald)care

maremdsurdstabilinu mai influenfeazdin
tatealor dimensionald.
Studii recente demonstreazdci o
amprent6luatdcu siliconide condensare
poatesd agtepteca sd fie turnatd48-72 h
fdri aparitiaunor modificdridimensionale
relevante.
b) Siliconii cu reactie de ad$ie
(polivinisiloxanii)
Catalizatorulorgano-metalic(acidul
de
este inhibatde particulele
cloroplatinic)
latexdin mdnugiprecumgi de citre sdrurile metaliceastringente(AlCls,FeClzetc.)
continutede firelede retracfie.De aceea
se recomandica inaintede amprentare,
firul de retractiece urmeazda ti utilizatsd
fie ,,tras"printr-oprobd din materialulde
firultreDupEprizamaterialului,
amprentd.
buie sd rdmAndincastratTnaceasta.Dacd
el nu rdmAne?ncastratatunciexistdo inintre materialgi astringentul
compatibilitate
continutde fir, acestadin urmd trebuind
schimbat.Aspectul,la primavederelipsit
de importantS,poate genera defecte de
chiarin zonacea mai sensibili
amprentare
a prepara[iei-zonaterminalS.
de adial siliconilor
Un alt dezavantaj
fie este hidrofobialor, cu toateed aproape
toti producitorii adaugi substante tensioactivecare le diminudproprietdlilehiSpre
drofobedar nu le elimindin totalitate.
deosebirede siliconiide condensarecare
suntcel maipulinhidrofobila debutulreac(deciinlaza de inserare
fieide condensare
polivinilsiloxanii
sunt mai hia amprentei),
drofobila inceputpierzAnddin hidrofobie
spre sfArgitulreactieide adifie,cAnd sub-

stanteletensioactivese acumuleazdla suprafafalor.

c) Polieterii
Polieterii
suntmaterialecare necesitd
eventual
linguri individuale, sau
agadarei se preteazila
,,semiindividuale",
(intr-unsingurtimp).
tehnicimonofazice
cu a
lor este comparabild
Fidelitatea
siliconilorde adi[ie. Avantajulpolieterilor
este hidrofobialor
fati de polivinilsiloxani
mai scizut5. Este interzisi depozitarealor
la frigiderdeoareceei se intdrescmultpeste normal,aplicarealor deveninddificild.
lor automatdin aparaOmogenizarea
(ESPE)asigurdo stabilitate
tul PENTAMIX
netsuperioarS.
dimensionald
Polieteriisunt gi ei sensibilila sdruri
metalicegi legdturisulfurice,prezentein
firele de retractiegi mdnugi.Amprentele
pot agteptapentruturnaremai multezile,
dar estebinesd fie depozitatela intuneric,
la recegifn loc uscat.
d) Hidrocoloiziireversibili
Avantajulmajor al acestor materiale
de amprenteestehidrofilialor augmentatS,
la origineacdreiastd confinutullor crescut
in apd (aproximativ
8A7o).
Hidrocoloiziisunt singura categorie
de materialede amprentdTnstaresd absoarbd (sd retind)saliva sau sAngele(in
anumitecantitdli)din gan[ulgingivalfdrdsd
apardlipsuride substanfdin amprentd.Un
alt avantaj este consistenlaconstantd
deoarecesunt materialetermoplasticereversibile.
lor
lor tin de tehnologia
Dezavantajele
greoaiegi incomodd;amprentele
nu se pot

685

depozita,ele trebuiescturnatein primele foarte rar o amprentarefideld a ganlului

15 minute,uneori?ncabinet.
gingival.Materialul
chitospreseazddin pdcatemaiputernicgingiape dintedecAtmaE. Tehnicilede amprentd
terialulfluidin gantulgingival.Presiunea
de
Amprentele
bifazice(in doi timpi)cum aglomerareeste cu atAt mai mare cu cAt
sunt amprentele
de corectiecu siliconide distanta ?ntre portamprentdgi preparatie
adilie sau condensaresunt cele mai rds- estemai micd.Solu[iacea mai buni rdm6pAndite?n Europa.Avantajullor apare cu ne linguraindividuald.
precddere in amprentarea preparatiilor
Caresuntla ora actualecelemai persubgingivale
cAndsiliconulchitosrealizea- formanteamprentetradifionale?
Rdspunsul
zd o presiuneasupracelui fluid care p5- nostruesteurmitorul:
trundeTngan[ulgingival.SuccesulamprenAmprentelemonofazicecu un materitei de corec[iedepindede corectitudinea al de amprentarede tipul polieter sau silideretentiviziriigi de asigurareacanalelor con de adilie fn lingurdindividuald,cu insede evacuarecare se taie in primaampren- rarea materialuluiin lingurdgi injectarealui
td. in situaliacAndacestemanoperenu se in ganlgipe bont.
executS,surplusulde materialfluid se
acuimuleazd
sub presiuneaprimuluimateF. Alegereaprocedeuluide amprentarial,dupdprizi va rezultao amprentdsub- re in functiede tipul reconstituiriiprotetice
dirhensionatS
a bontului.
a) Falete(Veneer)
Pentrurealizareafateteloreste necesard o preciziefoartemarea amprentelor.
Orice inexactitatepoate duce la ldrgirea
interfeteicu efecteesteticenegative.Deoarecede reguldlimitapreparafiei
vestibulare
estesituati subgingival
se preferitehnicile
de amprentaremonofazicecu siliconide
aditiegi polieteri.
b) lncrustalii,coroaneparliale
Preparafiile
pentruinlayurigi coroane
Fig. 14.135.Amprentdbifazicd-de coredie;
parlialesunt printrecel mai greude reproderetentivizarea
gitdiereacanalelorin primulmaterial nu rezolvdin totalitatedeformdrileamprentei,
dus datoriti uneiformegeometrice
complicare in final va fi subdimensionatd(schemd)
cate.De aceeain acestesitualiise preferd
tehnicilede amprentare
monofazice
cu siliCercetdri,,invitro" au demonstratce
conide aditiesau polieteri.Tehnicade coamprenta dublului amestec ai tehnica
rectare,datoritddeformdrilorcare pot apasandwichoferd rezultatemai exactedecAt
re in laza a douade amprentare,
esteindiamprentelein doi timpi. Datoritdpresiunii
catd doar condi[ionat?n cazul coroanelor
reduse asupra siliconilorfluizi se obtine
pa(iale,deoarecede multeori esle dificilS

686

gi tdiereaca- dinfiistdlpise recomanditehnicide amsectionarea,deretentivizarea

nalelorde evacuaredin primul material prentaremonofazicesau amprentecu
(chitos),datoriti formeiretentivea prepara- hidrocoloizi
gi utilireversibili.
Esteposibild

zarea tehnicilordubluluiamestecsau
[iilor.
c\ Coroanede fnvelig
sandwich,atunci cAnd componenta
de
Pentruamprentarea
unuibont prepa- consistentd
crescutdnu prezintd
o v6scozirat in scopulrealizdritunei coroanede in- tatepreamare(de exemplu,
amprenta
cu
velig se utilizeazdtehnicibifazice,de co- Permadyne
- ESPE)
rectaresau tehnicadubluluiamestec.Utili0 Proteze parliale fixe cu sprijin
posizareauneitehnicimonofazice
devine
implantar
(in
bildin principiu,
dar estemai laborioasd
Nu suntnecesareamprente
foartefipreparatii
situatiaunor
multiple)deoarece delea stAlpilor
implantelor
deoarece
majonecesitdconfecfionarea
unei linguriindivi- ritateasistemelorutilizatela ora actual5
duale,mai dificilde realizatdatoritdmulti- prezintddispozitive
de transfer.AvAndtn
plelorretentivitd[i
existente.
vedere Tnsd cd implantele sunt
d) Protezeparliale fixe convenlionale osteointegrate
gi, contrarstAlpilornaturali,
in cazulamprentdrii
dinlilorstdlpipre- nu prezintd
mobilitate
esteimperios
neceparafipentrurealizareaunei RPF conven- sardreprezentarea
tridimensionald
cAtmai
principiu,
in
existd,
fa[d
diferente
ntj
tionale
exactda pozitieilor, mai alesatuncicAnd
pentru
de amprentarea
coroanede invelig pe arcaddexisti implante
multiple.
in ceea
unitare.in cazul restaurdrilorproteticefixe ce privegte
amprenta
sau mai binespus
totalecu stAlpimultiplise recomanddutili- transferarea
corectda pozilieitridimensiozareaunui siliconde aditie.Dacdutilizdm nale a stAlpului
pe modelulde
implantar
un siliconde condensareacestatrebuie lucru,in funcfiede sistemul
alesexistdin
rdcit cu grijd pentru a nu Tncepe sd principiu
treisitua[ii
diferite:
prematur,situafiecAndapartenreticuleze
1. StAlpiimplantari
neretentivi,
conici
siuni?n interiorulmaterialului.
AtuncicAnd sau cilindrici,care se repozilioneazd
Tn
toli (sau aproapeto[i) dintii restanli sunt amprentd
(drepfi
sauangulati);
preparatipot fi indicategi tehnicide am2. StAlpiimplantari
retentivi
care rdprentaremonofazice,deoarececonfectio- mAnin amprente;
nareauneilinguriindividuale
nu mai pune
3. StAlpi implantariindividualizati
problemefiindeliminate
toateretentivitdtile. (preparafi)in cavitateabucalS,care se
e) Restaurdriadezive
amprenteazd.
Deoarecepreparafiilepentru restauin prima situalie, stAlpul implantar
rdri adeziveau limita supragingivalS
nu neretentiv
in corpulimplanseingurubeazd
probleme
apar
Tncursulamprentdrii.
Pen- tuluigi rdmAneTncavitatea
bucalddupd
tru obfinereaunei preciziideosebiteca gi dezinserfia
amprentei.
Abiadupdaceease
pentru evitareaexercitdriide presiunipe degurubeazd
din implantgi se repozifio-

de am- tatea bucali este necesardo amprent6

neazein amprentd.
Ca gi procedee
prentarese recomandd
tehnicasandwich globald,analogcu aceeadin cazuldinfilor
sau amprenta dublului amestec in naturali.Prin urmare,in aceastdsituafie
portamprente
in este necesard amprentareagi redarea
standardsau,de preferat,
portamprente
parfialindividuale
din trusa exactda intregiisuprafelea stAlpului,prepentru edentatiitotale. cum gi ,,limitapreparafiei",
respectiva marSchreinemakers
Ca gi proceEsteposibildgi utilizarea
uneitehnicimo- giniisuperioarea implantului.
nofazice
in lingurdindividuald,
darnu este dee sunt indicatetehnica de corectare,
es- respectivamprentadubluluiamestecconde amprentd
obligatorie.
Ca gi material
de aditie. form etapelordescriseanterior(Tnsituafia
te de preferat
utilizarea
siliconilor
redusdde a aderala substrat dintilornaturali).
Capacitatea
in
G. Consecinlepractice
reprezintd
un dezavantaj
a polieterilor
La ora actualeexistdmultipletipuride
deoarece
stAlpiinu rdmAn
aceastisituafie,
primar
materialegi procedeeperformantede amin amprentd.
dentare,care sunt
in cea de-a doua situaliein timpul prentarea preparatiilor
trebuiesd rd- indicategi preferatein functiede situa[ia
stdlpiiretentivi
dezinserdrii,
(tabelull).
pentrua evitadeforma- clinicdexistentd
mAndin amprentd
para-,respectiv
in cazul preparaliilor
rea materialului
sau chiar desprinderea
esteiluzorieipotezareprezenPentruca acest subgingivale
dinportamprentd.
acestuia
Tnlaboratora uneiinchideri
unor tariigi realizdrii
lucrusd fie posibilpe lAngdutilizarea
se impunegi marginalede 50 pm. Conformunor studii
speciali
stAlpide amprentare
StAlpul clinice,cea mai bundTnchidere
o tehnicddeosebitide amprentare.
marginald
pe implant
pozilionat
va fi fixatde acestacu obfinutdeste de 200 pm, atuncicAndse
in aceastisitualie, utilizeazd
un gurubde menlinere.
o tehnicdprecisdde amprentare,
uneiportam- indicatdin situatiaclinicdrespectivi.
confectionarea
estenecesard
prenteindividuale
Tnzonacocu perfora{ii
La ora actuald,factoriicare conditiopentrua permite neazdpreciziauneiamprentetin in primul
respunzdtoare
stAlpilor,
guruburilor
de mentinerea rdndde particularitdtile
Tndepdrtarea
clinicegi secundar
acestora.Ca gi procedeede amprentare de preciziaprimardgi de stabilitateadisunt indicate tehnicile mono-bifazicemensionalda materialuluide amprentS.
(heavy-body
wash),cu siliconide aditiesau Astfel,este deosebitde importantdalegepolieteri,
o preci- rea corectaa procedeelor
acegtiaprezintd
deoarece
de amprentare:
ziedeosebiti.Pentrua asigurafixareastAl- tehnicade corectare,a dubluluiamestec
pilorin amprentdse recomandd
aplicarea sautehnicasandwich,tehnicilemonofazice
ca gi sauamprentacu hidrocoloizi.
acestora
unuilacadezivpe suprafata
peportamprentd.
Existdsi alte instalatiicare folosesc
in cea de-atreia situalie,cAndstAlpii amprentarea
opticdca mijlocde achizifio(glefuiti)
protetici
in cavi- narea datelor(vezitabelulJ).
suntindividualizali

TabelulO.Procedeede amprentareindicatefn diferitesitualii clinice.

Legendi:o- tehnicade elecfie;O- tehniciposibili

TabelulP. Celemaicunoscutesistemece folosescamprentaopticAca mijlocde achizilionare a datelorgi principalelelor caracteristici(6).

in laboratorul
de tehnicd dentari

gi punlidentare
cazulutilizdrii
in labo-lunidentare
ratorulde
tehnice
in frezare- se folosegteun
dentard)
saudirect ldispozitiv
de frezarecu coprinpalpare(profilo-lmandinumericd
cu cinciaxe

- in cabinet(tehnici
irectd)saulaborator

- cameraintraorald inlay,onlay,fatete,coroa(CCD)ce are ca

prinfrezaredinblocuri
principiu
triangulatia
activd.

qetru)*
(tehnici indirectd)

| _

Inregrslrarea
in laboratorsauin
rma- restauririprotetice
prinfrezarein
stomatologic
- iniidinmaimulte
fiind unghiuri
achizilionate
a cAmpului,
de ceramicd
Dicor
iseunuilaboratorrecompunere
intr-ordgindarmatdcu
ulterioardpe bazaunor fibre(Aristee)
undese afli dispozitivul
frezare)prinreleaua repereprestabilite,
sau ar achizitiadatelor
telecomunicatii
pe un
facecu un CCD
inregistrarea
(512-512pixeli)
digital.

689

scheletuldintitanpentru
>stauratii metalo-ceramice
i nucleedinceramicdpentru
istemeinteoralceramice
lrezaredintitansau rdgini
achizi[ionarea
datein
laboratorul
de
tehniSistemulCAP
prin
face
lor
se
sca(Computer-Aided
Prosthetic
ci dentari
nareamodeluluicu
o
System)- dezvoltatdin
razdde laserpuncti1988de prof.Yoichi
formi
de
Uchiyamald Facultatea
Stomatologie
din Hokkaido
de tehni- -exooral,cu ajutorul metalo-ceramicd
Cicero
- in laboratorul
rnuilaserHe-Ne
(1993)
- Elephant
oddentari
sunlemiseundecare
suntcaptatede un
3CDcu o rezolulie
je 500-582pixeli
pentrurealide tehni- - cu ajutorulunui
- s-apreconizat
- in laboratorul
DENStech
protetice
asersuntemise
zarearestaurdrilor
cd dentard
- Dens,Berlin
ceramicii
a titanului
lnde caresuntcap- utilizarea
- prezentat
Tn1993ca proiatede un CCD
sia rdsinilor
totip
Microdenta
- prezentatla IDS1995

- in laboratorul
de tehni- - sta[iede scanare
tridimensional6
a
cd dentard
laser
modeluluicu

AMPRENTAOPTO- ELECTRONI-

CA
De-alungul
timpului
a fostdemonstrat
faptulci materialele
de amprenteutilizate
conventio?ndiferitetehnicide amprentare
cum mai
nale (amprentachimico-manuald
estedenumitd)prezintduneledezavantaje,
care Tn final se traduc printr-o lipsd de
proteticela cAmp.
adaptarea reconstituirii
Nici pAndla ora actualenu a fost lansat
materialul
de amprentdidealcaresd elimine:
din masa matevariatiiledimensionale
rialuluide amprentd;
de TmbSaparitiain timp a fenomenului
trAnire;
pestririitimp ?ndelungat
imposibilitatea
a amprentelor;
manipularedificild,care necesitdun
cadruauxiliar;
La acestedezavantajedate de ProprietSlilefizico-chimice
de
ale materialelor
amprentdse maiadaug6:
diferiteleerorice pot aparedatoriti teh-

690

(indepdrtarea
dificiniciide amprentare
gregitda
16de pe camp,pozitionare
neTnregistrarea
unor zone
amprentei,
decAmp)
pacientului
dat de volumul
disconfortul
marede material
dincavitatea
bucald9i
de posibilitatea
aparitieireflexuluide
vome;
necesitatea
amprentei
etc.
dezinfectirii

PRINPUNTI
ETAPEALE TERAPIEI
REDENTARE:INNCCISTRAREA
LATilLORMANDIBULO-CRANIENE
functionaligi obDupdamprentarea
tinereamodeluluifunctional,urmatoarea
paredentatiei
etapeclinicdin tratamentul
principalelor
inregistrarea
tialeo reprezintd
relatiimandibu
lo-craniene.
Din multimeapozitiilormandibulofundarapoartelor
craniene,inregistrarea
mentale,relatia de posturegi relafia
in
centrice,are o importanfiprimordiald
precumgi a
stdriide normalitate
evaluarea

graduluide afectarea morfologieigi

functiiAcademyof Prosthodontics
oferd urlor sistemului
stomatognat.
mdtoareadefinifie:"Pozi\ia posturalda
mandibuleieste pozitia habituali, atunci
cAndpacientuleste relaxat,in pozifieorRelatiade posturi
tostaticd,iar condiliise afli intr-o pozitie
in ceeace privegtedefini[iilerelaliilor neutrdl6rd a fi fo(ati in cavitateaglenoifundamentalecranio-mandibulare
contro- de".
versa se poate spunecd reprezinti o ca.PentruMerle Beral,relaliaposturald
racteristicd
a acestora.Drumularid gi rela- este
,,pozitiape care o ocupd mandibula
tiv recentstrdbdtutde cercetdtoriin studiul unuiindividcalm,relaxat,respirAnd
normal
precumgi insuficientde pro- pe
Gnatologiei,
nas,Tnpozilieagezat,dar cu capulnefunda cunoagterea fenomenelorneurolosprijinit,ci orientatdupd planul de la
gice a condus la conturareamai multor
Frankfurt,mugchiifiind in stare de repaus
opinii,teoriiconcretizate
?ndefinitiidiverse, aparent.Aceastdpozifieesteinvoluntard".
mai multsau maiputincomplete(41).
pozitiade posturi(de
DupdLejoyeux,
in urmd cu cAtevadeceniirelaliade repaus)
este pozitiade echilibrutonic al
posturdse numeapoziliede repaus,datocomplexului
muscular,de la care pleacd9i
rati repaosului
fibrelormusculare,
dar ulte- la careajungtoatemigcdrile
mandibulei.
rior s-a demonstratcd existdactivitatetoni$coalaiegean6,duprio activitatede
cd musculardgi dacdpoatefi vorbade repaus acesta este al fibrelor parodontale. cercetarein domeniude mai bine de treizeci de ani, a formulato definitiecare se
{30).
aliniazdtendinfelor
modernegi conceptelor
Dawsoncrede cd relatiade posturd integraliste
din stomatologia
mileniului
noseste asigurati de starea de tonicitatea tru.
mugchilorridicdtoriai mandibulei,
mai ales
Relafia de posturd reprezinti astfel
a fascicululuiposterioral temporalului.
El
sustinecd este o pozi[ierelativpasivddin suma rapoartelor cranio-mandibulare
care pleacdgi spre care revintoate migc6- atunci cilnd mandibulase afld sub efectul
echilibruIui tonic antigravifical musculaturii
(75).
rilemandibulare
manducatoare.(4A,41\,
Posseltdefinegte"pozifiade postur6"
Dacdin urmi cu cAtivaani observafiidrept "relatiadintre mandibuldgi craniu
care se intAlnegtecel mai frecventatunci le lui Thomsonprivindstabilitatearelatiei
posturdpe tot parcursulvie{ii (300) recAndsubiectulse aflSin pozitieortostaticd de
prezentaun fapt necontestat,astizi studii
sau agezat,intr-ostarede relativdpasivitacd existdcel putin
te". Prinpasivitateautorulintelege:respira- modernedemonstreazd
30 de factoricare pot influentastabilitatea
tie linigtitdgi un calmrelativ,psihicAi emorelatiei,toti acegtifactoriacfionAndla nivefional)(248,249).

691

Pe de altd partepresiuneabaricdnegativddin cavitateaorald,pusdin evidenld

re- de Donders,genereazdo forfd de aproxiBrilgiTrydesusfincd la realizarea
g
poatecontracaragreutalatieide posturdparticipdelementeactive mativ300 care
fdrd a mai fi nevoiede pargi pasivecarecontribuie
la obtinerea
unei tea mandibulei
ticipareaaltorfactori(41,44).
pozilii

relatiade
lul elementelor
care determind
posturi.

stabile(41,44).

pasivesunt reprezentate
Elementele
de:
- complexul
mugchi-tendon,
structural

Dar implicarea
majore?nstabilirearelatieide posturerevineelementelor
active
gi anume:
-

- acliuneapasivda fesuturilorarticulate
gi periarticulare,

Factorulmuscular,
Factorulnervos.

Factorulmuscularacfioneaziprintriplul antagonismcare se regdsegtein

mugchi-tendonschemace aparfinelui Brodie,Ackermangi
morfologic
Complexul
funcfii Lejoyeux.
atuncicAndnu estesupusanumitor

- acliuneabaricdnegativS.

prezinti proprietdtivAsco-elastice,
adici
Primagrupdde mugchiantagonici
esa dimensiunilor
aretendinta
de conservare
gi formeisalein repaus,precumgi de re- te reprezentatdde mugchii cefei gi
prevertebralicare echilibreazdpozilia cavenirela aspectul
initialin urmadeformdrii
puluiTnraportde pozifiacoloaneivertebrasale sub acliuneaunei forte limitate.
Aceastdproprietate
elasticda mugchiului le cervicale.S-au realizatstudii care au
gi ea repre- urmdritmodificirilerelatieide posturdfuncse numegtevAscoelasticitate
pozifiacoloaneicervicale,
iar concluzinti unadin componentele
carese opun tie de
mandibulei
coborArii
subpozitiaposturalS. zia a fost cd intre acesteelementeexistdo

interrelafie
fapt demonstrat
de necontestat,

Oishi a realizatstudii pe cadavre gi de disfunctiasistemuluistomatognatla

proaspete
la carea eliminattoatetesuturile unii pacienficu vicii de posturda corpului,
gi a pistrat doar elementele dar maialesa coloaneicervicale.
musculare
in momentul
in carese acliona
articulare.
Altegrupemusculare
antagonice
sunt
in incercarea
de a moasupramandibulei
care
de mugchiimanducatori
stabilitiinilialse con- reprezentate
dificarelatiacentricd
pe principiul
gi
apro- sunt inserafi functioneazd
a osuluimandibular
statao revenire
grup- relaxareagrupului
fapt ce demon- contractiaunui
ximativTnpozitiainitialS,
vAsco- agonistgi de mugchiilimbiicare datoritd
streazdexisten{aunor proprietS{i
articulare, fenomenului de hometropie linguoelastice
9i la nivelulelementelor
gi mandibula(40,
mobilizeazd
unei mandibulard
la conservarea
acesteacontribuind
41).
(41).
pozitiicranio-mandibulare
anumite

Relaliade posturdestedeterminatd
gi
Reglarea
tonusului
muscular
se realide factorulnervoscare intervinedirectin zeazdprinurmdtoarele
mecanisme:
reglareatonusuluimuscular.Astfelinfluen- ,/
circuitulde reglareal neuronuluiintertelenervoasese regdsescla toatenivelele,
calarRenshaw;
pornindde la cel corticalgi pAndla nivelul
,/ aferentelecorticale;
joncliuniineuro-musculare.
,/ aferen[ele
subcorticale;
,/ aferenfele
periferice
(40,41,44).

Fig. 14.136.Circuitulde reglareal neuronuluiintercalar

Renshaw

Un primcircuitde reglarea descdrcd- iar la rAndulsdu comanddmotoneuronului

maiscizut.
rilorimpulsurilor
motoneuronului
cr,estede un ritmde descdrcare
fapt un ,,selfcontrolcircuit"gi esteasigurat
in felulacesta,circuitulRenshawjoade cdtreneuronulsaucelulaRenshaw.
cd rolulunui adevdratlimitatorde frecvenin circuitele
elecRolul acestuicircuitde controleste t6, agacum se intAlnegte
acela de a asiguramotoneuronului
{x,o troniceiar aspectuleste denumitinhibitie
frecven[dconstantdde descdrcare,astfel recurentd.
ci atuncicAndaceastdfrecven[destedeLa rAndulei, activitateaacestuineupSgitd,iar tonusulmugchiului
mobilizator ron intercalarpoatefi ea insdgimodificatd
tinde sd creascS,neuronulintercalareste intr-unsens sau altul prin aferenfesuperinformatprin intermediulfibrei recurente, ioarepe carecircuitulregulatorle primegte
(StuppeO.

693

bucleiy care se
fuzorialeprin intermediul
Interrelaliile morfologice cortico- aflSsubcontrolulformatieireticulate.
nuclearesunt foarte bine cunoscute,ele
in
cortico-nucleare.
tractusurile
constituind
Afere nleIe cerebelo ase
sau acciurma intreruperiiexperimentale
Deficitttlcerebelosla om se Tnregisdentalea acestortractusuri,s-a observato
cregterea tonicitdtiimugchilorscheletici treazdca o hipotonie.Cerebelulare conea gi, prin inpAni la hipertonie.
corticalda xiunidirectecu motoneuronul
Coordonarea
reticulate,
cu neuronul
activitdtiimugchilorsistemuluistomatognat termediulsubstantei
y. DupdMamogi Laget,el ar juca rolulde
revineariilor4-6 Brodmann.
distribuitor
excitatie- inhibi[iepentrucircuiasupra cdrora actiotele tonic-reglatoare
Afere nleIe hipotalamice
neazdprin intermediul
substanteireticulaGranit gi Kaoda (cit. de Mamo gi te.
Aferenlele corticale

Laget)au obtinuto cregterea frecvenfeide

descdrcarea neuronuluiy prin stimularea
Aferenteleperiferice
hipotalamusuluiposterior (predominant
Influxurilenervoaseperifericejoacd
simpatic)gi un efectcontrarprinstimularea
pa- un mare rol in reglareaniveluluitonusului
hipotalamusului
anterior(predominant
in cadrul
mugchilor
stomatognat.
sistemului
rasimpatic).
impulsurilor periferice sunt cuprinse
exteaferenfelesenzorialeproprioceptive,
Aferenlele rinencefalice
cu punctde pleroceptivegi interoceptive
in diverse care la nivelul receptorilormusculari
Stimularearinencefalului
articulari,
tuberculiiolfac- golgienigi fuzoriali,al receptorilor
zone- nucleulamigdalian,
dentari,gingivali,tegumentari,
tivi, cortexuladiacent- determindinhiba- parodontali,
linguali
etc.
reatonusuluistriat.
lnducerearelalieide posturdse realizeazdintr-uncabinetcu atmosferdcalmd,
se face plicutd,
muscular
Reglarea
tonusului
fdrd lumini
fdrdzgomoteputernice,
prinmodificarea
de cdtre gi
reflexului
miotatic
cu pacientul
culoristridente,
comunicAnd
gi de altezoneinterereticulatd
substanta
pe un ton calm.Pacientul
va adoptao poziprin
intermediul
migcare,
satein posturd
9i
va respira
tie in fotoliuldentarnesprijinit,
bucleiy.
sub influenlareflecalm,ldsAndmandibula
de tonusarela baza xuluimuscularantigravific.
Oricemodificare

Aferenlelereticulare

ca urmareflexului
miotatic
sa modificarea
Pentrua ugurainducerearelatieide
a sensibilitdtii posturi se pot realizateste foneticecare
re a regldrii
corespunzitoare

694

gi nu de (Leonardoda Vinci simpld gi modificatd,

funclionald
au de faptsemnificalie
posturd:testulWiH, Silverman,Robinson, Boianovsimpldgi modificatd,
Willis,a planuluide la Frankfurt,
numiritoareade la 60 la 70.
a compasului
de aur
precumgi metodefunctionale
Appenrodt),
O relatiede posturdcorecteindusd
(metodaelectromiograficd,
fonetice)(263).
va putea fi apreciatdprin verificareaunor
ReperuldentarconstdTnexistentaTnreperecaracteristice:
tre arcadele dentare a spafiului de
{ Reperarticular,
inocluzie fiziologic, numit gi clearance
/ Repermuscular,
ocluzal,'Treeway space",spafiuminimde
,/ Reperosos,
vorbire,Thomsongi lzard gi care are ca
dimensiune2-4
mm (300).
{ Reperdentar,
Existddoudmetodede deterrninare
a
{ Reperlabial,
acestuispatiu: realizareadiferenteidintre
./ Reperlingual(40,41, 43, 44).
dimensiunile verticale de posturd gi
a
Corectitudineareperelor va indica centricd,sau trasareape fala vestibulard
prezenlasau absentauneimalrelatii
statice incisivilorcentralimandibularia proiec[iei
centralimaximodificareareperuluiindi- marginiiincizalea incisivilor
extraposturale,
cAndgi directiade deplasarea mandibulei lari atAtin pozifiede posturi cAt gi Tnrelafati de craniu.
tie centrice(40,41, 43,44).
in ceea ce privegtereperultabiat,buin ceea ce privegtereperelenormale,
la nivelularticulatieitemporomandibulare,zele trebuie sd inchidd fanta labiald fdrd a
condiliitrebuiesd se aflecentratiTncavitd- se contractasau rdsfrilnge.
ca gi normald
lile glenoide,acceptAndu-se
intrefafadorsalda limbiigi boltapalagi pozitia ugor anterioardfali de centric tind trebuie sd existe un spa[iu, numit
(0,2-1,7
mm)la bolnavii
cu long-centric.
Dondersechivalentul
spafiuluiinterocluzal
gi care reprezintide fapt reperullingual
Reperul muscular corect constd in
faptul cd mugchii mandibulei,ai cefei, corect.
prevertebrali,
ai limbiise afli in echilibru
tonicantigravific.
Relatiacentricd
Dimensiunea
verticalda etajuluiinfeindiEchilibrul
stomatognat
sistemului
verticald
rior al fefeinumiti gi dimensiunea
ferentcd trebuieconservatsau ref6cutnede posturS,reprezintireperulosos care
cesitdgi o relaliecentricdcorectd.Nenutrebuiesd fie cu 2-4 mm mai'maredecdt
gi
relaliei
Existdo multi- mdrateledefinitii interpretiriale
dimensiune
etajuluimijlociu.
sursede cona dimen- centriceconstituietot atAtea
tudinede metodede determinare
troversi gtiintificd,demonstrAndde fapt
siuniiverticalede posturdgi anumemetode
?nacestedomenii.
fdrd reperepreextractionale evoluliaconcepliilor
antropometrice

695

in 1930SocietateaNalionaldde Proteticddin StateleUnitesusfineacE "mandibula este in relatiacentricdatuncicAnd

condilii se aflS Tn pozitia lor cea mai
retrudatddin care maxilarelepot face migciri laterale".
Academiade ProteticdDentarddin
Statele Unite in 1968 a definit relafia
centriciastfel:"relatiacentricda maxilarelor estecea mai retrudatdpozitiefiziologicd
fald de maxilar,citre gi de la
a mandibulei
care pot fi efectuatemigcdride lateralitate.
in aceasti relafiepot existadiferitegrade
de separarea maxilarelor.Ea se afl6 Tn
apropiere
de axulbalama".

in Glosarul American de termeni

(1987)"relaliacentricdeste pozitiamandibulo-maxilard
cAnd condiliiimpreundcu
portiuneacea mai subtire(avasculari)a
meniscului
articularse situeazdintr-opoziin raportcu pantele
tie antero-superioard
(30).
tuberculilor
articulari"
Din defini[iileexpuserezultdcd formuldrilevariatese datorescinterpretirilor
diverse ale acestei pozitii craniomandibulare
de referintS,
cea maicompletd
definitiefiindcea care precizeazdrapoartele corectein celetreidirectiiale spafiului.

$coala iegeandare contributiegi Tn

ceea ce privegtedefinirearelafieicentrice
Saadoun (1972) definea relalia pe care o privegteca "aceapoz$iemandicentricddrept" un raportconstantal man- bulard ob{inutaprin contraclia eehilibratda
dibuleifatd de bazacraniuluigi maxilar,Tn mugchilor manducatori, care determind
care condiliisunt situatiin mod nefortatin
corespondenlaplanurilor mediane mandipozitiacea mai inaltd,retrudatd,mediand bulo-craniene, o dimensiune verticald cogi simetricd
rectd (in ocluzie pentru pacientul dentat),
in foselemandibulare".
Definifialui Ramfjorddin 1984 era cu condilii centrati in cavitatea glenoidd"
(41).
urmdtoarea:mandibulase afld in relatie
Relatiacentricdreprezintd
centricdnumaila sfArgitul
cicluluimasticaunuldintre
tor gi in timpuldeglutiliei,fiind pozitiain cele mai controversatedomenii ale
care condiliisunt fixatiin axa balamater- gnatologiei,
de aici rezultAndgi numeroaminald"(254).
sele conceptiiprivindaceastdrelafie:anafunctionalistS, anatomoDefinitiaAcademieiInternafionale
de tomicS,
gi
anatomoGnatologie (1986) susfine cd "relatia functionalistS, clinica
centricdeste pozitiafiziologicd
a mandibu- functionalist6.
incd de la inceputulstudieriirelafiei
lei fati de bazacraniuluigi maxilarin care
ambiicondilisuntin rela[iicorespunzdtoare centriceaceastaa fost consideratdo pozicu discul lor articular.in aceastdpozilie tie pasivi anatomicd,realizatdfdrd interAutoriiconansamblurile
condilo-discale
suntstabiliza- ventiaunor releefunctionale.
te pe panteleposterioareale tuberculilor ceptieianatomice,McCollumgi Stuartvdd
Tnrelatiacentricddoar raportulmorfologic
articulari
Tnfoselemandibulare".
intre articulatiile
temporomandibulare,
oo-

sele maxilare,arcadeledentare,numind
aceastd relalie fundamentalS craniopozilieligamentard.
mandibulard
relain ceeace privegtedeterminarea
tiei centricetrebuie"sd se plasezepacientul in conditiiidealede echilibrufiziologicAi
psihic"(Lejoyeux).
Bolnavul trebuie agezat ?n fotoliul
dentar,cu capulsprijinitTntetierdgi in continuareatrunchiului.De asemeneatrebuie
indepdrtateoricereflexecu punctde plecare articularsau muscularcare ar puteainMetodeleutilizafluentapozitiamandibulei.
indepdrtare
te suntde relaxaremusculard,
a durerii,a spasmelor,contractiilorprin
miogimnasticd,miorelaxare,fizioterapie,
interceptie
afectiunilor
ocluzalS,
tratamentul
articulare.
Determinarea
relalieicentriceestediferitdea depinzAnd
de tipulde edentalieal
pacientuluigi de stabilitateaocluzaldpe
care o oferd dintii restanti.Instabilitatea
relatieicentriceducela utilizareaunormachete de ocluziegi a unor metode mai
complexe.
Determinarearelaliei centrice la pacientuldentatse poaterealizaprin mai multe
metodemai multsau mai putinagreatede
mediciistomatologi:Ramfjord,LauritzenBarrelle,Dawson,Jankelson.

Metode antropometrice cu repere

preextrac{ionale:
-

preluareadimensiunii
verticalea etajului inferiordin figa bolnavului completatdin perioadadentatd,in caredimen-

697

siuneaverticalda etajuluiinferiora fost

notatein milimetri;
mdsurareaetajuluiinferiorpe o silrmd
de cantur ce a fost conformatdurmdrind profilulbolnavuluicAndnu intervenise stareade edentalietotald.Similar
acesteimetodeeste utilizareaprofilometrului Sears.
mdsurareaexactda etajuluiinferiorp9
radiogratii cefalometrice practieate
anterior,in perioadadentatd;Dimensiuneaverticalda etajuluiinferiorTnacest
caz, se mdsoard pe radiografieintre
puncte cefalometrice (subnazalegnalion)gi se transferdpe machetele
de ocluzieurmAnda se verificacorectiprin una din metotudineadetermindrii
delefunctionale.
Swenson recomanddutilizareaunor
mdgtifacialedin polistirensau celuloid
transparent,care aplicate pe faciesul
fosta dimenbolnavuluimaterializeazd
siuneverticalda etajuluiinferior;
Silvermannrecomanddmetodatatudrii
in perioadadentati a tuturorpacienfilor
la nivelulunorreperefixe (intreincisivul
lateralgi caninpe mucoasdfixd) situate
la nivel maxilargi mandibular,urmatd
de notareain figi a acesteidimensiuni.
CAnd pacientulrevine,edentatpa(ial
intins,cu pierdereareperelorocluzale,
se mdsoarddistan[adintrepuncteletatuate.Metodaare un anumitgradde relativitateTntrelinut
de resorbfiace apare
la niveluloaseloralveolare.
metoda Wright ulilizeazdfotografiidin
perioadadentatdpe care se mdsoard
urmitoareledimensiuni:distan{ainterpupilard(dr) Si distantaofrion-gnation

(dz).RaportAnd
distanleledr Si de mdsuratepe fotografiecu Dr mdsuratdintre aceleagipuncte pe pacient,putem
aflaD2dupi formula:

acestora,relaxareafanteiin ansamblu,
care toate fac ca metoda Boianovsi
devind impracticabild,?n clinica de
gnatoproteticd
din lagi utilizdmmetoda
Boianovmodificatd
in cadrulcdreiareperul etaloncomisurd-comisurd
a fost
Dr Et
Tnlocuit
cu distan[ainterpupilari.
- Metoda Willis considerd segmentul
etalonca fiinddistantaintrefantalabiaMetode antropometrice fdrd repere
15gi unghiulexternal ochiului.Acest
pr*rtractionale
segmentetalon se compari cu segMetodeleantropometrice
fdri repere
mentulvariabilreprezentatde distanta
preextracfionalereprezintdeventualitatea
gnation-subnazale
utilizAndun instrucea mai frecventdde determinare
a dimenmentspecial,
Willis.
ocluzometrul
siuniiverticalea etajuluiinferior,bolnavul
- Metodaplanului de la Frankfurt (meprezentAndu-se
la medicpentruprimaoard
toda Landa) urmdregteegalitateaperinfaza de edentat,cAndnu mai existi stofecti intre segmentulsuperiormdsurat
puri coluzale.Cele mai frecventenietode
din vertexla planullui Frankfurtgi segantropometrice,
ldrd
repere
mentulinferiormisurat de la planullui
preextractionale
sunturmdtoarele:
Frankfurtla planulbazilarmandibular;
- Metoda Leonarda Da Vinci compard - Metoda
compasului
de
aur
dimensiuneaetalon mdsurati nasionAppenrodt utilizeazdun compasspesubnazalecu dimensiuneamodificatd
cial construitcare materializeazidissubnazale-gnalion:
intre acestedimentanfaoptimda etajuluiinferiorcare,duperfecsiunitrebuiesd existeegalitate
pd acest autor, reprezinti 3/5 din diste.
tantasubnazale-gnafion
mdsuratdcAnd
- MetodaLeonardoDa Vincimodificatd
bolnavultineguradeschisd.

g,,g

adaugdla dimensiunea
etalonun centimetru,sau impunemdsurarea
de la
Metodeleantropometrice
se cer comofrionla subnazale;
- MetodaBoianovconsiderisegmentul pletatetotdeaunaprin metodefuncfionale.
nu
etalon reprezentat de distanfa in cazulin care metodeleantropologice
intercomisurald
care se raporteazdla se verifici prin metodefunc[ionalese ia
plasatla dreptcriteriude referinldmetodafunclionadistan[a
mdsuratd
intrepunctul
intersectialiniei medianecu linia ld sau se realizeazdun compromisintre
cutaneomucoasd
a roguluibuzelorgi celedouddetermindri.
gnation.Datoritd
modificdrilor
survenite
prinedentafie
prin
materializate
extinsd,
roguluibuzelor,
invaginarea
diminuarea

698

Alte metodeutilizateTncadrul metodelorfunctionalesubstituierelafiade posMetodelefunctionalede determinare

cu relafiimandibulo
- cranienede diverticalefac apella relatiade turd
a dimensiunii
in
posturd.MaiTntAise inducerelatiade pos- namici funcfionali fonetici. acesl caz
maiinregistreazispatiulde inocluzie
a bol- nu se
turi prin relaxareacorespunzdtoare
fiziologicd
ci cu ajutorulunortestefonetice
navuluigi se verificdapoi reperelerelafiei
spatiulminimde vorbire.
se inregistreazd
de posturd(osos,articulat,muscular,labial
- Metoda Wild utilizeazdpentru determigi Donders).
nareaspatiuluiminimde articularefoDintrereperelerelatieide posturdse
prinpronunfia
unor
neticdfonema,,me",
retin ca semnificativepentru tehnice decuvintede tipul:,,mama",
,,ema",,,ohaio;
termindriirelatieicentricegi a relafieide
Tntre
deoarecela sfArgitulpronun[Srilor
verticaldde posturd
ocluzie.,dimensiunea
arcadeapar spalii minimde articulare
(subnazale-gnafion)
care estein mod norfoneticd.Dacdbordurilede ocluziesunt
mal mai marecu 2-4 mm fafdde dimensiupreainalte,buzelese unesccu dificulnea verticali de relaliecentricd(cu borduri
deci
tate,fibrelemusculare
se contractd
ocluzaleTncontact).Se verificdde asemevom face diminudrile
necesarerelaxdrii
nea mdrimeaspafiuluide inocluziecreatin
gi pozilioniriicorecte.Dacd dimensiuposturdTntrefe[eleocluzaleale celordoud
nea verticaldestediminuatdsunetuligi
borduricaretrebuiesi fie egalcu diferenta
pierdeclaritatea,caz in care se proceintre dimensiuneaverticalSde posturdgi
necesardla nivedeazdla completarea
vertical5centrici(2-4mm).
dimensiunea
lulbordurii.
poate
in raportde situalieclinicdse
- Metoda Silvermann utilizeazd teste
tolera la bolnaviiin vArstd,datoritehipotofoneticece continfonema,,esse",terniei musculareun spatiu ugor mdrit,dar
minaldin cuvintecum sunt.,,tendresse",
niciTntr-un
caz nu se tolereazddiminuarea
etc.
,,caresse",,,liesse",
de inocluzie.
spatiului
dimensiunii
- Metoda Robinson utilizeazd pentru
spa[iuluiminimde articuverdeterminarea
dimensiunii
in scopuldetermindrii
larefonetica:,,fe","ve",plasatela sfArgiticaleprin metodefunctionalese poateutitul cuvintelor.
care oferd
liza metoda electromiograficd
criteriiobiectiveprivindobtinerearelaliei
in practici utilizdmtoate acestemeposturaleprininregistrarea
linieiizoelectri- todein succesiunea
deWild-Silvermann,
rela- oarece prima metodd obtine o coborAre
caracteristice
ce (de repausmuscular)
liei de posturd. in utilizarea metodei mai mare a mandibuleidar gi o relaxare
se poateaplicagi metoda musculardcorespunzitoare
electromiografice
Tn timp cd a
bolnavul
in
ciruia
cadrul
bio-feed-back-ului
douametoddaducemandibulala o dimenigi controleazdsingur starea de relaxare siuneverticaldfunc{ionalS
convenabild.
pdni la obtinerealinieiizoelectrice.
Metodelefunclionale

699

Alte metode,,functionale"
se abat de
la metodologia
?nregistririi
dimensiunii
verticalede posturdsau a dimensiunii
verticale fonetice,utilizAnd
de fapt criteriifuncfionalede determinare
a dimensiunii
verticale
centrice (criteriulfizionomic,criteriulde
confort,criteriuldigluti[iei,
metodaBoss).
in mod facultativutilizareain practicd
a acestormetodese poate realizanumai
(dimensiudupdverificarea
antropometrici
nea verticald centricd) gi functionalS
(posturaldsau foneticd)a determindrilor
realizate.Esenfialdpentru determinarea
dimensiunii
verticalegi a spatiuluifunc[ional ocluzal,este utilizareamai intdi a megi mai apoi a metotodelorantropometrice
dei posturale
sau a celefonetice.
-

Criteriul fizionomic se bazeazl pe

restabilirea
armonieifizionomicea bolnavului.O indltimemarea bordurilor
de
ocluziecreeazdaspectulrigid,de contrac[iemusculardcu disparitiatotalda
ganturilorperiorale.Micgorarea
dimensiuniiverticaleare un efectcontrarcreAndun aspectdizgrafiosprin eversarea
buzelor,cddereacomisurilor,
chiar acganlurilor
periorale.
centuarea
- Criteriul de confort se bazeazd pe
gi senza[ieide
simtultactilal bolnavului
confortresim[itd
in momentul
echilibrdrii
fonicitSfii
tisulare.
- Criteriul diglutiliei materializeazd
functional dimensiunea verticalS
centricdin cazulbolnavului
edentatpartial Tntinscare este invitatsd inghitdo
cantitatelimitatdde apd.
- Metoda Ralf Boos utilizeazdun dinaplasatintre cele domometru,,bimeter"

700

ud baze ale machetelor

de ocluzie.Se
consideri dimensiunea vertical5
centricdreald,cea care aparein momentulpresiuniimaximeexercitatede
pe maxilar.
mandibul5

Determinarearelafieicentrice
Etapaclinicdimpropriudenumiti ,de
determinare
a relatieicentrice"reprezintd
o
etapd complexdde determinarea relatiei
de posturS,a relatieicentricegi a relafiei
de ocluzie(vezi
determinarea
niveluluigi a
orientirii planuluide ocluzie).latd de ce
am intitulatcapitolulde fatd ,,Evaluarea
clinicda relaliilormandibulo-craniene
fundamentalegi restaurareaacestora",rezervAnddetermindrii
relatieicentricepropriuzisespafiulce i se cuveneain finalulprelegerii.
in tazade adaptaregi individualizare
a machetelorde ocluzieam realizatpe
rAnd:stabilireaniveluluigi a orientdriiplanuluide ocluziela nivelmaxilargi in funcfie
de acesta,la nivelmandibular;
determinarea dimensiunii
verticaleal etajuluiinferior
in relafiacentricigi de posturS.
in etapaimediaturmdtoarese procedeazd la stabilizareamandibulei?n plan
prin plaorizontalgi Tnplan medio-sagital
sareaacesteiaastfelincAtliniasa mediand
s6 corespunddcu linia medio-sagitali a
fetei,iar condiliisd fie centrafiTncavitdfile
glenoide.Acesteultimereperecompleteazd procedurile
anterioare
de determinare'a
planuluide ocluzieprenivelului,
orientdrii
cum gi a dimensiunii
verticale(reperosos
anterioral relalieicentrice).in scopulde-

ceeace face dificild

marcatda mandibulei
relatieicentrice,consideratd
determinarea
ca o ,,himerdla fel de greu
de Silvermann
Esteabde atinsca gi palpareainfinitului".
solut necesardverificarearelatieicentrice
obfinuti pe baza mai multor metodede
determinaregi dacd acesteacoincid,deDerapajulestedefinitca o alunecare
terminareaestecorectS.
ocluzaldale uneiborduride
a suprafetelor
Existddoudgrupemaride metodede
suprafatdocluzalda celeilaltegi poate fi
favorizatde aparitia unor neconcordante determinarea relatiei centrice: metode
intre celedoudsuprafete.Derapareapoate simplegi metodecomplexe.
avea loc spre interiorsau posterior,in
acestecazuriexistAndcontactepremature
Metodesimple de determinarea resimetriceopusedirectieide glisajnumitd9i
latiei centrice:
derapare simetricd.Derapajulasimetric
rezulti din existentaunuicontactprematur - Metoda "homotropismului lingoprin
mandibulaFn'se bazeazd pe reflexul
gi se materializeazS
pe o hemiarcadd
conlingo-mandibular,
homotropismului
liniilormediane.
neconcordanfa
form cireia mandibulaurmeazdlimba
posibilitdlilor
de derapaindepdrtarea
in periplulsiu static sau dinamic.in
cdci astre constituieo conditieobligatorie
scopul valorificirii acestui reflex,
fel nu se va mai inregistrarelaliacentricS
Walchoffplaseazdo bobifade ceardpe
corectS.Se vor indepirta contacteleprebolta palatinda bazei macheteisupermaturecu nivelareaperfectda bordurilor
ioarecAtmaiposteriorpe liniamedianS.
de ocluzie, contacteprematurecare totguracu vArfullimbii
Bolnavulva Tnchide
deaunatrebuiecdutatepe direcfiaopusd
pe bobit6. Datoritd homotropismului,
glisdrii.
va urmalimbagi va cdpdtao
mandibula
propriu-zisda relatiei
Determinarea
pozifieapropiatd
de relatiacentricS.
care
finalS
spre
centricereprezintdetapa
- Metoda compresiunii pe menton conconverg toate pregStirileanterioare,ffidin pozifiasa
std in dirijareamandibulei
chetele de ocluzie fiind deci adaptategi
posterocentrici prin compresiunea
incAtcu ajutorullor mandiindividualizate
superioarda mentonului(metoddderibulase poatdfi condusdin relaliacentricd.
vatd din metodaLauritzan- Barrelle).
ligamentare,
hiperlaxititii
Datoriti
Aceastdmetoddeste riscantddeoarece
gtergeriireflexelor
uzuriiosoasearticulare,
conducemandibulaintr-o pozitieincopartial
pozilionare
la
edentatul
centricd,
de
rectd mult mai retrudatedecAt rela[ia
intins, in special Tn cazul edentafiilor
centricS.
instabilitate
o
inregistreazd
se
subtotale

termindriiacestor ultime repere, trebuie

asigurateconditiilenecesareacesteietape
posibilitatilor
prinindepdrtarea
de derapare
ce pot apare intre cele doud borduride
ocluzie,caretrebuiesd permitdstabilizarea
in relatiacentricd.
mandibulei

701

Metodadegfutrtieise utilizeazddatoritd
faptului cunoscut cd acest reflex se
producecu mandibulacentratd.Utilizdm aceastdmetodi prin invitareabolnavuluisd mimezein gol deglutifiasau
chiar sd inghitdo linguritride apd cu
pdstrareapozitiei obfinute. Machetele
suntsolidarizate
cu adezivicare nu risci sd modificecu nimic rapoartele
ocluzalecentricecreate.
Metodaflexiei forlate a capului urmiregte prin compresiunearealizatdde
partilemoi prevertebrale
asupramandibulei, conducereaacesteiaTn relatia
centrice.
Metodaertensiei forlate urmdregteca
printracfiuneacdtreposteriorexeicitati
de mugchiisubhioidieni
si se determine
o pozifiea mandibulei
cAtmaiapropiatd
de relatiacentrice.
Ambelemetodesuntdoarfacultative
gi
nu pot fi utilizatesingularci numaiin
combinatie
cu altemetodepentruverificare.
Manevra condiliald urmiregte obtinerea pozifieicorecte a relatieicentricd
prin ugoarapresiuneexercitatdin timpul migcdriide deschidere- inchidere
de amplitudine
mici (pentrua se obline
axa de rotatiepurd)practicaticu indexul in conductulauditivintern9i policele
pretragian.S-ar puteaverificaastfelsimetricpozitiacentricda condililor.
Manevra maseterind Gysi constd Tn
compresiunea
maseteruluibilateral,Tn
timp ce bolnavulrealizeazdinchiderea

gurii cu scopul oblineriide contractii

echilibrate.
Manevra temporald Greenare acelagi
scop,obtinereade contrac[iimusculare
simetricegi se realizeazdprin compreposterioral temporasiuneafascicolului
luluicu palpareain paralela condilililor
mandibulari.
Stimularea reflexului de ocluzie mola6 reprezintd
o metoddsimpldprincare cdutim redegteptarea
vechilorreflexe parodonto-muscularede pozitionare centricd.in acestscopagezdmpulpa
degetelorpe bordurilede ocluzie in
dreptulmolarilorgi invitdmbolnavulsd
Tnchiddgura. Pulpa degetuluiindeplinegterolulunui resortelasticce va stimulareflexelevestigeale
de pozitionare
centricS.
Metoda Patterson utilizeazdTn scopul
stimulSrii
reflexelor
vestigeale
de pozifionare centrici, machete de ocluzie
specialpregdtite.Astfelfiecarebordurd
de ocluzie,maxilardgi mandibular5,
se
scurteazdcu 2 mm, dupd care Tngrosimeaacestorase sapdun gan!retentiv
care se umple cu material abraziv
(corindor).
Bolnavulva executamigcdri
test de propulsiegi lateralitate
dreaptastAnga.Se va produce abraziacelor
pozitionadoudsuprafete,
ce inlesnegte
rca centricd spontanda mandibulei.
Metodaare un mare dezavantaj:dacd
bordurilenu sunt bine individualizate
gi
fasonateetapadin etapaanterioard,se
prinderapaj Deobtinrelafiiexcentrice
vin.

Relatiade ocluziepoatefi definitd

Un alt semn importantil reprezintd
drept suma rapoartelorinterarcadice
Tn overbite-ul frontal exagerat, marginile
contactstaticsaudinamic.
incizale ale incisivilor mandibulari
traumatizAnd
adeseorifesuturilemoi ale
palatului.Uzura exageratda suprafelelor
Dimensiunea
verticalia etajuluiin- ocluzaleale dintilorrestantinu conducein
ferior al feteise masoard
intredoudpunc- mod obligatoriula o scdderea dimensiunii
te antropometrice:
subnazale
sau etajuluiinferioral felei, erupfiacontinud
- gnation,
in modarbitrar
de la vdrfulnasuluila men- compensatorie putAnd sd mentind
ton. Dimensiunea
vertical5de ocluziese dimensiunea
verticalS
de ocluziefiziologicd
inregistreazd
in pozitiede intrecuspidare a pacientului.

maximd.
in unelecazuri,
dacddinfiinaturali
Dimensiunea
verticaldeste unul din
restantiposeddo morfologie,
dimensiune
pe arcada,gi realizeazd reperelecomunerelafieicentricegi relatiei
9i pozitienormalS
contacteocluzalestabileTnpozi[iede in- de posturd.Diferentadintreceledoudeste
trecuspidare
maxim6,nu este necesard de 2-4 mm reprezentAndspaliul de
modificarea
dimensiunii
verticalede oclu- inocluziefiziologicd.
zie.Seimpunecorectarea
inaltimiietajului
Metodele de
detreminare a
inferior
Tncazulin caresuntprezente
verticalea etajuluiinferiorpot fi
sem- dimensiunii
nele si simptomele
caracteristice
afectdrii grupate in doud categorii: metode
gi metodefunctionale.
acesteia:
antropometrice
+ Bregeedentateintinsecu pierderea
stopurilor
ocluzale;

A. Metodeleantropometrice:

= Uzura accentuatia din[ilorrestanti

1. Metodeantropometrice
cu repere
prin
necompensatd
suficient
egresii preextractionale:presupun preluarea
dentare;
dimensiunii
verticale
a etajuluiinferiordin
= Aspect imbdtrAnital pacientuluicu figa bolnavuluicompletatd?n perioada
alepacientului
din
scdderea marcatd a
distanlei dentatisaudinfotografii
gi accentuarea perioada dentatd. Se masoard etajul
subnazale-gnation
inferiorpe o sArma de conturformata
gantutui
nazo-labial;
urmdrindprofilulbotnavului?naintede
+ Spaliude inocluzie
fiziologicd
maimare
apdreastareade edentatie.Se masoard
de4 mm;
exact indltimea etajului inferior pe
= Diminuarea
eficien[ei
masticatorii
;
radiografii cefalometriceefectuate in
+ Disfunctia articulatiei temporo- perioada dentatd, intre punctele
gi se
cefalometricesubnasale-gnation
mandibulare.
pe machetele
transfera
de ocluzieapoise
vor efectuatestelefuncfionalepentrua

703

verificacorectitudinea
acestordetermindri.
O alti metodd este metoda Wright care
pacienlilor
presupuneutilizarea
fotografiilor
din perioadadentati pe care se masoard
(d1)si distantaofriondistantainterpupilard
gnation(d2). Se masoardditanfaD1 pe
pacientgi apoi se poate afla distantaD2
prinformulad1/D1=d2lD2.

este inlocuitdcu
distantaintercomisurald
distantainterpupilar6.
:+
Metoda Willis. Segmentul etalon
este consideratca fiind distan[a dintre
fantalabialdgi unghiulexternal ochiului,gi
este comparat cu distanta subnasalegnalion.in acestscopse fologesteun insWillis.
trumentspecial,ocluzometrul

2. Metode antropometricefdrd repere

+
Metodapalnuluide la Frankfurt.Se
preextractionale:reprezinti varianta cea
masoari segmentulsuperiorde la vertex
mai frecventdde determinarea inaltimii pAnd planul
la
de la Frankfurtgi segmentul
etajuluiinferior,pacientulprezentAndu-se
inferiorde la planulde la FrankfurtpAndla
in laza de edentat partial, cAnd nu mai planul
Acestedoud
bazilaral mandibulei.
existd stopuri ocluzale iar elementele
segmentetrebuiesd fie egale.
odontaleprezintdabrazieaccentuatdsau
Metoda compasului de aur
sunt incluse intr-o restaurare protetice :>
incorectd.Existd mai multe metode de Appenrodt. Se utilizeazd un compas
special pentru aceasta mdsuratoare.
inregistrare:
3/5
Dimensiunea
etajuluiinferiorreprezintd
DaVinci.
+
Metoda
Leonardo
masurati
din distan[asubnasale-ganfion
Dimensiuneamasurati intre subnasalecu gurainchisa.
nasiontrebuiesd fie egal6cu dimensiunea
subnasale-gnation.
B. Metodelefunctionale:
DaVinci
Leonardo
Metoda
+
modificatd.Distanfadintre subnasalegi
in primdinstanldse inducerelaliade
a
ofriontrebuiesd fie egalScu cea msuratd posturdprin relaxareacorespunzdtoare
Tntresubnasale-gnation.
bolnavuluigi se verifica apoi reperele
verticald
relatieide postura.Dimensiunea
:+
MetodaBoianov.Segmentuletalon
postura (subnasale-gnalion)
este in
care se de
reprezintidistantaintercomisurala
mod normalcu 2-4mm mai mare decAt
raporteazS la distanfa masuratd intre
punctulplasatla intersectialinieimediene dimensiuneaverticalade relafiecentricd.
Spafiul de inocluzie creat intre felele
a roguluibuzelor
cu liniacutaneomucoasd
ocluzaleale celordoud borduritrebuiesd
si gnafion. Ca urmare a modificdrilor
fie egal cu diferentaintre dimensiunea
surevenite ulterior edentatiei, care se
verticald de postura gi dimensiunea
manifestdprin diminuarearoguluibuzelor
verticalacentricagi trebuies5 fie de 2si invaginareaacestora,metodaBoianov
4mm.Se poatetoleraun spatiuugormdrit
devine destul de greu de aplicat,astfel
la pacientii in vdrstd edenta[i subtotal

744

datoritd hipotonieimusculare,dar nu gi
diminuarea
spatiului
de inocluzie.

din aceastdvaloarese scadespafiulminim

(1-2mm).
de vorbireSilvermann

Se poate utiliza gi electromiografia +

MetodaRobinson.Spaliulminimde
care oferd criteriiobiectiveasuprarelaliei articulare este determinat cu ajutorul
posturale prin inregistrarea liniei cuvintelorcare contin la sfArgitfonemele
izoelectrice caracteristice relafiei de ttfett, t'vett.
posturS.Se poate aplica si metodafeedback-uluiin cadrul caareia bolnavuligi
Relafia centrici este relatia care
controleazd
singurstareade relaxarepdnd
existd intre mandibuldgi craniu la o
la obtinerealinieiizoelectrice.
dimensiune
verticaldde ocluziecorectd,cu
Una din metodele funcfionalede
condiliisituafiTnpozifialor cea mai retrasd,
inregistrare
a relatiilormandibulo-craniene
nefortatain cavitateaglenoidd,pozitiade
substituierela[iade posturdcu relafiade
la care sunt posibilemigcdride lateralitate
dinamicdfunctionala
foneticS.Astfelnu se gi
o usoardmigcarede retruzie.
mai iregistreazd spatiul de inocluzie
Relafiacentricdmai poate fi definitd
fiziologicci spatiulde minimde vorbirecu
ca cea mai retrudatdpozi[iefiziologicia
ajutorulunortestefonetice.
mandibulei
fald de maxilar, cdtregi de la
Metoda Wild. Spa[iul minim de care pot fi
+
efectuatemigcdride lateralitate.
atricularefonetici se determindutilizAnd in aceastdrelaliepot
existadiferitegrade
fonema"me"prinpronunfiaunorcuvintede
de separarea mxilarelor.Ea se afl6 in
tipul "mama","ema","ohio",dgoarecela apropiere
de axulbalama.
sfArgitulpronuntdrilorintre arcade apar
Pierdereatreptatda dintilorpdnd la
spatiiminimede articularefoneticS.Dacd
dimensiunea verticald este diminuati edenta[iatotal5, prin disparitiareperelor
gi
sunetuligi pierdeclaritalea,
caz in care se dentare destrdmareareflexelorneuroprocedeazi la completareanecesard la musculare dobAndite de pozi{ionare
centricda mandibulei,
duc la instabilitatea
nivelulbordurii.
prin modificirilemorfologice,
mandibulard
+
Metoda Silvermann.Sunt utilizate functionale
gi clinicecaracterisrice.
teste foneticece con[in fonema "esse"
terminaldin cuvinteprecum"tendresse",
"caresse'n,
"liesse".La pronuntareaacestei
Metadele simple de inregistrare a
relaliei centricesunt:
fonemelimbaocupapozitiacea mai inaltd
pe care o poate avea in timpul vorbirii,
e
Metoda "homotropismuluilingoantrenAndcu ea 9i corpul mandibulei.
in
mandibular",
care se bazeazdpe faptulcd
acest moment se masoard inalfimea limbaurmeazdmandibulain traiectulsdu
etajuluiinferiorTntresubnasale-gnation,
iar static sau dinamic.in scopul valorificdrii
acestuireflex,Walchoffplaseazdo bobifa

de ceara pe bolta palatind a machetei

pe
superioare
de ocluziecAtmaimposterior
liniamediand.Bolanvulva inchideguracu
limba vArful limbii pe bobita de cear6.
Datoritd homtropismului,mandibula va
urmalimbagi va cdpdtao pozitieapropiatd
de relatiacentricd.

pozitiea mandibuleicAt mai apropiatdde

relaliacentrica
Acestemetodenu pot fi folositedecAt
in combinatiecu alte metode pentru
verificare.
Manevra condiliand urmdregte
+
obtinerearelatieicentriceprin presiunea
ugoard exercitatdin timpul migcdriide
de mici amplitudine.
deschidere-Tnchidere
Se urmdregteobtinerea axei de rota[ie
purd. Aceastd manevrd se practicd cu
indexul in conductul auditiv intern gi
policelepretragian.

:=> Metoda compresiuniipe menton

constd in dirijareamandibuleiin pozifie
centricd prin compresiunea posteroAceastdmetodd
superioarda mentonului.
are gi unele neajunsuri,o compresiune
poaterezulta
preamareasupramentonului
Tntr-opozitieincorecti mult prea retrudat5
:+
maseterina
Gysi
Manevra
decdtrelatiacentrici.
a mandibulei
presupune compresiunea masterului
Aceastd metodd, aldturi de cea a bilateral,simultancu inchidereagurii cu
nu mai
linguo-mandibular
homotropismului
scopulde a obtinecontractiiechilibrate.
folositedeoareceinduc o pozilie
sunt
Manevra
Green
temporald
prea retrudati a condililorin cavitdtile e
glenoide, gi apare riscul de intindere urmaregte de asemeni obtinerea de
contratii musculare simetrice gi se
ireversibild
articulare.
a ligamentelor
tascicolului
realizeazdprin compresiunea
Metoda deglutitiei este utilizatd posterioral temporaluluicu palpareaTn
+
datoritdfaptuluicd acestreflexse produce paralela condililormandibulari.
cu mandibulacentratd. Pacientul este
Metoda Patterson presupune
invitatsd mimezein gol acestreflex,sau +
eventualsd inghitdo linguritdcu apd, ci utilizarede machetede ocluzie special
pdstrareapozitieioblinute.Machetelesunt pregdtite,in vedereastimuldriireflexelor
centricd.Fiecare
cu adezivicare nu modificdcu vestigealede pozitionare
solidarizate
nimicrapoartele
ocluzalecentriceoblinute. bordurdde ocluzie atAt maxilardcAt gi
mandibulard
se scurteazdcu 2mm, dupd
+
Metoda flexiei forlate a capului carein grosimeaacestorase sapdun gant
realzatdpe retentivcare se umplecu materialabraziv.
urmdregteprin compresiunea
parlilemoi paravertebrale
ale mandibulei, Pacientul va executa migciri test de
conucerea
acesteiain relatiecentricS.
propulsie gi lateralitate stAnga-dreapta,
abraziacelor doud
:>
Metodaextensieifo(ate urmdregte astfel producdndu-se
ca prin tractiuneacdtreposteriorexercitatd suprafete,care va favoriza pozitionarea
o centrici spontanda mandibulei.Marele
sd se determine
de mugchiisubhioidieni
dezavantaj constd in faptul cd dacd

706

bordurilenu sunt bine individualizate

9i
fasonate,se obtin relalii excentriceprin
derapajDevin

se inregistreazd
doudtraseeprin migcdrile
de lateralitare stAnga-dreapta.Liniile
trasate prin aceste migciri de lateralitate
vor pornidin punctulde relatiecentricdgi
+
Stimularea reflexului de ocluzie
molard reprezintdo metodd simpld prin vor delimitaTntreele un unghi de 120"
gi arc gotic, vdrful acestuia
care se cauti vechile reflexe parodonto- numit
corespunzAnd
cu relaliacentric5.
musculaare
de pozitionare
centrice.Astfel,
Aceastd metodd are o serie de
se ageazdpulpadegetelorpe bordurilede
ocluzieTn deptul molarilor,iar pacientul avantaje, printre care posibilitatea de
este invitat sd Tnchidd gura. Pulpa verificare a caracterul reproductibilal
degetuluiva Tndeplini
rolulde resortelastic pozitiei mandibulei sau al condililor,
ce va stimula reflexele vestigealede metoda fiin mult mai accesibilddecAt
ghidareamanuaalda mandibulei
pozitionare
in pelalie
centricd.
centrici. De asemeni,pacientuleste cel
care realizeazdinregistrarea,condiliifiind
Metode complexe de determinare a centrati automat in cavitatea glenoidd;
relaliei centrice
riscul determindrii unei pozi[ii prea
Acestemetodede determinare
diferd distalizatefiind mult mai mare in cazul
ca principiigi metodolgiepracticSde cele ghiddriimanualea mandibuleiin relatie
simple gi necesiti o aparaturd mai centricd. Pericolul de basculare a
pe cAmpestefoartemic,dacd
complexdgi destinatdspecialacestuiscop. gabloanelor
in cadrulmetodeiinscrieriigrafice,se acestea au fost confectionatecorect, la
gabloanelesunt
inregistreazd traiectoria de migcare inchidereacavititii orale
prin urmare forta
mandibulari?n migcdritest de propulsie solicitate frontal,
(protruziegi lateralitate)dreapta-stAnga. decontraclie a mugchilor ridicdtori ai
gabloanele pe
Tnregistrarease face pe pldcule de mandibulei stabilizeazd
inscriereacoperitecu negrude fum sau cu cdmp.
O altd metodd complexd de
ceari de inlay,in dreptulcdrorasuntfixate
pe cealaltd macheti de ocluzie ace Tnregistrare
a relatieicentraleo reprezintd
memoria ocluzalS Lejoyeaux, care
inscriitoareastfel ca acestea sd vind in
contactcu pl6cu[ele.
Cel mai frecventmod folosegte metoda Tnscrieriigrafice gi
de inregistrareeste de frixarea plicutei verificdTn aceeagigedintdrelatiacentricd
pe mandibuldgi a acului pe maxilar, obginutd prin stimularea reflexelor
pacientulurmAndsd executemigcdride vestigeale parodonto-musculare de
propulsie si
centricS.Machetelede ocluzie
retropulsie maxime, pozifionare
extremitatea cea mai anterioard a sunt pregdtiteastfelTncAtpe mandibulSin
segmentului,
adici retopulsiamaximdfiind doud punctelateralegi unul frontalsd fie
reprezentatd
de relafiacentricd.De obicei plasatecAteun platouacoperitcu ceardde

707

inlay, iar pe maxilartrei ace inscriitoare

fixatede gablonulmaxilar.Se va efectuao
test
a migcdrilor
inscrieregraficdintraorald
mandibulare
ce vor stabilizain trei puncte
diferite relatia centricd obtinuti. Pentru
stimularea reflexelor de pozifionare
de
centricdse folosescplanurigeometrice
trei forme:plate,medii,Tnalte;cu ajutorul
cdrora se va ciuta reflexeul vestigeal
dispdrut.Urmitoareaetapd o reprezintd
introducerea
machetelorTncavitateaorald,
cu reflexul
cAndrelatiacentricdcoespunde
de ocluzie molard, arcadele se vor
pozitionacorect, iar vArful Tnscritorva
cu vArfularculuigotic.Tncazul
corespunde
necorespondentei
acestordoudelemente,
se va incercastabilzareacu ajutorulunei
pastilede ceari a celordoud machetede
ocluziein pozitiarezultatdprin stimularea
reflexuluide ocluziemolardchiardacSnu
coincidecu inscriereagraficd practicatd
anterior.

Determinarea se realizeazd mont&nd

plScuta mandibulard 5e
bordura
mandibulard,
dupdcareceledoui bazese
inroduc in cavitatea oral5, avAnd
prestabilitd
verticaldcorectd
o dimensiune
pe tijA,machetele
servinddoarla nivelarea
planului.Dupd ce pacientulinchidegura,
pldcutamaxilardse muleazdperfectpe
maxilar la
dimensiunea verticalS
determinatianterior.Se transcrieconturul
plScuteipe borduramaxilard,se blocheazd
gi se indepdrteazd
dispozitivele
articulatiile
din cavitateaoral5,celedoudbazeurmtnd
cu ceari gi apoi montatein
a fi solidarizate
simulator.

Centrocordul
Optow este un sistem
de inregistrare format dintr-o pl5cu[6
gi una maxilari,gi o a teria
mandibulard
pldcutdintermediardpentrufixare.VArful
inscriitordin zonafrontalSse fixeazdpe un
platouplasatanteriorgi incdrcatcu ceard
vor
de inlay.Vdrfurilelateralede stabilizare
pe fi plasate in ldcagurisituate pe pldcuta
Lendefunclioneazd
Autoolcuzorul
in zonelelateraleale plScufei
baza principuluicd orice obstacolagezat mandibulara.
pe traiectoriade ?nchideremandibulard, mandibularese gdsescresorturielastice.
spre Se monteazdintAi pldcula mandibulard,
fapt ce determindglisareamandibulei
piesa
o pozitie excentricS. Dispozitivul de apoicea maxilardgi se indepdrteaz6
inregistrareeste format dintr-o placutn intermediard.Machetelede ocluzie sunt
mandibulardfixatd pe baza macheteide introdusein cavitateaorald, apoi se trece
uneiinscrierigrafice,dupd
ocluzie gi una maxilar5,unite printr-un la inregistrarea
dispozitivvarticalcu pozitieretroincisivice care se monteazdresorturiteelastice.in
de a fi inSltatsau coborAt contactcu acesteresorturise declangeazd
are posibilitatea
verticalda pacientului. reflexulde inchideredistald.Daci relatia
dupd dimensiunea
Pldcuta maxilari se articuleazdcu tija centrici obtinutd ?n urma aplicdrii
de resorturilorcoincide cu cea Tnregistratd
verticald,ceeace-i conferdposibilitatea
Tnte
a basculain jurul axei verticale.Sistemul grafic,se va aplicamasdtermoplasticd
poate fi fixat intr-o anumitd pozigiecare cele doud vArfuridistalepentrua stabiliza
verticalioptimS. realtiaob[inuti.
coincidecu dimensiunea

708

Metodestimuldrii
electricebilaterale gnatologici(Mc0ollum).Ulteriorapar teoJenkelson
se bazeazdpe aplicarea
gi functionalist6.
unor ria miocentricd
stimuli electrici preauricular vizdnd
Termenulde ocluzievine din latinesemergenta
trigemenului
dincutiacraniand. cul "oclusio","de ocludere"careTnseamnd
Stimulul
intAlnegte
ramulmotoral acestui a inchide. El presupunerealizarea
unui
nervgi determind
stimularea
reflexelor
de contact dento-dentarprintr-o migcarede
pozitionare
potfi unicisau
centric5.
Stimulii
ridicare a mandibulei.Contactuldentosubformdde trenuride impulsuri.
Rezulta- dentareste oarecumindependent
de relatul esteo contrac[ie
musculard
echilibratd
putdndu-sevorbi
tiile cranio-mandibulare,
gisimetricd
qiob[inerea
relatiei
centrice.
de ocluziechiar gi atuncicdnd pe arcadd
Pozitia de intercuspidare
maximS existi doardoidintiantagonigti
(30).
prin cea mai completi
este caracterizatd
Dacd Gysi consideraocluziaca'nraTntrepitrundere
a cuspizilorantagonigti, portul static de contact dintre
cele doud
fiind o pozitie functionalifolositd Tn arcade,indiferent pozitiape
de
care mandeglutifie.La circa 90/" dintre subiecli, dibula
o ocupdfafd de craniu,spredeosepozitia de intercuspidare
maximd se bire de articulareainterdentardcare presugisegte anteriorde ocluziade -relatie pune
un contactdinamical arcadelordencentricd(longcentric),iar intr-unnumdr tare",
$coala de gnatologieiegeanddefimai mic ce cazuriacestepoziliicoincid negte
ocluzia ca "suma rapoartelor
(pointcentric).In caz de long centricse
interarcadicefn contact dento-dentarstatic
tolereazio alunecarein centric (intre saudinamic"(40,41,43,44).
ocluziadin relatiacentricigi pozifiade
intercuspidare
maximd)
de 1-2mm,
inscrisi
in planmedio-sagital.

Relatiade ocluzie
Ocluziapoate fi consideratd"nodul
gordian"al stomatologiei,
Tnevolutiacdreia
a generato seriede conceptegi teoriicare
au dus la contradic[ii.
Conceptulmorfologic
este primulapirut, iar Angle gi Monson,
sus[indtoriilui credeaucd factorulhotdrAtor
in diagnosticul
ocluzieirevineelementelor
morfologiceale sistemuluistomatognat.
Ackermanna lansat conceptulmecanogeometric,iar Tn 1920 se enunta teoria

709

Fiq.14.137.

Rezultddeciimpdrfireain scopdidactic a ocluzieiin ocluziestaticdgi dinamic5.

Ocluzia statici este caracterizatdprintr-o
serie de parametri,rapoarteinterarcadice
(cheiaAngle)gi contactedento-dentare
cu
precisd(ocluzograma).
localizare

Parametriiocluzali sunt reprezentali

de ariile ocluzale, cuspizii de sprijin,
cuspiziide ghidaj,ghidajulanterior,curba
de ocluziesagitald,curbade ocluzietransversal6,curburafrontald,planulde ocluzie.
Ariile'ocluzalerezultddin aldturarea
tuturor suprafetelorde ocluziea dintilor,
feteleocluzaleale dintilorlaterali;
respectiv
mandibulari
marginileincizaleale frontalilor
maxilari.
gi fefelepalatinale
alefrontalilor
Ariileocluzalemaxilardgi mandibulamixte,compler5 pot fi naturale,artificiale,
te sau incomplete,scurtatesau intrerupte
prin diastemd,treme,leziuniodontalecoronare,edentalie.

Fig. 14.139.Cuspiziipalatinaliai premolarilargi

molarilormaxilari

Cuspizii de sprijin au rol esential Tn

verticastabilitatea
ocluzieigi a dimensiunii
le. Ei se impartin treigrupe:
,/ Cuspiziivestibulariai premolarimandibulari,
lorgi molarilor
gi
incizaleale incisivilor
Marginile
mandibulari,
caninilor
Cuspiziipalatinaliai premolarilor
gi molarilormaxilari.

Fig. 14.140.Cuspiziideghidai

Cuspiziide ghidajparticipdla realizarea migcdrilorde lateralitatedreaptd gi

de cuspiziilinstdngdgi sunt reprezentati

Fig. 14.138.Cuspiziivestibulariai premolarilor9i

molarilormandibulari,marginileincizaleale incisivilor gi caninilormandibulari

7'lo

gualimandibulari
gi cei vestibulari
maxilari.
Cuspiziide sprijin9i ghidajpot fi naturali,
micgtisau artificiali,integrisau desfiintafi
prin leziuni odontale, edentatie, au
cuspidaregtearsS,mediesau accentuatd,
iar doarceforde ghidajputAndu-li-se
aprecia inclinareapanteicuspidiene
ca verticald, medie,orizontald.

Curba de ocluzie sagitald numitd gi

curba Spee, rezulti din unirea vArfurilor
cuspizilorvestibulariai dinfilorlateraligi
este convexi la maxilar gi concavd la
mandibuld.
Centrulcurbeise afl6 la nivelul
cristei galli, iar semnificatiadispunerii
dinfilorpe aceastecurburd este cd ea
permitedezangreanarea
dinlilordin zonele
Existdgi o zond de ghidajin zona lateraleale arcadelorin timpulmigcdriide
propulsie, reducdnd astfel solicitarea
anterioard a
arcadelor dentare,
conturAndu-se ghidajul anterior. Acest elementelorarticularegi parodontalein
(70).
mandibulare
parametru ocluzal spre deosebire de timpuldinamicii
ceilalti parametri care sunt doar
Curba de ocluzie transversald
prezintdpe lAngdcomponenta Monson gi Villain rezultd din inclinarea
morfologici,
morfologicdgi o componentifunclionalS. fetelorocluzaleale premolarilor
gi molarilor
Astfelcomponenta
morfologicd
a ghidajului maxilarisprein jos gi ?nafard,iar a dintilor
anterior este reprezentati de panta mandibulari
spre in sus gi iniuntru. Rolul
retroincisivd(169, 170), ce rezultd prin unei astfel de dispuneri a dintilor se
aldturareafefelorpalatinaleale frontalilor observdin migcareade lateralitate,cAnd
maxilari, iar componentace combind datoritd existenteicurbei nu se produc
factori morfologici gi functionali este contactedento-dentarepe parteainactivd
traieetoria incisivd. Ea este de fapt a migcirii.
traiectoria
de migcarea marginilorincizale
ale frontalilormandibulari
la nivelulfetelor
palatinale
alefrontalilor
maxilari.
tt
ti

i:
r.-r';r;1,-"li ' '11i

Flg,14,142,
CurbaSpee

,"r,,_,r,O,d
i.1

,'F" l]
'17'"

Fig. 14.141. Ghidajulanterior

Fig. 14.143.Curbatransversald
de ocluzie

711

intre arcadeledentarese stabilescin

condi[ii statice o serie de rapoartecare
poartd denumireade rapoarteocluzale
interarcadicesau cheia lui Angle. Ele
pozilioneazd extrem de precis arcul
mandibular in raport cu cel maxilar
urmirind o serie de repere in cele trei
planuriale spatiului.Acesterepere:molar,
premolar,canin, incisiv se urmdresccu
aten[iegi se noteazdorice devierede la
normal putAndu-se astfel stabili
diagnosticulde malocluziedentari (41,

Fig. | 4.144. Curburafrontad

Curbura frontald rezultd din

e3).
fetelorvestibulare
ale dintilor
succesiunea
Existd mai multe tipuri de ocluzie
frontali.Exitddeci doud curburifrontale
temporoEapoate functiede mobilitateaarticulafiei
unamaxilarigi unamandibulard.
intrerupt6 mandibulare, mugchilor manducatori,
fi naturald,mixtdsau artificial5,
sau continu5, accentuat5,aplatizatd, patologiilordentare, vArsta subiectului
examinat.
neregulat6.
Planul de ocluzie este un Plan
variabild,un plan
imaginar,cu Tnclinare
care trece prin marginea
conventional
gi
incizalS
a incisivilor
centralimandibulari
v&rfurile cuspizilor disto-palatinaliai
molarilor
secunzimaxilari.El este format
de celedouScorziale arculuide cercce
reprezinticurbelede ocluziesagitaleale
celordoudhemiarcade.

,)J,,,,,
.rft
;rt' !

''i.

i''

l:3;

,f--".\,

i ltr-,{ti'/..i
{/

Ocluzia de intercuspidare maximd

cuprinde numdrul maxim de contacte
dento-dentare, cAnd arcadele dentare
prezintd o congruentd maximd intr-o
anumitd pozifie cranio-mandibularS.
poatefi
Aceastdpozitiecranio-mandibulard
centricdsau excentrici.
Ocluziastabilitdin relatiacentricdse
numegteocluziecentricdgi reprezintdde
fapt reperuldentaral relafieicentrice.Este
evidentcd o ocluziecentricdva fi asociatd
unor reperenormaleale relatieicentrice:
reper articular, muscular, osos. De
asemenea ocluzia centricd mai are
:
urmitoarelecaracteristici
{ orice dinte, exceptdndincisiviicentrali
gi molarii,vinein contactcu
mandibulari
doi dintiantagonigti;

Fig. 14.145.Planuldeocluzie

712

{ datoritddimensiunii
redusea incisivilor
mandibulariin raport cu cei maxilari,
dinlii maxilari se aflS intr-o pozitie
fiedistalizatdfafd de cei mandibulari,
caredintreei venindin contactcu jumdgi
mandibular
tateadistalaa omologului
jumdtateamezialSa dinteluimandibular
imediaturmdtor;
{

arcada maxilari circumscriearcada

mandibulariatAtin zona frontali cAt 9i
Tnzonalaterald.in zonafrontali se TntAlnegte de obicei o
ocluzie
psalidodontdcu depSgiresagitald gi
verticaldmoderatdsau o ocluziecap la
cap. in zona lateraldocluzia centrici
normalSpresupunedepdgireadinlilor
mandibulari
de cdtrecei maxilaricu jumdtatede fatd ocluzaldcitre vestibular,
astfelincAt cuspiziivestibularivor circumscriecuspiziivestibularimandibulari care se vor proiecta in ganlul
intercuspidian
al arcadeimaxilare,iar
lingualivor circumcuspiziimandibulari
scriesprelingualcuspiziioralimaxilari;

stomatognatcare conducemandibulain
pozitieexcentricdfatdde craniu.
Din punct de vedereal intervenfiilor
terapetice practicate la nivel ocluzal,
ocluziase poateimpd(i TnnaturalS,mixtd
gi artificiald,
iar daci criteriulde clasificare
este cel al vArstei,atunci putem vorbi de
mixtdsaudefinitivd.
ocluzietemporard,
Rela[iade ocluzieaduce cele doud
arcadeTncontactgi fiecarecuspidmaxilar
va contactain fosetasau
sau mandibular
ambrazuradinlilor antagonigti.in cazul
uneiocluziiidealecontactele
dento-dentare
trebuie sd se inscrie intr-o serie de
parametri:
-

sd fie punctiforme,

de tip cuspid{osetd;
cuspid-ambrazurd,
palatinald,
margineincizald-fatd

sd se realizezeintre suprafetenetedegi
convexe,

sd fie multiple,

sd fie stabile,

,/ cuspidul mezio-vestibular
al primului - sd fie uniformgi armoniosdistribuite,
molar maxilar se angreneazi intre - sd fie localizate
precis.
gi
cuspidul mezio-vestibular medioSuprafata totalS a contactelor
vestibular
al primuluimolarmandibular;
ocluzaleeste de 4mm pdtra[i,iar numdrul
{ liniile medieneale celor doud arcade
lor estede 172.Pentruca ocluziasd poatd
plan;
dentarese afldin acelagi
fi consideratestabilStrebuiesd existecel
/ feteledistaleale ultimilormolarimandi- pu[in100contactedento-dentare
(164).
bularigi maxilarise gdsescin acelagi
Rapoartele ocluzale statice sunt
planfrontal(41).
strAnscorelatecu cele dinamice,funcliile
Ocluzia habituald este pozifia de
obignuintS,
de confort,de convenienti,o
intercuspidare
maximdobtinutdin condifii
de dezvoltare anormald a sistemului

sau parafuncliile
find aceleacare au ca gi
suport morfologic ocluzia dinamicd.
Migcdrilecare se pot realizain ocluzia
dinamicd sunt propulsia,lateralitateagi

retropulsia.Fiecare din aceste migciri

prezinti o parte activd gi una inactivd.
Partea activi este partea spre care se
producemigcarea,pe cdnd partea opusi
se numegte inactivd. Parametriipertii
activesunt migcareatest gi pozifiatest. Pe
partea inactivd nu trebuie si existe
contactedento-dentare.
Existd numeroase teorii privind
ocluziadinamicdcare este de fapt parte a
dinamiciimandibulare,
este echivalenticu
dinamicamandibulardcu contactdentar.
lpotezeleprivindocluziadinamici stau la
sistemului
baza construiriisimulatoarelor
stomatognat,elemente care ne permit
stabilireaunui diagnosticcorect,dar mai
ales a unui plan terapeuticAi o rezolvare
optimda cazuluirespectiv.
Diverselor
teorii,pot spunecd relativ
restrictive: teoria sferei, cilindrilor,
gnatologicd, functionalistd, ocluziei
miocentrice,
$coalaiegeandadaugdteoria
ocluzieinaturalecare prin faptulcd admite
posibilitateaexistenleilong-centricului
la
la
85%dintrepacientigi a point-centric-ului
15o/",a ghidajuluicanin combinatcu cel
grup la acelagipacient,realizdriimigcdrilor
de propulsiegi lateralitatein prezenta
fenomenului Christensen sagital gi
transversal, devine aplicabilS Tn toate
cazurileclinicecu care ne putemconfrunta
(40,41).
in cabinetulde stomatologie

ului, profunzimea
curbeiSpee,Tndltimea
(Huffman
gi Regenos).
cuspidianS.
Descrierea ocluziei statice se
realizeazd
separatde cea dinamicddoar
din ratiunipur didactice,de fapt prima
reprezintdstatii, momenteale dinamicii
Deaceeaun locapartein ocluzie
ocluzale.
(40,41).Existdo
revineocluziei
terminale
multitudinede posibilitatide realizarea
clinicd
ocluzieiterminale,
dar importantd
gi
centricd
deosebitiareocluziaterminald
realizdrii
ceaposturali.Exactin momentul
acestordoudtipuride ocluzieterminalise
potdetectacontactele
premature
deflective
sau nedeflectivecare au un potential
ridicat.
traumatogen
Relalii cranio-mandibuIare
dinamice
Relatiile
dinamice
cranio-mandibulare
reprezintdo achizifierelativ recentdin
relatiilor
fundamentale
clasificarea
craniomandibulare.Ele includ "totalitatea
migcdrilor
mandibulei
in timpulexercitdrii
functiibrsistemului
ca urmare
stomatognat
factorilorneuromusculari,
a interactiunii
ocluziei
articulatieitemporomandibulare,
staticegi dinamice(40). La rAndullor,
relatiilecranio-mandibulare
dinamicese
impart in relatiicu contactdentar,fdri
contactdentargifunclionale.
Relafiile

dinamice
cranio-mandibulare
Ocluziadinamicdse afld in strAnsd
de dinamicamandibulard
corelatie cu parametri ca distanla sunt asigurate
o seriede determinanti:
pantei careprezintd
intercondiliand, inclinarea
retroincisive,
morfologiacavitdliiglenoide, ./ Determinantulanatomic care este
subimpdrtitin determinantanatomic
angulareapanteiarticulare,a planuluide
anterior(ariileocluzale)gi determinant
a over-jetocluzie,valoareaover-bite-ului,

(articulatia liald, restaurarearelatieide posturdgi a

relalieicentricereprezintdproblemafundeoarecein acest
damentalda protezdrii,
/ DeterminantulfunQional.
mod se va realizao pozitionarecorecti a
posibile
se
mandibulare
Migcdrile
mandibuleifafa de craniu ce va permite
clasificdin:
reluareacorectea funcliilorperturbateale
Tulburarearelafiisistemuluistomatognat.
fundamentale:
1. Migcdrimandibulare
lor, de posturi gi centricd,in edentatiapar{ Migcareade rotatie
fiald,cunoagtediversecauze,incepdndcu
/ Miqcareade translatie
pierdereastopurilorocluzalecentrice,continuAnd cu destrimarea reflexelor
combiante:
2. Migcdrimandibulare
gi incheindcu necoparodonto-musculare
'/ Migcdrilimitd
ordonareaactivitdtiimusculare,care poate
r' Migcdrifunclionale.
alterachiarreflexeleTnniscutede posturd.
Existdgi posibilitatea
ca rela[iilemandibuatAtdatorisd nu fie modificate,
dinamice lo-craniene
Relatiile
cranio-mandibulare
pdstrdriiunui numdrsuficientde stopuri
decAtcelestatice, td
suntmultmaicomplexe
gi posibilititiibolnalor a tuturor ocluzalecentrice,cdt
in stabilirea
datoritdantrendrii
pozitionare
a mandibuleipe baza
sub vuluide
sistemuluistomatognat,
elementelor
periferice,
cu punctde plecare
neuro-muscularealtorreflexe
influenfa
uneicoordondri
muscularsau gingivo-parodontal.
articular,
posterior
anatomic
tempomandibulard).

complexe.Orice modificarea lor va

cranio-mandibulard in scopul unei determindricAt mai
conducela malrelatie
exactea acestorrela[ii,sunt necesareunegi implicit
la disfuncfie
sistemicd.

le mdsuridin parteamediculuice trebuie

poate realiza
Sistemulstomatognat
urmdreascdcrearea unor condifiide
cu contactdentargi sd
dinamicimandibulari
confortclinicAi psihicpentrubolnav,care
fdrdcontactdentar,primulcazse referdla
importanlaacestei
gi protruzie,
iarin al trebuieinformatdespre
migcdrile
de lateralitate
complexgi
etape in cadrul tratamentului
doileacaz la migcareade deschideregi propulsie. complet al maladiei de care suferi,
Tnchidere
a gurii,lateralitate

realizAndu-se
o atmosferdde Tncredere

in migcarilecu contact dentar se reciprocd

Tntrepacientgi medic.
descriu:o parteactivi gi una inactivi,
in situalia existenlei unor matretalii
pe pafiea activi avdnd de urmirit
este necesarddepismandibulo-craniene,
migcareagi respectivpozitiatest, iar pe
gi instituirea
unui tratament
partea inactivi vom cerceta existenfa tareacauzelor
facilitezerepozitionarea
ocluzale. adecvat,care sd
sau inexistentainterferenfelor
in cazul in care cete doud arcade
dentaresunt mutilateprin edentaliepar'

unor
corectda mandibuleigi consolidarea
relaliicorecte.

715

Astfel,in cazulexistenfeiunorcontac- ocluzal (free way space). ComparAnd

te deflectivesau a unorinterferentela nivel clearance-ul
ocluzalexistentcu clearanceocluzalcare blocheazdmigcirilemandibu- ul normal,se poatestabilimdsurain care
lare,se va procedala reechilibrarea
oclu- existi o abaterede la morfologiagi functia
ziei prin glefuiriselective,regapdricorona- normald,precumgi orientareprivindnecere, remodelarea
reliefului
ocluzalprotetical sitateain5ltdriiplanuluide ocluzie.
restaurdrilorproteticedefectuoase.Un asin practicd,in gedinfade ?nregistrare
pectdeosebitde importantTndeterminarea
putem ina relafiilormandibulo-craniene
rela[iilormandibulo-craniene
Tl reprezintd tAlnidiverse
situaliicare necesiteadoptaindepdrtareaoricdrei actiuni reflexe cu
rea uneiconduiteadecvate.
punct de plecarearticularsau muscular,
Edentafia,chiar pa(iald redusS,percarear puteainfluenlapozitionarea
mandibular6.De aici gi necesitatea
tratamentului turbd echilibrulocluzal. Prin prepararea
afectiunilor articulatiilor temporo- dinlilorpilierieste suplimentatacest dezprintr-oterapieadecvatS.Re- echilibru.Din punctde vedereal stabilitdlii
mandibulare
putemTntAlni
diferitesituatiiclinilaxareamusculardgi indepdrtarea
durerii, ocluzale
a spasmelorgi contraclieiprin antrena- c, caracterizatesau nu prin stabilitate
gi dupdefectuarea
prepament, miogimnasticS,
medicatie,inihibitori ocluzald(Tnainte
de ocluzie,suntconditiiimportante
ale po- ratiilor).
zi[iondriicorecte mandibulo-craniene.
Nu
Aceastd inregistrarese poate face
este lipsitde interessd amintimutilizarea uneori chiar din momentulamprentdrii,
in aceleagiscopuria balneofizioterapiei.atuncicAnd amprentase realizeazdprin
Aplicareaunor restauririproteticetranzito- tehnicaglobali unicd,fdri ghidaj unitar.
rii constituieun alt mijlocdeosebitde valo- Aceastdtehnicdeste posibildcAnd rela[ia
ros in oblinereaunor relatiimandibulare centricia bolnavului
estestabili dupi preparareasubstructurilor
corecte.
organice,iar tiparul
inregistrarea relaliilor mandibulo- de inchidereterminaldeste exact.inregiscranieneurmdregtesd repozifioneze
man- trareaocluziei,ca un timp aparte,se face
dibulaTn relatiecentricdcorectd,cu res- cu ajutorulunei chei de ocluzie (cheie
pectarea reperelor articular, muscular, Tench).Aceastdtehnici se realizeaziprin
osos,dentar,labialgi lingualsd se permitd utilizareaunei folii de cear6in mai multe
musculaturii
sd realizeze
o relatiede postu- straturi,avAndformaarcadei.
rd corespunzdtoare.
in cadrulinregistrdrii
relatiilormandibulo-craniene,
vom aveain
vedere gi prefigurareaunor parametriai
ocluzieicentriceca nivelulgi orientarea
planului de
ocluzie, rapoartele
interarcadice,
conservareaclearance-ului

Alte tehnicicompleteazdmetodade
maisus,cu aplicarea
in godeurileldsatede
dinfi,de inlay-wax,
care are o duritatemai
maredecdtceararoz gi permitepozitionareain cavitateaoral5.

Autorica Shilingburg
9i altiiutilizeazd
o altd metoddde inregistrarea ocluziei.
Acestarecomanddutilizareaunei folii de
ceardcu 1 cm mai largSdecAtarcada,care
se secfioneazdla nivelulfetei meziale9i
portiudistalea caninilorindepdrtAndu-se
nea din zona frontalS.Porfiuneain zona
lateraldse decupeazdpAndla impresiunile
dentare pentru ca practicianulsi poatd
observarepereleocluziei.

in stabilirea relaliilor mandibulocraniene,atuncicAndintre arcadenu exisse pot utiliza9i

ti contactedento-dentare,
machetelede ocluziedupi aceeagimetopartialeintindologiefolositi in edentatiile

se.

in aceleagicondifiise pot utiliza9i

in cadrulmetodeide
tranzitorii.
aparatele
func{ionald
dento-parodontale,
amprentare
majoral tehniciiesteTnregistraavantajul
O altd metodi de inregistrarea relati- rea unor relatiiocluzalestabilegi corect
functional,
avAndin vederecd pe
ei de ocluzieutilizeazdpastade oxid de modelate
s-a interetapeide temporizare,
zinc - eugenol,plasatdpe un cadru de parcursul
prin
sArmi,de formaarcadei,Tncarese prinde venitpe reliefulocluzal(reechilibrare
sauaditii).
artificiald
dinsuprafafa
o pAnzdde tifon. PAnzava fi tapetatdcu glefuiri
Z.O.E.pe ambelepdrti,dinfiiimprimAnduanterioretaOcluziase inregislreazd
se in pastd.
pentruproteza
peide amprentare
definitivd

gi numaiin momentul
obtineriistabilitdtii
de lungd,
(dupdun interval
de monitorizare
mediesauscurtdduratd).Se inregistreazd
cu protezaprovizorieaplicatdpe cAmpul
ocluziei
protetic,"mimAnd"inregistrarea
in octuziileinstabile,repozitionarea
pentruarcadeintegre
$istabile.
poate

Dupd priza de 5 minute,cadrul de

sdrmi se extragedin cavitateaorald,fiind
trimis in laborator pentru repozitionarea
modelelor.

facefolosindrestaurdri
modelelorse
amprentei
Dupdinregistrarea
proteticetranzitoriiutilizatein stabilizarea
9i turin articulator
se
montarea
nareamodelelor,
ocluzald.
intre metodelede inregistrarea relacapelor
tiei de ocluzie,amintimgi utilizarea
pe
de transfer.Acestease confectioneazd
modelulde lucrudin aliajde aluminiu,aliaj
studentsau aliaj Randolf.Capelevor fi
organiadaptatein ocluziepe substructura
cd unde trebuiesd realizezecontactestabile. Pesteacestecape se va realizacheia
de ocluzieprin una din metodelede mai
sus, capelegi cheia de ocluziefiind apoi
pentrurepoziTnlaborator
trimiseTmpreund
fionareamodelelor.

facedupdce mascadin acrilatse repozificu preparatia.

oneazdpe modelul
gi in protezarea
Uneoriestenecesar5
pe simulamodelelor
montarea
conjunctd
(articulastomatognat
toareale sistemului
toare) realizdndinregistrarearapoartelor
cu ajutorularcurilor
mandibulo-craniene
faciale.

717

Articulatorul NOR

= slsrnentstatic.
- maxilarul

privindocluziagi concepCercetdrile
telesales-aufinalizatprinelaborarea
foarte recentdde cdtreprof.Sandhaus,
in jurul
anilor1990,a sistemului
NOR (Natural
OccluzalRelator),carepermiteinregistrareatridimensionalS
a migcdrilor
fundamentale la subiectidentati,edentatipartialgi
edentalitotal.

Principiile sistemului NOR

in centrulreabilitdrii
oralese aflS refacerea rapoartelorocluzalestatice gi dinamice.

Ceea ce urmeazdsd facem este,

deci,sd captim fiziologia
musculard,
responsabilide dinamica
gi si
mandibulari
adaptdm
mandibula
la maxilar,
?ncontextul
fiziologic
al pacientului.
in consecinfd,
noi
putea
nuvom
inregistra
migcdrile
mandibulare,decAtdupdcorectapozitionare
a maxilarului,bazatdpe elementeosoasepe
carele cunoagtem
cafiindstabile.
Astfel,punctele
de referintd
alemaxilarului
vorti:
alveolar;
- procesul
palatinanterior;
- canalul

in reabilitirileoraleprotetice,practici- anul preferdca restaurarileproteticesi se

integrezerapid gi armonios?n schemele
funcfionale
ale pacientului,
fdrd a necesita
functionalizdri
la nivelulpuntiifinite.

2 puncteposterioare,
plasate
retrotuberozitar.

AnalizAnd
o seriede cadavre
- indiferentde timpulscursde la deces- s-aconEste,deci,importantsd se reproducd
statatci acestetreipuncterdmAnconstancu cea mai mareexactitateposibildfiziolote. Acestestudiistatistice
au fostefectuate
gia specificdfiecdruipacient,dar ?nainte
de la Institutul
de Anatomie
Experimentali
de
a fi reprodusS,
fiziologiaspecificdtrebuie
la Parisin perioada
1986- 1990,la InstituintdideterminatS.
tulde Antropologie
al Muzeului
Nalional
din
in acest sens este primordialScu- Lima,Peru,in perioada
1960-1965.
noagterea
elementelor
stabilegi mobileale
gi modulin care ele colaboreascheletului
zd la realizarea
ocluziei.Ceeace e sigurniciodatddoi pacien[inu vor avea aceleagi
pante condilienegi nici aceleagiunghiuri
Benett.Acestevariabilepot fi diferitechiar
la acelagisubiect,in momentultreceriide
la fiziologic
la patologic.
Celedoui elementede caredispunemin inregistrare
sunt:
-

= elementdinamic:
mandibula

718

Mandibula,mobi16datoritdjocului
muscular,
are gi ea ca elementstabilosul
procesului
alveolar.
Exist6,deci,treielemente
de referintd:
- planul maxilar, ce unegte papila
retroincisivd cu cele 2 zone
retrotuberozitare
=
- perfectorizontalS
planulSandhaus
- Cooperman
constant
la fiintaumand,indiferent
de gradulde

rezorbtiea osuluimaxilargi a cdruiorizontalitatecorespundecu verticalitatea

capului,specificifiinteiumane;
-

maxilarul
- paralelcu liniabipupilard;

procesulalveolarmandibular- paralel
cu cel maxilar.

o acelagi
tip de aripioare
cu retenalveolar
mandibutie la procesul
lar, legatela un sistemnumit
"mandifix"
destinatstabilizdrii
de
ansamblu
facialinferior;
a arcului
gi 1 anteo 3 cupe- 2 posterioare
rioardcarese vor incdrcacu rdgindacrilicdin caretijeleinscriitoare superioarevor inregistra
traseele
de dinamicimandibula-

Elementul
esentialal inregistrdrii
este
reprezentatde migcareade inchidere a
mandibulei in intercuspidaremaximd.
Mandibulaefectueazio migcarede rotatie
16.
pAni la ultimii3-4 mm, atuncicAndcondilii
Partea de laborafor este constituitd
sunt deja Tn cavitdtileglenoide,migcarea
9i 1 articulator:
fiindterminatdprintracfiunepe acegtiultimi din 2labo-pantografe
milimetri,cdrorale corespunde
clearence- - un labo-pantograf
superior- asemdndul ocluzal(spatiulliberde vorbire),valabil
tor celui clinicgi pe care va fi montat
pentrusubiectiinormali.
modelulmaxilarcu ajutorulunui dispozitivde pozifionare,
dupi planulde referintdSandhaus-Cooperman;

Descrierea
sistemuluiNOR

Sistemul
NORse compune
din2 mari
pirfi: unaclinicdgi unade laborator.
Partea clinicd- destinatdTnregistririlor,
este
constituitd
din2 clini-pantografe:
- unulsuperior
cu:
pe proceo 2 aripioare
de retenfie
sulalveolar
superior;
o unsuportnazal;
o o ramuraorizontald
bipupilara;
o 2 ramurilaterale
amovibile,
ugor
adaptabile
la oricesituatieclinice;

un labo-pantograf
inferiorpentrumodelul inferiorgi celetreicupecu inregistr5rilelorTnrdginiacrilicd;
un articulator
NORcu un platouorizontal pentru modelul maxilar gi labopantograful
superior,precumgi o piesd
inferioardnumiti "artisferS",deoarece
prezintio articulafie
sfericd,capabilia
se migcaTntoateceletrei planurispafiale gi careva primilabo-pantograful
inferiorcuplatcu modelulmandibular.

Tija verticalda artisfereiva fi montatd

incAt sd lase liberd mobilitateaartisferei,
o treitijedeinregistrare
a dinamicii careva faceposibildreproducerea
migcdrimandibulare:1 stAngS,una lormandibulare.

dreaptdgi unaanterioard.

- unulinferior
cu:

719

D. Montarea
modeluluimandibular
Transferulmodelelor
A. Turnareamodelelor
Esteasemdndtoare
ca tehnicdcu cea
realiza- a modelului
Pentruaceastae obligatorie
maxilar.
precizie
cu
de
reaunoramprente
siliconice
pot fi reglate in
Clini-pantografele
caresd obtinem:
prealabilpe dispozitivele
de pozilionare
- la maxilar:procesulalveolar,papila astfelincdt tijelede inregistrare
sd vizeze
2
zone
retroincisivi 9i cele
oracupeleexactin centrullor.in cavitatea
retrotuberozitare;
in
vor fi remontate
le, dini-pantografele
la fafapacientuprocesul
acelagimod,adaptAndu-le
- la mandibuld:
alveolar.
maxilard
se va fixao tiji lui.
Tnamprenta
gi se vor
Tn centrulpapileiretroincisive
respectiv
marcazoneleretrotuberozitare,
Inregistrarea
dinamiciimandibulare
ganturi
la
apofizelor
2
situate
unirea
cele
la pacientiidentati
palapterigoide
a osului
cu fafaposterioard
se fixeazd?ncaviClini-pantografele
tin.
tateaorald.Pentruo mai bundstabilitate
es- de ansamblu,
in momentul
turndriiamprentelor,
suportulnazal
se utilizeazd
sd se fixeze6 tijemetalice al clini-pantografului
te recomandabil
gi mandifix-ul
superior
ne- clini-pantograf
(cuie)- 2 stAnga,
2 anterior,
2 dreapta,
uluiinferior.
la cel
mandibular
cesarefixdriimodelului
plasatein
Celetreitijede inregistrare
prinintermediul
maxilar
unorelastice.
2
axulcupelorse vor ridicala aproximativ
B. Realizarea
uneichei bloc din si- mm,spatiunecesar
rdginiiacrilice
de inrelicondur
gistrare.
Migcdrile
a fi efectuace urmeazd
de faptin- te vor fi repetatede pacientinainteainreAceastdcheiecorespunde
darfdrda insistapreamultpentru
registrdrii ocluziei terminale de gistrdrii,
parareactiimusculare
gi a dimensiunii
ver- a evitaeventualele
maximd
intercuspidare
ticalede ocluziela acelagipacientPe fie- zitare.
caremodelse aplicdo cantitatede masd
propriu-zisd,
Tn
UrmeaziTnregistrarea
ma- care fiecare migcarese va realizain
apoimodelele
siliconiciinterarcadicd
xilar gi mandibular
sunt foarte puternic O.T.l.M.
(protruzie,
etc.).
lateralitate
moment
maximd,
Tnintercuspidare
strAnse
Din acestmoment,se poateTncepe
Dupi
va refluaposterior.
in caresiliconul
prepararea
deoaorganice,
substructurilor
prizamaterialului,
excesul,
seindepdrteazd
gi putemconserva
recenoi am inregistrat
in modspecial
celde la niveldentar.
informalia
clinicdprivindmigcirilemandimaxilar
modelului
C. Montarea
gi O.T.l.M.gi
precum
bularefundamentale,
in cheiamonobloc.
Are ca referintiplanulSandhaus- D.V.O.
Cooperman.

720

Amprenta
initialedin
sau amprentele
gi
siliconvor fi evitatela nivelulpalatului
dintilorpreparali,
urmAnd
Tn
a se inregistra
cavitateaoralSo supraamprentd
a substructurilor
tipwash-technic.

(nu ghideazdmandibula
timpulinregistrdrii
pacientului).Metoda evitd interpunerea
ocluzal5a unormaterialestrdinece ar duce la risculfalsificiriiinregistrdrilor;
ldrgegte orizontulomnipracticianului,
simplificAnd
oraldproteticd,penCa gi amprentele
initiale,amprentele tehnicilede reabilitare
?nsecundare
vorfi turnategifixatein articula- tru cd, sd nu uitdm,ocluziareprezintS
stomatologiei".
tor cu ajutorul
dispozitivului
de pozitionare sugi,,sufletul

gial cheiimonobloc.
gi cuin sfArgit,tijelede inregistrare
pelesuntmontate
in labo-pantografele
superiorgi inferiorgi in articulator,
in agafel
Tncdtcele3 tije si cadi exactpe inregistrareaO.T.|.M.
de pe celetreicupe.Toate
guruburile
suntblocate,iar tehnicianul
are
acumtoatedatelenecesare
realizdrii
funcdinceari.
tionalea machetelor
permite
NOR,fiindriguros,
Sistemul
o
rapiddfamiliarizare
a practicianului
cu metodadescrisd.

ArticulatorulSAM
Folosirea
dince in ce maifrecventd
a
articulatoarelor
in practica
semi-adaptabile
zilnicdpuneproblemaprogramdrii
cutiilor
articulare.
De fapt, reproducerea
caracteristicilor
deplasdrilor
fie cd sunt
condiliene,
migcdride protruziesau lateralitate,
este
una din componentele
esenfiale
uneicoproterecterealizdri
tehnicea restauririlor
tice perfectintegrate
la nivelulsistemului
stomatognat.

Reabilitarea
Toate articulatoarele
ocluzald
aparecurentin
semiadaptabile
permitreactivitatea
cotidianda oricdruipractician. de primasau a douageneratie
Timpuldestinat
uneiinregistreri
tridimensi- producerea
sau simulareamai mult sau
onale,de aproximativ
15 - 20 de minute mai putinfidelSa deplasirilor
condiliene.
experimentati)Daci acestaestedezideratul
comunsimu{maiscurtpentrupracticienii
poatepdrealung,dar reprezintd
pulinin latoarelor,
pentru
metodele
de programare
comparatie
cu perfecta
adaptare
a proteze- atingerea
acestuiobiectivsuntextremde
lorTncavitatea
oraldcare,alffel,ar necesi- variate,depinzAnd
de tipul articulatorului
gifunctionalizdrl
ta retuguri
ales gi, in specialde conceptia
de cona cutiilor
articulare.
SistemulNOR reprezintdmai mult structie
fiindvorba
Raportulidealce poatefi stabilitintre
decAtun noutip de articulator,
de o veritabild
filozofieasuprareabilitdrii 2 arcadedentareestecel obtinutin relatie
orale.Metodaestelogici,simpldgi efica- centricd.Trebuie,deci,folositun sistem
pe fiziologia
pacientului adaptat
carepermite
ce, fundamentati
congruenta
ocluzalS
a
fidelda rdspunsului
sdu. modelelor.
Utilizarea
unui simulatoreste
9i inregistrarea
Operatorul
nu intervine
niciodatd
manual
in indispensabile
luiin etapaprote- folosirea

721

ticd permiteelaborarea
unorlucrdriprotetigi aspectul
ce ce vor reda funcfionalitatea
estetical pacientilor.Este exclusdobfineintre cerea uneirelatiiexacte,functionale
le 2 modeledoar prin montareamanuald
sau prin alte mijloaceempirice(cheiede
gips,ocluzor).

metoddsimplS,rapiddgi exactdde montaprore a modeluluimaxilarin articulatorul

priu. Prin acestsistem,modelelemontate
in articulatorvor respectagi reproducerapoarteletridimensionale
de la nivelulpacientului.Cercetdrile
au condusla Tmbunitd!irea unora dintre componente,printre
careacumse
in scopuloblineriiunei simuldricAt acestefiindoliveleauriculare
produ- prezinti sub o noui formd,mai biologicS,
mai fidelea dinamiciimandibulare
gi care pot fi protejateprin cape auriculare
cdtorii de aparaturd stomatologicds-au
pot fi schimbatela fiecarepaintrecutin realizareaunor dispozitivedin igienice,ce
cient gi, de asemenea,un sistemspecial
ce in ce maicomplexegi performante.
de fixare,patentatde firma producdtoare
O astfelde evolufieeste evidentdTn dispozitivul
NT (SAMNT - nontorsion).
cazularticulatoarelor
SAM,ce se prezintd
Acestenoi inovalii,impreundcu resintr-o gamd variatS,de la cele neprograpectareaprotocoalelor
corectede utilizare,
mabilela celetotalprogramabile.
oferi garanfiamontiriiin simulatora moArticulatorul
SAM 2PX,folositde noi, deluluimaxilarin aceleagirapoarteanatoaflatin dotareaCliniciide ProteticiDenta- mice ca cele existentela pacient.Astfel,
rd a Facultitii de MedicindDentard a
modelulsuperiorva fi pozifionatparalelcu
U.M.F."Gr.T. Popa"lagiesteun articulator liniainterpupilard,
cu planulorbitalgi planul
din orizontalde la Frankfurt
modular,ca gi celelaltearticulatoare
pe
gi perpendicular
gami, care poate fi dotat cu pldcutd planulmedio-sagital.
incizaldajustabilS,
diferitetipuride inserturi
De asemenea,modelulva fi simetric
gi ghidajepentruunghiul
- pantecondiliene
pozitionatfatd de bratulsuperioral articulaBenett,avAndo bund partedin caracterispoate adaptao piesd
ticilearticulatorului
SAM 3, dar la un pret torului.Optionalse
pentruselectareaunui renazaldreglabilS
de costmaimic.
per anteriorparticularce poateda un plan
vineinsotitde arculfacial orizontaldiferit(fig.4.146).
Articulatorul
propriu,AXIOQUICK.
Arculfacialanatomicde transferSAM
AXIOQUICKoferd mediculuistomatologo

722

',

Fio. 14.146.Elementelecomponenteale arculuifacialSAM

723

Elementelecomponenteale arcului
facialSAM:
1.arculfacialpropriu-zis
cu:
-

tijatransversali;

piesade sprijinnazal.

4. piesaoral6:

bratlateral;

5. dispozitivul
de fixareNT a pieseiorale,
piesade fixarea dispozitivului
de transfer
bra!transversal;
gurubde fixarea deschiderii
arcului; la articulator;
de transferpropriu-zis:
sistemde prinderea dispozitivului 6. dispozitivul
de transfer.
- sistemde fixarela arculfacial;

2.oliva auriculardcu capd de protectiea

oliveiauriculare;

sistemde fixarein planverticala pieseioralecu gurubde strAngere

3.piesanazalScu:

dispozitivulNT sistemde fixare la

articulator
cu gurubde strAngere.

sistemulde fixarela arculfacial:

Fig. 14.147.Schemade pozilionarea arculuifacialSAM

Fig. 14.t49.inregistrarea
suprafelelorocluzalemaxilare

Fig. 14. | 48. Proiecliaarticulatorului SAM in raportcu masivul

crantan

Fig. | 4. 150. Pozilionareaarculuifacial

Tehnici

Tncavitateaorald,fiind stabilizatdcu dinlii

in primafazd se protejeaze
olivele mandibulari.
Pacientul
auriculare
ale arculuifacialcu capelede
sustinearculfacialcu degeprotec[ieigienice(albastre),
plasatecu su- tul maregi indexulTnzonapieselorauricuprafalaplahi spreanterior.
lare.

pringlisare,pe dispoziPacientulpozitioneazd
oliveleauricuSe atageazd,
tivulSpecial,
sistemulde transferia arcul lare Tn conductele auditive externe,
facial.Acestase fixeazdapoiprinstrAnge- blocAndu-gi
auzul.Apoi olivelesunt deplare.
satespresuperiorgi ugorspreinterior,tntrtotaltijapieseinazalegise o micd depresiune osoas6, astfel
Seretrage
auzul.
atageazdla arcul facial pe marginea restaurAndu-se
in timp ce parteaposterioarda arcului
supero-posterioari
a acestuia.
pacient,

plasea-

se
pe parteasu- facialeste sustinutdde
Se puneceardramolitd
perioarda pieseioralegi se amprenteazd zd piesanazalSTncontactlejercu Nasion,
un planorizontalinitialgi veriDupdrdcireacerii,se inde- stabilindu-se
dinliimaxilari.
pdrteazipiesaoralddin gurapacientului, ficAndca suprafa[asuperioardarculuifaciparalelicu liniainterpupilard.
se verificdimpresiunile
dentaregi se pune al sd fie
gi pe parteainferioard
material
a furculifei,
Tnzonapremolard,
furculi[a
repozitionAnd

Fig. 14.151.SchemamontdriiareuluifacialSAM

Fig. 14.152. Aspectepracticeale montdriiarculuifacialSAM

Se verificS,de asemenea,ca sistemelede fixareNT gi a tijeiverticalea sistemuluide transferpropriu-zis

sd fie desfdcute.
Se introducetija furculiteide Tnregisirarein dispozitivul
de fixare,maiprecis,in
sistemulde prindereNT gi se culiseazd
pe aceasti tija pAnd se
antero-posterior
apoi se
obtineo pozilionareconvenabild,
fixAnd-o.
strAnge,

Utilizareaclinici a articulatorului
SAM 2PX
DupdTnregistrarea
realizatdcu piesa
oralSla pacient,se monteazSarculfacialin
articulator.Pentruaceastadispozitivele
de
fixarecentricdtrebuiesi fie in pozifie(plasate spre linia medianda articulatorului),
stabilizAnd
condilii.

La bratulsuperiorse atageazdpl6cupozitionarea
in
vefiisens
Se verific6
ta incizaldplandcarese fixeazdcu gurubul
cal a piesei nazalegi se corecteazd,dacd propriu.
este necesar.Apoi se regleazi dimensiuTot la bratulsuperior,in partealui supe tijaverticalS
neaconvenabilE
a sistemuperioard,pe gurubulde fixare a plScutei
luide transferpropriu-zis,
fixdnd-o.
incizale,se fixeazdo tija de suporta braluAstfel,arculfacialSAM AXIOQUICK lui superior,pe care acestase va sprijini
paralelcu liniainterpupilard.
va fi pozitionat
cdndarticulatorul
estedeschisla 1801
cu
Pentruindepdrtareaarticulatorului
La bratulinferioral articulatorului
se
inregistrareaorali de la pacient,acesta monteazddispozitivul
de transferpropriuesteinstruitsd indepSrteze
simultanolivele zis, impreundcu sau tdrd arcul facial.
auricularedin conducteleauditiveexterne. Acestase plaseazdpringlisarela piesade
Se verificddispozitivele
de fixaregi stabili- fixare a arcului facial in articulator(fig.
tateaarculuifacial.
1 4 . 1 5 2 , 1 4 . 1a
5 ,3b , c ) .
Dupi Tnregistrarea
datelorla pacient,
Se verificd pozitionareamodelului
acestease transferdpe articulator.
gi se fac apoi 4 remaxilarin inregistrare

726

gi se izotenfiiin "V" pe soclulmodelului

Se indepdrteazd
sistemulde transfer
leazdcu apd gi se repozitioneazd
gi in locullui, la bratulinferior,
modelul propriu-zis
superiorpe piesaorald.
se fixeazdtija incizald,reglati la dimensiuSe pune o cantitatede gips preparat neavertical6corectd.
pe soclulmodelului
fluid,cu prizdrapidS,
gi
Se rdstoarndarticulatorul,
se deschio alti cantitatepe placade montarea mo- de gi se pozilioneazd
modelulmandibular
deluluisuperiorgi se inchidearticulatorul, pe modelulmaxilarprinintermediul
TnregisagteptAndu-se
sd tacd prizd. Finisareagi trdrii relalieicentrice?n ceard. Se tixeazd
retugdrilese fac numaidupd ce gipsula
modelulmandibular
la bratulinferioral artifdcut prizd.
prinaceeagi
culatorului
tehnicS.

Fig. 14.153a. Fixareamodeluluimandibularla bralulinferiaral afticulatorului

727

Fig. 14.153b. FixareamodeluluimandibularIa bra[ulinferioral articulatorului

la bralulinferioral articulatorului
Fig. 14.153c. Fixareamodeluluimandibular

Pentruprogramarea
cutiilorarticulare
sunt necesareinregistririleocluzaleale
relatiilor interarcadicein migcdrile de
gi protruziegi
lateralitatedreapta/stAnga
eliberarea
dispozitivelor
condiliene
de fixare in rela[iecentrice.

Inclinareapantei condilienese regleazi tot cu inregistrarea

in protruzie.Se
urmdregte realizarea contactuluidintre
panta condiliandgi sfera condilianiinclinAndcutiaarticulard,
urmirindgradaliile
de
pe partealateralda braluluisuperior(intre
in protruzie 0-60").
Se plaseaz6inregistrarea
pe modelulmandibular9i se realizeazeo
Reglareaunghiului
Benettse facecu
ugoardglisarea bratuluisuperiorpe inre- ajutorulinregistririiin lateralitatedreaptd
gistrare,printracfiuneugoardsprelaterala
(pentrucondilulstAng)gi stAnga(pentru
dispozitivului
de reglare a protruziei.in condiluldrept).Se plaseazdinregistrarea
momentulin care intAmpindmrezistenfd, Tn lateralitatedreapti gi se pozifioneazd
semncd inregistrarea
ocluzaldnu permite modelulmaxilarin ?nregistrare.
Se determodeluluisd mai avanseze,se fixeazi cu mini valoareaunghiului,
deplasAnd
dispoguruburile
protruzia.Se zitivulstAngpAndintAmpindo rezistenld.
acestordispozitive
La fel se
citegtevaloareaafigatdpe dispozitiv(?ntre Se fixeazagurubuldispozitivului.
procedeazd
gi pentruarticulatia
dreaptd.
0- 6 m m ) .

Odatdreglateacestevalori,se indepdrteazdinregistririlegi se regleaz5discorectd,

tanta incizaldla o dimensiune
grosimea
inregisscdzAnd
ca dimensiune
Articulatorul
aredisponibitrdrilorocluzale.
le 3 tipuri de inserturipentru panta
pentruunghiul
gidiferiteinserturi
condiliand
Benett,favorizAnd
o reglarecAtmaipreciarticutard.
sd,apropiatidefiziologia

Planulde referintdesteplanulde la
Frankfurt;
Distantaintercondiliand
este110 mm;
Pantacondiliand
reglabild0 - 70';
UnghiulBenettreglabil0 - 30";
Sistemde blocajinRC;
Montareamodelului
superiorprinintermediularculuifacialFAG.

Caracteristicile
constructive
ale articulatoruluirespectdschemageneralda acesun sistemarticular,doud
Obiectivulprincipalal simulatoarelor tor instrumente:
este acela de a reproducecAt mai fidel brale, un sistemfrontalde reglarea diplatouincizalorizontal.
verticale,
migcirile complexemandibularefa!6 de mensiunii
maxilargi bazacraniului,intr-unraportcAt
Arcul facial FAG, mijlocde precizie
mai aproapede naturalal modelelorde pentrutransferuldatelordin cavitateaorald
studiusaude lucru.
in laborator,admiteexistenlaaxei garnierd
Articulatorul FAG

Pentruprogramarea
cAt mai exactda
gi stabilireaunor rapoarte
articulatoarelor
spalialecorecteale pozitieiarcadeimaxilare in raport cu articulatia temporomandibulard
este necesardreperareapozitiei axei garnierd,a punctuluisuborbitargi
distantadintreele gi unelerepereocluzale.
ArticulatorulFAG este un articulator
lejer,cu un mecaanatomicsemiadaptabil
nismde manipulare
simplu,ceeace il face
sensibil Tn toate situatiilede reabilitdri
ocluzale.Permitereproducereamecanici
gi exactd a migcdrilorfundamentaleale
gi propulsie)
(lateralitate
cu pomandibulei
sibilitatearegldriiprin valorimediia pantei
gi a unghiului
Benett.
condiliene
Caracteristicilefu nctionale:
TipARCON;

gi a unui plan de referintdconvenfional

(planulde la Frankfurt),respectivpunctul
suborbitar.
Articulatorul
QuickMagterFagprezindiferite:
t5 treitipuride cutiicondiliene
81 - prezintdo panti condilianipland,
permitAnd
reglareaunghiului
de inclinare;
82 - are pantacondiliandpland gi, in
plus,prezintdun guruba cdruifolosire
produceo deplasareanterioard
a sferei
condiliene;
83 - fafa superioarda cutieicondiliene
e convexd,cu o razdde curburi de 10
ffiffi, la care se adaugi taza sferei
condiliene,crednd efectiv o traiectorie
cu o curburdde 15 mm.
Reproducerea
condilului
de
deplasdrii
pe parteainactivdpe un articulatorsemi-

730

adaptabilface apel la elementerectiliniigi

curbe:
elementerectilinii:cel mai adeseacutiile condilieneprezintdun pereteintern
rectiliniuorientabilsau nu, care reproduceunghiulBenett.Alteleoferdposibilitatearegldriisegmentuluide decalaj
lateralimediat,unghiulde decalajprogresivfiindfixat la 7,51 Astfel,traiectoria
prezintd
doudsegmenterectilinii
;

Articulatorul Protar
De curAndKaVoEWL a prezentatun
sistemde inregistrare,
transfergi simulare
a rapoartelorintermaxilare
compusdin:
-

un arc facial,,Arcus";

mediuProtarl;
un articulator

individual
un articulatorprogramabil
Protarll

Arculfacial,,Arcus"(KaVoEWL)este
precisd a
elementelecurbe: unele articulatoare conceputpentru Tnregistrarea
prezintdpereliiinternimai multsau mai valorilormediicAtgi a celorindividuale
neputincurbi,care asiguri un ghidajmai cesarepentrumontareacorectda modelepivotant.
lorTnarticulator.
exactal condilului
ArticulatorulQuick Master prezinti
gi curbe.
ambelesisteme- gi rectilinii

in cazulinregistrdrii
dupdvalorimedii
(arbitrard),arcul este montatin conductul
pe
Inserturile rectilinii prezintd patru auditivextern,avAndun sprijin Glabella
(stoppernazal),orientareaarculuipoatefi
angulatiidiferite- 0,10,15 gi 20 grade.
verificatdcu ajutorulpinuluide referinti
Inserturile
curbesunt?nnumdrde trei care trebuie sd fie orientat pe punctul
- C1, C2, C3 gi dau o angulatievariabild suborbitar,
raportatla planulFrankfurt.F5migcdriide lateralitate.
ri sd se schimbepozitiaarcului,esteposiorientiriipe punctulde refeObiectivulcomuntuturorproducdtori- bilSverificarea
lor de simulatoare
estede a oferiposibilita- rin[i subnazal.
tea unei reproduceri
cAt mai fidelea dinaDacdorientarea
arcului,Tncazulsprimiciisistemului
Caracteristici- jinuluipe Glabella,prezinti devieride la
stomatognat.
posterioral ocluziei, punctelede referinti (punctelesuborbital
le determinantului
constituindun factor major al dinamicii sau subnazal),este indicatdpozifionarea
mandibulare,
trebuiereproduse9i respec- lui individualS.
in asemeneacazurise retate cu strictefein etapelede realizarea
nuntdla stopper-ul
nazal,orientarea
arcului
restaurdrilor
fixe.
fdcAndu-se
cu ajutorulpinuluide referinti.
Arculpermiteinlocuireadispozitivului
de fixareTnconductulauditivexterncu un
sistemde fixarepe punctelede emergenfd
ale axei balama.Astfel se pot Tnregistra
necesare
dateleindividuale
ale pacientului

pentrumontareamodelelor
gi
Tnarticulator
programarea
acestora.
Articulatoarele
ProtarI gi Protarll reprezintide fapt un sistemcu 2 variante.

Articulatoarele
EWLProtar3 gi 7 sunt
gi unulinfealcdtuite
dintr-unbrafsuperior
rior,ambele
avAndoptiunea
de "split-cast".

Pdrtileinferioareale celor2 tipuride

articulatoare
sunt identicegi permitadaptarea unei pirti superioarecu valori medii
(fixe). Protarl, sau a uneipirti superioare
programabile
- Protarll, ceeace reprezintd
un avantajdin punctdevedereeconomic.
ArticulatoareleKaVo sunt de tip
ARCONgi au un designcare le permiteo
manipulareugoard.La realizareapirlilor
componenteale acestor instrumente,cu
exceptiaplatouluiincizal,confectionat
din
material plastic, au fost utilizatediferite
aliaje metalice.Sistemulcuprindegi un
dispozitiv"split-cast",
de fixaremagneticia
modelelor.De asemenea,punela dispoziauxiliarnetie toatdgamade instrumentar
gi este
cesaruneiutilizdricorespunzitoare
compatibilgi cu alte tipuride arcurifaciale
(Whip-Mix,
Dentatus,
Artexetc.).
Desprearticulatorul
Protarll se spune, in literaturade specialitate,
cd ar fi
"Rolls-Royce-ul"
simulatoarelor
sistemului
stomatognat.

I
I
I

Fn{IfA*'

$"

1 ||

a
I
I

FN{ITAN- T,

i4

De altfel,simulatoarele
Protarreprezintd uniculsistem la care bratul inferior
este comun,fiind identicpentrutoatearticulatoarele,
brafulsuperiorfiindinterganjabil. Dintresimulatoarele
realizatede firma
KaVo,noi am utilizatin activitateapracticd
articulatoarele
semiadaptabileEWL-Protar
7.
3, giin specialEWL-Protar
Fig. 14.154.Simulatoarele
PROTAR- uniculsisfem
cu bral inferiorcomungi bral superior interganjabil.

732

(fig.4.155):
Elemente
componente
(clapa)de fixarea cutieide
1 - Dispozitiv
articulatie
stAngd
Benett
2 - Dispozitiv
de fixarea unghiului
(lSS)dreapta
gi a migcdrii
laterale
Benett
de fixarea unghiului
3 - Dispozitiv
(lSS)stAnga
gi a migcdrii
laterale
4 - Dispozitiv
de fixarea unghiului,,shift"
dreapta
5 - Dispozitiv
de fixarea unghiului,,shift"
stAnga
6 - Piesade insertiea cutieiarticulatiei
drepte
7 - Piesade insertiea cutieiarticulaliei
stAngi
de reglarea ISSdreapta
8 - Dispozitiv
de reglarea ISSstAnga
9 - Dispozitiv
10- Duliede blocaj
11- Sferearticulare
(cuarc)drept
12- Elementrezilient
(cuarc)stAng
13- Elementrezilient

1 - Bra[superior
2 - Bra[inferior
3 - Tijeincizald
pland
4 -Mdsutdincizald
5 - Platouincizalinclinatla 10'
6 - Placdde control
7 * Placdde montaresuperioard
8 - Placade montareinferioard
de fixare10* $urub
9 - Sistemmagnetic
de strAngere
11- Piesdde sprijin
12 - Clapdde fixareTn relafiecentricddreaptd
13 - Clapdde fixarein relatiecentricdstAnga
14* Pinde referinf5
15 - Axdgarnierdde articulatie
dreaptd
16- Cutiade articulatie
17- Cutiade articulatie
stAngd
(clape)de fixarea cutieide
18 - Dispozitiv
articulatie
dreaptd.

PROTAR
Fig. 14.155.Elementelecomponenteale articulatorului
(bralulsuperiorgi bra{ulinferior)

/JJ

Pregitirea articulatoruIui

ReglareaunghiuluiBenett

Se inserdtija incizalSla nivelulpd{ii

gi
inferioare
sau superioare
a articulatorului
se fixeazdcu gurubulde strAngere.

Se deschiddispozitivele
de fixareale
unghiuluiBenettdreptgi stdnggi se recurge la reglajuldorital dispozitivelor
de inser(4'- 30').Se inchid
Se inseri misuta incizali pland gi tie alecutiilorarticulare
de fixare9i se citegtevaloarea
platoulincizalcu Tnclinare
de 10ola nivelul dispozitivele
pe marcajulgradatinterior.
pd(ii superioare
sau inferioare
a articulatorului.in loculplatoului
incizal?nclinat
la 10o
se potfolosicelede 20 - 50o.
Reglareamigcirii laterale
Se deblocheazdclapelede fixare in
relatiecentricdstAngi gi dreaptdin sensul
sdgetii.Se aplicdparteasuperioarda artipe parteasa inferioari.
culatorului
Se pozilioneazd
cutiilearticulareale
brafuluisuperiorpe sferelecondilieneale
bratuluiinferiorgi se blocheazdclapelede
pozilionare
?nrelatiecentricd,maiTntAicea
stAngd,apoi cea dreapt6.$uruburilede
"split-cast"nu
strAngereale dispozitivelor
se strAngdecAtTntimpultransportului.
Se ridicdduliade blocaja tijeiincizale
gi prinrotatiispre-<->+,se fixeazdin pozi[ie mediand.Se impingeinapoi dulia de
blocaregi, astfel,se fixeazdtija incizald,
securizAnd-o
impotrivaoricirei deplasdri
involuntare,
accidentale.

ReglajularticulatoruluiProtar7
Reglareainclindriipantei
condiliene

Se deschiddispozitivele
de fixareale
unghiuluiBenettdreptgi stAnggi se pozifioneazdinelelede reglajal graduluide mobilitatelaterald(lSS)la valoareanecesard
{0/0,511,0/1,5).
Se inchiddispozitivele
de fixare.Reglajul gi citireavalorilorse realizeazdpe
inelelede reglajal graduluide mobilitate
lateralS.

Reglarearetropozifionirii
Pentrua obtinespatiiliberenecesare
retropozifiondrii
atuncicAndse modeleazi
cu ceard,Protar7 dd posibilitatea
efectudrii
unei migcdride retropulsie.
in acestmod,
functionalizarea
aparatuluinu mai este necesardTncabinet.Spafiileliberenecesare
retropulsiei
au fost deja luatein consideratie, inci din etapa de modelaj.Aceastd
poatefi executatdin 2 etape
repozitionare
d e la 0 , 5la 1 , 0m m .

Se deschidedispozitivulde fixare a
Se rotegtereperullateralal cilindrului
cutieiarticulare
dreptegi stAngigi se recur- de retruzieastfelincdtsd coinciddcu marge la reglajuldoritrotindcutiilearticulatiilor ginea posterioarda componenteirogii a
(dela -15"la +75"FH saude la -30"la +60 cutieiarticulare.
CE).Se inchidclapelede fixaregi se citegte valoareape marcajulgradat.

734

CAndmigcarealaterald(lSS) este reArcul facial se aplicd 9i pe tija

glatdla 1,5mm,se poaterealizao migcare incizali.
de retruziede 0,5 mm. Dacd,in plus,piesele de inser[ieale cutiilorarticulare(ghidajulBenett)sunt rotatecompletspreexterior,retruziapoatecregtepAndla 1,0mm.
in acest caz, o pozifionarecentrici
exactd-nueste posibilddacd clapelede
pozitionare
TnrelatiecentricesuntTnchise.
Acegticilindripentruretruziesunt,in
general,incorporatiin articulatorulProtar
7, incepAndcu seria038674.Articulatoarepot fi echile cu numerede serieinferioare
pate ulteriorcu astfelde cilindrinecesari
retropozitiondrii.

Translerularcului facial pe articulator

gi se
Se deschideclapade strAngere
lSrgescbralelearculuifacialastfelincAtsd
se fixezepe pinurilede referinldde pe bra[ul inferioral articulatorului.
lnitial,tija incizalStrebuieplasati la
in loculpldbrafulinferioral articulatorului,
cuteiincizale,dupdce a fostfixatdla pozilia zero.Se inchidclapelede fixareTnpozitie centric5.
Se culiseazdorificiilepieselorauricularede pe bratelelateraleale arculuifacial
pe pinurilede referin[ide pe articulator,
se
apropiebratelearculuifacialgi se fixeazd
in acdastd pozitie cu ajutorul clapei de
strAngere.

735

Fig. 14.156.Pozilionareaaculuifacial

A. Montareain articulator a modelului superior

Se plaseazdmodelulsuperiorin amprentainregistratdpe piesaoralS;
Se prepardghips de consistenfdcremoasdgi se aplicdpe modelulsuperior.
Se acoperdorificiuldin placade montaj
cu sistemulde fixaregi adaptarela bra[ul superior.Se aplicdgipsulpe placa
de montaj,in parteasuperioardgi se
Tnchide
bratulsuperioral articulatorului.
Dupdce gipsula fdcut priz6,arculfacial
gi piesaoral6se indepirteazdde pe articulator,eliberAndclapa de blocaj gi
desfdcAnd
bra[elearticulatorului.

PROTAR
Fig. 14.157.Montareafn articulatorul

B. Montareain articulatora modelului inferior

Dupdce gipsula ficut prizd,se indepdrteazdinregistrarea

centricigi se repozitioneazdla zerotija incizald.

Se rdstoarndarticulatorul(cu bra[ul
Modelelemaxilarelor
superior9i infesuperiorpe masa de lucru),dispozitivele
in- rior sunt acum corectmontatein articulade fixarea relatieicentricerdmAnAnd
gi plaseazd tor.
chise.Se deschidearticulatorul
inregistrareaocluzaldin relalie centricd
realizatdla pacientpe modelulmaxilarfixat
C. Montareain articulatorcu ajutoTija incizald
deja la bra[ul articulatorului.
rul sistemuluide transfer
trebuiereglatdin functiede grosimeainregistrdrii.
Se indepdrteazd
tija incizalSgi platoul
inferiorse poModelulrnaxilarului
gi se monteazi
zilioneazdpe inregistrareaorald in relalie incizalale articulatorului
centricd,cdt mai exact,evitAnddeplasdrile sistemulde transferla bra[ulinferioral artigiisaubasculSrile.
culatorului.
Se monteazdfurculitaocluzaldpe
Se acoperdcu gips cremosmodelul
maxilarului
inferiorgi placa de montaja suportulde transfergi se monteazdmaxilapdr[iiinferioarea articulatorului.
Se acope- rul superior9i inferiorTnmanieradescrisd
rd orificiuldin placade montajcu adaptorul anterior.
de retentie.Se inchidearticulatorul.

D. Programareaarticulatorului
Protar
Reglareapanteicondilienecu ajutorul inregistririi in protruzie

inse(iea cutieiarticulare
dreptepAndcAnd
sfera articulardintrdTncontactcu aceasta
gi se blocheazd
de fixare.
cu dispozitivul

Se Tnchid dispozitivelede fixare

gi
in pozifie
Se deschidcele doud clapecentrice centrici se repunearticulatorul
de lucru.
9i se aplicd inregistrareaocluzald in
protruzieintre arcadeledentareale celor2
modeledin gips. FdcAndaceasta,partea
Gontrolulsistemului,,split-cast"la
inferioari a articulatorului
se deplaseazi
Protar3 Si 7
spre anteriorgi superiorin raportcu bratul
Se degurubeazisistemulde fixarea
superioral articulatorului,
astfelincAtsfereDin ratiuni
cu cheiamagneticS.
le articulafiilornu mai ating panta magnefilor
sistemuleste aliniatpe flancondiliand.Se desfacclapelede fixarea de exactitate,
cutiilorarticularegi se aducefiecarecutie curi.Placade controltrebuieaplicatdexact
nivelulplicii de montarea modelului,
articulard
Tncontactcu sferelearticulafiilor. la
Se blochbazddispozitivele
de fixare ale astfelincdt interferenlaintre cele doui si
fie paralelS.
cutiilorarticulare.
pentrua
Se Tngurubeazdin
articulator
mentinepozi[iamodeluluiin articulator,
de
ReglareaunghiuluiBenettcu ajuto- exempluin timpultransportului.
Tn timpul
rul inregistririlor ocluzale in
unor activitdfinormale,nu este nevoiede
lateralitatedreapti gi stfingi
gurub.
de fixareale
Se desfacdispozitivele
CAndactivitateas-a terminat,modelul
unghiuluiBenettgi se regleazdunghiulla este indepdrtatde pe placade controlcu
valoareacea mai mare.
un gurubcu parteaactivdin stea.
a. ReglareaunghiuluiBenettst6ng
ocluzaldin
Se plaseazdinregistrarea
lateralitate
dreaptd?ntrecele2 modele.
Se rotegtepiesade inserfiea cutiei
articularestAngip6ndcAndajungeTncontact cu sferaarticulariqi apoise fixeazdcu
dispozitivul
de fixarea unghiuluiBenett.

b. ReglareaunghiuluiBenettdrept
Tn
Tnregistrarea
Se aplicdinterarcadic
lateralitatestAngdgi se rotegtepiesa de

Cdnd unul din maxilare este protezat

prin protezi parlial mobilizabild, cu sau
fdrd restaurdri fixe asociate, iar pe maxilarul antagonistvom realiza o protezd partial mobilizabili, caz fn care se asociazdgi
se inreo instabilitatemandibulo-craniand,
gistreazd amprentelepentru maxilar gi
mandibuld,
in aceeagigedintS.DupSconfectionareamachetelorde ocluzie,se vor
planuluide oclustabilinivelulgi orientarea
zie pentruzoneleedentate,servindu-ne
de

gnatoprotetice
cucriteriileantropometrice
noscute,precum9i de nivelulgi orientarea
planuluide ocluziepe careo imprimdgrupul dentarrestant.in continuare
se va procedala Tnregistrarca
clearance-ului
ocluzal
9i a relatieicentriceprin metodesimple
(Ramfjord,
meBarrello,metodadeglutitiei,
pe maseteri),urmatdde
toda compresiunii
solidarizareamachetelor.$i in acest caz,
pe acelagimodelde lucru, se vor realiza
pAndla finalizarea
toatefazeletehnologice
protetice.
restaurdrilor
AtuncicAndsituatiaclinicdse prezintd ca cea descrisdanterior,dar cu stabilirelatiilor
inregistrarea
tate mandibulo-orali,
mandibulo-craniene
se poate realizadupd
metoda Krogh-Poulsen
sau prin metode
simple,descriseanterior,cu interpunerea
intrearcadea uneifoliide ceardsau a unui
pe cadru de
strat de zinc-oxid-eugenol
sArmdcu suporttextil.,$iin acestcaz utilizarcamachetelor
de ocluzieoferdmai multd sigurantd.
Uneori, arcada antagonistdpoate fi
dentatd sau edentatdpaftial sau total 9i
rezolvatd corespunzdtor, prin restaurdri
proteticefixe saumobitizabite.
inregistrarea
poatefi realirelatiilormandibulo-craniene
fie cu
zatd,fie prinmetodaKrogh-Poulsen,
ajutorulmachetelor
de ocluzie,cu bordura
pe carese vor imprima
de ocluzieramolitS,
prinmigcareaarcadeiantagoniste,
traiectoriile funclionaleale acesteia,in scopul
functionalizirii
reliefului
ocluzal.
Determinarea
relafieicentricegi ?nregistrareasa este o manoperddificil5,existAnd uneorigi insuccese,datoritdnumeroaselorinfluenteanatomicefunctionalegi

738

clinice,ce pot interferapozitionarea

corecte a mandibulei
Tnraportcu craniul.
Verificareamachetelorde ocluzie
Machetele
de ocluziereprezintipiese
proteticecare, prin volum gi
intermediare
proformdprefigureaziviitoarelerestaurdri
tetice.Eleau rolulde a creasuportulmaterial necesarstabilizdriicelor doud oase
maxilareTnpozi[iifundamentale,
de referinacestordate pe
[6 gi ulteriora transferului
pe
un simulatoral sistemuluistomatognat
care se va construiaparatulproteticdefinitiv. O machetdde ocluzieeste alcituitd
dintr-obazd confectionatd
din materialtermoplastic(placdde bazd) sau acrilatgi o
bordurdde ocluzieconfectionatd
din ceard
Formabordusau alt materialtermoplastic.
rii de ocluzieva fi asemdnitoarecu forma
viitoareiarcadedentareartificiale.
Etapaclinicdde verificarea machetelor de ocluziese realizeazdin doud secvente: verificareaextraoraldgi verificarea
intraorald.
a. Verifieareaextraoraldse executd
gi se adrecu machetepe modelfuncfional
seazd: modalitdfiide execu[iea bazei,
gi borduriide ocluzie.Se urmdmarginilor
regteca: baza sd fie rigidd,nedeformabild
gi bine adaptatdpe modelulfunctionalincluzAndin intregimetoat6 suprafatade
protetic.Marginile
trebuie
sprijina cAmpului
plasate
sd fie rotunjite,netraumatizante,
exactla nivelullinieighirlandate.
Bordurade ocluzieprinformd,volum
gi pozi[iesd aibi valorilemedii ale unei
normale.
arcadedento-alveolare
intraorald
b. Verificarea
se va practica
dupd dezinfecliaprealabilda machetelor

de ocluziegi va urmdriin primulrAndmodalitateade insertiepe c6mp gi gradulde

adaptareintre baza macheteigi cAmpul
protetic.
in cazul in care apar basculdrieste
prin cdpnecesardstabilizarea
machetelor
tugireaintraoralda acestoracu materiale
adezivesaualtemateriale.
Se va verificaapoi bordurade ocluzie
care prin volum.gipozitietrebuiesd redea
plenitudineaobrajilorgi a buzelor.Dacd
este necesar,in acestscop se va proceda
la corecfiaborduriide ocluzieprin radiere
de materialsau addugarede material.Dupd terminareaetapeide verificarea machetelorde ocluziese poatetrecela urmdtoareaetapi cea de adaptaregi individualizarea machetelor.
Adaptarea gi individualizarea machetelorde ocluzie
Adaptareagi individualizareamachetelor constauintr-o succesiunede etape
niveluluigi a
careau ca scop:determinarea
planuluide ocluzie,determinarearelatiei
de posturdgi asigurareareperelorpentru
rela[ieicentrice.Metodologia
determinarea
clinicdde determinarea obiectivelormai
sus amintite,cuprindemai multeproceduri
care se suprapunin realizareascopului
propus.
niveluluiplanuluide
a. Determinarea
ocfuziese va realizape bordurade ocluzie
Tn
a macheteimaxilaresau mandibulare,
ghidAndu-ne
funcliede tipuledentaliei,
dupd repereleodontalerestante.Se va face
diferentiatpentruzonafrontali a arcadeigi
pentruzonalaterald.

739

Nivelulplanuluide ocluziein zona

frontalS,in funcfiede particularitdfile
conva fi situatla 1,
stitufionale
ale bolnavului
5-2 mm sub margineainferioaria buzei
superioare.La edentatulsubtotalvArstnic,
luAndin considerarehipotoniageneralizat5, margineaborduriide ocluziein zona
frontalSva putea fi plasaldgi mai sus de
reperulamintit.Acelagilucruaparenecesar
gi in cazulunorbolnavila care trebuieredatdmorfologia
secundaridentari pe care
acegtiao prezentauanterioredentdrii.Bolnaviicu parezegi paraliziivor necesitade
asemeneacorecliiale niveluluiplanuluide
ocluzieurmirind obtinereaunui efect cAt
maifizionomic.
Pentruzonelelaterale,nivelulplanului
de ocluziese va fixa la mijloculdistantei
dintrecele doud cresteedentate.in cazul
atrofieigi resorblieiexageratela nivelul
unuimaxilar,planulde ocluziese va apropiade cAmpulproteticdeficitar.
planuluide ocluziese
b. Orientarea
face diferenfiatla nivel frontalgi la nivel
lateral.
planulde ocluzieare
in zonafrontalS,
o orientareparaleldcu liniabipupilard
conliniasolusideratdin conditiide paralelism
lui.
in zonelelaterale,orientarea
se realizeazdraportAndu-se
la planullui Camper,
plan realizatprin unireapunctelorcraniometrice:subnazale-porion.
Se poateprelua
prin unireamarginii
la nivelultegumentelor
inferioare
a aripiinasuluicu tragusul.Pentru ugurinlain determinare
se poateutiliza
plScutaFox.Pl6cu[aFox este reprezentatd
de o folie de plasticcare permiteverificarea concomitentd
Tnzona anterioarigi in

zonelelateralea orientdriiplanuluide ocluzie. Existdsituatiide exceptiein careorientarea planuluide ocluzienu se mai face
paralel cu planul Camper gi anume Tn
dismorfii grave, malrelatii mandibulocraniene, accentuate in sen anteroposterior,decelareafdc6ndu-sein funclie
Existdo anumitdparde profilulbolnavului.
privindorientarea
ticularitate
antropologicd
planuluide ocluzieTn zonele lateralegi
anume:
. profiluldrept reprezintdprototipul
normalgi va avea paralelismperfectTntreplanulde ocluziegi planul
luiCamper;
o profilulconvexcu mentonulretras,
la bolnaviicare au avutocluzieclasa a ll-a Angle, vor avea planul
ocluzal convergent cu planul
Camper;
o profilulconcav,la bolnaviice au
fost posesoriiunorocluziide clasa
a lll-a Angle,vor avea planulde
ocluzie divergentfata de planul
distal.
Camper,saudescendent
Stabilireaniveluluigi a orientiriiplanuluide ocluziese poaterealizagi prin metoda disocieriianaliticeLejoyeux,pe baza
uneiteleradiografii
de profil.Porfiuneaanterioarda planuluide ocluzieva trecedintrun punctplasatla 2 mm sub margineainferioari a buzei superioare,materializatpe
teleradiografie
ca o ugoardopacitate.Pora planuluide ocluzietre[iuneposterioard
ce printr-unpunct X situat la intersec[ia
punctelormedieneale laturilorformatede
mandibular.
marginile
ramuluiascendent
Adaptareamacheteide ocluziemandibulare se realizeazldin punctulde vedere al

740

niveluluigi orientdriiplanuluide ocluzie

plec6ndde la dateleoblinuteprin adaptarea macheteimaxilare.Din necesitatea
cooptdriiperfectea celordoud borduride
ocluzie,orientareaplanuluide ocluziepe
machetamandibulard
se facein raportde
determinarea
anteriorrealizatd.
Nivelulplanuluide ocluziepe macheta mandibulardeste hotdrAtpe baza deverticalea
termindrii(asigurdrii)
dimensiunii
etajuluiinferior,indepirtAndsau addugAnd
pdnd cAnd
ceardpe borduramandibulard
dimensiunea
verticaldcorectdeste asiguratd.
c. Determinarea
verticale
dimensiunii
in relatiecentricdgi in rela[iede posturi
Dimensiunea
verticalda etajuluiinferior se obtineprin mdsurarea
distanleidintre un reper fix maxilar(subnazal)gi un
(gnation)gi comparepermobilmandibular
rareaacesteidistantecu un segmentetalon. Dimensiunea
verticalSreprezintdunul
din reperelecomunerelatieicentricegi relatieide posturd.
Trebuiede la inceputsubliniatcd dimensiuneaverticalda etajuluiinferiorin
relatiecentrici este unicdgi trebuiereprodusd exactitate.Diferentadintredimensiunea verticalSin postur6gi cea in relafie
centricdeste de aproximativ2-4 mm, reprezentAnd
fiziologicS.
spatiulde inocluzie
Metodelede determinare
a dimensiunii verticalea etajuluiinferiordiferddupd
gi scop. Ele pot fi grupatein
metodologie
doud mari categorii:metodeantropometrice gi metodefunc[ionale.

PROTEADAPTAREA9t FTXAREA
ZELORFIXE
lnserarea,adaptareagi fixareaunei
restaurdriproteticefixe Tn pozilie corectd
pe cAmpulproteticAi in relalii optime cu
antagonigtiireprezinti etapa finali a terapieiproteticefixe.
De-a lungul etapelorclinico-tehnice
protetice
de confectionare
a restaurdrilor
fixe,esteaproapeimposibil
sd nu survini o
seriede erori.Acesteerori,izolatesau suI
.t'
,
I
mate,pot generao adaptareprecarda res,
I
taurdrii,decelabildpe model,pe modelgi
Fig. 14.158.Celetreisfere: t-+ewica6, 2cAmpulprotetic,sau doar pe acestadin
proximald,3- ocluzald.
urmd.
Inexactitilileexistentein aceasti sfeAdaptareacorectda unei RPF se verificd atAt in cadrul raporturilor ei rd sunt depistateprimele,deoarecein caintraarcadice,
Proteza zul unor contacteprea strAnseinserarea
cAt gi interarcadice.
trebuiesd refaci func[iileperturbategi sd protezeipa(iale fixe se face greu sau nu
pen- esteposibild.
nu reprezinte
un factorde microiritatie
Un contact proximalnormal trebuie
marginal.
tru pulpadentardgi parodonfiul
sd permitddepdgirealui doarcu dificultate
de cdtre o matricesau un fir de mdtase
dentar6;procedfindin mod similar,pot fi
ADAPTAREA$r FTNTSAREA
depistate gi zonele cu contact prea
PROTEZELORPARTTALEF|XE
Dupd fixareaunei restauririfixe nu strdns, care,dacd nu vor fi eliminate,pot
sau pot gese mai pot face decAteventualdoar mici impiedicainserarearestaurerii
ajustdri ocluzale. De aceea, verificarea nera senzalia de tensiune in arcadd.
adaptdriiunei restaurdrise face intotdeau- Aceast6tensiunese percepepreponderent
na inaintede fixare,initialpe model,apoi la niveluldinfilorvecini,fiind adeseorirepe cAmpul protetic. Dupi verificareape elamatdde cdtrepacien[i.
gi contururilor
Un contact proximalprea slab este,
modela gabaritului
restaurSrii,a adaptiriiei Tnzonaterminalia prepa- de asemenea,nedorit,deoareceva favori(foodimpaction)
cu
raliei,precumgi a raporturilor
ocluzale,se za impactulalimentelor
gingiei
traumatizarea
trece la verificareaclinicda adaptirii pe gingia interdentard,
gi reten[iaalimentelor.
cAmpul protetic in cele trei stere: interdentare
proximali, ceruicali Si ocluzald (fig.
in modtradilionalcalitateacontactelor
interdentare
se verificdcu ajutorulunui fir
14.1 5 8 ) .
sude mdtasedentarS.in cursuligienizdrii

741

prafetelor proximale zona de contact

interdentareste depdgitdcu o oarecare
dificultate.Mai precis, este perceputdo
rezistenfd,careestetotugirelativS.
Dacdfirul de mdtasedentardnu poate depdgizonade contact,se indepdrteazd
restaurarea
de pe bontgi se cautdsuprafetele lucioasecare apar in zonade frecare
excesiv5.Se corecteazdcu o piatrd micd
montatd,adecvatdmaterialului.Operalia
se repetd pAnd la inserareaoptimd pe
bont.in tot acestinterualse evitdinserarea
cu fo(a, prin exercitarea
unorpresiuniexcesivepe lucrare.
Acurateteatestdriicu ajutorulmdtisii
dentareeste pusd sub semnulintrebdrii.
Adesea,dupdce firulcel mai sub[irea depdgitzona de contactgi se percepeacel
la o examinareatentd,
,,clic"caracteristic,
dupd uscarecu aer, se poateobservao
dehiscent6.
Ca alternativd,
se recomandiplasarea de hArtiede articulatiecu grosimede
22,5pm (0,0009 inch) intre suprafetele
proximalegi adaptareacoroaneipe bont
prin presiunedigitald.HArtiade articulatie
este apoi trasd spre vestibular,pentrua
in caz de
depistazonelesupraconturate.
retentie,aparegi o marcarea zoneicare
trebuie corectatS.Corectarease face cu
gume impregnatecu oxid de aluminiu
(WhiteFlexiweeal,
3M DentalProducts,St
Paul,MN).Dacacontactulstrdnsse mentine, va aparepe suprafatacorectatdo zond
lucioasd,care iledeazdmen[inereazonei
de frecare.$i de aceastedatd se folosegte
la adaptarearestaurdrii
doar presiunedigitald.

742

Se contraindicdcorectareacu instrumentarrotativ abraziv(pietregi discuricu

granulafiimari).Existdpericolulaparitieide
dehiscente.
Procedurade interpunerede hArtie
de articulafieintre suprafeteleproximalese
repetdpAni cAndse va puteapdtrunde,cu
o dificultate
minim6,doarcu o singurdfolie
cu grosimede 12,5pm (0,0005inch),dar
nu 9i cu doui grosimi.
in cazulcdndcoroana(sauelementele de agregare)nu se adapteazicomplet
pe bont, una din cauzepoatefi turnitura
prea etangd(fird lacuride distantare),
rezultAndo protezdstrAmtd.EsteconsideratE o gregealdajustareadirectda suprafetelor interneale uneiprotezecu instrumentar
specific.De cele mai multeori operaliunea
nu esteincununatdde succes.
Pentrudetectareazoneide frecarecu
bontul,ocluzalsau axial,se pot folosidiversetehnicide relevare:markerisolubiliTn
apd, amestecde clorformgi ruj, spray-uri
ocluzale.Poatecel mai expeditivgi fiabil
estesiliconulcu reacfiade condensare,
cu
vAscozitatemic5, conceputTn acest scop
(Fit Checker, GC InternationalCorp,
Scottsdale,
M).
Peliculade siliconformati dupd aplicarea restaurdriipe bont gi exercitareade
presiuneocluzalSare grosimeastratuluide
ciment.Se corecteazdzonain
caremetalul
devine vizibil. Se repeti operafiapdni
cAndgrosimeamaterialului
devineuniformd gi metalulnu maiestevizibil.
Cea mai mare grijd trebuieacordati
gi
inserdriirestaurdrilormetalo-ceramice
integralceramice,datoritdpaticularititilor
tehnologice
ale acestora.

Se verificddacd restaurarearefacegi
respectdambrazurile
cervicaleintocmaica
gi din[iinaturalivecini,dacdacegtiaexistd.
in situaliainseririiPPF se vor verificaraporturileconectorilorcu creastaedentatS,
eventualraporturile
lor cu ambrazurile
cervicale,la niveluldintilorstAlpi.

Marginilesupragingivale
ale onlayurilor MOD,gi ale coroanelorpartialepot
fi brunisategi finisatedupd adaptarealor
pe dinte.Trebuiesd se asigureo Tnchidere
marginalScAt mai bund care si prevind
dizlocarea
cimentului.
Dupd adaptareape bont se verifici
calitateacontactului
interdentar,
ambrazurile interproximale,
contururile
axiale.
Toatecorecturile
cares-aufdcut,indiferent de suprafeleleinteresate,impun o
noudfinisaregi lustruire.Deosebitde criticd pentruparodon{iul
marginalestepdstrarea unormargininefinisate
gi lustruite.
Neadaptareacervicali a coroanelor
pe bont poate fi determinati de:
. resturidin cimentulprovizoriu;
r plusuri pe suprafata interni a
componenteimetalice;
o existenfa unor arii de contact
prea str6nse.

Dupd verificareaadaptdriirestaurdrii
pe dintele preparat, urmeazd evaluarea
adaptiriimarginale,
care poatefi cervicald
sausupragingivald.
Controlulse facevizual
9i tactil.VArfulsondeidentarebineascufite
se plimbddinsprerestaurarespre dintegi
dinspredintespre restaurare.Astfelse pot
detecta discontinuitdtile,
mai ales dacd
suntsupragingivale.
La restaurdrile
turnatedin aliajenobile se poateTmbundtdti
adaptareamarginala prin brunisarepe model.Dacdcoroana
de ?nveligeste prea scurtd gi nu acoperi
zona terminali a preparirii,trebuie reficute. in cazul bonturilorpreparate tEuEr
Contacteledintre suprafatainternda
prag,adeseamodelulse graveazdde cdtre protezeigi preparaliepot fi depistatecu
tehniciangi rezulti coroane prea lungi. ajutorulunui amestecde rogude Parisgi
Margineacoroanei,pitrunzAndprea mult cloroformsau cu un materialde amprentain gantulgingivalva provocaischemierea re cu vAscozitatemicd. Utilizareaprimei
gingieilibere,traumatizarea
epiteliului
ver- metode de depistare va fi evitatd la
santuluiintern,lezareainsertieiepiteliale. bonturilevitale.Raportulintermediarilor
cu
Dacd nici adaptareatransversalanu este creasta edentatd va fi conform regulilor
corectd,se produceo adevdratdmutilarea descrisepentrufiecaretip de intermediar.
parodon[iului
marginal.Defectelede lungime se pot corecta,avAndgriji ca Tnfinal
marginilecoroaneisd urmireascdconturul
ADAPTAREAOCLUZALA
gingivalpe tot traseulsdu (inclufestonului
Restaurareaprotetici trebuie sd se
papilei
siv la nivelul
interdentare),
la o
integreze?n funcfiaocluzald,sd asigure
adAncimeminimdin gantulgingival.Con- contactestabile,sd solicitela minimum
trolulse facetot cu vArfulsondeidentare.
gi a
capacitateade adaptarea musculaturii

743

protezapartialafixd se inserdpe cAmparodontiului

Cu altecuvinte
de sustinere.
pul protetic;
ocluzale.
nuarevoiesd creezediscrepan[e
pe suprafeteleocluzale se confectiose faocluzale
raporturilor
Verificarea
acrilat
gi
din
neazd o
cheie
ce in lM, ORC,migciride lateralitate
peste care se ia o
autopolimerizabil,
protruzive.
amprenticu materialeelastice;
Pacientulpoate sesiza prin inter'
cu ajutorulcheii, protezafixd poatefi
mediul receptorilorperiodontalidefici'
repusdexactin amprentd;
ente ocluzaleminimenincepAndcu I
dupd izolareasuprateteiinternea elepm.
mentelorde agregarecu o peliculdfind
ocluzaldse verificdcu hArAdaptarea
de ceard,se toarni modelul;
foliede ceardsaurdgind.
tie de articulatie,
gi interferense monteazdmodelelein simulator,
in cazde contactepremature
astfel putAndu-serecontrolagi corecta
[e ocluzalecorectirile se vor face conadaptareaocluzaldextraoral.
form regulilorde glefuireselectivigi nu
Se verificdrelaliadintrecuspiziivesprin glefuireazoneicare,,inalti".SupraDacddife- tibularimaxilarigi cuspiziivestibulariantavorfi relustruile.
fetelecorectate
pe modelgi ceade gonigli,pentrua apreciadacd pacientuligi
renfadintreadaptarea
pe cAmpulproteticestemare(caurmarea va mugcamucoasajugald- lucru posibil
in cursulprocesu- mai alesTnzoneleposterioare,cAndvArfusurvenite
unormodificdri
saua modificirii rile cuspidienesau marginilevestibulare
a protezei
luide elaborare
situatieidin cavitateabucald),corecturile vin in raportcap la cap.Cuspiziivestibulari
se indici maxilaritrebuiesd-i circumscriecorectpe
necesitimulttimp gi adeseori,
a protezeisau a cei mandibulari.
refacereain ?ntregime
Se va verificaincadrareaintermediaplacajului
acesteia.
de agregarein morfoloAdeseoriprotezelefixe nu respect6 rilorgi elementelor
mai multdesignullor gia arcadeirespective,inscriereain curbuexigentele
ocluzale,
gi oralSale arcadei.
in aceastisi- rilevestibulard
modificirelaliilede ocluzie.
in artiremontdrii
tuatieaparenecesitatea
FIXAREA
culatorsauocluzor.
Fixareaprotezelorunidentaresau a
unor
constdin realizarea
Remontarea
de agregaredin cadrulPPFse
modelede lucrunoi carevor fi montatein elementelor
princimentaresau lipire.
simulatorgi are urmdtoriitimpi clinico- perfecteazd
tehnici:

7M

Fig. 14.159.Raporturibont-rcroand:
cu insdrareexactd(1 - 3), dupdcimentareprezintdo discrepanldceruicald gi ocluzald(3 - 6), iar tn urmaacopeririibontuluicu lac (7 - 9) se obtin coroanecu diametruinternmai
mare.

Adeseori,Tnparalelsau in loc de notermenul

[iuneade cimentarese utilizeazd
de lipire careare o cu totUlaltd semnificacd gi materia[ie.in acestsensmenliondm
lele de cimentare,cimenturileSFo FOZ,
ZOE simplegi modificate(EBA, HV-EBA)
diferdde cele prin care se realizeazdlipigi unele cirea (cimenturipolielectrolitice
menturirdgini).
Fixareaunei PPF prin cimentaresau
lipireeste o etapdde lucruclinicdin care
pot survenio seriede erorigi gregeli.Dacd
ea egueaz6,eroareaestede obicei,irecuperabili.Astfel,in cAtevaminute,se anuleazdo muncdde zilesau sdptdmAni.
De-alunguldesfSguririi
acesteietape
cliniceacfioneazd
decisiv,pe ldngdproprietdtilecimentuluiutilizatgi asigurarea
spa-

745

fiului necesar acestuia (la interfa[a

bonVsuprafata
internd
a restaurdrii).

RAPORTURIGEOMETRICE
INTNC
BONTURIgt COROANE
Daci coroanase adapteazdexactpe
bont, pentru materialulde fixare nu mai
rdmAnepracticnici un fel de spa[iu (fig.
14.15e).
Cimentareaunei coroane,care se
adapteazdperfectpe bont va generaperturbdride obicei,in sferaocluzaldgi cervicalSdatoritiuneigrosimiminimede ciment
de 10-30;rm.Discrepan[a
ocluzalS(x) va fi
Tntotdeauna
mai mare decAtcea cervicalS
(a). Raportulx/a cregtecu scddereaunghiuluig dintresuprafa[alateralda bontuluigi

tre margineacoroaneigi limitapreparatiei)

depindegi de formade prepararea zonei
terminale.
Pentruca in timpulcimentdrii
coroana
sd nu se distan[ezede suprafetelebontului,diametrulinterntrebuies5 fie:
C= B + 2 c
in fig. 14.160.b, c, d, e suntprezenln care:
tate situaliipentrudiferitevaloriale lui g. in
C = diametrulinternalcoroanei
cazulextrem,cAndg = 90" (sin90'= 1),
B = diametrulbontului
coroanatrebuiedistanfatdcu x = a pentru
gp4iul
necesarcimentului
c=
ca grosimeapeliculeide cimentsd fie a.
Cu scdderealui g, la o valoaredatda lui a,
Acest lucru se poate obline pe mai
discrepantaocluzalSdevinedin ce in ce
multec6i:
mai mare.in celdlaltcaz extremg = 0" (sin
1. Creareade ganturi pe suprafata
0" = 0), coroanelenu potfi inseratepe bont
interni a coroanei (p6ndla 1 mm de la
de refularea cimendatoritdimposibilitetii
limitacervicald)sau pringravareaacidi a
tului.
aceleiagisuprafetecu un amestec de
HNO3gi HCIcAndcoroanelesuntconfectionatedin aliajenobile;
2. Licuirea bontului:Tnacestscop
pot fi utilizateprodusespecialecare, in
func[iede tip gi aplicare,asigurdun strat
parfialreproductibil
de 2-20 pm; prin aplicdri repetatese poateob[ineo mdrirecorespunzdtoare
a bontului.lmportant este
ca lacul si se aplice p0ni la marginea
cervicali a preparatiei,deoarecein caz
sau chiarse Tmpiecontrarse ingreuneazd
dicdrefluareacimentului.
3. Supraexpansiunea masei de
Fig. 14.16A.Q dependen[adisuepanleiocluzalex
de peliculade cimenta gi de unghiulpreparatieicp;
ambalat:la maselede ambalatmoderne,
b), c), d), e) raportulrJa cregfecu scdderealuicp.
liniardtotaldse poatecontroexpansiunea
raporla,in anumitelimite,prinmodificarea
poate
5".
Practic,tp
aveao valoarede
deSupraexpansiunea
tului pulbere/lichid.
Conformecua[iei(1) rezultdcd x = 11,5a. pindegi de diametrulintern;de exemplu,o
de cimentde 15 pm mdrirede 2 x 20 pm la un diametruintern
O grosimea peliculei
va determinaaparitia unei discrepante de 0,5 cm corespunde
liniauneimodificdri
=
De
relinut
mm.
ocluzalede 170 HtTl 0,17
re de 0,8 o/o,in timp ce unui diametrude
dincd discrepantacervicald(discrepanta
axul dintelui (unghiulpreparatiei) fig.
14.1 6 0 .
Pentruo anumitdvaloarea lui a, x
cregtebruscodati cu scddereaunghiului
q.

746

1,0cm ii corespunde
o modificare
de 0,4o/".
in plus,modificarea
volumetricd
intereseazd intreaga piesd turnatd,apdrdndastfel
discrepan[egi in sferele ocluzale gi
proximale.
4. Eroziuneagalvanici: prin inversareaproceselorcare au loc la modelajul
galvano-plasticse poate eroda suprafafa
internd a coroanei,indepdrtAndu-se
un
stratmetalicde grosimedoriti (aproximativ
40 pm).
Este total contraindicati glefuirea
suprafetei interne a coroanei, deoarece
modificirile sunt neregulategi necontrolabile.Acelagilucruestevalabilgi pentru speculatiile
congtiente
asupraanumitor
erori legatede amprentd(contracfiamaterialului de amprentare spre peretii
portamprentei
ar implicacregtereadiametruluiintern)sau de confecfionare
a modelului(utilizarea
unor materialecu un coeficientde expansiune
crescut).
filmuluide cimentdupdinGrosimea
serarearestaurdriidepindede capacitatea
de curgerea cimentului,
de posibilita[ile
de
refluaregi de forta aplicatd.Se urmdregte
obtinereaunei peliculede cimentcAt mai
subliri. Pentruca cimentulsd umecteze
uniformintreagasuprafa!5internda coroanei, acestatrebuiesd fie in excesfald de
cantitateanecesard.Excesuleste ?mpins
de bontuldentargi trebuiesd curgd prin
spaliuldin ce in ce mai ?ngustdintrecoroandgi bont.
Capacitateade curgere a cimenturilor este influentati de tipul de ciment,
de raportul pulbere / lichid gi de mirimea particulelor de pulbere. Condifiile
geometrice
in
de refluaresuntdeterminate

747

specialde litimea fanteidintrecoroandgi

bont. Rezistenfala refluareaprin fantd
cregteinverspropor[ional
cu putereaa treia a ldlimiifantei.Reducerea
fanteila aplicareacoroaneiprovoacdo cregterebruscd
a rezistenteila refluare.Conformareazanei terminaledevine secunddca importanti pentru condifiile de refluare ale
cimentului, atdt timp cAt misurile de
creare a spafiului au fost executatecorect. Cervical,rdmAne?ntotdeauna
ciment
in contactdirectcu mediulbucal.
in cdutdrileuneimetodede fixarecare sd permitdoblinereaunei peliculecAt
mai subtiri, Alfred Patyk gi Christian
Schererde la disciplina
de Proteticda Universitdliidin G6ttingen
au testatcimentarea
vibratorie.Dupd inserareacoroanelorpe
bonturiacesteaau fost supusetimp de 10
secundeuneivibra[iimecanice5000vibrazeceminuteau
tii/minut,iar in urmdtoarele
fost supuseunei presiunistaticede 50 N.
VibratiilecondensatoruluiBergendalau
prin intermediul
fost transmiserestaurdrilor
unui con din gumd aplicatpe suprafafa
ocluzal6.
Cimentarea
s-a ficut cu cimentFOZ
(Harvard,Fa. Richterand Hoffmann,Berlin), PGZ (Durelon,Fa. ESPE,Seefeld)gi
Fa. De TREYDENTSPLY,
GIS(AquaCem,
Konstanz).Zona
terminalda fost preparatd
(fig.14.161Bl), in chanfrein
(fig.
tangential
14.16182) 9i cu prag drept(fig. 14.161
B3). S-a mdsuratdistantareacoroaneiin
urmacimentirii.Rezultatele
suntprezentate Tn graficuldin fig. 14.161.Reducerea
totald a distanteiverticaleprin utilizarea
acesteimetodeesteexplicatdprinimbundtdtireacapacitdtiide curgerela o scddere

temporarda vascozitd[ii.Acest efect este nuteprinmetodaclasicd,deoareceCIS au

mai mici decAtcimenturile
evident la cimentulHarvard;in schimb, o vAscozitate
rezultatele
obfinutecu cimentulAquaGem FOZ9i PCZ.
nu au fost cu multdiferitefa[5 de cele obti-

!m

rs

DURELON

HARVARD

AOUA-CEM
olig nril6
ff | ciment<rre
Jcimentore vrbrotorie

i231231?3

g
lui PatykA. gi SchererCh.:A. doudpicdturiegaledinpastade cimentaplicateintre
Fi9.14.161.Experimentul
doudpldcule de sticld,asupradrora s-aexercitatulteriaro presiune staticd,proba b fiindsupusdanterior
unor vibraliimecanice;B. reprezentareagraficda rezultateloro$nute.

Faptulcd vibratiamecaniceTmbunStdlegtecapacitateade curgerea pastelor

de ciment,este ilustratin fig. 14.161A.
Doudpicdturiegaledin pastade cimentau
fost aplicateTntredoud pldcu{ede sticld.
Asupraprobeia s-a exercitato presiune
constantdde 50 N. inaintede a fi supusd
uneipresiunistatice,probab a fostvibratd
pot fi urmdritein fig.
mecanic.Rezultatele
14 .1 6 1
A.
Oricum, reducereala[imii fantei gi
desfigurareareactieide prizdvor determina foartecurAndo cregteresubstantialda
rezisten[eila refluare,astfelincdt curgerea
practicse opregte.Nu existdo
cimentului,
legdturddirect6intre grosimeapeliculeide
cimentgi diametrulparticulelormai mari,

748

deoarecela inserareacoroaneiapar forte

de forfecarein cimentcare vor sf5rAma
acesteparticule;gi totugi,din cimenturile
cu granulafiemare rezultd peliculemai
groase.Celecu granulatie
find fac posibild
obfinereain cadrultestelorde laboratora
unorpeliculede cAtivamicroni.Practicins5, nu se pot obfinepeliculede cimentsub
20 pm.

CIMENTAREAPROVIZORIE
fixe
Fixareade duratda restaurdrilor
este precedatd- in cele mai multecazuride o cimentareprovizorie,avdnddreptobiverificdriimoduluiTncare
ectiv posibilitatea
RPF se adapteazdsub aspectultoleranfei

pulparegi parodontale,
a eficienteimasticatorii,a aspectuluiestetic,a confortului
fonetic ai dpdv ocluzal etc. Cimentarea
provizorie
nu se indicdla restaurdrile
unitare, fiind rezervald,de obicei,pentruunele
RPF9i aparatede imobilizare,
cAndsuntin
curs de efectuaretratamenteodontale,sau
cAnd existd problemede paralelismsau
dubiicu privirela stareade iritafiea organului pulparla dintii stdlpi.Protezelecu
sprijin implantarnu se cimenteazi provizoriu gi nici protezele metaloceramice,mai ales cele de amplitudine
mare,
Fixareaprovizoriedureazdde obicei
gi se practicddin mai multe
1-2 saptamAni
considerente:
Verificareaadaptdriipieselorprotetice
?ncele trei sfere:proximali,cervicaldgi
ocluzali;
Asigurareauneiperioadede adaptarea
moiendobucale
la contururile
fesuturilor
gi gabaritulprotezeifixe,ca gi de vindeleziunigingivale;
carea unorposibile
Posibilitatea
mai obiecuneiinterpretdri
tivea retentiei;
Cimentarea
de duratdse facede obicei
mai corect,intrucdtinserareaprotezelor
parfialefixe estemai exactd;
Verificareaaspectuluifizionomicai al
fonatiei,Tnunelesituafiimaideosebite.
Daci se urmdregte o reabilitare
ocluzald,provizoratulse poateextindechide lungd
ar la gaseluni (protezdprovizorie
duratd).Perioadade fixare provizoriepermite observareaunor deficien[ecare se
mai pot remedia:se pot faceuneleretuguri
ocluzale,iar in situatiilecAndintervincomplicatiipulpare,se poateefectuatratamen-

749

fdrd a se compromiteprin
tul endodontic,
aceastaprotezafixd. La protezelecu elemente de agregaremultipleexistd riscul
dizolvdrii
cimentului
de cdtrefluidulbucalgi
aparitiade cariidentare,afectareapulpeigi
marginal.
a parodontiului

CIMENTURIPENTRUFIXARE
PROVIZORIE
Restaurdrileprotetice provizoriisau
de duratS,care din diferiteratiunitrebuie
urmdritetimp mai indelungat,se tixeazd
provizoriu.in acest scop se utilizeazi cimenturiletemporarepe bazi de oxid de
zinc, cu sau firi eugenol.
Gimentulzinc oxid - eugenol(ZOE)
Compozitie. Pulbereaeste formati
din oxid de zinc purificat.Unele produse
confingi cantititi mici de bioxidde siliciu,
prizeise adaugd1%
iar pentruaccelerarea
acetat sau sulfat de zinc. Lichiduleste
eugenolpurificatsau uleide cuigoare(85%
eugenol).Mai poatecontine1% acidacetic
sau alcool pentru accelerareaprizei gi o
cantitatemicdde ap6,esentialipentruprizd.
Priza se face printr-o reactie de
chelatarea celordoudcomponente
de bazd, cu formareade eugenolatde zinc.Prepentrupriz5,ionii
zen[aapeiesteesentialS
de zinc accelerAn
d priza.in mediulbucal
Tneugenolgi
cimentulse poatedezintegra
hidroxidde zinc,datoritdumidititii.
Proprietifi. Viteza de reactiedintre
oxidulde zincAieugenoldepindein special
de puritateagi continutulin apd al celor
doui componente.
Amesteculse face cu
ugurintd,spatulareatrebuiesd durezecel

putin 90 de secunde.Rezistentala compresiuneestescdzuti , mai alesla consistenta necesard cimentdrii.Rezistentala

tensiuneestegi mai scizuti. Dintreproprietitile biologice,cel mai remarcabileste
efectulsedativasuprapulpei,indicAndu-l
pentrucimentiride bonturiproaspdtpreparate, cu canaliculeledentinaredeschise.
gi actiuneaantibacteriTrebuiementionatd
an5.in schimb,in contactdirectcu [esutul
conjunctivare efect iritant,iar eugenolul
esteun alergenpotential.
Alte cimenturitemporaresunt fird
eugenol gi se intiresc prin saponificarea
oxidului de zinc de citre acizii gragi sau
prinevaporarea
unuiprodusvolatil.
Pentruo adaptaremai bunda restaurdrii consistentapastei nu trebuiesi fie
crescuti. in cazul unor bonturiretentive,
inaintede a amestecapulbereade ZnO cu
lichidul,se adaugdvaselin5(metoddcontestatdde mulfiautori).
Pentrucimentdri
temporarese pot utiliza gi cimenturi pe bazi de hidroxid de
calciu fdri uleiuri eterice (de exemplu
produsul firmei VIVADENT ReocapTemp, sau produsul firmei VOCOProvicol).

rea unei aderenfeintimeintre preparatie,

cimentgi protezS,motivpentrucareproprietdfilefiziceale materialului
de fixaretrebuie sd corespundd
scopuluiurmdrit.Pe lAngd aceasta,materialulde fixaretrebuiesi
fie lipsit de toxicitate pentru pulpd,
gi insolubilTnoricesituafie.in
anticariogen
cazulc0nd ar existao ugoardsolubilitate,
substantele
eliberatetrebuiesd nu fie toxice localsau generalgi sd nu sensibilizeze
organismul.
Nu existdcimentdentarcaresi Tndeplineasc6toatecerinfelebiomecanice.
Dar
nici situaliileclinice nu sunt identice.in
conditiileactuale,cAnd in ultimeledoud
deceniiau apdrutnoi materialegi tehnici,
cimentareanu mai este un act de rutini.
CunoscAndcalitrifilegi defectelefiecdrui
ciment,se va alegeaceltip de produscare
corespunde,
in cel mai Tnaltgrad,situafiei
clinice.Variatiilesuntlegatede : forma de
retenfiea bontului,stabilitateacoroanei,
numirul de elementede agregare,starea pulpei, grosimea dentinei restante,
mirimea fo(elor de solicitare,etc.
in alegereatipului de ciment adesea intervine rutina, consenratorismul.
CimentulFOZ este folositde mai bine de
l-aufoloun secol,generafiide stomatologi
sit in exclusivitate;
estecimentulcare,aparent,tolereazdimpreciziile
in preparare,
cu
CIMENTAREADE DURATA
Datoritdacestei
Cimenturile
de duratdau dreptobiec- altecuvinteeste,,verificat".
cu cimentulFOZ ,,bun la toativ principalrealizareaunei legituri c6t mai familiarizdri
etangeTntresuprafatapreparalieigi restau- te", se trece cu vedereaefectulnociv al
rare,cu scopulde a favorizainprimulrAnd acestuiaasuprapulpeigi lipsade adeziumentinereavitalititii pulparegi profilaxia ne.
parodontali,gi abiain al doilearAnd,de a
Dintr-ometa-analizd
recenti a datelor
asigura retentia protezei. Legdturaintre clinicelegatede protezareafixd conventiopreparatiegi restaurarepresupunerealiza- nafda reieqitc674o/o+l-2,1o/o
din cimentu-

750

rile FOZ s-au mentinutdupd 15 ani. Este

un succesclinicmeritoriu.
$i totugi cimenturile adezive cigtigi teren, pentru cd
gi lipsade adeziunedezavansolubilitatea
taieazdcimenturileFOZ.
PAni in prezentnu s-a gdsitTncdcimentul ideal; existd insd o varietatede
produse,fiecare cu avantajelegi limitele
lor.

CIMENTURIPENTRUFIXAREA
DE DURATA
Fixareade durati se poatefacecu:
Cimenturitraditionale:FOZ, CSF gi
ZOE modificate.
polielectrolitice:
PCZ,ClS.
Gimenturi
Cimenturi169ini(acrilice,diacrilicegi

rol de moderatoral reactieidintre praf gi

lichid,influentdnd
timpulde prizd.
Continutulin apd este semnificativ,
deoarececontroleazi ionizareaacidului,
care la rdndullui influenleazdrata reactiei
de priz5, care se bar.eazf pe o reacfie
acid-bazd.
Reactiaeste exotermi gi trebuietinut
cont de generareade cSlduri in timpul
prepardrii.
o reCimentulTntdritreprezintd
tea amorfdhidratatide fosfatde zinc,care
cuprindeparticulede ZnO incompletdizolvate.cimentulestefoarteporos.

Proprietifi. Pentruo consistentddate cu cAt raportuldintre pulbere9i lichid

este mai marecu atAtsunt mai buneproprietdtilemecanice,solubilitatea
este mai
mic5,aciditatealiberdestemai redus6.
adezive).
(intreCISgi RDC).
Consistentanecesardpentru cimenCimenturi
,,hibride"
tare se obtinepdstrAndproportiade 2,6 g
pulberela 1ml lichid(1ml = 20 picituri).
Cimenturitraditionale
Cimenturilefosfat de zinc a fost in- Diverseleprodusepot varia?ntre2,5-3,5g
in anul pulbere/mllichid. Se va pdstra indicatia
trodus Tn practicastomatologicd
in practicaclinicdde obicei
1878.Au o gami largdde indicatii,de la fabricantului.
fixareadiverselor
tipuride coroane,pAndla nu se dozeazdcantitSlile,raportuldintre
obturaliide baz5. DegiTn ultimultimp au praf gi lichid este mai redus, consistenta
apdrutnoi tipuride cimenturi,FOZ sunt gi este mai micdfald de standarde9i rezultatele sunt inferioare,indiferentde calitilile
azi printrecelemaifolosite.
cimentului.
in condiliilecAndse pdstreazi raporCompozifia.Celemai multeproduse,
realizatede diverse firme au compozitii tul dintre pulberegi lichid, rezistentala
estefoartebund.Relatiaeste
similare.Pulbereaesteun amestecde oxid compresiune
de zinc (90%),oxid de magneziu(10%)gi aproapelineard.Cu cAt pulbereaeste in
pigmenli.Lichiduleste o solulie de acid cantitate mai mare, cu atAt rezistentala
este mai mare.Valorilesunt
fosforic(67%)9i ape (33%). Lichidulse compresiune
tamponeazd
cu aluminiugi zinc. lonii de cuprinseintre 80-110MPapentrucomprealuminiuau rol esentialin reacliade forma- siune gi 5-7 MPa pentrutensiune.Sunt
in timpce ioniide zinc au mirimi care asigurdrezistentala stress-ul
re a cimentului,

751

masticator.La fel gi modululde elasticitate

(rigiditatea).
Gimentul intdrit este extrem de rigid, cu un modul de elasticitatede 13
GPa. Aga se explicdrezistentacimentului
la deformdrielasticein zonelede stress
masticatormare sau in protezelede amploare.
Rezistenfala tensiuneeste cu mult
mai slabd,ceea ce face ca cimentulFOZ
sd fie fragil. Rezistentala compresiune
aparefoarterepede:213din rezistentafinala se obfinein intervalde o or5.
Retentiase realizeazdprin Tntrepdtrundereamecanicda cimentului
cu suprafe[eledinteluigi ale restaurdrii.
in absenla
adeziunii,convergenlaperefilor,lungimea
bontuluigi mdrimeasuprafeteiare o deosebitaimportantd.
Grosimeapeliculeide ciment,intre
dintegi restaurare
estede 25 de pm, ceea
ce permiteadaptareacorectda oricdruitip
de coroani gi corespunde
No
specificafiei
I ADA. Variatiilesunt legatede reologia

geometricd
cimentuluigi conformafia
a suprafe[elorce urmeazda fi cimentate.
La temperatura
camerei(21oC),intervalul de manipularela consistentade cimentareeste de 3-6 minute.Timpulde
intdrire in cavitateabucald este de 5-9
minute.PrinrdcireaplSciide sticldpe care
se prepardamesteculse poate prelungi
timpulde lucru gi se scurteazdtimpulde
prizd.in plus,se poate?nglobao cantitate
mai mare de pulbere,imbundtS{ind
astfel
proprietdlilemecanofizicegi rezistenfala
solubilizare.
Amesteculproaspdtde fosfatde zinc
este foarteacid, pH-ulfiind de 1,6. Chiar
dupdo ord de la prizdpH-ulse menfinein
jur de 4. Dupd24 de ore de obiceiajunge
intre 5-6. Aciditateainitiali a amestecului
are efect nociv asupra pulpei,mai ales
cAndea a fost traumatizatd
in prealabil.
in tabelulR vom prezentapH-ulunor
cimenturidiferite,dupd anumiteintervale
de timpde la incepereaprepar5rii.

TabelulR.
ValorilepH-urilorunor cimenturidupadiferiteinterualede timp.

2
5
10
15
2A
30
60
1440(24h)

2.14

2,55
3 .1 4
3.30

1 .43
1 .74
2 .15
2.46

3.62

2.56

3 .7 1
4.34
5.50

2-79

3.60
5.55

752

3.42
3.94
4.42
4.76
4.87
5.03
5,08

2.33
3.26
3.78
3.91
3.98
4.18
4.55

5.94

5.67

1.76
1.98
3.36
3.88

4.19
4.46

4.84
5.98

Studiiale cimentuluiFOZ (avAndTn

compozifialichiduluielementeradioactive)
au ardtatcd aciduldin cimenta penetratin
dentindpe o grosimede aproximativ1,5
mm. De aceea, misurile de protectiea
pulpeiimpotrivainfiltratiei
aciduluisunt importante.
Cimentulproaspdtpreparat,dupd 48
de ore, continemai ales fosfat de zinc
amorf gi acid fosforic.in timp cimenturile
devin foarte stabiledin punct de vedere
chimic.Aga se explicdindicarealor in cia PPF,
mentdrilede duratdale DCR-urilor,
a coroanelorceramicepe bazdde AlzOgde
de
structuriledentare gi de reconstituirile
bonturidin AA, RDCsau ClS.
Durereace aparein cursulcimentdrii
se datoreazdnu numaiaciditdtiici gi presiosmoticea fluiunii hidraulice
9i mobilizdrii
dentinare.
duluiprincanaliculele
Cimentareatrebuiefinalizatdimediat
dupd preparareaamestecului.Orice intArpeliculei
ziereatragedupdsineTngrogarea
gi neadaptarea
corectda coroaneipe dinte.

Dintre cele mai cunoscuteproduse

amintim: Harvard Cement (Richter &
Hotfmann Harvard Dental GmbH), Tinc
Gement (S.S. White), Ciment Ames
(TeledyneGetz),Crown and Bridge (De
Trey).

Avantaje gi dezavantaje.Principalul
avantajal cimentuluiFOZ rezidd?n faptul
cd poatefi preparatcu ugurin[eqi de la o
fluiddajungela o masi relativ
consistenf5
puternicd.Manipularea
este mai pufincriticd decAtla alte cimenturi.Rezisten[acidin punctde vementuluieste acceptabild
dereclinic,cu condifiaca amesteculsd nu
fie prea subtire,cu un raportprea scdzut
Recapitul6ndprincipa'
de pulbere-lichid.
lele dezavantaje,ele constauin nocivitatea pulpari , fragilitate, absenfa adeziu.
nii, solubilitateain fluide acide, actiune
antibacterianinuli.

Cimenturileoxid de zinc / eugenol

modificateau apirut ca urmarea incercdrilor fdcute pentru mirirea rezisten[ei
matriciide eugenolatde zinc.Una din modificdriesteadaosulin pulberede polimeri,
lichidul rdmAnAndnemodificat,rezultAnd
cimenturiZOEmodificatecu polimeri.

Gimenturilesilico-fosfat (CSF) au
dorit sd intruneascdcalitdtilecimenturilor
FOZ gi CS, dar sd eliminedezavantajele
lor, respectivvariatiavolumetricdmare a
FAZ.Bazade
CS gi opacitatea
cimenturilor
pornireo reprezintd
FOZcirora
cimenturile
li s-auadiugatoxizide fier gi aluminiucu
optice.
sperantaimbundtitiriiproprietdtilor
CSF astfelrezultateprezinti o duritaFOZgi
te mai mareca gi cea a cimenturilor
acceptabild.
au o transluciditate
cu a
Indicatiile
lorclinicesuntsimilare
lor estein scdFOZ.Utilizarea
cimenturilor
pentrualte cimenturica
dere, optAndu-se
rdgini.
CISgi cimenturile
Produse comerciale: Trans Lit
(Merz),Aristos (SpofaDental).

753

Compozitie.ZnO la care se adaugd

1O4O% particulede rdgind naturaldsau
polimetacrilat
de metil,
sinteticd(colofoniu,
gi acceleratori
polistirensau policarbonat)
de prizd(acetatde zinc,acidacetic).Unele

produsecontingi agentiantibacterieni:
timolsau8 hidroxichinolond.
Proprietdti.Calititilemecanicele situeazi intre cimentulZOE simplugi FOZ.
penGrosimeapeliculeiestesatisfdcdtoare
tru adaptareacorectda coroaneipe dinte.
Cantitateade pulbereincorporatd
in lichid
estemai maredecAtla altecimenturi.
Timpul de lucrueste de 5 minute,iar cel de
prizd de 7-g minute, similar cimentului
FOZ.Efectulbiologiceste similarcimentului nearmat.

mecanism
de chelatare.
Consistenta
amesteculuiestefluidechiarla un raportcrescut
de pulbere-lichid.
Pentrua obtineproprietdti optimeeste necesarsd se inglobeze
cdt mai multapulbere;3,5 g/ml lichidpentru cimentaregi $-6 g/ ml pentruobturatii
de bazi.

Proprietiti. Rezistenta
la compresiune estecomparabild
cu aceeaa cimentului
FOZ. Rezistentala tractiuneeste mai sc6zutd decAta cimentuluifosfat.Grosimea
filmuluieste de 4A-70 microni.Raportul
dintre pulberegi lichid are o importanfd
Avantaie gi dezavantaie.Principale- deosebitdpentrucalitdtilemecanice.Timpul de lucrueste lung,Tncavitateabucald
le avantajesunt legatede tolerantabuni
pulpari,capacitatea
de izolaregi manipu- priza se face Tn7-'13 minute.Rezultatele
larefacild.Rezistentaeste adecvati pentru clinicesitueazdcimentulaproapela nivelul
cimentareaunor coroanesingulare,cAnd cimentului
FOZgi a cimentului
PCZ.
formade retentieeste bund.Dezavantajele
Avantaje gi dezavantaje.Principalesunt
legate de
descompunerea
hidroelectrolitici
in mediul bucal, reactia le avantajeale cimenturilor
EBA suntlegainflamatorieTn lesuturilemoi, potentialul te de prepararea
facild,timp de lucruprealergengi proprietdtile
mecaniceminimela lungit,caracteristici
bune de scurgeregi
consisten[a
de cimentare.Tnplus, pot in- rezistentS,toleranfdpulpard bund. Dezmuiagi colorariginileacrilice.
avantajelesunt reprezentatede raportul
criticintre pulberegi lichid,descompunere
Cimenturile EBA. Reprezintdunica hidroliticdin mediulbucal,susceptibilitate
formuldcaregi-agdsitaplicabilitate
clinicd, la deformareplasticdgi retenliamai slabd
incercirilede imbundtdfirea calititilorci- ca la cimentulFOZ. PunAndTn balanfd
mentului
ZOEfiindnumeroase.
avantajelegi dezavantajele,cimenturile
Compozitie.PulbereacontineZnO gi EBA se indicd la cimentareacoroanelor
20-30%oxid de aluminiusau altSincdrcd- care se adapteazdbine, prezintdretentie
turd minerali.Uneleproduseconfingi po- bundgi nu sunt supusestress-urilor
excelimetacrilat
coroane,protezefixe).
de metil ca agent de armare. sive (incrustatii,
Lichidul
Obturatiilede bazd reprezintdo altd
con[ine
acid
50-60%
ortoetoxibenzoic (EBA), restul fiind indicatie.Din aceeagifamiliefac parte gi
eugenol.Mecanismulde prizi nu a fost cimenturilecu esteri vanilati (HV-EBA).
incd explicatin intregime,oricumeste un in cadrullor eugenolula fostTnlocuit
cu un

754

amestec de hexil-vanilatgi acid ortopulbereardmAnAnd

ZnO. Se
etoxibenzoic,
indicd pentru cimentarea restaurdrilor
pe dintivitaligi a PPF de Tntinunidentare
dereredusd.
Produs comercial: PROTEGT 2A
(Standard
DentalProducten).
Cimenturi polielectrolitice
Gimentul policarboxilat de zinc,
brevetatla sfArgitulanilor'60, este rodul
cercetdrilor
care urmauoblinereaunui ciment adeziv,care sd intruneascdpropriefosfatcu calitdtilemecaniceale sistemului
t5lile biologiceale cimentuluiZOE. in dea fost modificursulanilorformulaoriginalS
La unele
catd,la fel gi formade prezentare.
produsecomercialeacidulpoliacrilicuscat
anhidre).La
esteaddugatla praf(cimenturi
produseincapsulate
lichiduleste o solu[ie
slabdde Na HzPO+care reducevAscozitatimpul
tea aciduluipoliacrilic
Ai prelungegte
de prizd.in sfArgit,existdproduse?ncare
ingredientele
sunt cuprinseintr-o pulbere
care se amestecdcu apd. Priza se face
printr-oreac[ieacidbazd,cAndpulberilede
rapidin soluZnO gi MgOsuntincorporate
cu greutate
fia vdscoasdde acid poliacrilic
molecularimare.Cimentulobtinutare calipseudoplastic)
tdli tixotrope(comportament
adicdamesteculvAscosse scurgesub ac[iuneapresiunii.
in timpul prizei se formeazd
poliacrilati
de zinc.Cimentulintdriteste un
gel amorfcare contineparticulereziduale
de ZnO.
Proprietiti. Pentruobfinereaconsistenlei necesarecimentdriiraportuldintre

755

pulberegi lichideste de 1,5:1in greutate.

Cimentulproaspit preparatparevdscosin
comparatiecu cimentulFOZ.VAscozitatea
cimentuluiFOZ este adesea folositi de
cdtre clinicianca un termende referintd
ceea ce are ca rezultatincorporareaunei
cantit5liinsuficiente
de pulbere.intr-adevdr
la consistenta
cimentuluiPCZ,corectpreparat,cimentulFOZ nu mai poatefi folosit.
Noul cimentprezintdTnsdcalitifi diferite.
Supuspresiuniise intindein peliculdfind,
cu grosimede 25-35microni.Pentruevitarea erorilor?naprecierese indicdfolosirea
dozatoarelor, anexatela fiecareprodusgi
pistrarea propo(iilorindicatede citre producdtor.
Timpul de lucru la temperatura
camereieste de 2,5 - 3,5 minute.Timpul
de prizd este de 6-8 minutein cavitatea
timbucald(37 0C).Similaraltorcimenturi
pul de lucruse poateprelungiprin rdcirea
pldciide sticld.
La consistenta
folositdpentrucimentare rezistenfala compresiuneeste pufin
cu cimentulFOZ,in
scdzutdin comparatie
la tracfiuneestesemnifischimbrezistenfa
cativ mai mare. CimentulPCZ este mai
putinfragilgi mai rezistentdecAtcimentul
FOZ gi ClS. Are aceeagicapacitatede retentie a coroaneiturnateca gi cimentul
FAZ. Studiicliniceefectuatepe parcursula
3-5 ani au ardtatcd intre cimentulFOZ gi
CiPCZ nu existddiferenlesemnificative.
mentul PCZ indeplinegteperformantele
Egecuriclinicenecesarepentrucimentare.
le sunt legatede reducerearaportuluidintre prafgi lichidpentrua prelungitimpulde
lucru. Cimentulrezultatva avea calitdti
crescutS.
mecaniceproaste9i solubilitate

Adeziuneala smalt gi dentindeste

bund,prin chelatareagrupdrilorcarboxilat
cu calciu.la niveluldentineiintervinegi capacitateade umectaredatoratdhidrofiliei.
Este buni gi adeziuneala diversealiaje
metalice, cu exceptia aurului. Conditia
primarda aderenteieste ca suprafefelesd
fie curategi uscate.
Biocompatibilitatea
cimentului este
excelentd.Efectulasuprapulpeiestecomparabilcu cel al zinc oxid - eugenolului.
Calitdlilebiologicese datoreazdtoxicitSfii
intrinseci
scdzute.Absentanocivitdtii
tisulare, in generalgi a celeipulparein special
se explicdprin:
cregterearapidd a pH-uluicimentului
(pHini[ial+4,8);
sprezonaneutralS
localizarea
aciduluipoliacrilic:
mdrimea
moleculara
ii limiteazidifuziunea
iar ionii se leagdde calciulgi proteineledin
fluiduldentinar;
mobilizareafluiduluidin canaliculele
dentinare
esteminimS.
Preparatelecare confin fluorurdde
staniuau efectanticarios,prin imbogdfirea
suprafeteiadiacentede smal[cu fluor.
Avantaje gi dezavantaje.Principalele avantajesunt legatede toxicitatearedus5, adeziuneala dintegi aliaje,manipulare
gi
facild.in plus, rezistenfa,solubilitatea
grosimeapeliculeicomparabile
cu cele ale
cimentului
FAZ.Ca gi dezavantaje
se mentioneazi necesitateapdstrdriicu strictetea
proportiei
dintreprafgi lichid,deciprepararea criticd pentru pdstrareaproprietdlilor,
rezistenfdla compresiunemai scdzutdgi
vAscoelasticitate
mai maredecAtla cimentul fosfat,timp de lucru scurt, necesitatea

756

asigurdriiunor suprafe[ecurate pentrua

folosipotenfialul
adezival cimentului.
Rezistenfa la compresiune(55-85
MPa)estemai micd,iar rezistenfa
la tensiune (8-12 MPa) este mai mare ca la cimentulfosfatde zinc.
DupSintdrire,deformareaplasticdeste mai mareca la cimentulFOZ.De aceea
cimenturilePCZ nu sunt indicatein zone
gi nici pentrufixade solicitdrimasticatorii
rea protezelor
de amplitudine
mare.
Biocompatibilitatea
il indicdTnspecial
pentrucimentarea
restaurdrilor
de micd
amploare.
Produsecomerciale:Bondex (J&J),
Durelon (ESPE), Garboxylate Cement
(BayerDental)etc.
Cimenturile ionomere de sticli
(clasice)sunt din punctde vederechimic,
poliacrilati
complecAi
sau polialchenolati
de
sticlS(polimeriionici)rezultafidin actiunea
uneisolutiiapoasea homo-sau copolimeriloraciduluiacrilicsau polialchenoic
cu un
gi de calciu.
silicatdublude aluminiu
CIS prezintio gamdlargdde utiliziri,
Tncazulde fa[d ne intereseazd
tipul I destinat lipirii de durati a RPF.
CIS destinatefixirii, aga zisele chituri adezivese intdrescmai rapid,dobAndind Tntr-unintervalde timp relativscurt
(circacinciminute)o rezistentd
fatd de absorbliaapei.
CIS de tipul I se prezintdsub mai
multeforme:
a) sistem bicomponentpulbere/ lichid,
cu dozare manualdsau predozatin
capsule;

b) sistem anhidru - in care acidul este Agadar,daci cimentul rimdne expus la

liofilizatgi incorporatin pulbere.Aceas- aer dupd priza finali se poate deshidratd pulberese amestecdcu apd distilatd ta. Aceastdproblemda absorbtieide apd
gi a pierderiide api, cunoscuti?nliteraturd
sau cu o solutiede acidtartric.
Pulbereaesteconstituitd
din sticlepe sub denumireade balanti hidrici este
bazd de aluminosilicati
capabilesd gene- probabilunul dintrecele mai importantegi
reze cationi pentru formareacimentului. mai pulinintelesefenomenecaracteristice
Existdpestetrei sute de re[etediferitede crs.
Compardndproprieta[ile
Cl$ cu cele
sticle aluminosilicat(ternare,cuaternare,
ale FOZrezultdcd:
multicomponente).
Lichidul este o solutieapoasd(circa 1. dimensiuneaparticulelorde pulbere
este mai micd la CIS decAt la FOZ,
50%)a unuihomo-sau copolimeral aciduobtinAndu-se
o grosimea filmuluide
lui acriliccu aciditaconicsau tartric.Existd
produseTncare poliaciduleste un polimer
cimentde circa 15-25 pm; pe de alti
parteutilizarea
foartefine
unorparticule
al aciduluimaleic.
scademult timpulde lucrugi de prizd,
Reactia de pnzd se bazeazd pe
fizice
imbundtdfind
totodatdproprietitile
schimbul ionic dintre Al3*, Ca'*, Na*,
(AlD2*, (CaF). din particulede sticld gi
aleGlS.
HsO*din lichid,zoneledin imediataapropi- 2. spredeosebirede FOZ,CIS au o vdsmai mare)
cozitatemai mici (fluiditate
ere a particulelor
de sticldtransformAndugi nu necesitdexercitareade presiuni
se intr-ungel silicos. Formareasdrurilor
pozitiveasupracoroaneiTn cursulpeintre ionii metalici gi grupdrile acide
rioadeide prizd;suntpreferatesisteme(carboxilice)ale macromoleculelor
este
le anhidrepentrucd ugureazdomogeTnurmacdreialichiinsotitdde reticulare,
nizareamanual5,pasta astfel obfinutd
dul se va transformaintr-ungel dur. Apa
fiindfoartefluid6.
din amesteculde reactiese va lega prin
3. la GIS nu se poateinfluentaprea mult
hidratare.in consecinld,cimentul intirit
timpulde prizd;sistemele
anhidreau un
consti intr-o matrice de polimer ionic
timp de lucru prelungit,poliaciduldin
care leagi particulelede sticli inconjupulberetrebuindsd se dizolvein apa
rate de un strat de gel de silice.
addugatd.
Un aspect aparte Tl prezinti relatia
CIS aderi la suprafetelepolare acCIS/apn.Este importantde gtiutcd in cicu un
mentulintdritse gdsegteapd in proportie tive (smalt,dentind,metaleacoperite
de oxizi),dar nu aderi la
de 24/" (celputinpAndla formareasdriide strat superficial
policarboxilat
de Al). O mare cantitatese suprafetelechimic inerte (ceramic6dengisegte sub formd legatdde poliamestec tard,metalenobile)(fig.14.162).
Datoriti multiplelor avantaje ca:
(apa legat6,stratulintern).Restulde apd
(molecule)- apa nelegatd- inconjoari adeziune crescuti la preparatie gi copoliacidulhidratatformAndstratulexterior. roani, rati scizuti de carie secundari,

757

toleranti pulpardbuni, etc. CISsuntfolositepe scardlargdpentrucimentdrile

de
duratS.

6Y

fr3
@

scurt gi ?ndepdrtarea
excesuluide la margini se face cu dificultate.Acesteaspecte
practiceexplici faptul cd n-au pdtrunsin
uzulcurent.La ora actuali suntde domeniul istoriei.
Cimenturilediacriliceau fost elaborate specialpentrudiferitetehniciadezive.
Ele suntin realitateRDC utilizatein exclusivitate pentru lipirea diferitelorsuprafete
(ceramice,
heterogene
ffietalice,
polimerice)la [esuturiledure dentareprin
(fig.14.163).
retentiemicromecanicd

Fig. 14.162.Adeziunechimicdprin atractiamoleculelor exercitatdintre daud suprafeleaflatein contact

(1s).
CAtevaprodusecomerciale:
Ghemfil
(DeTreyDentsply),Fuji (GC-Co),KetacGem(ESPE),Aquacem(DeTrey)etc.
Cimenturirigini
CimenturilerSginise impart in: cimenturi acrilice, cimenturi diacrilice gi
cimenturirigini adezive.
Cimenturi acrilice. Pulberea este
formatidin polimersau copolimer
de metilmetacrilatgi peroxidde benzoilcu rol de
accelerator.
Lichidulestemonomerde metil metacrilat
cu adausde amine(accelerator).
Proprietdtileacestor materiale sunt
similare cu
cele ale acrilatului
autopolimerizabil.
Sunt mai putin solubile
ca alte cimenturidar rigiditatealor este
scdzutd.Sunt foarte sensibile la umezeali in timpul prizei gi au efect nociv asupra pulpei. in plus, timpulde lucru este

758

Fig. 14.163.CD asigurdretenliemiuomecanid

(1e).
(destinaCa gi la RDCconvenlionale
te restaurdrilor
dentare),CD sunt sisteme
bifazice realizateprin dispersareaunei
(UA)intr-unamestec
umpluturianorganice
de monomeri
diacrilici.
Umpluturileanorganice(cua( cristagi
lin, silice coloidali, alumino-silicati
borosilicati
de Li, Ba, Sr, Zr, Sn - sticle,
fluorurdde bariu)sunt uniformdispersate
in fazaorganicd.Aceastadin urmdcontine
monomeri de bazi, de reguli cu doud
grupdri functionale,monomeri diacrilici
(Bis-GMA,Bis-MA, BIS-EMA,Bis-PMA,
UDMA),monomeride dilutie, cu rolulde

a reducevAscozitatea
monomerilor
de ba(MAA,MMA,
25, ce pot fi monofunctionali
(EDMA,DEDMA,
CHMA)sau difunclionali
TEDMA,BUDMA,HMDA).Sistemelede
initiere a polimeriziriisunt chimice, foto
saudual cure.
Dupd polimerizare,
GD sunt sisteme
alcdtuitedintr-ofaz6continud(matriceade
polimerreticulat)Tn care se gdsegtetaza
discontinud(particulede UA). Cele doud
faze sunt legateTntreele prin agen[ide
cuplare(silanihidrolizabili).
Pentruca peliculade cimentsd fie cdt
mai subfire(de circa18 pm),particulele
de
UA nu trebuiesi depigeasci dimensiunea de 5 pm. VAscozitatea
CD a fost modificati prin scddereaprocentajului
de UA
(pAndla 60-75/"),rezultAnd
fluicregterea
ditSliilor.
Cimenturile diacrilice dual cure
(autofotopolimerizabile)au fost lansate
pe piati ca rispunsla dezavantajele
fiec6rui sistemde initiereutilizatsingular.Timpulde lucrual RD autopolimerizabile
este
foartescurt(60-90 s). S-a incercatprelungireaacestuia(pAnala 3 minute)prin scddereacantitdliide accelerator,
dar evident,
proprietdfile
mecaniceau scdzut.Nu numai
timpulde lucruscurtin sine,ci gi cregterea
pasteidin momentul
continuda vAscozitdlii
Tnceperii
omogenizSrii
avAnddreptconsecin{a imposibilitatea
obtineriiunei pelicule
finede ciment(10-18Frm),
au constituit
un
inconvenient.
Prelungirea
timpuluide lucru
(teoreticnelimitat)
esteposibildprinasocierea
fotopolimerizlrii. CD
strict
fotopolimerizabilenu pot fi utilizateclinic deoarecesuprafafade cimentexpusd
spotuluiluminosesteextremde mic6,exis-

759

tAnd riscul nepolimeriziriimaterialuluiin

profunzime.La GD ,,dual-curo"polimerizareaTnprofunzimeeste asigurat6de sistemelede inifieretip auto.Astfel,s-auob[inut CD cu bune proprietdfimecanice,
av6ndun timp de lucrude aproximativ
10
minute.
Dintre CD mai frecvent utilizatein
practicd enumerdm: ABC (Vivadent),
Gompspan Opaque (Caulk),Gonclude
(3M), Estic Microfill Flow (Kulzer),Getz
Maryland Bridge (Teledyne Getz),
Marycoll (VOCO), Maryland Bridge
CementationPaste (Den-Mat),Mimetic
(ESPE), Resilute (Schein),
Grip
DuraLingual (Unitek),Lee Bridge Cement (Lee Pharmaceuticals),Grown
Cementation Paste (Den-Mat), F2O
(VOCO)etc.

Cimenturirigini adezive
Cimenturilerigini adezive(carenu
trebuieconfundate
cu CD) diferddin punct
de vederechimicde CD prin monomerii
adezivi: fosfat de metacriloxietilfenil,
4-metacriloiloxietiltrimelitatanhidrida
(4prezinti Tn sistem
META). Se
pulbere/lichidsau mai nou
bicomponent:
pasti/pasti.
Cimenturilerigini adezive sunt de
obicei autopolimerizabile
dar pot fi gi
autofotopolimerizabile.
Ele asigurdo lipire
a restaurerii la preparafie prin dublu
mecanism:micromecanicAi chimic (datoratdmonomerilor
adezivice reacfioneazd
cu calciuldin dintegi cu oxiziimetalicidin
coroand).

in tabelulS se prezintdrezistenlala comparativcu un CD pentrudiferitesubtractiunea unui ciment r5gini adezivd straturi.

TabelulS. Comparaliefntre rezistenlala tracliunea unui ciment rdgindadezivdcu a unui ciment
diacrilicpentru diferite substraturi.

la tractiune(MPa)
Rezistenta
Substrat

Ciment rigini adezivi

Dentind(negravatd)

4.1

Smal!(gravat)

15.0
24.0

AliajNi-Cr-Be
- sablat
-gravatelectrolitic
AliajnobiltipullV - sablat
- cositorit

Cimentdiacrilic
0.0
10.0
14.1

27.4

25.2

22.0
25.5

9.4

12.8

rdginiadezive mecanismede intirire: reactie acidExemplede cimenturi

fotopolimerizare,
Enforce baz6,
sunt:C&B Meta-Bond(Parkell),
Panavia21 autopolimerizare.
Sure Cure (Caull</Dentsply),
AvantajeleCIMRfala de CIS sunt:
(J.Morita),
All-Bond2, lmpervaDual.
Cimenturi,,hibride"(intre RDC ai

crs)

au o compozitie
Cimenturile
,,hibride"
situati intre RDC ai CIS: cimenturile
ionomere modificate cu rigini (CIMR),
situate mai aproape de CIS gi
compomerii,mai apropiafide RDC:
Cimenturile ionomere modificate
cu rigini sunt materialedentarederivate
Tncade la CIS clasice,prin introducerea
de grupdricontena aciduluipolicarboxilic
finAnddublelegdturi(de exemplu,grupdri
metacrilice).
Mecanismulde tntdrire are la bazd
aceasta
reacfiaacid-bazdgi polimerizarea,
din urmi fiind de obiceiini[iati de un sisDar existdgi uneleCIMR
tem fotoactivabil.
sd se desfdgoace permitca polimerizarea
re gi Tnabsenlairadierii(,,polimerizarela
intuneric" - ,,dark-cure").Acesteaau trei

760

timpde intdriremaiscurt;
eliberarede ionide fluor relativcrescutd;
CIMRsuntmaipu{infragile;
la apdscdzutd;
sensibilitatea
inifialdestescdzutd;
aciditatea
solubilitate
scizutd;
pH-ulcregterapid;
aspectesteticsuperiorfa!6 de ClS.
CIMR este aceeagica a
Clasificarea
ClS,,clasice".
CIMR (tip I, pentru fixare) sunt materiale considerate relativ ugor de utilizal, oleril o retentie crescuti, gi nu dau
sensibilitate postoperatorie.
McLeanapreciazbcd acestemateriale dau un plus de rezistentafatn de fixirile efectuatecu CIS clasice. Se imbun6tdtegteastfel retentiacoroanelor9i inlayde
urilor folosindtehnicileconventionale
in cazulfixiriloradezive,folosicimentare.

rea lor trebuieprivitdcu rezerve.Cel putin

la ora actuali se recomandi ca inlayurile gi coroaneleintegral ceramicesd
nu se fixeze cu CIMR gi nici chiar cu
compomeri, deoarece proprietdtile lor
mecanicesunt inferioaretafi de cimenpropagiriifisurilor
turile rdgini.Prevenirea
sau a dezlipiriirestaurdrilor
ceramiceeste
dependentdde rezistenlalegiturii dintre
suprafalaceramiciigi dinte.in aceststadiu,
utilizareaacestormaterialeeste limitatdla
fixdriconventionale.
UnuldintreCIMRutilizatepentrufixare esteVitremer(3M),indicatpentrulipirea
PPF,incrustafiilor
metalicegi DCR-urilor.
Compomerii
Compomerii
suntdin punctde vedere
chimic RDC modificate cu poliacizi
(polyacid-modified
resincomposites).
Denumirealor este sugestivdpentru
natura hibridd a acestor materiale
(composite+ ionomer).La inceputulanilor
'90, au apdrut primii compomeri:Dyract
(DentsplyI L. D. Caulk), Compoglass
(Vivadent),
Luxat (DMG),Hytac(Espe).
Unuldin compomerii
utilizatipentrufixare este: Dyract Cempru" (De Trey
Dentsply).
in continuare
il vom prezentape
acesta,deoareceavem o oarecareexperientdcu el.
Se prezintdca sistem bicomponent
pulbere/lichid.Compozitiapulberii este
urmdtoarea:
o sticli Sr-Al-F-Si(avAndo

dimensiunemedie a particulelorde 5,5

pm),componenteale sistemuluide initiere. Compozitia lichidului consti ?n:
macromonomer,aminopenta,DEGDMA,
inhibitor,componenteale sistemuluide
initiere.
Reactiade polimerizare
debuteazdTn
momentulomogenizdrii.
Reactiade prizl
are loc pe mdsuraabsorbtieide apd ce
determindionizareagrupelorcarboxillibere. Absorbtiade apd este completddupd
44 sdptdm6ni.Sistemulde initiereare o
bund stabilitatein timp. intdrireasurvine
rapid,stadiileintermediare
de vAscozitate
desf5gurdndu-se repede.
Stratul
subpolimerizat
este mai subtirede 10 pm.
Pentru a preveniformareaacestuia,se
poateaplica,la limitadintrepiesaproteticd
gi dinte,gelulAirblockrM.
Adeziuneamaterialuluieste asiguratdde grupdrileCOOH
din macromonomer gi fosfatul din
aminopenta.
IndicafiileDyractCemPru"
sunt:
fixdri conventionalepentru inlay-uri,
onlay-uri,coroanede inveliggi proteze
parlialefixe,DGR-uri;
fixdriadezivepentruinlay-uri,onlay-uri,
coroanegi fateteceramice;
fixiri adezive pentru proteze partiale
fixe adezive.
in tabelulT prezentdm
comparativ
proprieta[ile
pentrutixareade
cimenturilor
duratS.

TabelulT.
Proprietdlilediferitelortipuri de cimenturipentru fixare fald de proprietdlileunui cimentideal (17).
PoliRigini
lonomer
Ciment Fosfat
Rigini
Proprietiti
carboxil
CIMR
compoideal
zinc
de
de sticli
adezive
at
zite
<2 5
Grosimea
filmu- Mic
<25
<25
>25
>25
>25

761

lui(um)
Timpulde lucru
(min)
Timpuldeprizd
{min)
la
Rezistenta
compresiune
(MPai

Lung

1 .5 -5

1 . 7 52.5

2- 3.5

2-4

3- 10

0.5-5

Scurt

5-14

6- 9

6- 9

3- 7

1- 15

Mare

6 2 -1 0 1

67 -91

122162

40-141

1 9 4200

179-255

13.2

11.2

17

4.5-9.8

te

Micd

Mare

Mare

Mare

Mare

Mare

Mare

Micd

Foarte
micd

Foarte
Microinfiltratie micd

Mare

De la
marela
foarte
mare

De la
mici la
foarte
mare

Foarte
micd

Foarte
micd
Dela
marela
foarte
mare

Foarte
micd
De la
foarte
mici la
micd

Indepdrtarea
Ugoari
excesului

Ugoard

Medie

Medie

Medie

Medie

DificilS

Dentini
Moduldeelas- = 13.7
ticitate(GPa) Smal!=
84-130
lritatiepulpard

Micd

Solubilitate

Foarte
micd

Retentie

Mare

Modera-

De la
Micd/
Modera- modera- moderatd la mate
ta
re

Modera-

te

Mare

# nu a fosttestat

retentiabiomecanicia coroaneipe dinCRITERIIDE SELECTAREA CltelestAlp;

MENTURILOR
mdrimeaanticipatda fo(elor care vor
Selectareacimenturilorare o imporrestaurarea.
tindesi desprindd
tantd deosebitdTn clinici pentrucomporunuicimentpentrufixarea
Utilizarea
intetamentul?ntimp a tuturorelementelor
toate de durati sau a altuiase facein funcliede
resate.Niciun cimentnu indeplinegte
pe carele vom
gi contraindicatiile
Criteriilede selecta- indicatiile
calitdlilebiomecanice.
in tabelulU.
re sunt:
Prezenta
stareapulpeidintilorstAlpi;
TabelulU.
tndicSiitegi contraindicaliilecimenturilorpentru fixareade duratd (17).
Contraindicatii
Indicalii
Restauriri
proteze 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7
Coroanede invelig,coroanemetalo-ceramice,
parlialefixe
2,3,4,5,6,7
1
Coroanesau protezepartialefixecu retentieslabd
1,2,3,4,5,6,7
cu terminalieceramici
Coroandmetalo-ceramicd
3,4,5,6,7
1,2
(prinpresare)
integral
ceramice
Coroane

762

(cunucleude AlzOs)
Coroaneintegralceramice
Inlayceramic
Fa[eteceramice
Protezepa(ialefixeagregateadeziv
Dispozitive
corono-radiculare

1,2,3,4,6,7
1,2
1,2
1,2
1,2,3,5,6

5
3,4,5,6,7
3,4,5,6,7

3,4,5,6,7
4,7

PrincipaleledezPrecautii
Principaleleavanavantaje
taje
1. Cimentrigind
Adeziune,
solubilita- Filmsubtire,utilizare lzolareacdmpului
?ndelungatd
adezivi
te scdzutd
2. Cimentdiacrilic
bondingului,
Solubilitate
scdzutd Filmsubfire,iritatie
Utilizarea
izolarea
c6mpului
fluor
infiltratie Evitareacontactului
Solubilitate,
3. lonomerde sticlS Elibereazd
cu salivadupdfixare
Rezistentd
4.ZOE modificate Biocompatibil
mecanici Doarpentrurestaurdri
scdzutd
foarteretentive
5 . C |M R
EvitareafixdriirestauSolubilitate
scdzutd, Absorbtiade ap5,
fluor
utilizareindelungatd rdrilorceramice
elibereazd
indelungatdSolubilitate,
infiltratie Utilizareapentrures6. Fosfatde zinc
Utilizare
ifionale"
taurdri,,trad
7. Policarboxilat
Biocompatibil
Rezisten[d
mecanicd Nu se micAoreazi
de
zinc
scdzut5,solubilitate raportulpulbere/lichid
Cimentde duratd

FAZELECLINICEALE CIMENTA.
Rtl
inaintede cimentarea
de duratdtremanopere:
buieexecutate
urmetoarele
indepirtareacompleti a cimentului
provizoriude pe suprafeteledentare,
gi din gantulgingival
de pe restaurare
(dacdestecazul);
testareavitalititii dintilorstilpi ;
verificareaprotezeifixe pe modelul
gi commarginilor
de lucru,corectarea
pletarealustruirii
intregiipieseprotetice
(dacnestecazul).
Pregitireapieseiprotetice
Pregitireapiesei proteticese face
protetic.
pregitiriicdmpului
inaintea
in mod

763

uzual,resturilede cimentprovizoriuse indepdrteazS,apoi se curiti suprafatarestaurdriiimplicatdin fixarecu buletede vati

imbibate cu ape oxigenatd,alcool gi/sau
neofaline,dupdcare se usucecu spray-ul
de aer. in cazulcAndaceastdsuprafali se
conditioneaziprin oxidare,cositoriresau
sablarenu mai estepermisdcontaminarea
grdsime,etc.).
ei (umiditate,
Pregitireacampuluioperator
lzolareacAmpuluioperatorde salivd
9i secrefiidin ganlulgingivaltrebuieficuti
cu cea mai maregrijd,deoareceoriceurmd de umiditateafecteazdcalitdlilecimentului gi longevitatea
agregdrii.Se folosesc
mijloacele
rulouri de vati, aspiobignuite:

ratorul de salivd de la unitul dentar. inchideremarginaldsau o retentiedeficitard (urmatide dezinserarea

restaurdrii)
sau
automatom(fig.14.164).
dacd cimentuls-a dizolvateste posibilca
pe bonturisd existedepuneride placddentari gi resturiorganice.Acestease pot Tndepdrtacu gumegi pulberede piatrdponce. Alcoolulsau alti agen[i iritan[inu se
indicdpentrucurdtireabontului.Apa oxigenati 3olo,ulterior gtergereacu neofalina sunt cele mai indicate. Uscareacu
jet de aer esteinterzisddatoritd:
gi posibileiaspiafectdriiodontoblagtilor
rdria nucleilor
in canaliculele
dentinare;
Fig. 14.164.lzolareacdmpuluioperatormandibular
desicirii dentineicare favorizeazdabcu rulauridevatdgiautomatom(19)
sorbtia acizilordin cimentulproaspdt
preparat;
CAnd pacientulprezintdo salivafie
presiunii crescute ce atrage fluidul
o premediabundentdse poateadministra
dentinarla suprafafd,creAndo pelicul5
cu o ori
caliecu antisialogoge
administrate
lichidd;
inainte. Anesteziaeste necesard numai
presiunilor
maride aer ce traumatizeacresdaci bonturileprezintdo sensibilitate
zd epiteliulinternal pereteluigingivalal
cutd.Secrefiilegantuluigingivalpot fi consulcusuluigi declangeazdo secre[ie
trolateprinaplicareaunuifir de bumbacTn
crescutdde fluidsulcular.
gan!,care va fi indepdrtatinaintede inseGhiar dupi o curifire atenti a bonrarea piesei protetice. Eventuale
pulberedentinard
microhemoragii
se opresccu un astringent tului rdmdn resturide
?nglobatiintr-o peliculdlipidicdaga zisul
3%.
saucu apdoxigenatd
smear layer.
JinAnd cont de faptul ci in majoriConditionareabontului se face difetatea cazurilor limita preparafiei se gisegtesubgingival,utilizareadigii devine renliat,in funcfiede vitalitateaacestuia.
Conditionarea
duredentare
lesuturilor
din
improprie.StopareatotalSa secretiilor
pastei de ciment,ca
gantulgingivalpoatefi considerat6
o uto- inainte de aplicarea
a adeziuniiconstipie.in cazul unor CIS anhidre,prezenfa mdsur6de imbundtdtire
subiectula numeroase
studii,in speciunui anumit grad de umiditate influen- tuie
al pentrudentini. in acestscop s-au recoteazd pozitiv timpul de prizi gi propriemandat agenti de curifire (cleaning
titile fizico-chimiceale materialului.
Pentrua obtineo reten[ieoptimda agents- solufiiapoasede acizi organici,
exempluacidcitric)9i agenti de minecimentului,bontul trebuie si fie curat. de
ralizare(solutiiapoasede siruri anorganiDacd restaurareaprovizoriea prezentato
ce). Dacdasupraagentilorde curdtirepe-

764

rerilesuntTmpe{ite,in ultimultimp ei fiind

evitatidatorit6leziunilorpe care le provoacd organuluipulpar,agen[iide minera]izare
se pare ci au reugitsd se impund(mai
ales preparatele
sub formdde sdrurianorganice- fosfalisau fluoruride calciu- sau
acidtartric).
in cazul cimentdriicoroanelorpe
bonturivitale,prin aplicareaunei presiuni
pozitive asupra coroanei se dezvoltd la
nivelul interfeteicoroand/bonto presiune
hidraulici,cu efecte nedoriteasupra prelungirilorodontoblasticedin canaliculele
dentinaredeschise.De aceea, utilizarea
de citre unii practicienia unor solutii de
acizi slabi,cum ar fi o solutie de 10"/"de
poli-(acid acrilic) pentru indepirtarea

peliculei lipidice de pe suprafata dentineineste total contraindicati. Prin acest

tip de condifionare
canalieulele
dentinare
se expundirectactiuniicimentului
aflatsub
presiunehidraulicd.
in vedereacondifiondrii se indicdaplicareape bont,timp de doud minute,a uneisolu[iide acid tanic 25h
sau a uneisolutiiCAUSTON'SlTS.Ambele sigileazdcanaliculele
dentinareprinprecipitareastratuluide impuritdtide pe suprafafa dentinei.Tnacelagitimp,prindisparilia
microretenliilor
scaderetentiamecanicia
la dentind.
cimentului
Solutia CAUSTON'SITS poate fi
preparati de orice farmacist gi este staluni(tabelulV).
bildminimumoptsprezece

TabelulV.
Compozilia CAUSTON'S /fS
0,20
0,20
0,05
8,00
1,00
0,05
1,00

GaCla
KCI
MgCl.6 H2O
NaCl
NaHCOg
NaHzPO+'HzO
Glucozd

Pe bonturiledevitale este posibilS

dezvoltarea
unei adeziunioptime.Condilionarea se face cu poli-(acid acrilic/alchenoic)
10%timpde 10-15secunde,
careindepdrleazlpeliculalipidici. Se spald cu ajutorulunuijetde aer-apdtimpde 30
secunde,dupi care se usucd cu alcool.
Reamintim
faptulci uscareatrebuiesd se
facdfdrddeshidratare,
iar aplicareacimentului,fdrdcontamindri.

765

Preparareacimenturilor
Prepararea
cimenturilor
diferdin functie de tipulde ciment.
Prepararea cimentului fosfat de
zinc. CimentulFOZ este un cimenttraditifixe.
onalpentrufixareaprotezelor
S-au discutatanteriormdsurilepreconizatepentruprotectiaorganuluipulpar;
pe lAngdacestea,esenlialdestetehnicade
gi preparare
manipulare
a pasteide ciment,
pentrua se obfinerezistenta,vAscozitatea

gi timpulde prizd adeccorespunzdtoare

vat.
LichidulcimentuluiFOZ contineacid
fosforic,apd gi siruri minerale,concentratia in apd fiind foarteimportant5,ea avAnd
rolul de a dirija timpulde prizd.Aceastd
Tnapd rebalanfd(echilibru)
a continutului
prezintdun factor critic al obtineriiunui
preparatcorespunzdtor.Ea trebuiesd se
pSstreze,deoarecechiar devieri minore
influenteazitimpulde prizd.
0 cregtere a continutului in ape
accefereazi prizain timp ce o scidere o
intirzie. Dacdlichidulnu se pistreazd ermeticinchis,el poatesd cAgtigeo cantitate
de apd (prin absorbliedin atmosferd)sau
Dinacestmosi o piarda(prinevaporare).
tiv, lichidulse aplicdpe pldcufade sticl5
doar in momentulcAndincepespatularea
pasteide ciment.Pldcutape carese mani-

puleazdamestecultrebuiesd fie de sticld,

rdcitd la o temperaturdintre -10 9i
+10t. Existdpldcispecialconceputepentru a fi mentinutereci (de tip Ormco).
Spatulareape o zond mai intinsi a unei
astfel de placi favorizeazdatenuareac6ldurii generatein timpulreactieiexoterme
de prizi, permitAndprin aceastainglobarea unei cantitafimaximede praf de ciment.
Un alt factorde primordin,care poate
sd determinereugitasau egeculunei cimentdrieste proportiaintre pulbere/lichid
(totdeaunaindicati de fabricaproducdtoare), dar care poateprezentavariafiinedorite prinnerespectarea
conditiilor
de manipularea preparatului.
Pentrucimenturile
FOZ,
Freichegi colab.(7)dau raportul optim
intre pulbere/ lichid de 1,5-2 g de pulbere pentru0,5 ml de lichid.

Fig. 14.166.Preparareacimentuluifosfatde zincprin

migcdricirculare.Aria de spatularecregtepragresiv
prin fnglobareaunor noi pdrli de pulbere (19).

progresivda pulberiiin
Fig. 14.165.lntroducerea
tichid(19).

Cantitateade pulberese Tmpartein

in lichido
5-6 perli egale,inglobAndu-se
primi partecare se spatuleazdcu migcdri
rotatoriipAndcAndamesteculdevineomogen (fig. 14.165).Apoi aria de spatulare
cregte inglobAdu-sepe rdnd gi celelalte

766

pe{i, fiecarepo(iune malaxAndu-se

Tntre
15-20 secunde,deci timpultotal al preparSriiar fi de 1,5-2 minute(fig.14.166).Partea solubilSa cimentului
estematriceacristalindcarese formeazdin jurulparticulelor
incipiente
de pulbere,de aceeamalaxarea

trebuierigurosrespectatdpentrua obtine
un amestecomogen,incorporAndtotodatd
o cantitatemaximdde pulberede ciment.
in general,pentru cimenturileFOZ
timpulde prizi estede circa6 minute.
pastei de
Consistenta(vAscozitatea)
scopuluiurcimenttrebuiesd corespundd
graduluioptimde vAsmdrit.Determinarea
cozitateesteo problemdde aprecierecare
se obline prin experienti. Pentru orice
consistenfd corespunzdtoarediverselor
utilizdri,trebuieo cantitatemaximi de pulbere; atunci cdnd se doregte o consistente mai reduse, constituie o gregeali
si se includi in amestec pulbere mai
putini. PentrucimentdriPPF,trebuieasiguratdo vAscozitate
redusda cimentului
asupraproporfdrd a interveninefavorabil
fieipulbere/lichid.
Prepararea cimenturilor silicofosfat. Preparareagi factoriicare influenleazd timpul de prizd sunt similarecu a
cimenturilorFOZ Tnsddatoritdfaptuluici
prezintdun pH acidmare,estenecesardo
bundprotectiepulpo-dentinard.
Preparareacimenturilor pe bazi de
ZAE. Raportuloptim lichidlpulbereeste
prescrisde fiecarefirmd.Pentrumalaxare
dar cAndse
se poatefolosihArtiespecialS,
adaugdpolimeri,ca gi Tn cazul EBA, se
utilizeazdplicuta de sticlS.Lichiduleste
gi trebuiepdsfotosensibil
ca gi eugenolul,
la culoare.Malaxatrat in flacoaneTnchise
rea nu cere o tehnicdspecialS,dar spre
deosebirede alte cimenturi,ea trebuief6cutd energicgi rapid pAndla consistenta
doritd. Umezealaaccelereazdreactia de
prizd.

767

Prepararea

cimenturilor

policarboxilate. Raportul optim pulberellichideste de 1,5 : 1. Se amestecdpe

placade sticl6,obtinAndu-se
o pastdmult
mai vAscoasidecAtla altetipuride ciment.
Spatufarease realizeazdTn 30 secunde.
Timpulde utilizarerdmAnescurt (aproximativ2,5 minutefatdde 5 minutela cimentul FOZ de exemplu),deoarecedin momentulcAndcimentulpierdeaspectulstrdlucitorel nu mai poatefi folosit,motivpentru care nu prezintdsuficientconfortin manipularea
clinicS.
PreparareaeimenturilorClS. Pentru
a obtine o consistenti cremoasda ClS,
raportul pulbere/lichidtrebuie si fie de
circa1,5: 1.
Pastade cimentse prepardpe o placd de sticldsau foliede hArtieceratdprin
cu o
celordoudcomponente
amestecarea
spatulddin materialplasticsau metal.Dupd agitareaflaconuluicu pulberegi omogenizareaacesteia,cantitateadozatd de
pulberese amestecdprogresiv
in doudsau
trei pa(i cu cantitatedozatdde lichid.Lichidul trebuie sd acopere pulberea,iar
pentrua evita evaporareaapei gi pentrua
a s ig u r a o o m o g e n it a t e a a m e s t ecu lui,malaxarea
trebuiesi fie rapidi (1ffiO
secunde)gi pe o suprafatdcAt mai micd(Tn
interiorulunui cerc cu un diametrude 3
cm).in acelagiscopse recomanddrdcirea
putinsuperpldcii(pAn5la o temperaturd
ioari condensdriiizobarea vaporilorde
apddin aer)gi a pulberii(nu9i a lichidului).
O atenlie deosebitdse acorddsistemelor
anhidre.in acest caz, reacliade prizd se
declangeazddoardupd dizolvareapoliaciduluiinapd.

CIS capsulate(predozate)(de exemplu Ketac-Cem

Maxicap- ESPE),nu pot fi
?ntrebuintate
decAtpentruproduselefirmei
producdtoare.Utilizareaacestor sisteme
permiteun controlasupratimpuluide lucru
gi de priz5.
Preparareacimenturilor rigini. Cimenturilerigini se prezintdsub formdde
pulbere/lichid
sau paste/pastdgi se amestecd pe hArtie.in generaltimpulde preparare este scurt, iar preparareadiferd in
functiede tipulde produsgi de firma producdtoare.

aderdchimicde suprafataprotezeisau a
dinfilor,excesul se Tndepdrteazd
relativ
ugor.EstevalabilpentruFOZ,GSFgi ZOE.
in cazulcimenturilor
PCZ gi GIS se recomandd ca in prealabilsd se vaselineze
suprafetelecu care intrdin contactcimentul Tnexces (suprafataexternda protezei,
Pentrucitesuturilemoi inconjurdtoare).
menturilerdginiadezivese recomanddindepirtareaexcesuluicAndprizacimentului
este incompletd.
in cazulPPF aceastdmanevrdtrebuiesd intereseze9i suprafetele
intermediarilor,
cu precdderezonelecare
vin in raport cu cresteleedentate.Orice
incdrcarea protezei fixe cu pasta restde cimentva reprezenta
o viitoarespide ciment
nd iritativd pentru parodontiulmarginal
Cimentulpregdtitla consistenfade giisau mucoasa care acoperd crestele
cimentare,se aplicdin (saupe) restaurare, edentate.
avAndgriji ca in interiorulcoroanelorde
Prizafinalda cimenturilor
cu atingeTnveligsd c6ptugeascd
doar perefii.Pentru rea valorilormaximeale rezistenfeipoate
a evita formareaincluziunilor
de aer, se duramai multtimp.De aceease recomanaplici pastdde cimentgi in ganfurilesau de aplicareaunui strat de varnish sau
puturilebontului,acestaputAndfi acoperit bonding,la marginearestaurdrii,imediat
chiarTnintregime.
dupdindepSrtarea
excesului.
O ultimdverificarea cimentdriiproteInserareaprotezeifixe pe bont
zei fixe precum gi eventualeleretuguri
Protezase aplicdpe bont in axul de ocluzalese pot facegi a douazi dupi fixainserfiegi se aplicdpresiuniinifialdozate, re.
apoiferme,pAndla adaptareacompleti pe
bont.Se controleazdraporturilecu antagonigtii.Prizatrebuiesd se facd sub presiuPARTTCULARFATT
DE CTMENTAne.
RE A DIFERITELORRESTAURA.
RI PROTETICEFIXE
Controlulfinal
Cimentarea coroanelor de invelig
Dupi pnzacimentuluise indepdrtea- metalice.Cu cAt o coroani se adapteazd
zd cu grijd excesul,in specialdin gan[ul mai intimpe suprafetelepreparaliei,cu atAt
gingivalgi din ambrazurile
inde- este mai mare riscul sd se distantezede
ceruicale.
pirtareaexcesuluidepindede proprietdtile suprafafaocluzaldin timpulcimentdrii.
Cocimentuluiutilizat.Dacdcimentulutilizatnu roanelecu grosimetotald prezintdacest

768

risc,excesulde cimentneavandposibilita- mai redusdnu este o solu[ieacceptabilS,

Acelagirisc?lprezintigi inclu- din motiveleexpusedeja.in decursulanilor
tea refludrii.
diversesolutiitehnice:
ziunilede aer incorporateintre cele doud s-aupreconizat
cimenconsistentei
suprafele.Modificarea
de praf Tnproportie
tului prin incorporarea

Fi9.14.168.Creareaunui ganlpe suprafalainternda

coroanei(19).

Fig. 14.167.Pertorareacoroaneipe suprafa{a

ocluzaldpentru refluareacimentului(19).

- O primdsolutiese referi la perforarea suprafefeiocluzale,cimentulin exces

refluAndprin orificiulcreat (fig. 14.167).
Ulteriorva fi obturatcu incrustatiesau materialplastic.Dupi Mount (12), realizarea
acestuiorificiu este o tehnici anacronici gi nu-gi mai justifici utilizarea,dar
este indicateca o solutielimiti.
- Cu o trezdglobulardse creeazdun
gant,pe suprafatainternda coroanei,care
se intindede la suprafalaocluzalSpAni la
(fig.14.168).
cervicale
1 mmde marginea
- Dupd adaptareacoroaneiPe bont
se fndepdrteazdcu o frezd de mdrime
adecvatd,un strat din interiorulcoroanei
EsmarginalS.
Tnchiderea
tdrda prejudicia
te o metoddimprecisd.
- Gravareainternda perelilorinterni
ai coroaneicu amestecde acid azotic ai
acid clorhidricin proporfiede 'l:3 (pentru
aliajenobile).

769

- Electrocoroziune
cu solutiede cianurd.intr-unminutse indepdrleazl40 micronidin grosimeametalului.
- Distanlareanecesardeste de 1540 microni.Ea se poate obtine cel mai
simpluprin aplicareade lacurispecialepe
made modelarea
modelulde lucruTnainte
cheteide ceard. Laculva acoperiin strat
uniformtoatdsuprafata,pAni la 1 mm de
zonaterminalS.
Gimentarea dispozitivelor coronoradicularemetalice gi a coroanelor de
substitutie. DCR-urileperfectadaptatela
peretii canalelorradiculareridici partial
coroaaceleagiproblemeca gi cimentarea
nelorde invelig.Cimentulpreparatse apligi cu un ac
cd pe suprafatadispozitivului
Lentullo ?n canalul radicular. Pentru
refluareaexcesuluide ciment se poate
pe DCR. Unele
crea un ganf longitudinal

dispozitiveprefabricateprezintdastfel de
ganturi.
Pentruprevenireafracturdriiperetilor
sau a neadap?ntimpulcimentdrii
canalului
tdrii corectea DCR in canal se fac urmdtoarelerecomanddri:
sd fie fluid5,penconsistenta
cimentului
hitru a reducela minimumpresiunea
draulicd
dintimpulcimentdrii;
sd se asigureun gant pentrurefluarea
cimentului;
dupd
menlinereapasivi a dispozitivului
cimentare.
Cimentareaincrustatiilor metalice.
gi
Pe suprafatade agregarea incrustatiilor
pe peretiicavitdtiise aplicdun strat de ciment.Se inseri incrustatiain cavitateapoi
se verificdrapidocluzia.Se exercitdpresiSe inuni (in lM) pdndla prizacimentului.
depdrteaziapoi excesulde ciment.in gedinla urmitoarese vor brunisamarginile
incrustatiei
din metalecu confinutTnaltnola suprafatade smaltadibil adaptAndu-le
acent5.Pentrua reduceincidenfapercoldrii este deosebitde importantsi se facd
atAtinaintecAtgi dupdcimentabrunisarea
re.
coBrunisareamarginilorincrustatiei
cu praggi
roaneise indicdgi in prepardrile
bizou.

Fig. 14. 169.Cimentarearestaurdrilorintegralceramice (schemd).A - suprafalaceramicd(gravatdgi

silanizatd); B - adezivul rdginii;C - cimentuldiacrilic;
(17).
D - smal[ulgravat

Cimentarea restauririlor integral

ceramice. Se selecteazdcimentulgi Tn
integralcerafuncliede nuantarestaurdrii
mice.in generalse respectdurmdtoarele
etape:gravareacu HF a suprafe[eiinterne
a restaurdrii,
aplicareaagentuluide cuplare
silanicla ceramicd,gravareacu acidfosforic a suprafafei preparatiei (de obicei
smalt),aplicareaadezivuluirSginiila smalt
gi la stratulde silan,inserarearestaurdrii
cu CD care se introducegi in cavitate(fig.
14.169).Se aplici o presiunemoderatd
pentru a preveni fracturarea restaurdrii
(maialesla fa[eteleintegralceramice).

INCIDENTE9l ACCIDENTEDUPA
FIXARE
Dupd fixareade durati a protezelor
fixe pot aparemai devremesau mai tArziu
uneleaccidenteca: senzatiede disconfort,
mobilitateaprotezei fixe, decompensare

770

funcin mod corespunzdtor

parodontali,carii qi complicatiipulparela igi indeplinesc
niveluldintilorstdlpi,perforareaelemente- tiile timp indelungat,ceea ce ne obligdla
cauzeloraga
lor de agregare,fracturasau dezlipireain- cunoagtereagi Tnldturarea
in ultimdinstanfd,nici
termediarilorprotezei fixe, fractura sau numitelor,,egecuri".
nu pot oferi
fatetelor,lipsade functionali- o PPF gi nici dinliiantagonigti
desprinderea
garantiepentruo viald. De aeeea gi tertate a construclieiproteticeetc.
Protezele
fixe pe lAngdavantajelein- menul de proteze definitive trebuie
discutabilepe care le prezinti- in primul abandonat. Este mai potrivit termenul
prordnd din punct de vedere psihicdatorite ,,dedurat5".inlocuireauneirestaurdri
de fixitate- au gi o serie de teticedupd un numdrde ani nu poatefi
caracterului
inconveniente
ce decurgdin urmdtoarele: consideratdegec.Accidentelecare se pronecesitateaexerezeide fesuturi den- duc dupdfixareade duratda protezeifixe,
tare, cu pericolullezdrii imediatesau la nivelulcAmpuluiproteticsau al restaurSin mare
tardivea organuluipulpar,atuncicAnd rii protetice,pot fi preTntAmpinate
in timpul mdsurEincd din faza proiecteriipieseipronu se iau misurilede protectie
preparafiilor.
ariilorde con- tetice,prin evaluareaadecvatda terenului,
Suprimarea
formelorgi contururilor prin pregdtirilepreproteticenespecificegi
tact,modificarea
atAt specifice fdcute corespunzdtor,printr-o
coronaregi cervicale,prejudiciazd
rapoarteledintilorintre ei, dar gi a aces- realizaretehnicdcorectS,prin mdsurilecoluatela adaptareagi fixarea
tora cu [esuturileinconjuritoare,deter- respunzdtoare
gi pdstrarea
nefavorabile; protezeifixe gi prin instituirea
minAndadaptdriulterioare
solidarizareaa doi sau a mai multor uneiigieneriguroase.
Senzatia de disconfort este un
dinfi prin protezeparlialefixe determifunc[iona- simptomcare aparedestulde frecventdua migcdrilor
nd o restrAngere
le individuale
ale fiecirui dintein parte, pd fixareaprotezeifixe. De obiceieste decAt gi a di- terminati de prezentaunor contactepreatAtTnprivinfaamplitudinii
ocluzale,de inserrectiei- motivpentrucare pot aparecu maturesau interferen[e
(lize tia intr-o pozilieinadecvatda protezei,de
timpulfenomenede tip degenerativ
sau
supradimensionat
etc.),ceea un cdmpmasticator
osoasealveolare,radiculare
eficienli
asupraansamblu- dimpotrivd micgorat, cu
ce are repercursiuni
lui restaurare/stAlp.
Sunt situatiicAnd masticatoriediminuat5,de un exces de
conten[iaeste salutard,aceastaconsti- presiuneasupratesuturilorde sprijinale
tuind singurametoddde mentinerea protezei,de arii de contactpreastrAnsecu
de tesuturigingivaleinsufidintiiinvecinati,
dintilorin boalaparodontald.
descimentirile, datorate unor cauze cient protejate,de acumularearesturilor
la nivelulpieseiproteticeetc.
multiple,
duc adeseorila compromiterea alimentare
indepdrtareazonelorde contactpreRPF.
Cu toatec5 situaliiledescriseanterior maturse face dupdtoateregulileechilibrdpot apare,un numdrmarede protezefixe rilorocluzale.

771

Mai greude corectateste o suprafatd

masticatoriesupradimensionat5.
Se recomanddsi se incerceingustareavestibulope seamacuspizilor
oralSa intermediarilor
orali, si se accentuezeambrazurile,iar
pentru ameliorareaconfortuluimasticator
sd se accentuezegi sd se lSrgeascdgan[urile de descdrcarea alimentelor,
atAtsprg
vestibular
cAtgi oral.
Efectul de torsiune poatefi generat
de contacteprematuresau interferenfece
aclioneazdin migcdrilede lateralitategi
care se pot remediaprin glefuiriefectuate
la nivelulsuprafefei
ocluzo-protetice.
Senzafia de presiune poate apare
datoritdresturilorde ciment rdmasesub
gingivalegiin amintermediari,
in ganturile
brazuridin momentulfixdrii.
Zonele cervicale sensibile pot fi cauzate de coroaneleprovizoriicu margini
prea lungi gi/saupurtateo perioaddprea
lungd de timp. Retractiagingivali poate
apare la coroaneleprea scurte sau prea
lungi,defectuos
adaptatecervical.
Sensibilitateatermicd. Dacd dupd
un timpde la fixareaprotezeipersistisensibilitatela variafiitermicela nivelulunui
dintestAlp,aceastapoatefi determinatdgi
de o implicatiepulpar6,un contactprematur sau o zond terminalipreparatdintempestivneacoperitd
corect,expusi insultelor
mecanicegi termice.Adeseoricu toatecd
se respectdtoate regulilede preparatiegi
de protezareprovizorie,dupd fixarea de
duratd a restaurdrii,o vreme dintii stAlpi
rdmAnsensibilila variatiitermice.De obicei
Tndecursde 10-15zileaceastdsensibilitate dispare.Sunt TnsdsituafiicAnd ea se
augumenteazd,
apar fenomenede hiper-

772

emiegi chiarpulpite.In acestecazuridevitalizareadin[ilorse impuneprintrepanarea

restaurdrii.
Mobilitateaprotezelor parfiale fixe.
O protezdparfialafixd se poatemobilizaTn
urmdtoarele
situatii:deformareaelementelor de agregare,efectulmigcdriide torsiuff, contacteocluzaledisfunctionale,
cimentareincorectd,
solubilizarea
cimentului,
procesecarioase,mobilizareaunuia sau
paromai multorstAlpiprin decompensare
dontald,lipsade retentiea elementelor
de
gregite.
agregareprinprepardri
Retractiilegingivalegi rezorbfiile
alveolarepot avea loc ca urmarea suprasolicitdriidintilorstAlpidatoritdlungimiibregelor gi dimensiunii
cAmpuluiocluzal,prin
conformareainadecvatda ambrazurilor,
conturulnecorespunzdtor
al elementelor
de
agregare,prin numdrulprea mic al stAlpilor, la PPF cu elementede agregarece
pdtrundsubgingival
exageratgi dincolode
spafiulbiologic.
Incidenla cariei. Leziunilecarioase
pot sd apard cAnd marginilecoroanelor
sunt prea scurtesau coroanelesunt prea
largi.Se mai pot producedatoriti uneiigiene defectuoasein cazul unei PPF fdr6
in general,la
ambrazuri
corectconformate.
pacienlicario-receptivi
nu se utilizeazdcoroanepartiale.
Leziuni pulpare.Proceselecarioase
cu evolutielentdce apar sub diferiterestauriri pot provocaatrofiipulparecu leziuni
degenerative
de toatetipurile.O inflamatie
pulpardlatentdpoatefi reactivatdprin preparareanecorespunzdtoare
a dintilorstdlpi
sau prin ac[iuneafactoriloriritanti(lichidul
cimentului fosfat de zinc) datoritd

Accidentela nivelul placajelor.Plamalocluziilor

care prin microtraumatismele
pe care le genereazdpot aveaefectenoci- cajelefracturatesau descimentate
nu necesitd mereu ?ndepdrtareaprotezei fixe.
ve asuprapulpei.
Simptomatologia
unei inflamafiipul- Faletelede acrilatsau materialecompozite
pare poate apare imediatdupd aplicarea se pot desprindein totalitatede pe schelePPF,ca o consecintda uneiprepardritra- tuf metaficsau se pot fractura.Gauzaacesumatizante
sautardivdatoritdcomplicatiilor tor accidentesunt retenliainsuficientdoferitd de scheletul metalic sau factorii
cariilorcareevolueaz6,
sub restaurdri.
pulpare ocluzali. Se poate interveni prin
in cazul simptomatologiei
patolo- reoptimizarea
faletelor,cAndparfialau rdsemnalatesau a aparitieimobilitnlii
gice la niveluldintilorstAlpise recurgela mas integresau atuncicAndau dispdrutTn
trepanarearestaurdriigi a dinteluistAlp totalitatese pot confectionaaltelein laboin cazul
Aparitia ratordupd o amprentdprealabila.
urmatdde o terapieendodontice.
deteriomobilitdtiidentare presupunede obicei unorprotezefixe metalo-ceramice,
ablafiaprotezeigi aplicareauneiterapiide rareaplacajuluise poatereparacu o serie
parodontald,
reechilibrare
eliminareacau- de chiturispeciale,destinateacestuiscop.
gi chiareven- Uneoriinsd refacereain totalitatea restauzei ce determindmobilitatea
tual consolidarea
stAlpuluiprin metodede rdriinu poatefi ocolitd.
Accidente ce intereseazi integritaRTGsautransfixalie.
periapicale,
in complicafiile
consecu- tea restauririlor.De multeori o restaurare
tive necrozelorpulpare, tratamentulse se poate fractura (mai ales cele integral
prin trepanare,urmatdsau nu ceramicegi/saupolimerice)
sau poateapaefectueazS
presupuneinde rezeclieapicald.in cazul unor dinli re o perforatie.Fracturarea
pluriradiculari
cu rdddcinicurbeinaccesibi- locuireaacesteia.Perforareapoate fi rele, sau cAndstAlpuleste definitivcompro- zolvatdde la eazla caz cu o incrustaliesau
dar
cu diferitemateriale,
mis printr-unabcesparodontal,
se recurge printr-o,,obturatie"
de multeori gi acestaccidentpoateducela
la extractie,firegtedupdabla[iaprotezei.
restaurdrii.
Accidente ale intermediarilor. ?nlocuirea
se poaScheletulmetalical intermediarilor
te dezlipide elementelede agregare(la
ETAPA POSTPROTETICAiru TEnivelulconectorilor)
sau fracturadin urm6RAPIAPRINPUNTIDENTARE
toarelecauze:lipireadeficitarda intermepostprotetic
Tratamentul
se adreseadiarilorla elementelede agregare(aliajul
de lipit are porozitdfi,iar suprafatadestina- zi pacientuluigi restaurdriifixe dupd pefoartereduse);teh- rioada de adaptaresecundard.Trebuie
td lipiriiare dimensiuni
nicd incorectdde turnaregi de manipulare refinutc5, degise consider6eronatci traprotezeiparliale tamentulproteticeste definitiv,acestaare
a aliajului;suprasolicitarea
doar un caracterprovizoriuprin involutia
fixedatoritduneibregepreaintinse.
fiziologicd
cu care restaurarea
a fesuturilor

773

proteticevine Tn contactintim. Acesta nu

reugegtedecdtsd surprinddla un moment
dat un anumit echilibruintre elementele
gi
componenteale sistemuluistomatognat
protetici,echilibrucare poate
restaurarea
fi perturbatprin modificareaconstantelor
biologicein cadruldiferiteloraiectiunisau
factorilor
sub influenta
de stress.
Pacientul
trebuieurmdritsub aspectul
igieneicavititii orale,in egalSmisurd o
atentie deosebitdtrebuie acordatdtransformdrilor
sistemului
de la nivelultesuturilor

774

stomatognat.Se va realizaun controlmedicalperiodicprindispensarizarea

activda
bolnavilor,cel putin o datd la 6 luni. La
acestcontrolse va urmiri stareade igiend
punliidentare,fdri
igienizarea
oro-dentard,
restaurdrii
fixe cu cAma eludacongruenta
pul protetic,stareatesuturilor
in ansamblul
sistemuluistomatognat,cAt gi la nivelul
cAmpuluiprotetic.Se vor realizaradiografii
retro'dento-alveolare,atAt pentru dinfii
stAlpi,cAt gi pentrucresteleedentate,urmdrindzoneleindicatoare.

CAPITOLUL
15

nmusfl

TINT
TTRAPTUIIGEIH
Dupi colectarea tuturor datelor
necesareelaboririiplanuluide tratamentgi
adoptareadecizieide rezolvarea cazului
printr< restaurare protetici fixd ne
reintoarecem la cAmpul protetic ai
particularitdtileindividuale pe care le
prezintdcazul.
Oricesituafieclinici se poaterezolva
prinmai multesoluliiterapeutice,
in funclie
nu doar de conditiile locale gi locoregionale,ci gi de vArsta,sexul,ocupatia
starealizicl, psihicdgi conditiilemateriale
ale pacientului.
in cele ce urmeazdvom propune
diferiteschemede restaurdriproteticein
functiede topografiabregeloredentate,de
numirul dinlilorabsentiprecumgi de alte
conditii. Nu vom preciza strict tipul
elementelorde agregare,care pot fi gi
alteledecAtcoroanade inveligin functiede
diferififactori.
Prezentulsubcapitola fost elaborat
pentrua veni Tnajutorulpracticienilor
mai
tinerigi mailipsifide experienti.
Vom propunein continuarediverse
solu[iipentrudiferitetipuride edentatiicare
se preteazdla restaurdrifixe mai ales in
functiede topografia
bregelor.
RESTAURARITIXE iN ZOruN
LATERALA UIIXII.ARA
Atat dintii naturali cAt gi cei ce
urmeazda fi Tnlocuitiparticipdintens la

procesul
Ei au
de triturareal alimentelor.
in asigurarea
functieide
un rol important
calaj a mandibulei
stabilizdnd
ocluziain
PlM.Asfelconditiileesteticetrec pe locul
trei. Agadar restaurdrileprotetice din
aceasti zondgi mai ales materialele
din
in
caresuntelaborate
trebuiesd rdspundd
ordinela urmitoarele
cerinte:
1.
masticatie;
2.
mentinerea '
stopurilor
ocluzalegi DVO;
(inclusiv
igiend
3.
bund
autocurd[iere);
4.
fizionomie (mai ales la
anumiteprofesii).
o Edentatie de molar secund
permanent superior (clasa a lll-a
Kennedy)
- fig.15.1.
situa{ieclinici

posibilitAlide rEstaurars

Fig. 15.1.

775

Esteo situafieclinicdmai rarintAlnitd.

situa$edinicil
Atuncicdnd molarulde minteeste corect
pozitionatpe arcadS,iar dinfii antagonigti
existd se va realizao restaurarefixd cu
doudelementede agregarepe cei doi dinti
stAlpi,mezialgi distal. Dacd molarulde
posibilititide restaurare
minteprezinti o implantarevicioasd,fiind
inclinatmezio{istal, vor apSreadificultSli
in confecfionarea
elementului
de agregare
de la acestnivel gi la stabilireaaxuluide
inse(ie al restauririi,de aceea mai ales
lipsesc,nu se
atuncicAnddintiiantagonigti
indicdinchidereabregeiedentateprintr-o
restaurareproteticdfix5.
Dacdmolarulde minteeste neerupt,
pentrua confirma
se va indicao radiografie
existentalui gi pentrua vizualizaaxul siu
de erupfie.in acesl caz este posibil ca
parlial,dupi
bregaedentatisd se Tnchid6
Fig. 15.2.
eruptia molaruluitrei. Trebuieinsd avut
grija ca de-a lungul acestei perioade
Amplitudinea deplasirii dintilor
antagonigtii sd nu egreseze gi sd
limitrofibregeiestecu atAtmai marecu cAt
rapoartele
destabilizeze
ocluzale.
a avut loc la o vArsti mai micd,fiind mai
mare la arcada superioard gi mai
.
Edentatie de molar prim
pronunfatd
pentrudinfiidistalibregei.Dacd
permanent superior (clasa a lll-a
edenta[iaeste foarte timpurie(6*8 ani),
K en n e d y) -fi g.15.2.
existd posibilitatea
deplasirii corporalea
Edentatiamolaruluide gase ani in
dinfilor(translatiesimultanda coroaneigi
general poate fi considerati urgenti
rdddcinii).
Cu cdt pierdereamolaruluieste
stomatologici. Edentatiade molar prim
mai tardivddeplasarea
dintilorse facesub
superiorse situeazdpe locul doi dupd
forma basculdriicu precdderea molarului
edentalia de molar prim permanent
permanent. Temporizarea
secund
mandibular. Expectativa bazatd pe
protezdriipAnd la 18-20 ani nu este
capacitateade adaptarea organismului
justificat6, tratamentul protetic precoce
tdndrtrebuie abandonati. Protezareafixi
constituindgarantia preveniriiintregului
a edentalieide molar prim permanent
(14-16ani).
cortegiu
de tulburdri
superior previne tulburSrile ocluzale,
in func[iede vArstala care a survenit
parodontale
gi articularecare aparaproape
edentafiagi de mdrimeaspatiuluiedentat,
in timp.
constantgi inevitabil

776

de integritateadintilor limitrofi bregei

edentategi de axullor de ipplantarese va
opta pentru o anumitd variantd de
protezarefixi. Daci edentatiaa survenit
in copilirie (6-8 ani), brega poate fi
inchisdprin migrareadinfilorlimitrofi.Daci
acegtiasunt integri iar ocluzia nu este
protetici nu-gi
destabilizat6,restaurarea
are rostul. Dacd pierdereamolaruluide
minte a survenitla adolescentdsau la
vArsta adultd, se recomanddrestaurarea
dintilorgi
bregei,pentrua evitabascularea
gtilor.
egresia/extruzia
antagoni
in afard de vArsta la care a fost
pierdutmolarulde gaseani ne intereseazd
existenfasau absentamolaruluitrei, prin
gi incluzialui. Daci el
existen[dinfelegAnd
existdatuncifoarteimportanldestedireclia
axuluisiu de implantare.
Dacdexecutdmo restaurareproteticd
fixd aceastava fi alcStuitdmereudin doud
elemente de agregare (fie pe molarul
gi pe premolarul
doi,fie
secundpermanent
pe molarulde mintegi
in mod exceptional
pe molarul secund permanentcu un
intermediar sub formi de extensie
meziald).Ultimavarianti nu este unanim
acceptatd.
Dacd restaurarease va sprijini pe
molarulgi pe premolarul
secundiar molarul
de minteva rdmAnenecuprinsTnlucrare,
intre stAlpul distal (molarul secund) gi
molarul de minte se poate dezvolta
aproape constant o pungd parodontald.
Agadardacd adoptdmaceastdvariantdgi
mai ales dacd nu are nici un antagonist,
molarulde minte este mai bine si fie
extras.lpotezaprin care Tlpistrim pentru
a devenivreodatdun viitorstAlpdistalnu

777

are mereu acoperire.Dacd premolarul

secundgi molarul
doisuntintegrigi rezerva
osoasd permite, cu asentimentul
pacientului
se poateinseraunul,saudoud
implante,
dar numaidupi vArstade 18-20
ani.
. Edentatie de molar prim gi
secundpermanenti
superiori(clasaa llla Kennedy)
- Fig.15.3.
situa$eclinicd

posibiftn$d* rastaware

Fig. 15.3.

Dacdmolarultreiexistdgi are un ax
se va realizao
acceptabil
de implantare
restaurarefixd cu doud elementede
pe premolarul
doi gi molarultrei
agregare
(fig.15.3a).in situafia
existenlei
unordinli
mai slab6,
stdlpicu valoarefuncfionald
poateavea trei elementede
restaurarea
gi a premolarului
princuprinderea
agregare
prim(fig.15.3b).

Daci molarulde mintenu existS,nu

are un ax de implantarefavorabil gi
prezintdo leziune coronardintinsd in
suprafafi gi profunzimegi necesitda fi
extras (tratamentul endodontic fiind
imposibilde realizat),nu ne rdmAnedecdt
sd propuneminserareaa doui sau chiar
treiimplante.

Fig. 15.5.Aspeetesimulative

Fig. 15.4.Aspectesimulative

778

distal (fig. 15.7 a). Desigurin tuncliede

prezenta, absenta gi/sau axul de
implantareal molaruluide minte, acesta
poatefi uneoriprinsin restaurare
(fig.15.7
b). CAnd premolarulsecund gi molarul
secundpermanentsunt integrisi pacientul
reluzdutilizarealor ca stAlpide punte,i se
poate propuneinserareaa 2-3 implante
(fig.15.7c).
situalieclinic6

posibilitilide restaurare

Fig. 15.6.Aspectesimulative

Cum de obicei pierdereacelor doi

molari atrage dupi sine coborArea
plangeuluisinusal (care plonjeazdspre
vdrful crestei proporlionalcu vechimea
de
este nevoiede o intervenlie
edentatiei)
elevarea sinusului.Toate aceste ultime
gi
solutiise fac doarcu acceptulpacientului
salematerialeale
in functiede posibilitSlile
acestuia.
r Edentatiede premolar secund gi
molar prim superior (clasa a lll-a
Kennedy)
- Fig.15.7.
Cea mai frecventadoptati variantd
terapeuticdcare se preteazdla acest caz
este restaurareaproteticd fixa care se
?ntindede la premolarulprim la molarul
secund, fiind prototipul de lucrare
protetici fixi cu doi stAlpi, mezial gi

779

Fig. 15.7.

. Edentatiede premolar secund

- Fig.
superior(clasaa lll-a Kennedy)
15.8.
Pierderea premolarilor superiori
(primul, al doilea sau ambii) este o
edenta[iecu o frecvenfdridicatdla tineri.
La aceastacontribuieevolufiarapiddde la
carie simpl5 la cea complicatdcAt gi

incongruentele
dento-alveolare
de la acest
niveldatoratemigrafiilor
molarilorde gase,
doisprezece
ani gi ulteriora celorde minte.

situaliedinicd

posibilit{tidg restaurare

dacd atdt primul premolarcAt gi molarul

secund permanentsunt indemni,putem
realiza o restaurarecu un stAlp distal
(molarulprim permanent)gi
un intermediar
in extensiemezialE(fig.15.8c). Dacddintii
limitrofi bregei sunt integri, conditiile
ocluzale favorabile gi nu existd o
hiperfuncliemuscular6 iar igiena este
foarte bund gi conditiilematerialepermit,
se poate propune pacientuluiinserarea
(fig.15.8d).
unuiimplantendoosos
. Edentalie de premotar prim
superior (clasaa lll-a Kennedy)- Fig.
15.9.
situalieclinici

posibilitifi de restaurare

Fig.15.8.

Restaurarea protetice fixi cu

agregarepe doi stAlpidomini rezolvarea
acesteisituatii(fig.15.8a). Premolarul
unu
gi molarulprim permanentsunt stAlpi
mai ales cAnd acegti dinli
traditionali,
prezintd
cariisau oburalii.
in situaliacdnd
premolarul
primesteindemnse pot folosi
drept stAlpicei doi molari permanenti
in extensie
asocia[icu un intermediar
mezial5(fig. 15.8b). in mod exceplional

780

Fig.15.9.

Premolarulprim superioreste un
dinte care se pierde ugor gi precoce.

r Edentatiede premolarunu gi doi

Utilizarea necorespunzdtoarea unor
- Fig.
materiale de obturatie pericliteazd superior(clasaa lll-a Kennedy)
vitalitateaacestuidinte. Fracturapere[ilor 1 5 .1 0 .
axialica gi modalititilegregitede abordare
situatieclinic6
la acestdintesuntdoar
a carieicomplicate
lui.
cAtevacauzecaregrdbescpierderea
Deoarece are o variabilitatemare
cromaticdqi este situatla curburaarcadei,
cea maicomundrezolvarea acesteisitua[ii
posibilitn{de restaurare
cu doudelemente
cliniceesteo restaurare
de agregare(pe caningi primulpremolar)
cu un intermediar.
major este
Dezavantajul ei
prepararea
Alegerea
caninului.
de agregarede pe caninva fi
elementelor
bine cAntdritdgi vor prevala:coroanele
pa(iale, incrustatiain incrustatie,culisa
intracoronard,etc. Coroana mixtd gi Tn
generalcoroanelede invelig riscd aparitia
F iq . 1 5 . 1 0 .
unor tulburiri estetice. Pentru a evita
in aceastdsitualieclinicd rezolvarea
aceastase poaterealizaun sprijindistalpe
doi stAlpi (premolarulsecund gi molarul de electieTn proteticatraditionaldeste o
restaurarefixi cu doud elemente de
prim permanent)la care se atageazdo
agregaregi doi intermediari.
extensiemeziald(fig.15.9b).
Dezavantajul
acestuitip de restaurare
Solutiilevor fi adoptatetinAnd cont
al dintilor este preparareacaninului,cAnd vor fi
atAtde statusuldento-parodontal
preferateelementede agregarecare lasd
stAlpicAtgi de tipulde ghidajexistent.
La copiigi adolescentiintrdin discutie fata vestibulard neatinsd gi pdstreazi
canin.
gi o restaurare adezivd, cu pregitiri ghidajul
Elementulde agregaretrebuieastfel
peliculare,ale caninuluigi premolarului
secund daci acegtia sunt indemni de preparatincAt si refacd ghidajulcanin,
proces carios. Daci dintii limitrofibregei dacd acestaa existatanteriorpreparafiei.
rezeva osoasd Acest tip de edentatiese preteazdgi la
sunt intregi gi
inserareaunui implant inserareaa doud implante,insituafiaunei
corespunzdtoare,
endoososrezolvd problemaf6rd sacrificii rezerveosoasefavorabilegi mai ales cAnd
bregasuntintegri.
de fesuturidure dentare(dupavArstade dintiicaredelimiteazd
18-20ani).

781

o Edentatiede premolar doi gi Datoritdmigc6rilorde frecareintre extensie

molardoi superior(clasaa lll-a Kennedy gi fa{a distald a premolaruluiprim este
posibildaparifiaunor leziunicarioasela
cuo modificare)
- Fig.15.11.
acestnivel.
prim prezintdleziuni
Dacdpremolarul
carioase sau obturatii, se va realiza o
restaurareprotetici fixi cu trei elemente
de agregare(pe premolarulprim, molarul
primgi molarultrei)carevorincadracei doi
ponibi|ile{ids $6*.xrrve
intermediari ce restaureazd bregele
edentate(fig.15.11 b).
Atunci c6nd molarultrei prezintdo
implantare
vicioasdgi nu existdantagonigti,
se va realizao punte care se agregi pe
premolarulprim gi molarul prim, brega
(fig.15.11).
distaldrdmAnAnd
neprotezate
Existd practicienicare, in func[ie de
integritatea hemiarcadei antagoniste
adaugdultimeivarianteo extensiedistalS
(fig. 15.11 b). Daci arcada antagonistd
este scurtati qi molarulde mintesuperior
se afli ?n pozifievicioasd,acest molar
poatefi extras.
Desigurin situa{iide rezervdosoasd
optimd,de dintistdlpiintegri,igiendbucald
Fig.t5.11.
bund, condi[ii ocluzale gi materiale
favorabilese pot insera doud sau trei
Pentru rezolvareaacestei situatii implantecorespunzdtor
celor doud brege.
existdmai multesolufiiterapeutice
care Un plangeusinusalcoborAtpoatefi elevat
variazdTn funcfiede integritatea
dintilor (fis.15.11d).
{tituqta elinid

gide axelelorde
limitrofi
bregelor
edentate
implantare.
Astfel dacd premolarulprim este
gi molarul
integru
treiareo pozitienormald
pe arcadd,se va realizao restaurare
cu
pe molarulprimgi
elemente
de agregare
pe molarultrei, un intermediar
pentru
molarulsecund absent gi o extensie
mezialdce va inlocuipremolarul
secund.

. Edentatie de premolar prim gi

molar prim permanentsuperior (clasaa
lll-a Kennedycu o modificare)- Fig.
15.12.
Cea mai simpl5solufiede a nu ne
atingede un caninintegru,dacddintiistAlpi
prezinti o implantare bun6 este
restaurarea protetici fixi cu doud

elementede agregare(premolargi molar

secund)9i doi intermediari
unul intre cele
doui elementede agregaregi celdlaltin
(fig.15.12a).
extensie
mezialS
sEualie {tinicd

po6ibi$nf de rstaurara

lucraregi atuncirestaurarea
va aveatrei
(molartrei,molargi
elemente
de agregare
premolar
gi doi intermediari,
secund)
dintre
(fig.15.12c).
careunulin extensie
meziald
in sfArgitin situaliaunorstAlpicu un
parodontald
anumitgrad de insuficientd
vom efectuao restaurare
cu patrustAlpi
(canin,premolar
gi molarsecundgi molarul
gi o terapie
trei)(fig.15.12d). Esteposibild
implantardcu inserareaunor implante
intraosoase
in celedoudbregecu condi[ia
unei rezerve osoase acceptabilesau
perfectibile
gi cu dorinfapacientului
in
situatiaexisten[ei
unor dinti integricu o
igiendcorespu
nzdtoare.

o Edentatiede premolar prim gi

molarsecundpermanentsuperior(clasa
a lll-a Kennedycu o modificare)
- Fig.
1 5 .1 3 .
Situafie
clinicdmaideosebitd
darcare
apare destul de frecvent.Variantelede
restauraresunt legate de integritatea
stAlpilor,vArstd,prezenfamolaruluide
minteetc.
Cea mai comund rezolvarelasd
(fig.15.13a). Restaurarea
caninulneatins
va avea trei elemente de agregare
Fiq.15.12.
(premolarul
primgi molarul
molarul
secund,
trei).Alte doui variantesunt:restaurare
Dacdpacientuleste mai in vArstdgi proteticd
extinsdcu patru stAlpi(canin,
caninulareobturafii
multiple
saudistruclie premolar
doi,molarprim,molarde minte)
coronari avansati se apeleazdla o (fig.15.13 la
b) carese apeleazlde obicei
restaurarecu trei elementede agregare in
gi altacareapeleazi
scopde stabilizare
(molar,premolarsecundgi canin)gi doi
la aceeagistAlpidar se fac doudrestaurdri
intermediari
intre cele trei elementede
(fig.15.13c).
separate
(fig.15.12b). Dacdmolarulde
agregare
minte este prezent gi are un ax de
implantare
convenabil
el poatefi prinsin

783

ldsacaninulintegru.In sfArgitcombinarea
unui implantcare se inserd in brega
premolarului
primgi o restaurare
cu doud
pe molarulprimgi
elemente
de agregare
pot
cel de minte cu un intermediar,
completasolutiilemultipleale acestei
situalii destul de frecventintAlnite(fig.
1 5 .1 0
3.

situatieclinice

posibilit*li de restaurare

. Edentatiede premolarsecund,
molarprim gi molarsecundpermanenfi
- Fig.
superiori(clasaa lll-a Kennedy)
15.14.
situa$eclinic{

pcsibilitfitide restaurere

Fiq.15.13.

Variantele15.13d gi e lasd brega

distald nerezolvatd atunci cAnd axul
molaruluide minte este altul decAt cel
normal,dacd el este semiinclussau dacd
este compromisgi trebuieextras.Varianta
15.13 d se deruleazdpe trei stAlpigi
includecaninuliar cealalte15.13e este
doar pe doi stAlpi (premolarsecund gi
molarprim)cu o extensiemezialSpentrua

7U

F ig . 1 5 . 1 4 .

Pentru rezolvareaacesteiedentalii
este indicatdrealizareaunei restauriri
protetice
pe doistAlpi,mezial
fixeancoratd
pe premolarul
prim9i distalpe molarul
trei
Dintiilimitrofibregei
cu trei intermediari.

edentate trebuie si aibi un status

parodontalfoartebun (premolarul
prim sd
aibd doudsau trei riddcini iar molarultrei
rdddcini cAt mai divergente)9i sd nu
prezinte risc de carie sau complicatii
(fig. 15.14a). De asemenea,
endodontice
pentru apreciereafo(elor la care va fi
supusd restaurarea se va lua in
considerare 9i configuralia arcadei
fiind mult mai mari
antagoniste,
solicitdrile
dacd sunt prezenli dinti naturali,
comparativcu o protezi totalasau pa(iald.
Pentrua realizao agregaremai rezistentd,
cAndestenecesar,se va includegi caninul
ca stAlp,mai ales dacd acesta prezint6
leziunicarioasesau obturatii(fig.15.14b).
in situafia unor dinli integri gi
corespunzdtor unei rezerve osoase
corespunzdtoarese pot insera trei sau
patruimplanteendoosoase.
. Edentafie de premolari (prim,
secund)gi molar prim permanent(clasa
- Fig.15.'15.
a lll-a Kennedy)
Similar situatieiprecedente,se va
realiza o restaurareproteticdfixd de pe
caninpe molaruldoi gi dacd se considerd
necesar,se va includegi molarultrei Tn
restaurare(fig. 15.15b). in caz contrarel
se va extrage deoarece prezen[a lui in
vecindtatea
elementului
de agregaredistal
poate genera o pungd parodontald.Se
poate opta gi pentru varianta unor
restauriri sprijinite pe implante dacd
condifiilelocale,generalegi materialeo
recomand5,situafiein care dinfii integri
limitrofibregeirdmAnneatingi.

785

situalieclinicf,

posibilitEli
da restaurare

Fig.15.15.

o Edentafiede premolarprim, de
molarprim gi molarsecundpermanenfi
(clasaa lll-a Kennedy
cu o modificare)
F ig 1
. 5 .1 6 .
Situatia
clinicdrecunoagte
doardoud
variante. Una tradilionali, adicd o
proteticd
restaurare
fixd cu trei elemente
(pecanin,premolarul
de agregare
secund
gi molarul trei) gi trei intermediari
(fig.15.16
corespunzdtor
bregelor
edentate
a) gi alta moderni care se preteazdla
situafiacAndcaninulesteintegrugi existd
ghidajcanin.in aceastivariantdse inserd
un implantendoososin brega primului
premolar
gi se faceo restaurare
fixdde pe
premolarulsecundpe molarultrei (fig.
1 5 .1 b
6).

. Edentatiede premolari gi de
primiidoi molaripermanenti
(clasaa llla Kennedy)
- Fig.15.17.

situalisclinici

situafieclinicd

posibilitdlide reataurare

posibilitdti
de restaurare

Fig. 15.16.

molarului
Utilizarea
trei este posibile
cAndpozitia,axul9i implantarea
sa permit
acest lucru. in situaliaprezenteiunei
scurtategi a lipseisau
arcadeantagoniste
imposibilititii
molarului
de mintese
utilizdrii
poateincercaexecutareaunei restaurdri
de pe caninpe premolarul
secundcu o
molarprim.
extensiedistaldpe ,,post"de
Este o solufiemai fragild pe care o
recomanddm doar cAnd arcada
antagonistdeste o proteze parliala
(careprolezeazd
mobifizabilS
o edentatie
de clasaI sau ll Kennedy)
sau o protezi
totali(fig.15.16c).

786

Fig. 15.17.

Aceastd situatie clinicd genereazd

uneori discutii controversatein rela[iile
medic-pacient.in literaturade specialitate
orice bregd edentatdce rezultdTn urma
pierderii a mai mult de trei dinfi nu
beneficiazd
de o terapieproteticdfix5.
Pacientiicare prezintdasffelde brege
insist5 sd fie protezalifix, afirmAndcd
,,indiferentcdt tine, dar si nu devini
purtitorii unei restauriri mobilizabile".
Trebuie sd recunoagtemci Tn situatii
destulde rare cAndcaninulgi molarulde
minteau riddcini puternice,cand arcada
antagonisti este reprezentati de o
restauraremobili sau mobilizabilS
etc..in

practicese pot descoperirestaurdrifixe la alcituirea unui ansamblu estetic

carese agregdde pe caninpe molarulde individual.
mintecu o longevitate
in
de peste10 ani(fig.
aceasti
zond elaborarea
restaurdrilor fixe este dominatd de
Dacdtotugivom executao astfelde refacerea fizionomiei, a fonatiei, de
restaurare
fixdtrebuiefoartebineanalizate stabilitatea ocluziei gi de conducerea
c6teva aspecte:statusul parodontalgi mandibulard.
1 5 . 1 7a ) .

axelede implantare
ale celordoi st6lpi,
. Edentatie de incisiv central
directia crestei edentate, arcada
prezenfasau absenfaunei superior (clasa a lll-a Kennedy)- Fig.
antagonistS,
hiperfunctii
musculare
etc. Dacdcea mai 1 5 . 1 8 .
mare parte a acestor conditii sunt
favorabile9i pacientulconfirmdfn scris
*tral*t {tuic*
fixd,aceasta
optiuneapentruo restaurare
se poaterealizacu rezerve.
A doua variantdeste o agregare
mixti dento-implantari
cu doudimplante
gi
endoosoasepe pozitia premolarilor
utilizarea
ca stAlpinaturalia caninuluigi
molarului trei cu implantare9i ax
Fofiffif,S*rs#rrya
(fig.15.17b),solutianueste
corespunzitor
agreatdin unanimitate.
AtuncicAndtotugi
se apeleazdla
ea inserarea
de
unorruptori
forfe este beneficd.De asemeneain
conditiifavorabile
se pot insera4 implante
endoosoase
ldsAndneatingicei doi dinfi
naturaliintegricaredelimiteazi
brega(fig.
15,17c). AdoptAnd
aceastdultimdsolutie,
molarultreipoatefi si extras,dacdaceastd
manoperise impune.

RESTAURANIRXE iN ZONE
FRONTALANNNXIIARA
Zona frontald maxilardeste o zond
privilegiatd
a figuriiin generalgi a fefeiin
special.Dispunereadinlilorfrontali,forma
contururilor, particularitdtileaxelor de
gi nuantelecromaticecontribuie
implantare

787

F iq . 1 5 . 1 8 .

apelala o punteadezivdsau la inserarea

(fig.15.18b 9i c).
unuiimplant

Fig. 15.19.Aspectesimulative

Solu[iatraditionalieste o restaurare
fixd cu doud elementede agregarepe
opusdgi
incisivulcentralde pe hemiarcada
pe incisivullateralde pe parteaedentatiei
(fig.15.18a). in funclie
cu un intermediar
de integritareadinfilor limitrofi bregei,
gabaritulbregei(prezenta
sauabsenlaunei
diasteme)rezerva osoasd etc. se poate

788

Fig. 15.20.Aspectesimulative

Desigurcd existenlauneiinsuficien[e
parodontalela nivelulfrontalilorsuperiori
presupune suplimentareastAlpilorcare
poate merge pAni la cuprindereaintr-o
gindde imobilizare
a tuturorcelor5 din[i
frontali restan[i. Aceastd conduitSeste

contrazise
in ultimuldeceniude cdtremul[i
autori,caresusfinci o punteadezivdcare
se sprijindpe mai mult de doi din[i,cu
mobilititidiferiteestesortitdegecului.
. Edentatie de incisiv lateral
superior (clasaa lll-a Kennedy)- Fig.
15.21.

canin gi cu o extensie meziald ce

inlocuiegtelateralullipsd (fig. 15.21 a).
Solufiase adopti de obiceicAnd cei doi
centralisunt integri.Dacdprimulpremolar
prezintd leziuni carioase sau obturatii,
poate fi cuprinsgi el in restaurare(fig.
1 5 . 2 1b ) .

SsrW*{t|!!&xrrtr

Fig. 15.21.

Unul din principiilede bazd ale

esteticiizonei frontaleeste ori pdstrarea
integritdlii ambilor incisivi centrali, ori
cuprinderea ambilor intr-o restaurare
proteticd(mai concretse va evita pe cAt
posibilca un centralsd fie naturalgi celdlalt
acoperitde un elementde agregare).De
aceea cea mai comund rezolvareeste
puntea cu un elementde agregarepe

789

Fig. 15.22.Aspecteale punlii adezive

Dacd incisivul central de partea

edentatiei prezintd leziuni carioase,
obturatii sau o coroand de Tnvelig,
poateaveadoui elementede
restaurarea
agregarecaningi incisivlateral(fig.15.21
c). Ca gi in situafiaprecedentdin cazul
existenteiunorcondi[iifavorabilese poate
opta pentruo punte adezivdcu pregdtiri
peliculareale stAlpilorsau pe un implant
(fig.15.21d gi e.).
endoosos
. Edentafie de incisivi centrali
superiori (clasaa lV-a Kennedy)- Fig.
15.2 3 .

sprijinulunei restaurdrifixe cAnd lipsesc

ambiicentrali,cu toate cd in literaturade
specialitatesolutia este descrisi nu de
putineori (29).De aceeaidealeste si fie
cupringigi caninii(fig.15.23a). in situa[ia
cAnd acegtiasunt integri,elementelede
agregare pot fi doui coroane partiale.
Dacd conditiileocluzalesunt favorabile,
valoarea
morfologia radiculard gi
parodontalS a
lateralilor sunt
se poate apela doar la
corespunzdtoare
pe incisiviilaterali(fig.15.23b).
agregarea
La anumitevArstegi in anumiteconditiise
poateopta ca solutieprovizoriede lungd
duratdgi la o punteadezivi (fig. 15.23c).
in sfArgit,cu acceptulpacientuluigi dacd
conditiile locale, generale 9i materiale
permit se pot insera doud implante
(fig.15.23d).
endoosoase

Fsr,bxffdcr.*hr**

Fig.15.23.

Doar incisiviilaterali nu reprezintd

Tntotdeauna
o garantiesuficientdpentru

790

Variantastandardeste o restaurare
cu doudelementede agregare(pe caninul
de aceeagi parte cu edentatia gi pe
incisivulcentralde pe hemiarcada
opusd)
gi doi intermediari
(fig. 15.25a). in situa[ia
cdnd incisivul lateral prezintd procese
carioasesau obturatiiiar incisivulcentral
prezintdun anumit grad de insuficientd
parodontaldsau are in antecedenteo
rezectie
apicald
este
indicatd
Fig.15.24.
suplimentarea
stilpilor cu incisivullateral
pot fi
Ultimeledoud solutiivin in discu[ie (fig. 15.25b). Solutiileterapeutice
cu precidere atuncicAnd incisiviilaterali completatecu o punteadezivi (fig. 15.25
sunt integri gi au un parodonliu de c) sau cu inserareaa doud implanteTn
pentruacest
situatiaunorcondifiifavorabile
sustinereintegru.
(fig.15.25d).
tipde restaurdri
. Edentatie de incisiv central gi
. Edentatiede incisivi centrali gi
lateralsuperior (clasaa lll-a Kennedy)un incisivlateralsuperiori- Fig.15.26.
Fig.15.25.
siluatie clinicA

ddi*e*{eb

dar r*!al*!rars

posibilititide restaurare

Fig. 15.26.

Fig. 15.25.

791

Rezolvarea de electie este o

restaurare fixd cu trei elemente de
doi canini gi incisivullateral
agregare(cei
prezent) gi un corp de punte cu trei
(fig. 15.26a). in situaliacAnd
intermediari
nu se doregte preparareacaninuluise
poate apela la inserareaunui implant
endoososgi ulteriorla o agregaremixtdpe
2 stAlpinaturali9i pe unul artificial(fig.
15.26b). Solulianu este unanimagreatd
dar di rezultatebunegi poatefi aplicatdin
situatiile cAnd pacientul nu-gi poate
permitesau rezervaosoasd este de aga
naturdincAtnu se pot inseratrei implante,
ceea ce este de preferatcAnddin{ii sunt
integri(fig.15.26c).

Solutia unanim acceptatd este

de
restaurarea
tradilionald
cu treielemente
gi doui corpuride puntecu unul
agregare
(fig.15.27a). in
respectiv
doi intermediari
situafia prezentei unor dinti integri
poate
inserarea
a treiimplante
endoosoase
(fig.15.27b).
deosebite
oferisatisfaclii
r Edentatia
de caninsuperior- Fig.
15.28.
t$tua{isdinirE

pcCHittlide r3tsffi"

o Edentatiaunui incisiv centralgi a

ambilor incisivi laterali superiori - Fig.
15.27.
situatieclinicd

Fig. 15.28.

posibilitf,ti
de restaurare

in caz de edentaliesingulard
de canin
se poate alege ca solutie de tratament
restaurareafixd cu doud elemente de
agregare (mezial pe incisivullateral gi
distal pe primulpremolar)gi un corp de
punte cu un intermediar(fig. 15.28 a).
Daci incisivul lateral este integru gi
premolariiprezintd leziuni carioase sau
cu
o restaurare
obtura[ii,se va confecfiona
doud elementede agregare.pe ambii
premolarigi cu o extensiemeziald(fig.

Fig. 15.27.

792

15.28b). Aceastdvariantdnu esteunanim

acceptatd gi se preferd la pacientii cu
conducerede grup, deoarecela cei cu
conducerecanini extensia meziali ar
trebui si suporteghidajulantero-lateral.
Cea mai convenabild
rezolvaremai ales la
tineri peste 18 ani, cu dinti integrieste
inserareaunui implantendoosos,rezerva
osoasdfiindde obiceisuficientd(fig.15.28
c). Estede altfelsolutiacarese recomandd
cu precddere dupi odontectomiilede
canini inclugi (cAnd acegtia nu pot fi
redresati prin procedee ortodonticochirurgicale).
Autotransplantele
cu sau fdri
transfixatii nu depSgesc la tineri o
longevitate
de 3-4 ani.
r Edentatiede incisivi centrali gi
laterali superiori (clasaa lV-a Kennedy)
- Fig.15.29.
Solufia cea mai comund este
restaurareafixd cu doud elemente de
agregare(pecanini)gi un corpde puntecu
patruintermediari
(fig. 15.29a). in func[ie
de statusulparodontalal caninilorgi de
integritateapremolarilormai existi trei
variantetradi[ionale.
Doudcarebeneticiazd
de suplimentarea
unilateralSa cAte unui
stAlpdintrepremolariiprimi (fie cel de pe
hemiarcada stAngd fie cel de pe
hemiarcadadreaptd) gi una Tn care
restaurarea
are 4 stAlpi(cei doi caninigi
premolariiprimi) gi un corp de punte cu
patruintermediari
(fig. 15.29d). Soluliase
preferdmai alescAndpremolarii
primisunt
afectati de carie, sau prezintd obturatii
mari.

793

situa{ieclinic6

posibilit6{i
ds resl*urare

Fig. 15.29.

Acesttip de edentaliese preteazdgi

la o restaurare pe patru implante
endoosoase,
in functiede conditiilelocale,
generalegi de posibilitdtile
materiale(fig.
15.29 d). Ca restaurareprovizoriecare
uneorise transformd?ntr-o provizorie,de
lungd duratd, mentiondm proteza
mobilizabild.

nxe FRoNToRESTAURARI

eitualiedinici

LATERALE LA MAXILAR
Prezente destul de frecvent in
practica curentd, aceste edentalii mixte
care afecteazi atAt zonafrontalScAt gi cea
lateraldmeritdsd li se acordeo oarecare
atenfie datoritd multiplelor variante
terapeutice
ce ne stauazi la dispozitie.
. Edentatie de incisiv central,
premolar prim 9i molar prim de Pe
aceeagi hemiarcadi (clasa a lll-a
- Fig.15.30.
Kennedycu doudmodificdri)
Prezentaasocierede bregeedentate
pe aceeagihemiarcadise preteazdla mai
multerezolvdri.Criteriilede departajarea
soluliilorvor impune realizareaa doud
restaurdriseparatesau a uneia singure
a tuturor
care sd aibi gi rol de imobilizare
stdlpilorsituati in planuridiferite.Atunci
cAnd caninul este integru gi suntem in
fala unei protectii canine (cuspid
protected oclusion) se poate adopta
variantacu dou6 restauriri separatecare
lasdcaninulneatins(fig.15.30a). Varianta
gi trebuie
,,b"constdtot din doudrestaurdri
cAndse pun probleme
luatdin considerare
de paralelisma stAlpilor,fiind cunoscut
faptul cd o restaurarede amploaremai
redusdare o preciziemai mare(fig. 15.30
de
b). A treia variantd,(c) se deosebegte
precedenta(b) doar prin prezenta pe
arcadd a molaruluide minte care este
folositdrept stAlp distal suplimentar(fig.
15.30c). Variantad se adoptdTnsitualia
unor stAlpi cu insuficientdparodontalS,
joaci gi rol de gini de
cAnd restaurarea
imobilizare.

794

poeibim{$
ds restzurffi

Fig. 15.30.

O solutiemodernd,multuzitatd(noio
recomandim pe baza unei experienfe
semnificative)rezolvdbrega rezultatdprin
pierderea incisivului central printr-un
implantendoosos.in aceasti situalieatAt
incisivulcentralde pe hemiarcadaopusd
cu brega
cAtgi lateralul(de pe hemiarcada
edentati) integrirdmAnca atare,celelalte
printr-osingurd
doudbregerezolvdndu-se

restaurarecu trei elementede agregaregi

doud corpuri de punte cu cAte un
(fig.15.30e). Inserarea
a doud
intermediar
gi a primului
implante(Tnbregacentralului
premolar)se face atuncicAnddinfiivecini
bregelor sunt integri; spa{iul edentat
rezultatprin pierdereamolaruluide gase
ani rezolvAndu-seprintr< restaurarefixd
cu doud elementede agregare gi un
(fig. 15.30f). Aceastdvariantd
intermediar
de rezolvarene-a dat satisfactiideosebite
la multecazuri.
. Edentatie de incisiv central,
lateral,premolarprim gi molar prim de
pe aceeagi hemiarcadd (clasa a lll-a
Kennedycu doui modificdri)
- Fig.15.31.
situalieclinicd

opusd are o leziunecoronari sau este

nanicAi /sau distroficva fi utilizatca stAlp
suplimentar.Doui implante Tn brega
frontald simplificdrezolvareain sensul
posibilitdlilor
mai mari de individualizarc
a
incisivuluicentral gi lateral, urmdnd ca
bregeledin zonade sprijinsd fie rezolvate
printr-o restaurarecu trei elemente de
(fig.15.31b).
agregaregi doi intermediari
r Edentatiacelor patru incisivi gi a
premolaruluiprim superior (clasaa lll-a
- Fig.15.32.
Kennedycu o modificare)
situa$edinlc6

poibiltf$de rutaurarc

poqittfte$d6 re$taurare

Fig. 15.31.
Fig. 15.32.

Solu[ia traditionald pentru aceastd

Cele doud variante de restauriri
situafieclinici este restaurareacu patru
elementede agregaregi trei corpuride proteticefixe tradifionalepot prezentatrei
punte cu doi, respectiv cu cAte un respectivpatru elementede agregare(in
(fig.15.31a). in eventualitatea funclie de valoarea parodontald gi
intermediar
dintilorstAlpi)qi doud corpuri
cAnd incisivullateral de pe hemiarcada integritatea

de punte unul pentruincisiviisuperiorigi

prim(fig.15.32a
celdlaltpentrupremolarul
gi b). Solutiacare prevedeinserareaa
patru implanteintre cei doi canini 9i o
punte cu doud elemente de agregare
pentruedentaliade premolarprimestecea
mai optimd 9i moderni (fig. 15.32 c).
Dorinfa de a pdstra cu orice pret o
conducerecanind pe hemiarcadastAngd
poate ldsa caninul in alara celor doud
modalitilide restaurare(fig. 15.32d). in
functie de condifii se poate insera un
implant gi Tn locul primului premolar
superior,permitAndastfel ca to[i dinfii
limitrofibregelorintegrisd rdmAndca atare.
r Edentatiede incisivi gi premolari
superiori de pe o hemiarcadi asociati
sau nu cu edentatiade molar prim (clasa
a lll-a Kennedycu o modificare)- Fig.
15 .3 3 .
Primelesolufiiterapeutice(fig. 15.33
a gi b) constauin restaurdri
fixe extinse,de
la premolarulprim de pe o hemiarcaddla
molarulprim, respectival molarulsecund
de pe hemiarcada
opusi. Acestetipuride
restaurdriau rol stabilizator
asupradin[ilor
restanficare sunt cupringiintr-o protezd
fixi extins5.Astfel, restaurareava avea
patruelementede agregare(pe premolarul
prim,ambiicaninigi molarulprimrespectiv
secund de partea opusd). Solufia ,cn'
apeleazdla restaurareabregeifrontalecu
gi la
ajutorula patruimplanteendoosoase
rezolvarea bregei laterale printr-o
restaurarefixd cu doud elemente de
agregarepe caningi molarulprimrespectiv
secund, cu un corp de punte cu doi
( fig. 15.33c).
respectiv
treiintermediari

796

nilrrslbdffic*

podbimf{ide resterag

$ih$sdrgc6

pooittim$e reotaraa

Fiq.15.33.

. Edentatie de incisiv lateral gi

canin, de pe aceeagihemiarcadi (clasa
a lll-a Kennedy)
- Fig.15.34.
Solutia comun6, dar cu indicatii
restrAnse,este restaurareaproteticd cu
doudelementede agregare(pe un central
prim)gi un corp de punte
$i pe premolarul
(fig. 15.34 a). Dacd
cu doi intermediari
creastaedentatdprezintdo curburdmai
accentuatdgi pacientulare o conducere
canind,primul stAlp care va ceda va fi
incisivulcentral.De aceeaestemai corectd
adoptareasolufiei,,b" cu patru elemente
de agregare(cei doi incisivicentraligi cei

doi premolari)gi corp de punte cu doi

intermediari(fig. 15.34 b). in situalia
prezenteipe arcadda unor dinli limitrofi
bregei integri, a unei rezerve osoase
gi dorintei
acceptabile9i a posibilit6lilor
pacientului,inserareaa doud implante
endoosoaseeste o solutie idealS,dupd
doudzecide ani. Tehnicilede RTG pot
extindeindicatiavariantei,,G"gila cazuricu
rezewdosoasddeficitard.

realizaconducereamandibulei(fig. 15.35
a). De aceea soluliaa trebuieprivitdcu
rezerveiar solutiab poatefi adoptati cAnd
morfologia radiculard gi implantarea
incisivului
lateralsuntfavorabile(fig.15.35
b). Cea mai sigurdsolutieeste variantac
(cu patruelementede agregare)(fig.15.35
ci elementulde
c) dar are dezavantajul
agregare de pe incisivul central se va
Tnvecinacu omologulsdu naturalde pe
hemiarcada
opusd.

situalisdinica
situatieclinic6

poeibilfielide msis.sare

posibilitalide restaurare

Fig. 15.34.

. Edentatiede canin gi Premolar

prim superior de pe aceeagihemiarcadd
(clasaa lll-a Kennedy)-Fig.15.35.
Terapia edentatiei de canin 9i
Fig. 15.35premolarprim superior este dificild cel
pufindin doui motive:primulesteacelacd
Pentrua evita acest dezavantajeste
ambii dinti (viitoristdlpi)care delimiteazd recomandabild
folosireape incisivulcentral
brega au suprafeteradicularegi valoare ales ca stdlp elementede agregarecare
functionalirelativmai redusegi al doilea lasi suprafata vestibulari neatinsd:
cd de multeori viitorulcorp de punteva

797

coroane partiale sau pinledge-uri (fig.

15.35c).
Inserareaa doud implantein conditii
favorabile acestui procedeu poate fi
adoptatddupi 18 ani dacd dintii limitrofi
bregei sunt integri, ocluzia gi rezeva
osoasi favorabile.
r Edentatiede canin gi a vecinilor
sdi (mezialigi/saudistali)- clasa a lll-a
- Fig.15.36,15.379i 15.38.
Kennedy

hemiarcadaopusdedentalieieste afectatd
de carie sau prezintd obturatii mari,
restaurareapoate sd-l cuprindd gi pe
acesta(fig.15.36b). Nu agreemvariantac
cu toate cd este descrisdin literaturade
(29). Inserareaa trei implante
specialitate
endoosoasede stadiul I sau ll, cAnd
conditiilegenerale,locale gi materialeo
permit, rezolvd aceaste situalie fdrd
sacrificii
de fesuturiduredentare.

situaliadir*cA

situatieclinicd

posibilil{i da r*eia.rere

posibilitetide restaurare

Fiq.15.37.

Pentru aceastd situa[ie clinicd cea

mai indicatdsolufie este cea din figura
punte cu patru elementede
Prezentavariantdde edentatiepoate 15.37 a:
gi
mai ales la
fi rezolvatdprintr< solulie traditionald: agregare trei intermediari,
musculardsolutia
restaurare fixd cu patru elemente de bolnaviicu hiperfunclie
agregaregi un corp de punte cu trei b nu este agreatd decdt Tn situatii
(fig. 15.36a). Aceastdsolutie exceplionale:rdddcini cu o morfologie
intermediari
implantare
foartebund,ocluzie
prezintdo rezistenfdgi longevitateoptimd. accentuatd,
pe
in situalia cAnd incisivullateral de pe favorabild,eventual arcadaantagonistd
Fig.15.36.

798

restaurdrilefixe participdpredominantla
functiamasticatorie,
in procesulde triturare
al alimentelor.Prin stopurile ocluzale
stabilizeazdocluziain PlM. Corpurilede
puntetrebuiesd favorizezeautocuritireagi
igienizareaartificialS,
suprafeteleocluzale
ale restaurdrilortrebuind sd pdstreze
integritateastopurilorocluzale gi DVO.
itu4is clinicl
Condifiile fizionomicetrec pe un loc
secundar;existd totugi unele profesiiin
caretrebuiesi se respecteesteticachiargi
Tnaceastdzon6,
posibiliulticlreshurar
in principiusolufiilede tratamentprin
restauriri fixe in zona de sprijin la
mandibuliseamdndcu cele de la maxilar.
Trebuietotugisd remarcdmcd mandibula
este un os mobil. in cursul dinamicii
mandibulare(spre deosebirede maxilar),
molarii inferiori se apropie sau se
Tndepirteazd
uniide ceilal{icu aproximativ
Fig. 15.38.
500 pm. De asemenearamuraorizontald
a
mandibuleiparcurgemigcdride rotaliein
Pentrusituatiadin fig. 15.38solu[iaa
jurul unei axe sagitale, ceva mai
se poate adopta de cele mai multe ori.
pronuntatdspre distaldecAtspre mezial.
Atenfieinsi la punga gingivaldcare se
poate dezvolta intre primul molar De aceea o restaurare fixi extinsi la
gansemai mari de
permanent(cu elementde agregare)gi mandibuldare mereu
descimentarede pe stdlpii distali. Astfel
molarul permanent secund. Extinderea
ori de cAte ori o edentaliede incisivi
restaurdriigi pe acesta din urmd este
posibild daci prezintd obturafii mari. inferiorise asociazdcu lipsaa doi sau trei
dinti din zonade sprijinse recomanddca
Solutiainseririia trei implanteendoosoase
restaurarea protetice fixd sd fie
ne poatescuti de sacrificiidentareinutile
confec[ionatidin ,,doudbucdti"sau sd fie
(fig.15.38b).
prevdzutd
cu ruptoride forld(fig.15.39a gi
b).
o rezolvare mobilizabilSsau mobild.
Inserareaa trei implanteendoosoasein
conditii adecvate pentru acest gen de
rezolvarepoateaducesatisfactiideosebite
atAtpacientului
cAt gi medicului(fig. 15.37
c).

RESTAURANI
TIXE TN
MANDTBULA
Ca gi in zonade sprijinmaxilarigi la
mandibuli atAt dintii naturali cAt 9i

r Edentafiefronto-laterali (clasaa
lll-aKennedy
cu o modificare)
- Fig.15.39.

799

situadodinicg

posibilite$de roslaurare

Fis. 15.39.

o Edentatielatero- fronto- laterali

(clasaa lll a Kennedycu doudmodificdri)Fig.15.40.
Conceptiilemai recentede restaurare
a edentatiilor Tntinse la mandibuli
contraindicd restaurdrile fixe totale
(extinse).Astfel fie se confectioneazd
trei
punfi prevdzutecu ruptori de forfe (fig.

15.40 a), fie in zona frontalSse inseri

gi o restaurare
patruimplanteendoosoase
proteticdsprijinitdexclusivimplantar,iar in
zona de sprijin se fac doui restaurdricu
cAte trei elementede agregaregi trei
(fig.15.40b).
intermediari

posibilititlde rstaurars

Fig. 15.40.

800

in zona frontald mandibularidinlii

sunt doar parfial vizibili, ei participAnd
aldturi de frontaliisuperiorila formarea
consoanelor. Existd un procent de
aproximativ 15o/" dintre indivizi care
dezgolesc(in cursul diferitelorfunctii)in
intregimefrontaliiinferiori.Agadarin zona
frontald mandibulardprimeazd cerintele
fonetice,esteticede stabilizare
a ocluzieigi
ninrgliedirgce

de conducere anterioarda mandibulei

(ghidajanterior).
in continuare vom reda cdteva
variantepentruunele situafiide restaurdri
protetice
in zonafrontaldmandibular6.
o Edentafiade unul sau doi incisivi
centrali madibulari- Fig. 15.41 gi Fig.
15.42.

sitlH$e tffnirf

po*itilitd$ da .ostsursa

pE*ibfftitidr rwr*.ras

Fig. 15.41.

Fiq.15.42.

(fig.
Edentatia
de incisivcentralinferior
se un corpde puntecu un intermediar
rezolvd
de obicei(cAndimplantarea
dinfilor 15.41a). Poatefi adoptatdgi variantab
limitrofi bregei este corespunzdtoare)carenu se deosebegte
de primadecAtprin
printr-orestaurare
cu doudelementede suplimentarea
unui dinte st6lp.PAndla
gen coroanede Tnvelig
agregare
mixtegi aproximativ
40 ani, pentruca restaurarea

801

sd indeplineascd
o seriede cerinfeestetice
(de cele mai multeori),stAlpiinecesitda fi
devitalizali.in variantelec Ai d se prezintd
doui tipuride restauririadezivecare nu
necesiti decAt preparalii peliculare dar
longevitatea
lor estediscutabilS
dacddintii
stAlpiau gradediferitede mobilitate,mai
ales pentru varianta d. in situalia cdnd
spatiuledentatare o dimensiunemeziodistalScorespunzdtoare
se poate incerca
inserareaunui implant rddicind cu un
diametrucare sd nu depigeascd3,2 mm
(fig.15.41e). Bregaedentatdrezultatdprin
pierdereacelor doi incisivi centrali se

rezolvi conformvariantelordin fig. 15.42:

apelAndla doi stAlpi(fig.15.42a),la patru
(fig.15.42b), la o punteadezivd(fig"15.42
c) sau la o restaurare cu sprijin pur
(fig.15.42d).
implantar
. Edentatie de patru incisivi
mandibulari ( clasa a lV-a Kennedy)Fig.15.43.
Cei patru incisivimandibularipot fi
adeseoripierdutimai ales prin procese de
parodontopatie
marginaldsau traumatisme
(fig.15.43).
dento-alveolare

situatidir$ce

Fig. 15.43.

Solutiatradilionaldeste o restaurare
fixd cu doudelementede agregarepe cei
doi canini gi un corp de punte cu patru
intermediari, de obicei din metaloceramicS.
Dacd premolarii prezintd obturatii
marisau caniniiprezintiun anumitgradde
mobilitate(gradulI gi l/ll VMP) se poate
apelala suplimentarea
stAlpilor(soluliaa gi

b). In sfArgitla o arcaddcu dinfi integri

undeconditiile
de inserarea patruimplante
(cu diametruredus) sunt indeplinite,se
poate apela la varianta c, zona
interforaminalS
fiindcea maipropicepentru
acestprocedeu.
Desigur,situaliilede edentaliiparliale
rezolvabileprin restaurdrifixe se preteazd
Ele
la multmai multediscutiigi interpretdri.

singurear puteafaceobiectulunuiatlasde
care ar putea beneficiamulti practicieni.
Abordareaacestui subiect s-a fdcut in
limitaunui spatiurestrAnsdestinatacestui
subcapitol.

Fig. 15.4a.

803