CAPITOLUT

HII
[lGORIT]UI
U1IITTRAII]II

pnnTnm
itnmfl
i rumrnTrn
PLANULUI
trebuiesd decelezepe baza experienfei
INTOCMIREA
opteoreticegi practicesolutiaterapeuticd
DE TRATAMENT
dobAnditepAndin mo- timd pentrucazulin disculie.SolutiateraCunogtintele
va submentul de fald permit ca pe baza unui peuticd,formulatdcorespunzdtor,
sd se ordonaulteriorintreagaetapede pregdtire
examenclinicAiparaclinic
amdnunlit
penpoatdstabiliun diagnosticcorectal afecti- generald9i localdpre gi proproteticd,
unilor sistemuluistomatognatinterpretate tru ca mai apoi pe baza acesteipregdtiri
sd fie apt de a recepin strAnsd
dependentd
bio-psiho-sociald. sistemulstomatognat
intocmireaplanuluide tratamentin- ta solutiapropusdinilial.AtAta timp cAt
intocmitinitialnu e vaseamndde fapt individualizarea
tuturorda- planulde tratament
terapeuticS,
el rdmAneo
la aspectele
clini- lidatca posibilitate
telorgenerale,referitoare
ce, paraclinice
ale protezei tentativdde proiectcu efect coordontator
9i constructive
ce precedmode fapt a indicilor asupratuturorprocedurilor
amovibile,sintetizarea
proteticepropozitivigi negativi9i cduta- mentulaborddriiconstrucfiei
clinico-biologici
potrivitfor- priu-zise.
latd de ce credemcd e mai corea corespondentului
terapeutic
mei clinicede edentalieparlialacare sd rect sd formuldmproblemain sensulinal edentatiei
asigurein cea mai inaltdmdsurdrealizarea tocmiriiunuiplande tratament
profilactice
gi curative,restaura- parfiale,care poatefi un plan deosebitde
obiectivelor
gi funcfionald
incluzAnd
Tnel bineinleles
rea morfologicd
a sistemului complex,
9i solugi sd nu considerdm
nicidecum
de manierdcAtmaicompletd. lia proteticd,
stomatognat
Din prelegerile
anterioares-a luat act cd tratamentul edentafiei partiale se
de tipurilede protezareposibile,de ele- realizedzdprin protezdconjunctdsau admenteleconstructiveproteticecare com- junctd.Estevorbade un intregprocesde
pun aparateleamovibile,
eventualde indi- proceduri preprotetice, protetice gi
lor,de particulari- postprotetice
caliilegi contraindicafiile
9i toateacestetrei etapecontdlile lor constructivein raport de unele curd la oblinereaunuitratamentcorespunparticularitdli
oricdreietapese repercuclinice.AvAndin vederefap- zdlor.Insuficienfa
edentatiei
tratamentului
tul cd nu existdboli ci existdbolnavi,se td asupraviabilitdlii
puneproblemarealizdrii
uneiprotezeparli- partiale,subminAndlongevitateaprotezei
dar, ceeace este gi mai grav,
tuturor mobilizabile
caresd corespundd
al mobilizabile
gravela nivelulcomdeteriordri
intr-omdsurdcAtmaicompletd. producAnd
exigenlelor
luistomatognat.
sistemu
in aceastd etapd ralionamentulmedical ponentelor

230

Din motiveleexpuse,planulde tratament intr-uncaz dal trebuieca pe baza

diagnosticului
stabilitanteriorsa-9istabigi curaleascdobiectivepreciseprofilactice
tive a cdrorindeplinire
in concordanld
cu
principiile
expuseanteriorsd poatdanula
cel putin partialefectelenefavorabile
ale
edentatiei.Subliniemcd diagnosticul
in
sine nu reprezintd
decAtin extremde rare
cazuri,bolnavul,
cu totalitatea
elementelor
sale clinicegi paraclinice,
existAndinfinite
particularitdfi
clinicece dau o coloraturd
apartecazului.latd de ce schemade tratamentse poatestabiliin liniigenerale,
in
raportde diagnosticul
stabilit,dar coloratura solutieiterapeuticeo dd cunoagterea
amdnuntitd
a cazului,ce trebuiesd premeargddiagnosticului.

sanitari,detartraj,
tratament
antiinflamator,
fluorizdri,duguribucale,masajegingivale,
ionizdri etc.). Profilaxialocald specificd
urmdregteconservareaunui metabolism
optimgi a uneistdride sdndtateoptimea
[esuturilorcu care protezelemobilizabile
propustrebuie
vin in contact.Tratamentul
sa aibd in vedereoprireaevolulieiedenpe
ta[ieipa(iale,incetinirea
ei cu pdstrarea
arcadda tuturorelementelor
odonto-parodontalepe o perioadicAt mai lungd.Elementeleprotetice
nu trebuiesd creezenoi
imbolndviri,
sd nu suprasolicite
[esuturile
suport,sd previnddezechilibrele
de an(dishosambluale sistemului
stomatognat
meostazia),
malocluziile,
malpozitiile
mangi sd conserveparametrii
dibulo-craniene
ocluzali
cAndesteposibil.
Obiectivul curativ este strAnslegat
1. Obiectiveleplanuluide tratament de cel profilactic
Ai prezintddoudaspecte:
in ceea ce privegteobiectivelepla- morfologicAifunctional.
nului de tratament,ele se particularieazd,
Aspectul mortologic al obiectivului
urmdrindca in cadrulsoluliilor
terapeutice curativurmdregte
o reagezare
a elementesd se dea un rdspunsla toateproblemele lor sistemului
stomatognat
intr-unechilibru
cliniceTnregistrate
in etapaanterioard.
optim gi se rezolvdin edentafiaparfiald
Obiectivele profilactice urmdresc intinsdprin aparategnatoprotetice
mobilirealizarea
uneiprofilaxiigeneralegi a unei zabilecarerefacintegritatea
arcadeidentoprofilaxiilocale(nespecifice
gi specifice). alveolare,
volumulcrestelorresorbite,regeneralS
Profilaxia
va fi individualizatd
ca- constituieariileocluzale realizdndrapoarte
zului clinic ai are in vedere prevenirea ocluzale
stabile.Refacde asemeniarhitecgeneralepe carele turafacialddistrusdprinedentatie,
rapoaragravdrii
unorafecliuni
prezintdbolnavulca 9i prevenirea
apari[iei telemandibulo-craniene
corecte,
etc.
Aspectul functional al obiectivului
noi pe tot parcursul
unor?mbolndviri
tratamentului stomatologic.Profilaxialocald curativse adreseazdretaceriifunc[iilorsisnespecificdurmdregtepdstrareasdndtdlii temuluistomatognat
tulburategi se realide la nivelulcavitdliiorale,pre- zeazdprin reconstituirea
cadruluimorfolofesuturilor
venireaapari[ieileziunilor
odontale,paro- gic.
fdcAnduz
dontale,mucosalesuplimentare
de mijloacede profilaxielocald(educatia

2. Criteriileplanuluide tratament
teoreticdgi practicdpersonald,
cu criteriile
planulde traFormularea
olanuluide tratament
es- pe bazacdrorase stabilegte
"tentativade
te precedatd
medicalce tament,este individualizata
de un ra[ionament
proiect"ca formdprimarda planuluide tratrecein revistdmodulin care cazulluatin
discu[ieindeplinegtecriteriicorespunzS- tament.
in orientarea
toareunorformulede tratament
nesistematratamentului
edenta[iei
tizateincd (in gAndireamedicului)dar pe par[ialetrebuiesd avemin vedereurmdcaremediculle are in vedereca posibilit5[i toarele criterii: socio-economic,
criteriul
profede tratament.
dotdriitehnice,criteriulcompeten[ei
paleteide posibi- sionale,
in urmaconfruntdrii
mecanic.
biologic,
litSli terapeuticeselectatedin experien[a

Fig. 6.1. Edentaliimaxilarerezolvatediferit- amovibil,respectivprotezarefixd pe implante- din consideralii

tehnologicegi al competen[eiprofesionale
socio-economice,

Criteriul socio-economic line cont

de statutulsocio-economic
al pacientului,
de distanfafatd de cabinetulstomatologic,
mediuldin care provine(urban,rural),de
il poateafecta
timpulliberpe carebolnavul
Profesiarepretratamentului
stomatologic.
zintd un criteriucare ne poate influenfa
gi alegereamijloacelor
conduita
terapeuticd
de protezare.

232

Criteriul dotdrii tehnice a serviciului

urmiregtedotarealaboratorului
cu materiale, cu aparaturdastfelincAtnivelulrezolvdrilor proteticesd nu depdgeascdnivelul
dotdriitehnice.Vor fi necesaredisoozitive
(flacdraoxide topirea metalelor,
eficiente
acetilenicd,
curen[ide inaltdtensiune)capabilesd dezvolteo temperaturd
suficientd
pentrutopireaaliajelor.
in cazullipseiacestor mijloace
utilizarea
arculuivoltaicva rea-

liza incluziide carbon?nscheletulmetalic, este necesarsd facemun tratamentprotesldbindrezistentaacestuia.Criteriulcom- tic, alegemcaleacea mai simpld.La vArpetenleiprofesionaleal echipeistomato- steletinereaparatelegnatoprotetice
mobilogiceeste foarteimportantgi se referdla lizabilesunt mai greu acceptate,necesipregdtirea
profesionald
a medicului,
sorei tAnd o motivafiemai bogat argumentatd.
planuluide
de cabinetgi tehnicianului
dentar.Se vor Sexulpoateinfluenlastabilirea
indicanumai solutiiproteticece asigurd tratament
in sensulcd sexulfeminineste
succesultentativeiterapeutice.
Se va asi- mai exigentin ceeace privegterealizarea
gurao securitate
totalSa bolnavului
fizionomic.
dar gi aspectului
Sexulfemininaccepgi moral.
a medicului
rdspunzdtor
material
td mai greuaparatele
mobilizabile
din teaCriteriul biologic este legat de sta- ma de a nu creasenzaliade infirmitate.
in
gi a sistemului raportde acegtiindicise vor lua mdsurile
rea clinicda organismului
stomatognat.
El insolegteplanulterapeutic proteticecorespunzdtoare
gi se vor hotdri
pla- pregdtirilepre gi proproteticeprecum gi
ca un adevdratfiltrupentruTntocmirea
nuluide tratament;
va fi necesardo evalua- tipulde protezareales.
re a tuturorindicilor
Indicii
clinico-biologici
stabiliti
clinico-biologici
locoprinexamenul
clinicAi paraclinic,
astfelca regionali se referd la articulatiatemporotratamentul
sd fie cAt mai eficient.Se vor mandibulard,
mugchi,dinamicdmandibulage- re, relalii mandibulo-craniene.
aveaTnvedereincidicii
clinico-biologici
Articulatia
gi locali.
nerali,loco-regionali
poseddindiciclinicotemporo-mandibulard
in aprecierea indicitor clinico- biologicipozitiviatunci cAnd nu prezintd
biologici generali, se iau in consideralie semneclinicegi radiografice
care sd ne
gi indiciclinicostareagenerald,vArstagi sexul.Din punct indiceo suferinfd
articulard
de vedereal stdrii generale,organismul biologici
negativicdndprezintdsemnedispoatefi sdndtosclinicai in acestcaz nu funcfionale(durere,hipermobilitate,
zgoexistdproblemein stabilireaplanuluide mote articulare,
limitareamigcdrilor,
etc.).
tratament,bolnavulfiind apt sd suporte O articulatietemporo-mandibulard
dureoricetratamentgnatoprotetic
complex.Or- roas5,suferindd
obligdla calmarea
durerii,
ganismulpoatefi marcatde o maladiege- la tratareasuferinteigi la temporizarealranerald ce influenleazdindicii clinico- tamentului gnatoprotetic. Mugchii
generali
biologici
saude o maladiegenera- manducatoritdrd semne subiectivesau
ld ce nu-i influenleazd.
VArstapacientului obiective
reprezintd
indiciclinide suferintd
poate constituiun indiceclinico-biologicco-biologicipozitivi, iar cei durerogi,
negativcAndeste avansatd,bolnavulpre- spasmaticu contractiineechilibrate
reprezentAndreflexegreoaie,lipsdde concen- zintd indicinegativi.Existenlaunor tipare
gi a unor
trarein timpulexarninerii,
lipsdde coopera- normalede dinamicd
mandibulard
re. La vArstniciadaptareala aparatul relaliimandibulo-craniene
corecteconstitugnatoprotetic
pozitiviin timp ce
se facemaigreu,la fel gi igi- ie indiciclinico-biologici
enizarea,
de aceeala acegtibolnavi,cAnd prezenfaunor modificdriale excursiilor

mandibulare
in migcdrile
testgi funclionale
gi prezenla malrelaliilor mandibulocraniene(prinrotalie,translatie,
basculare)
indiciclinico-biologici
negativi.
in
constituie
in
cazuluneimalrelalii
mandibulo-craniene,
faza preproteticdse va realizao repozifionare mandibulo-craniand,
uneorichiar o
protezaretranzitoriece va temporizatratamentuldefinitiv.Parafuncliilereprezintd
indiciclinico-biologici
negativi.
Se stabilescin continuareindicii clinico-biologici locali, ai cAmpuluiprotetic
pozitivi
gi negativi.
O arcadddentardintegrd,armonios
dezvoltatdconstituieun indice clinicobiologic pozitiv in timp ce o arcadd
dizarmonicd
cu distrugerea
arhitecturii
este
un indicenegativ.
Suportul dento-parodontalposedd
pozitivi:prezenla
ca indiciclinico-biologici
lor grupatS,
dinlilorpe arcadd;distribuirea
cAndformeazdun grup compactce conservd papila,parodontiul,
osul; numdrul
marede dinli restanli;topografialor pe arcaddce stabilegte
clasade edentatie(bregele delimitatela ambelecapetede dinli
restanticAnd sunt redusebeneficiazdde
protezareconjunctd); implantarea
normald; morfologia coronard integrd cu
retentivitdli
normaleale fetelorlaterale,cu
fiziologicd;
abraziune
dinliinalti;punctede
contactprezente;suportulparodontalsdndtosce va puteapreluao partedin solicitdrilemecanicepe care le presupuneun
tratament.
Indiciiclinico-biologici
negativiai suportuluidento-parodontal
sunt reprezentali
de: numdrulredusde dinfi;absenfapunctelor de contact; implantareadeficitard

(dinliin malpoziliecu inclinaremai mare

de 35onu au valoarede suportin proteza
conjunctd9i nu se vor utiliza);morfologie
coronardafectatd(prin carie, abraziune,
coloralii,distrofii);
dinti scurlice nu oferd
suprafefesuficientepentru aplicareaelementelor
de mentinere
distri9i stabilizare;
buireagrupatda dinfilorde arcaddpoate
constitui
un indicenegativdin punctde vedere al echilibrdrii
forlelorde presiunegi
rezisten[d;lesutul parodontalafectat (cu
indicide inflamatie,
recesiune,
mobilitate,
resorbtieosoasd crescutd).Dacd existd
resorbtieosoasdinsofitdde mobilitatenu
se aplicdaparateconjunctedecAtprovizor iu .
CAndaparatulconjunctnu este aplicabildin cauzamobilitdtii,
se face o etapd
provizorie
pringinade imobide imobilizare
lizaregi dupd Tndepdrtarea
lor se verificd
numaiatunci
dacd s-a redusmobilitatea,
putAndu-seaplica un tratamentconjunct.
Un spaliuperiodontal
ldrgitcu lamina-dura
ingrogatdsau subliatd reprezintdtot un
indicenegativintrucAt
dintele9i osulnu pot
rezistala presiuni9i se vor lua mdsuride
protecfie.
Substratulmuco-ososposeddindici
pozitiviatuncicAnd:crestele
clinic-biologici
late,rotunedentatesuntfavorabile(Tnalte,
jite, orizontale)
cu grad redusde resorblie
osoasd,cu indiciRubens-Duval
favorabili
(corticaldcontinud,trabeculatieingrogatd
versantlingualal cresteimandicontinud;
bulareinalt,cu inclinarefavorabild;
bolta
palatind medie sau plani; absenla
(tuberozitate
zonebiostatice
matorusului;
xilard,tuberculpiriform)
favorabile
cu conformalienormald;indicide mucoasdfavo-

rabili;limbdin pozilieintermediard
Indiciiclinico-biologici
cu aslegatide suporpect,volumnormal.
gi muco-osos
tul dento-parodontal
incepsd
Indiciiclinico-biologici
negativiai su- sugerezemedicului
anumiteelemente(soportuluimuco-osossunt reprezentafide: luliiprotetice,
tipulde conector,
elementele
creste edentateascutite,joase, resorbite de mentineregi stabilizare)
ce pot sau nu
(cl.V, Vl Atwood)ascendente,
descenden- pot fi aplicatecazuluirespectiv.Astfel,o
te; versantlingualal cresteiredus,cu incli- creastdascutitdne poatesugerao arcadd
nare nefavorabild,
herniereaplangeului; artificialiingustatd,o creastdresorbitdsuboltdpalatindogivald;prezenlatorusului; gereazdo cuspidaremai redus5.Forma
zone biostaticeatrofiate;indici Rubens- boltiipalatine,prezentatorusuluine sugeDuvalcrescuti;indicide mucoasdnefavo- reazdtipulde conector
principal
gi localizarabili(2;3);limbdin pozitieposterioard
cu rea lui.O boltdpalatindogivaldva oferiun
ticuride succiune.Amplitudinea
spaliului sprijindeficitar
iar una pland,un sprijinopproteticpotentialne oferdde asemeniune- tim.Dintiicu leziunicoronare
ne sugereazd
le indicalii
in alegerea
tipuluide protezare: o combinarea protezdriiadjunctecu o
cAnd amplitudineaeste micgoratdla di- protezareconjunctd.Dintii cu mobilitate
mensiunile
unui spaliude trei dinfiexistd insd ne sugereazdnecesitateacontenliei
posibilitatea
gi intinderea
unuitratament
conjunct,
dacd lor.Formaclinicda edentafiei
amplitudinea
este mai mare se va indica ei ne pot sugeratipul de protezare,astfel
protezareaadjunctd.Modificarea
ldlimii9i edentaliile
de clasaa l-a gi a ll-a Kennedy,
indllimiispaliuluiproteticpotentialpoate a lll-agi a lV-aKennedy
intinsesugereazd
influenla
de asemeniconduitaterapeuticd. soluliimobilizabile
in timpce edentaliile
de
Curburaarcadeiin zonaanterioard
esteun cl. a lll-a 9i a lV-a Kennedyredusesugepozitiv,in cazulunei reazdsolutiiconjuncte.
indiceclinico-biologic
Edentatiile
de clasa
gi claselea lll-agi
curburicu razd mare,gi negativcAndcur- l-a 9i a ll-acu modificdri
bura are o razd micd.in cazul curburilor a lV-aintinsecu modificdri
ne sugereazd
o
accentuate,cAnd trebuieconsideratmo- protezaremixtd.O edentaliemaxilardinpracticianul
mentulde basculare,
se con- tinsdne poatesugeraalegerea
unuiconecfruntdcu aspectevariate,care pot merge tor principal
sub formdde pldcu[d.Subclapdndla contraindicarea
aparatului
conjunct sele lui Lejoyeuxnecesitddiferitesolutii
pentruaceeagiclasdKennedy.
in zonafrontald.
terapeutice
Complicatiile
ocluzalesurvenitein O curburdfrontaldinsotitdde inocluziein
pot constituide asemeni aceastdzond (se elimindsuprasolicitarea
urma edentafiei
poatesugeraaplicarea
un indiceclinico-biologic
negativ,fiind ne- dinlilorfrontali)
unui
cesardreechilibrarea
ocluzaldinainteain- aparatconjunctchiarin situafiaunuisuport
ceperii oriecdruitratamentgnatoprotetic. dento-parodontal
deficitar.
lgienanefavorabild
Nu ne mullumimcu ideeade a conconstituie
tot un indice
negativ.
statacd indiciiclinico-biologici
sunt deficigi mdsurilegenerale,lotari,ci prescriem

235

cale,loco-regionale
caresa ducdla consolidareaacestorindici,eventualla imbundtdlirealor prin mijloacespecificegi nespecifice.
Criteriul biomecanic are in vedere
proteticde
reevaluarea
capacitdfii
cAmpului
in mod obiga suportapresiuni.Deoarece
presiunile
nuit,fiziologic
de
sunt receptate
pe acesdinligi suportuldento-parodontal,
iar gradientul
ta il vom lua in consideralie
de solicitare
cdruianu-iputemopunerezisgi pe care incertenfd dento-parodontald
prinsprijinmuco-osos.
cdms5-lcompletdm
Planulde tratamentse va realizape baza
datelorculesedin examenulclinicAi paraclinicAi revdzutecAndestecazul.De reguld realizdm
de studiu
acestplanpe modelul
in mai multeetape.
Diagrama staticd ne indicdlocalizaprotereacentrului
de greutatea cAmpului
maxizonade stabilitate
tic sugerAndu-ne
in
md a boltiipalatine
caretrebuiecuprinsd
perimetrulprotetic.Ne aratdde asemeni
daci edentatiaeste simetricsau asimetric
gi dispunerea
arculuide stabiliechilibratd
individualizat
la formaclizare.Raportatd
nicda edentaliei,
diagramastaticdne indiprotezece
cd uneorisitualiide neprevdzut,
nu pot fi echilibrate
decAtcu mareefortdin
parteacdmpuluiprotetic.O astfelde situala
biterminal5,
o edenta[ie
lie o reprezintd
carezonaundese afld arculde stabilizare
gi nu o putemechilibra
distal.
esteedentatd
prelungirea
ar
in acestcaz estenecesard
pe arcadarestantd,
degi
culuide stabilizare
poziliaoptimdnu esteacolo.De asemeni,
in acestcaz avemnevoiede elementede
gi stabilizare
maiputernice,
ceea
mentinere
in plus a dintilor
ce va duce la solicitarea

restanlipentrua stabilizaproteza.Situatia
este optimdcAndformaclinicda cazului
un arc de staoferdin zonade echilibrare
bilizarereprezentatde dinli restantiprezenli,sdndtogi.
CAnddinliirestanlisitualila
prezintdleziuni
nivelularculuide stabilizare
coronare, parodontopatie,se apreciazd
oportunitateatratamentuluiconjunct ce
rezolvdleziunileodontale,sau imobilizarea
pentruca arculde stabidintilorparodontici
lizare sd capete mai multd rezistenld.
Acesteconcluziiale studiuluibiomecanic
vor fi relinutepentruplanulde pregdtire
proprotetice.
Diagrama dinamicd se va intocmiin
urmdtoarea
etapdde reevaluarebiomecanicd. Diagramadinamicdurmdregte,de
punereain valoarea capacitdlii
asemenea,
de a suporta
suportuluidento-parodontal
solicitdri.Pentruaceastaeste necesardo
compararea forteide solicitareactivdrealizatd de cdtre un ipotetic aparat
gnatoprotetic
care ar Tnlocuitoli dintii restanfi.in acestscopse sumeazdmai intAi
coeficienlii
de masticafie
ai dinlilorrespectivi,dupdDuchange
sause potfolosiindicii
lui Watt,Anteetc.careevalueazdsuprafe'ceea ce
lele membraneidesmodontale,
reprezintd
de fapt expresiaforfeiactivede
protetic.
solicitare
Se sumeazd
a cAmpului
apoi coeficienliidinlilor restantilimitrofi
edentafiei
9i ai celorce ar puteafi necesari
in sprijinul gi stabilizareaaparatelor
gnatoprotetice,
valoarea
ceeace reprezintd
fortei de rezistenld dento-parodontald.
forleiactive(Fa)gi a forteide
Compararea
relatiei
rezistentd(Fr),verificdvalabilitatea
Fa - Fr. Dacdaceastdrelalienu estesatisfdcuti,se adaugddinfisuportai cdrorcoe-

ficientimdrescvaloareapolinomului
Fr Fa. Dacdin urmaaddugdrii
tuturordintilor
restantinu se obfineo valoaresuficientde
mare;pentrua satisfacerela[iase micgoreazdvaloareaforteiactiveprinmicgorarea
suprafelei dinlilor artificiali. Dacd nici
aceastdmdsurdnu este suficientdse regi
comanddsprijinmixt dento-parodontal
muco-osos.
in cazulin carediferenlacelor
doud valori Fa gi Fr este foarte mare in
defavoarea
forteide rezistenfd,
se trecela
sprijinmuco-ososprin conectori9i gei intinse.Dupdverificarea
legiipolinomului,
se
hotdrdgte maniera de sprijin dentoparodontal,
muco-osos
saumixt.
in etapa urmdtoarese traseazddiagramadinamicdsub formavectoruluiRP
careoferdindicafiiprivitorla dinliice trebuiescincd inclugi,pentrua realizastabilitateasistemului.
in aceastdetapd, dupd ce au fost
precizateindicatiile
privindarcadeleartificiale,localizarea
lor,
9i mdrimeasuprafefelor
se contureazdsuprafefelegeilorprotetice
pe modelulde studiupAndin zonelepermise de limitade reflexie,dupd care se
trece la realizareaarculuide conexiune:
bard,pldcutd,conectoracrilic,in raportcu
indiciiamintiti,
astfelTncdtarculde conexiune sd inglobezelimitaoralda geilor9i sd
realizeze
un designacceptabil
din punctde
vedere al morfologieicAmpuluiprotetic
(torus,rafeu,rugi,papildbunoidd)precum
de greu9i din punctde vedereal centrului
tate al bolliipalatinece se cereinglobatin
desenulrespectiv,aga cum s-a ardtatla
diagrama
dinamicd.
Pentru prescriereaelementelorde
gi stabilizare
mentinere
existdcAtevacrite-

237

rii ce trebuiescparcurseobligatoriu.
Ca o
primdregulSgenerald,
elementele
de mense aplicdpe dintiilimilineregi stabilizare
trofi edentafiei.
A doua regul5o completeazdpe primagi se referdla includerea
dinfilorlimitrofi
arculuide stabilizare
sauin
gi de indicii
raportde gradulde solicitare
gi mecanici,
clinico-biologici
includerea
tuturordinlilorde la nivelularculuide stabilizare.A treiareguldde aplicarea elementelor de mentinere,sprijingi stabilizarepe
anumili in scopul imbundtdtiriiraportului
dintrefortaactivi gi forlade rezisten!5.
Se
includ,de asemenidinfii recomandali
de
sdgeatavectoruluiRP. Ultimulcriteriude
stabilirea dinlilorce trebuiesc
inclugiil reprezintdfo(ele gi tendinlele
de dislocare
a
protezelor.
Acelagi criteriu stabilegteTn urma
unor analizeprofundea fo(elor verticale,
orizontale,de basculare,modalitatea
constructivda elementelor
de mentineregi
stabilizare.
Dinceleexpuseam reugitsd prescriem arcadeleartificiale,geile, conectorii,
gi stabilizare
elementele
de mentinere
care
asamblatein raportde principiileexpuse,
gi mecanici,de
de indiciiclinico-biologici
posibilitdtile
ne oferd diferite
constructive,
tipuride protezare.
Tratamentuledentalieiparliale cuprindeurmitoarele
etape:
1. TRATAMENTUL
PREPROTETIC
(nespecific)
2. TRATAMENTUL
PROPROTETIC
(specific)
3. TRATAMENTUL
PROTETIC
PROPRIU-ZIS

In primeleetape de examinareale
pacientului
se poateconturaun plan de
tratamentprotetic,plancarein urmaetapegi specificese poatemodifilor nespecifice
ca. Acestaspecttrebuieadusla cunogtinta
pacientului,
astfelTncAtacestasd nu pund
priceperea
medicului.
subsemnulTntrebdrii
Un medictrebuiesd aibd in vedere
permanentfaptulcd de calitateatratamentelor pre gi proproteticprecumgi de cel
proteticpropriu-zis
depindenu numairesa aparatului
taurarea morfo-functionald
ci 9i menlinereain bune
dento-maxilar,
condiliigi pentruun timp cAt mai lung a
de sprijin
dinlilorrestanligi a fesuturilor
muco-osos.
Stabilireaunui plan de tratament
presupunepersonalizarea
tuturor datelor
generalereferitoarela aspecteleclinice,
proparaclinice
ale realizdrii
9i tehnologice
tezelormobilepartiale,precumgi o sintezd
pozitivi9i negaa indicilorclinico-biologici
tivi. Dupd aceastd evaluare complexd,
abordareamedicalda cazuluipresupune
teoreticegi
alegerea,pe baza experienfei
practiceacumulate,a solulieiterapeutice
apoitoateetapeoptimecareva condifiona
le de tratamentgeneral9i local,astfelincAt, la final, sistemulstomatognatsd fie
variantade tratament
capabilsd primeascd
realizatd.
AtAttimpcdt planulde tratamentinilial nu va coincidecu soluliafinaldde tratament,acestplande tratamentse vrea a fi
un proiectcu rol de coordonarea tuturor
procedurilor
din etapelecare precedexeamovibil.De
culia in sine a dispozitivului
aceea noi considerdmcd stabilireaunui
plan de tratamentin edentatiaparfialdnu

fixdsau mobitrebuiesd vizezeorotezarea

ld. Estevorbadespreun intregprocesde
proceduripre gi proprotetice
care in final
vor determinaeficienfaintreguluitratament.Dacduna din acesteetapepremergdtoarenu este corect realizald,eficienfa
Tntreguluitratamentuluieste pusi sub
in timp,rezissubmindnd
semnulintrebdrii,
aplicatsau, mai grav,
tenla dispozitivului
elemenafectAnd,
uneorichiariremediabil,
stomatognat.
telesistemului
Trebuieremarcatfaptulcd diagnosticul nu poatecuprindein totalitatesitualia
particu numeroasele
clinicda pacientului,
fiecarecaz
cularitdlicare individualizeazd
in parte.Prin urmareplanulterapeuticva
trasaliniigeneralede tratamentin concoriar soluliafinaldde
dantdcu diagnosticul,
tratamentva fi gdsitd doar prin studiul
amdnunlital cazuluigi dupi parcurgerea
protratamentului
etapelorpremergdtoare
teticpropriu-zis.

238

TRATAMENTU
L PREPROTETIC
preproteticeste denumit
Tratamentul
gi tratament
dupd
El se instituie
nespecific.
documenclinicda modelelor
examinarea
Are rolulde a asana
taregi a radiografiilor.
cavitatea orali, independentde solulia
finaldde tratamentprotetic.
poate
preprotetic
Generic,tratamentul
elemente:
urmdtoarele
cuprinde
Educatiasanitari
antrenaEducatiasanitardurmdregte
pencunoscute
reagi activareaperceptelor
tru trezireainteresuluibolnavuluiasupra
proprieisale sdndtafi.in cazultratamentuamovibilnu esteo activitalui gnatoprotetic

te cu caractergeneral,ci are un pronun[at

caracterde individualizare
conformunei
propuse.DeinlSnluiri
logice'aobiectivelor
butul acesteietape constd in stabilirea
nivelului printr-oo discutiesondajgi Tn
funcfiede acesta,se stabilegtesuccesiunea acfiunilor
de educatiesanitardindiviFig. 6.2.Absenlauneiminimeeducaliisanitaregi
sd readualizatd.
Un alt obiectivurmdregte
in legdtu- consecinleleacesteia(dupdSoamsJ.V.,Southan
lizezecongtientizarea
bolnavului
J.C.)
rd cu stareasa de sdndtate,a ?ntregului
organism,raportatdla conditiilede viald,
prin sondajverbalgi exaDepistarea
de muncd,odihnd.
men clinica moduluiincorectde realizare
riscurile
Bolnavul
trebuiesd cunoascd
oraamdsurilor
de igiendla nivelulcavitdtii
gi posibilitafile
de prevenire
a bolilorcronile, a obiceiurilor
vicioase,a moduluigregit
Deoarece
ce gi a celorinfecto-contagioase.
de alimentafie,
etc.va fi urmatade ac[iuni
mediculuistomatolog
esteincaactivitatea
educalionale
ce vor ardtariscurilede imdratdin activitatea
de preveniregeneralda
lor gi modalitdlile
de
bolndvire
consecutive
intemaladiilor,
el trebuiesd fie permanent
inldturarea acestorcauzede boald.
resat de stareade sdndtatea bolnavului
Se va insistaindeosebi
asupramodusdu. in acest mod el va puteasd dirijeze
lui de igienizare
corectdgi la timputila ca?ndirectiilein caresesiefortuleducafional
in
vitdfiiorale,individualizAnd
manoperele
zeazd risculde imbolniviresau deficitul
functiede stareaclinicda bolnavuluigi
educa[ional
al cazuluirespectiv.
in carese afld.
etapade tratament
Dar, principalul
obiectival educatiei
Relevareaplacii bacteriene,urmdria
sanitare
trebuiesd fie acelade prevenire
rea microbismului
cavit5[iioraleprintestul
Bolimbolndvirilor
sistemului
stomatognat.
rezultatului
vor spriSnydergi comunicarea
navultrebuies5-giinsugeascd
toatemdsu- jini
activitatea
de educa[iesanitard,bolnarilede prevenire
a carieigi a boliiparodonvul putAndsd inteleagd
sdu
scopulefortului
disoral,a sindromului
tale, a cancerului
in aceastddirecfie.Darin cadruletapeide
etc.
funcfionalal sistemuluistomatognat,
pregdtire,
educa[iasanitardva trebuiesd
(fis.6.2).
gi asurealizeze
congtientizarea
bolnavului
gi
pra niveluluide afectarea morfologiei
func[ieisistemuluistomatognatin urma
in funcliede capacitatea
sa de
edentafiei.
mdin{elegere
i se vor aducela cunogtinf5
ce se pot
surilede tratamentgnatoprotetic
pentrurecuperarea
morfologicd
Tntreprinde
gi func[ionald
integrald,
sau intr-omdsurd

cAt mai mare.In aceeagimanierdse vor

prezentagi limiteleposibilitd[ilor
terapeutigi
ce actuale.Se continudcu propunerea
argumentarea
solu[ieiterapeutice
optime,
comparAnd-o
cu mai multeposibilita[i
de

tratament,fiecarecu avantajelegi dezavantajele

sale.Nicio solu[iede tratament
nu se va aplicafdrd acceptiunea
bolnavulu i.

Fig. 6.3. Propunereagi argumentareasolu[iei terapeutice, in acord cu pacientul, folosind metode ajutdtoare
pentru explicarea varianteide tratament (Mini SG System)

Etapizarea
tratamentului orale,precumgi realizarea
etapdcu etapd
gnatoprotetic
propusgi acceptatse va sta- a programului
initialde tratament.
bili impreundcu bolnavul,
intocmindu-se
generali
Pregdtirea
inun graficde activitatece antreneaz6
Mareadiversitate
fiecarecomtreagaechipastomatologicd,
a situafiilor
clinice
ponentavAndsarcinipreciseprivind:edu- ce se creeazdin abordarea
bolnavilor
din
pre- punctde vedereal stdriilorgeneraleimpupregdtirea
catiasanitard,igienizarea,
gi proproteticd,
rezolvareaetapelorclinice ne o manieraindividualizatd
de lucru,cu
pentru
protetice,
postprotetice,
?npregdtirea
acordarea
de prioritd[i
dispensarizar
ea.
gnatoprotetic
Educa[iasanitardnu inceteazdodatd tratamentul
conjunct.in cagenerale,
primeigedin[e,ci se conti- drulpregdtirii
cu terminarea
o atenliedeosebitd
nudpe parcursul
realizAndu- o acordim pregatiriipsihice.Din acest
tratamentului,
Ea areca punctde vedere,situa[iile
se consecvent
in fiecaregedintd.
clinicesuntfoarprogramului
indeplinirii
ce se prezintdla stomascop urmdrirea
de te variate.Bolnavii
psihice,cu ugoare
igienizare
intocmitcu bolnavulgi aplicarea tologpotfi fdraafectiuni
corectda mdsurilor
de igienizare
a cavitdtii psihozesau cu suferinlegravesub forma

psihopatiilor
latente.Dacdin primeledoud de conversafie
cu bolnavul,medicultrebuie
cazuripregdtireapsihicdo poate efectua sd fie la curentcu probleme
de culturdgesingur,Tncea de a douasitualiemedicul nerald,literaturdgi artd, sd aibd un nivel
stomatolog
apeleazdla sprijinulpsihiatru- intelectual
caresd-i permitdabordareadispsihicefoartevariatd culiilorin oricedomeniu.Foarteimportantd
lui.Gamatulburdrilor
gi modulde comportament
va diversifica
al este posibilitatea
de a-gi modelalimbajul
bolnavului.
Atitudinea
echipeistomatologi- dupd nivelulde intelegereal bolnavului,
ce se va modeladupd psihologia
cazului dupd starealui psihicdcaracteristicd
sau
respectiv,fiind foarteimportantmodulde de moment.Intervenlia
mediculuitrebuie
desfdgurare
a primuluicontactdintrebol- sd temperezedezechilibrul
bolnavului
care
nav9i medic.Atitudinea
acestuiaprinseri- poate manifestadeprimaresau optimism
ozitatea,in[elegereagi blAndelea,
cdldura exageratprivindtratamentulgnatoprotetic
sufleteascdva crea un climatpropicede pa(ialamovibil.
lucrudeoarecebolnavulva analizagi-giva
Medicatiala care apeleazdmedicul
interpretafiecaremod de comportament. stomatologTn timpul pregdtiriipsihicea
Astfel,sobrietatea
va creaideeacd specia- bolnavului
se indicdla cazurimaideosebite
listulestedeosebitde competent.
CSldura, gi numaiatuncicAndse poateadministra
in
infelegerea
vor asigurabolnavulcd i se va condifiide ambulator.
Se va urmdrirelaxalucraintr-unclimatpsiho-protectiv
prin combaterea
de cola- rea psihicda bolnavului
borare.
stdriide anxietate,scddereapraguluide
Estede datoriamediculuisd-gialea- reacliela stimulidurerogi,
luminogi
acustici,
gd manierade comportament
cea mai din cabinetul
Pentruaceasta
stomatologic.
adecvatdgedinteide tratament9i sd hotd- se pot utilizasedativeugoare,tranchilizanrascddacdpe lAngdmijloacele
de comuni- te minoresau coktail-uri
medicamentoase.
care verbalesau nonverbaletrebuie sd Aldturide pregdtirea
psihicdprin realizarea
apelezegi la medicaliaajutdtoare.
unui tonuspsihiccorespunzdtor,
bolnavul
Comunicarea
nonverbald
se realizea- trebuiesd aibdo staregeneraldbund,fortizd prin impresiace o creeazdlinutamedi- ficatdprinalimentatie
gi vitaminizare
pentru
cului gi a intreguluipersonal,proprialui a face fald cu ugurinfdmanoperelor
trataprin mentului
gnatoprotetic
igiendcorporald.Aspectulserviciului
pa(ialamovibil.
curdfenie9i ordine,linigteadin cabinetgi
in situaliaunuiorganism
sindtos,preatmosfera
de lucrucalmd9i sigurdvor con- gdtit din punctde vederegeneral,cu un
tribui la apropiereabolnavuluide echipa minim de mdsuri pregititoare,se poate
stomatologicd,
la cAgtigarea
totalda incre- trece imediatla celelalteetape de trataderiilui.
mentprotetic.Dar sunt gi cazuricAndstaverbaldse realizeazd
rea generalda bolnavului
Comunicarea
in
contraindicd
sau
mod mai complexgi depindede nivelulde temporizeazd tratamentul gnatoprotetic
pregitiregi preocupdrile
Pentru pa(ial amovibil.Contraindicatiile
bolnavului.
absolute
a puteagdsicu ugurin!5subiectecomune apar numaiin situatiicu totul deosebite.

241

tratamentulamovibilnetramai precissi- preferAndu-se

Contraindicaliile
temporare,
tuatiile de temporizarea tratamentului umatizant.
gnatoprotetic
pdnala stabilizarea
steriigePregitire locali gi loco-regionali
nerale,sunt mai frecventegi pot aparein
Interventiile
de pregdtirelocaldin vecazulboliloracute,cronicegi degenerativ
proliferative.Bolile acute, gripa, hepatita derea tratamentuluignatoproteticpa(ial
aplicdriiprincipiilor
epidemic5,alte afecliuniviralesau micro- amovibilsunt rezultatul
prindubld curativo-profilactice
in intocmireaplanului
tratamentul
bienetemporizeazd
gi,in funcElesuntcomplexe
cauzd:existenfarisculuide contagiozitate de tratament.
cu care vine in contactbol- lie de situaliaclinicd,pot interesaintregul
a persoanelor
vor avea
pAndla situ- sistemstomatognat.
intotdeauna
navul9i slSbirea
organismului
alia de a nu puteaface fald manoperelor un caracternespecific
Aiunulspecific.
in acest context,o discufieaparte
Infectiilecronide tratamentgnatoprotetic.
Sl- trebuiefdcutd asuprasindromuluidisfuncce, tuberculoza,
sifilisul,actinomicoza,
cu medicii lional al sistemuluistomatognat.
DA,se vor pregdtiin colaborare
Tratamentuldisfuncliilorsistemului
respectivigi se va incepetrataspecialigti
constituieo etapdde impormentulgnatoprotetic
atuncicAndfocarele stomatognat
infecfioase
se inchidgi se poatelucrabine- tanld fundamentalS,urmdrind refacerea
morfologic
biologic,
intelescu mijloacele
de prevenirespecifice echilibrului
Aifunclional
acesteiboli. Bolile pierdut.in acest scop, se face apel la o
combaterii
transmiterii
cronice,fie cd suntin perioadade acutiza- sumd de metodecomplexe,inspiratede
gnatologice
fundamentale,
care
re, fie cd au un potentialmorbidridicatvor principiile
beneficiade pregdtireTn echipd,medicul considerd sistemul stomatognat in
uman,
cu restul organismului
in colaborare
cu mediculspeci- interrelalie
stomatolog
gnatoprotetic
va fi tem- pentru pdstrareaechilibruluibio-morfoalist,gi tratamentul
intreelementele
sistemului.
porizatpAnd cAnd indiciiclinico-biologicifunclional
generalise vor normaliza.
Sunt gi situatii
TabelulA. ObiectiveletratamentuluidisdeosebitecAndanumiteinterventiistomafuncliei SSG
cum
tologicevor fi executatecu anticipalie
Obiectivele
tratamen- Metodeterapeutice
cauzelordentarea bolii
este indepdrtarea
tuluidisfunc[iei
SSG
gnatoprotetic
urmAnd
de focar,tratamentul
psihi- Medicamentoase,
Reechilibrarea
dupd rezolvareabolii generalecauzategi
Fizioterapice,
intrelinutede focarul infectios.Cancerul cd
Relaxarea
musculard Protetice,
bucal,precumgi cancerulsituatin alte zoTratamentul
durerii Chirurgicale
temporar
ne ale organismului
contraindicd
manRepozitionarea
pAndla rezolvatratamentulgnatoprotetic
dibulo-craniani
terarea complexda lui.in cazuliradierilor
Reechilibrarea
peuticea teritoriului
se tempo- ocluzo-articulard
stomatognat
conjunct
rizeazdtratamentulgnatoprotetic

242

In modcert,tratamentul
In cadrulacesteiterapiicomplexe
escompletpregi suprapunerea
te necesardo etapizarea lazelorde trata- supuneintrepdtrunderea
fazeterapeutice,
ment, care se va desfdgurape perioade diferitelor
o disocierenetd
practicAndu-se
mai mult sau mai pu[in Tndelungate,
in fiindpracticnerealistd,
doar
func(iede gravitatea
din ratiunididactice.
cazuluiclinic.
Sindromuldisfuncfional
al sistemului
Pregdtireanespecificd
stomatognatprezintd un determinism
(preprotetici)
etiopatogenic
suprasistemic
Aiintrasistemic
(teoriadishomeostazicd,
Cuprindeansamblul
V.Burlui).
de mdsurinecegi readucereala
- Factorii suprasistemici(factori endo- sare pentruigienizarea
crini, metabolici,circulatori,neuro- stareanormalda cavitdfiiorale.Ele pot fi
psihicietc.) pot constituifactoriietiolo- regdsite9i in categoriacelor specifice,
gici primariai dishomeostaziei
gi au un atuncicdndle executdm
la nivelulcAmpului
puternic, protetic ce va recepliona un aparat
risunet local9i loco-regional
partialamovibi
l.
la nivelulintregului
sistemstomatognat, gnatoprotetic
Ca o primdatitudine
terapeuticd,
oblial fiecdreicomponente(ATM,structuri
osoase,musculare,
dento-parodontale).gatoriein cadrulacesteietapepreprotetice,
gi detartrajul,
(ATM,parodontiu, o reprezintd
igienizarea
chiar
- Factoriiintrasistemici
pot fi afectafiper primam, dacdnu existdo afectareparodontald.
dinfi-ocluzie)
lgienizarea cavititii orale se va
fiind cauza tulburdrilor morfofunclionale
alesistemului
stomatognat. efectuade cdtremedicAiasistentamedicain conformitate
Astfel,in funcliede tratamentul
ce se le, bolnavulcontinuAnd-o
primitein cadrul
impune- curativ,ce se adreseazd
Tnmod cu regulile9i indica[iile
gi educa[iei
sanitare.
directcauzei(suprasau intrasistemice)
simptomatic,
ce amendeazdfenomenele
Suportulodont-parodontal
se vor
de inso[ire- intervenfiile
terapeutice
Decelareaplicii bacterienedentare
inscriefie in cadrulpregdtiriinespecifice,
gi verificarea
calitdtiiigienizdrii,
cu ajutorul
fie specifice:
de placdgi testulSnyder,tre- in cadrulpregdtiriispecifice- dacd tra- revelatorilor
presupune
Tncddin etapade eduinstau- buiesd se realizeze
tamentulsindromului
catie sanitard(caretrebuiesd insofeascd
rarcaunuiterapiiprotetice,
cAnd
- in cadrul pregdtirii nespecifice- dacd toateetapeleplanuluide tratament),
estecongtientizat
asuprastdriide
sindromuldisfuncfionalal sistemului pacientul
pro- igiendpe careo prezintdgi asupratehnicinu necesitdinterventii
stomatognat
tetice,putandfi rezolvat,in funcfiede lor de periajpe caretrebuiesd le realizeze
etiologie,printr-untratamentde echili- (fig.6.4).
Planul de tratament odontomesau tratament
brareneuro-psihicd,
trebuiealcdtuit
dupdo examinadicamentosmiorelaxant,sau fizio-gi parodontal
gi dupdun diagnostic
re minu[ioasd
corect.
kinetoterapie
etc.

243

paroobtinerea
regenerdrii
[esuturilor
dontale;
din[ilormobili.
- stabilizarea
Dupd Carranza& Newman,secven[a
procedu
rilorterapeutice
:
cuprinde
-

Faza I de terapie- taza etiologicd

gi
sau etiotropi are ca obiectiveliminarea
controlul tuturor factorilor implicati in
distructiaparodontald,
in scopulinterceptdrii gi opririievolutieiacesteia..Aceastdterapie, in
majoritate nechirurgicalS
urmdregte
asanareacavitdtiibucalegi controlulboliiparodontale
active.
Ea presupune:
pldcii,prinmdsuride autocon- controlul
trolsauprofesionale,
- detartrajgi surfasaj,
Fig. 6.4. Relevareapldciibacteriene(MiniSG
- corectareafactoriloriritanfirestaurativi
System)
gi protetici,
Terapia parodontaldcuprinde mai
cariilor(temporar
saudefinimulteetape,in functiede gradulde afecta- - tratamentul
tiv,in functiede prognosticul
dintelui),
re parodontald.
localdsau sisOrice etapdterapeuticdeste urmatd - terapiaantimicrobiand
temicS,
de evaluarearezultatelor
obfinute,cAndse
apreciazdrdspunsulpacientuluila proce- - terapiaocluzald,
ortodontice
minore,
durileterapeuticespecificeetapeide tra- - deplasdri
provizorie.
tament.
- imobilizare
Faza a ll-a de terapie
taza
Obiectiveleurmdriteprin tratament corectivi (chirurgicald / restaurativd)
parodontalsunt:
cuprinde
mdsurile
ce au ca obiectrestauragi implicdurmdtoareafunctieiparodontale
- eliminareainflama[ieigingivale;
rele
semnelor
de activitate
ale
- eliminarea
- Chirurgieparodontald,plasareaimplanbolii;
telor,
- stopareapierderiide atagament;
gin- Terapieendodonticd;
morfologiei
conturului
- ameliorarea
gival;
- Restaurdridefinitive,
fixegi amovibile,
- Protezdri
- creareaunorrapoarteocluzalefunclionale;
- Echilibrareaocluziei

Pentrucontinuarea
cu a
tratamentului
doua etapd, cea corectivi este absolut
necesard
fermein
obfinerea
uneicooperdri
pldciidentaceeace privegteautocontrolul
re.
Faza a lll-a de terapie - faza de
prevenirea
gi
mentinerevizeazdcontrolul,
evoluliabolii,prin reevaludri
ale efectelor
gi a mdsurilor
tratamentului
de igienaorald.
periodicese urmdLa reexamindrile
regtedacdse realizeazd
un controleficient
al placiibacterieneEi tartrului,seapreciazd
condi[ai gingivala (pungi, inflamalie),se
verificdocluziagi mobilitateadentard,cAtgi
patologice.
altemodificdri

se sinusale;
- din[i care intrefinproceseinfeclioase ganglionare;
- dinti care provoacdmanifestdrisevereTncadrulboliide focar;
accentuatd;
- mobilitate
avansatda osuluialveolar
- resorbtie
gi pungiadAnci;
irecuperabil;
- dinfifracturati
- dintiaflafiin focarelede fracturdale
maxilarelor;
- dinfiiextruzati,cu devieriimportante
ale axuluide implantare;
o solufie
- dinti izola[icare Tmpiedicd
protetice
corespunzdtoare;
producleziunitraumatice
Inrervenfiire
chirurgicare
,;:Hi:"
",.
Acestetratamente
sunt primelecare
care productul- din[isupranumerari
se efectueazddeoarecenecesitdun timp burdrifuncfionale.
ulteriorpentruvindecare.
Se va aveain vedereca oriceextracde cauzadeterminantd,
sd fie
[ie, indiferent
Extracfiiledentare:
executatdcu minimumde sacrificiude
Deciziade extracliese va lua numai substan[dosoasS,iar ulteriorse va realiza
dupdo atentdexaminare
clinicda modele- o regularizarea
osuluipentrua asiguraun
lor gi radiografiilor.
Se va avea in vedere cAmpproteticuniformgi netedviitoarelor
salvareaoricdruidintecare are importantd geiale aparatului
gnatoprotetic.
pentruplanulviitoareiprotezegi in general
se va incercasalvareadinlilorposteriori
Chirurgiaendodontici
pentrua evita pe cAt posibiledentatiile
Estecunoscutfaptulcd in cazulneterminale.
crozelorsepticegi al complicaliilor
acestora
Indica[iile
extractiei
dentaresunt:
tratamenteleconservatoareendodontice
corono-radiculare
extinse;
nu dau intotdeauna
rezultate.
Prinurmare
- distruc[ii
chirurgiaendodonticdse adreseazdatAt
- necrozasepticdcomplicatd;
acute,cAt gi celorcronice,asi- complicaliiinfecfioaseperimaxilare proceselor
gurAndconditiilenecesareunei vindecdri
severe;
osteomielite; complete,restaurarea
osoasdgi recupera- dinlicareau determinat
a dintilorTncauzd.
- dinli implantafipe sechestreosoase rea morfofuncfionald
dejadetagate;
a) Osteotomia
transmaxilard
este in- dinfi care Tntre[inproceseinfectioa- dicatdin:

245

- parodontitaapicaldacutd in taza
periapicald
la dintiila carenu se poaterealizadrenajulprincateterizarea
canaluluigi
deschiderea
apexului,
sau cAndacestdrenajendodontic
nu estesuficient;
- parodontitele
apicalecronicecu secretiebogatd.
periapical
in:
b) Chiuretajul
esteindicat
- situatiilein care, degi s-a efectuat
tratamentulcorect al canalului,procesul
patologic nu a putu fi oprit la nivel
periapical;
- cAndin timpulobturatieide canal
substanta
a depdgitforamenul
de obturatie
reac[iide intoleranld
apicalgi a determinat
manifeste,
cu dureri violente,inflamatii,
parestezii
hipoestezii,
sauchiaranestezii;
- in cazde necrozda apexului.
c) Rezectiaapicald(fig.6.5):Repretrazintdo metoddde chirurgie
ajutdtoare
tamentului
endodontic,
ce se poateaplica
cAtgi
atAtla niveluldinlilormonoradiculari,
pluriradiculari,
fiind diferitdin func[iede
gradulde dificultate
a acestorsitualiiclinice.

Ea poatefi realizatd
la dinli:
pe care s-a realizatin prealabilobturacorectdgi completdla
tia endodonticd
carepersistdun procesperiapical
care
nu s-a resorbitpe parcursul
etapelorintermediare
de tratament;
atuncicAnd obturafianu corespunde
gi
din punctulde vedereal etangeit5[ii
procesele
persistd;
periapicale
atuncicAndprocesele
apicalesuntsituate pe dinti neobturali
sau obturaliingi o incrusla carese asociazd
complet,
tatiecorono-radiculard
carenu poatefi
indepartatd
cAnd existi corpi strdinipe canalele
radicularegi se doregteconservarea
dinteluipe arcadd(aceruptepe canal,
denticuli).
in:
Rezec[ia
apicalS
esteindicatd
leziuniapicalecronice:parodontita
apicald cronicdgranulomatoasd,
chisturile
radiculare,
cronicd,
osteitaperiapicald
procesele
inflamatorii
ale vArfuluirdddc in ii;
:.

:i.
|I|slbc! Sr*qry3i -*4q*

LeziuneperiapicalS

s, Osalveolar

Gingie

lri!*fur

Conde gutaperci

l*dep*trr6.en
{te qra*liat;c
AFfrul fat;trj?

Ligamentparodontal

smalg
5\
' Obturatie
coronari
,s

..,

:,]

Osvindecat

Fig. 6.5. Reprezentare schematicd - rezeclie apicald

patologice
obstacolecare impiedicdtratamentul
completda [esuturilor
dinjuendodontic
corect:anomaliianatomice
rulapexului
care Tmpiedica
abordareacompletdgi - Obturarea
canaluluiradicular- in conpAnala nicorectda canalului
radicular
cordan[d
in funcfiede
cu situafia
clinicd,
velulapexului,
canaleobstruate
de proaspectele
discutateanterior
cesedentinare,ace rupteaccidental
in
- Suturaplagii.
canal;
Rezec[iaapicalSse poaterealizaTnaendodontic: inteatratamentului
- egecuriale tratamentului
protetic(in cadrulpreparodontitecronicecu secretiepersis- gatiriinespecifice)
sau ca parteintegrantd
tent5, obturafiiincomplete,
dispozitive a tratamentului
specific,cAnd,dupdtratacorono-radiculare
la dintii cu obtura[ii mentulendodontic,
se pregdtegte
substrucincomplete,
rezi- tura organicdgi se amprenleazd
cdi false,granuloame
loja radiduale.
culard. Adaptarea incrustafieise face
preoperator,
iar fixareadefinitivdse reali- fracturiradiculare.
in gedintain care se
Timpiirezecliei
apicale(fig.6.6)vor fi zeazdintraoperator,
apicald.
adapta[i
in funcliede acestesituatiiclinice: executdgi rezectia
Dupd realizareatratamentelor
endo- Incizia
realizeazdrestaurareadintilor
- Decolarealambouluimucoperiostaldonticese
devitali gi/sau cu distrucfiicoronare/ratdblieiosoase
- Trepanarea
diculare
severe.
apexului
- Rezec[ia
- Chiuretajulperiapical- indepdrtarea
-

247

Fig. 6.6. Timpii rezecliei apicale: acces, evidenliereaprocesului patologic, rezeclie apicald gi chiuretaj,
situalia clinica finald (Cazuisticd Dr. N.Forna)

e) Excizia
hiperplaziilor
d) Amputatiaradiculard
constein inde mucoasd.
depdrtarea
completda uneiadintrerdddciTerapiaparodontali
nile molarilor1 gi 2 superiorigi inferiori,
parodontale
Tratamentul
va
leziunilor
rddacina
la nivelulcdreiase afldun proces
apicalce nu mai poatebeneficiade altd porniincd din aceastdetapd,prin primele
gi
manopere
de controlal pldcii9i detartraj,
metoddterapeuticd.

vor continua
Realizarea
acesteiinterventii
se poacu un tratament
chirurgical
de
eliminare
a pungilor,
atuncicAndleziunile te facein cAmpdeschis- prin intermediul
sunt mai profundegi bogatein tesut de unuilamboude acces(pentruvizualizarea
granulalie.
directda suprafe[ei
radiculare)
sauin cAmp
inchis.
Detartrajul/surfasajul
manualse realiDetartraj ul/surta sajuI:
fie cu chiuDetartrajuleste proceduraprin care zeazdfie cu chiureteuniversale
placagi tartrulde pe su- retespeciale.
se indepdrteazd
prafafa dintelui, atAt supra cAt gi
Chiuretele
universale
se folosescpe
fdrd tentativadeliberatd
dentare,in toatezonele.
subgingival,
de a toatesuprafetele
gi substan[a
Pot fi inseratein aproapetoatezonelearse ?ndepdrta
dentard.
por[iuniiactivegi lungiSurfasajul este proceduraprin care cadei,dimesiunea
se indepdrleazd
de pe suprafafaradiculard mea tijei pot varia,iar cele mai utilizate
tartrulrezidualinglobatgi portiunide ce- sunt chiuretaBarnhartgi chiuretaColumpentrua se produceo supra- bia.
mentnecrotic
fata netedd,dur5,curatd.La ora actualAin
Chiuretespecialesunt de mai multe
literaturdsunt folositimai multi termeni tipuri:chiureteGracey(fig. 6.7), chiurete
pentrudefinireaaceleiagimanoperepre- After-Five@:
chiureteMiniBladeds.a.
cum surtasajul,root planingulsau netezirea suprafelelorradiculare(Dumitriu).
gi
Obiectivulprincipalal surfasajului
detartrajului
este de a restabilisdndtatea
parodontald
prinindepdrtarea
completade
pe suprafa[a
dinteluia elementelor
ce provoacd inflamaliagingivala.Detartrajulgi
surfasajul
nu sunt proceduri
separate,
deoarecetoate principiilecare guverneazd
detartrajul
se splicdgi surfasajului.
Fig. 6.7. Trusdde chiureteGracey
Detartrajul gi surfasajul trebuie
urmdrindindeefectuatecu minu[iozitate,
pdrtareafactorilorde iritatieparodontalS
localdgi urmdrind
zoneicervievidentierea
calea dinlilor.Concomitent
se procedeazd
la eliminarea
factoride iritatiepacelorlal[i
rodontald:
leziunilorde colet,
tratamentul
indeindepdrtarea
obturaliilor
debordante,
pdrtareaaparatelorgnatoprotetice
incorect
Fig. 6.8. lnstrumentarde detartrajultrasonic
adaptate.

Alegereachiuretei
in aceastacategorieintrd:
sau a instrumentuparodontal;
lui de surfasajse faceesen[ialTnraportcu - Chiuretajul
profunzimea
leziunii,talia orificiului
de in- - Tehnica ENAP(exciziapentruobfinepungii,de pogi ENAPmoditrarea pungii,de arhitectura
reaunuinouatagament)
zifiadinteluipe arcaddgi de cantitatea
ficatd;
de
tesuturicare trebuieeliminatd(MArtusi - Gingivectomia;
Mocanu2000).
cu lambou.
- Interventii
Surfasajulsonic Ai ultrasonic:
Chirurgia osoasd:
princarese realiInstrumentele
US au capacitatade a
Cuprindeinterventii
indepdrtaendotoxinelede pe suprafafa zeazdmodificari
ale nivelului
osuluialveoprovocate
rddacinilor,
tdrd ?ndepdrtarea
concomiten- lar,cu scopulelimindrii
leziunilor
td, accidentald
a cementului
sau dentinei, de boalaparodontald
sau altorfactoripresau alterareasemnificativda suprafefei cum exostoze,
extruziietc.
(fig.6.8).
radiculare
Chirurgiaosoasd substractivdconstd
in manopere
de restaurare
a osuluialveoManoperele
de chirurgieparodontald lar preexistent,
la nivelulexistentin mose potimpa(i in (Newmann&Carranza): mentulchirurgiei
sauugormaiapical.
pun1. manoperedestinatetratamentuluiChirurgiaosoasd aditivd include ingilorparodontale:
terventiilece vizeazd restaurareaosului
2. chirurgia
la nivelulsduini[ial.
osoasddestinatd
tratamentului alveolar
leziunilor
Chirurgia regenerativdare ca scop
osoase:
pa3. chirurgiemuco-gingivald
cori- regenerarea
destinatd
osoasdca gi restaurarea
jarii problemelor
legatede rapoartele rodontald.Pornegtede la necesitatea
refaparodonanormale
intregingiaatagatdgi mucoa- ceriiosuluialveolar,ligamentelor
sa alveolard.
talegi cementului
radicular
dupaintervenfia
La un pacient se poate realiza,fie chirurgicald
concomitent
cu blocareaproliunasau alta,fie toatetreitipurilede chirur- ferdriitesutuluiepitelialin interiorul
defecgieparodontald.
telorosoase.
Pentrua excludetesuturispecifice,
in
Manopere destinate tratamentului cursulfazeide vindecare
a unuidefectpapungilor parodontale:
rodontaltratat chirurgical,s-au dezvoltat
parodontale
Sunt metodechirurgicale
conserva- dispozitive
denumite,in mod
toare utilizatepentrueliminareafesutului obignuit,barieresau membranepentrurepungii, generaretisulard.
gi a epiteliului
inflamator
conjunctiv
Asociereamembranelor
careurmdrescstabilizarea
sau amelio(area
cu materiale
parodonliului
marginalcu mini- de adilieesteindicatdTncazul:
afecfiunilor
mum de pierderetisulard,prin formarea - leziunilor
infraosoase
cu 2 pereti,
sauepitelial - leziunilorinter-radiculare
unuinouatagament
conjunctiv
cu alveolizd
verticalS
la nivelulsuprafelei
dentare.
a septului,

250

leziunicu potenfialde regenerare

scdzul.

Terapia de regenerare parodontald

cu derivate din matricea proteicd a
smatlului- EMDOGAIN@,
materialce conUtilifine proteinedin familiaamelogenrner.
zareaacestuiaduce la regenerarea
parodontala(cementradicular,
ligamentparodontal9i os alveolar)
in condi{iile
in carenu
se interpunbarierefizice pentru crearea
spafiuluiparodontal(MA(u si Mocanu,
2000).

Chirurgiamuco-gingival5
se utilizeazd:
1. ca procedurdindependentdcAnd este
necesardldrgireazoneide gingieatagatd9i adAncireavestibulului,
2. pentruacoperireazonelorde recesiune,
3. ca metoddadjuvantdin cazul indepdrtdriipungiiparodontale,
4. corectareainserlieifrenurilor- prin modificareapozitiei sau prin eliminare
(frenoplastie/f
renectom
ie).
Manoperele
chirurgicale
se pot realiza tie prin realizarea
lambourilor
cu grosime totald sau parliald,deplasatelateral
sau coronar,fie prin utilizareade grefe
epitelio-conj
unctive.

Chirurgia muco-gi ngivald :

Include manoperelede chirurgie
plasticdce au ca scopcorectarearelafiilor
dintregingie9i mucoasaalveolard,care
TratamentuI leziuni Ior
gi pot interfera
complicdbolileparodontale
interradiculare:
parodontal.
cu reugita
tratamentului
in funcfiede gradulde afectare,leziAcestemanopereau scopdublu:re- unileinterradiculare
beneficiazd
de variate
pararealeziuniimuco-gingivale
gi acoperi- optiuni terapeutice(MArtu gi Mocanu,
rea eventualda unei zone de recesiune 2000)- TabelulB.
gingivald.
TabelulB. Optiuniterapeuticein LIR
Tratament

LIR

Gr a d u ll

Gradulll

Gradullll

Detartrajsurtasajgi chiuretaj
(in functiede adAncimea
pungiigi gradulde fibrozarea
! gingivectomie
peretelui
moale).
RegapareadinteIui ameloplastie/odo
ntoplastie
Regenerare
tisulardghidatacu saufdrdmaterialde comblare.
Inteven[iicu
lambou
Formeprecoce-regeneraretisulardghidata.
Formeavansate
- Conturareosoasd gi modelareasuprafe(eiradiculareadiacentdfurbatiei.
gi expunereazoneide furcatiepentruaccesfacil pen- Deschiderea
pldciide cdtrepacient.
truindepdrtarea
- rezecliasau indepdrtareauneiradacini

251

Pungdparodontal5,

Excizie

Fig. 6.9. Reprezentare

schematicdgingivectomie

Gingivectomiasau gingivo-alveolo- rea inciziei,

se separdla
tesutulhiperplazic
plastia(fig.6.9)estenecesare
uneoripentru nivelulseptuluiinterdentar
utilizAndu-se
un
a mdricoroana
clinicda unuidinte
stAlp.
bisturiulanceolat(Orban).Dupd excizarea
Timpiichirurgicali
ai uneigingivecto- [esutuluiin exces,gingiaeste suturatdin
miisunturmdtorii:
fiecarespatiuinterdentar.
profunzimii
pungilor,
Pringingivectom
ie-gingivoplastie
:
- Marcarea
gi
pungiiprin
uneiinciziivestibulare
desfiin[area
- se realizeazd
- Realizarea
oralefestonate
la 2 mm apicalde punctele ablafiachirurgicald
a pereteluimoale gi
hemoragice.
obtinerea
uneianatomiifuncfionale
a conin directie turuluigingival;
- Prininclinareabisturiului
coronard,se ob[ineo bizotareexternda
- esteindicatdin cazurilecAndexistd
pungigingivaleadAnci- in cazulhiperplagingiei.
Tntotalitatelesutul ziei gingivalegi pungisupraosoase
cu o
- Se indepdrleazd
iar resturile
de granulalie,
de inaltd.
de tartruexisten- gingieatagatdsuficient
prin detarO tehnicd speciald de gingivectomie
te subgingival
se indepdrteazd
radicu- estetehnicaENAP(fig.6.10)- exciziapentraj,urmatde netezirea
suprafe[elor
(Yukna)
lare.
tru oblinereaunui nou atagament
gingivalese trateazd gi variantaENAPmodificatd,
Hipercregterile
carearedrept
pungii:
in urmdtoarele
scopeliminarea
epiteliului
chirurgical
situatiiclinice:
se realizeazd
o incizie
dupdtratamentul
antiin- Cu un bisturiu
- persistenla
flamator/ controlul
factorilor
sistemici
care cu bizou internpAnd la nivelulfundului
pungii(varianta
iniliala)sau pAndla nivelul
le induc (Nifedipin,Difenilhidantoina,
cresteiosoase(ENAPmodificati).
A),
Ciclosporina
alterate
- Dupdeliminarea
- cAnd au o etiologieidiopaticd(hifesuturilor
perplazia
gingivala
radiculare,
suprafetei
familiala).
Dupdrealiza- gi surfasarea
[esuturi-

le se repozilioneazd
gi se sutureazd
inler- lizeazd
un traumatism
minimasuorag rng l e l
dentar.
gi recesiune
minimdpostoperatorie
dar nu
- Metodaare avantajulcd imbunata- favorizeazd
un nouatasament.
radiculare,
reategteaccesulla suprafelele

Fig. 6.10. Gingivectomie(CazuisticdDr. N.Forna)

TRATAMENTUL
DE ECHILIBRARE
OCLUZALA
Echilibrarea
ocluzaldva aveain vedere trei aspecte:realizareaunui plan de
ocluziecorect,eliminarea
precontactelor
maturegi a interferentelor,
refacereadimensiunii
verticale
de ocluzie
dacdaceasta
se imp u n e .
Planulde ocluzieestefrecventmodificatin edentaliapa(ialddin cauzamigrdrilordentare,mai alesin sensvertical.
Astfelplanulde ocluzie
va fi adusla nivelul
din[ilor
carenu au suferitmigrdri.

253

Pentrunivelare,in func[iede gradul

de denivelare
(fig.6.11):
suntnecesare
- glefuiri
selective
la nivelul
cuspizilor;
- amputdri
coronare
urmatede devitalizdri,gingivectomie
gi
sau alveoloplastie
acoperirea
cu microproteze;
- ?ndepdrtarea lucrdrilor fixe
necorespuzdloare;
- extrac[iadintelui9i uneorichiarrezecliamodelantd
a osului,cumse intAmplii
in cazulmolarilor
superiori
egresa[iimpreundcu tuberozitatea;

- inldturareacontactelor
premature
gi
a interferentelor.

.*'-**:

- t(arsrsIDEA@ 20ffi

S1.i*t*

DVO micgoratdredimensionarea
nu este
necesard
decAtatuncicAndau apdrutmapatologice
nifestdri
in diversestructurisau
cAndpacientul
reclamdaceastdredimensionare.
- Oriceredimensionare
a DVOtrebuie
tatonatd,
in ceeace privegteefectele,prin
protezdri
provizorii.
Mediculva aveain vederecd o supradimensionare
a DVOeste
pentrutesude departemai traumatogend
turile aparatuluidento-maxilardecAt o
subdimensionare.
Tratamentul
ortodontic
poatefi aplicatchiargi
Acesttratament
la adult,fiind necesarpentruredresarea
inclindriidintilor9i a refaceriipunctelor
de
contactpierduteprin migrdriorizontale.
in
faptesteun tratament
minor,reaortodontic
lizatcu ajutorulcelor mai simpleaparate
saumetode,
darcarein practicise utilizeazd maipu[in,maialesdin cauzagrabeipaprotetic.
cienlilor
de a termina
tratamentul
Tratamentul
ortodontic
trebuierealizat
in cazuldintilorinclinali,astfelincAtla solicitdrileverticale
sd reactioneze
toatefibrele
parodontale.
in cazuldinlilorfrontalimigrali
orizontal
cu apari[iade tremegi diastemd,
cu micgorarea
spatiuluiproteticpoten[ial,
cel mai rapid9i eficacetratament
ortodontic esteinelulde cauciuc,mai alespentru
punctelor
refacerea
de contact.

- Xs.eastSA fS !6

Fig. 6.1 1.$lefuiriselective

Evaluareadimensiuniiverticalede
ocluziese faceinitialprintestefunctionale.
- in cazulin carepacientul
se prezintd
Tratamentulconservativodontal
cu o DVOsupradimensionatd
se vor indeAcesttratament
va fi realizatsprefipartaobligatoriu
princare naluletapeipreprotetice
protetice
lucrdrile
gi se adreseazd:
s-a realizataceastdmdrirea etajuluiinferi- cariilorsimplecare se trateazdcoor al feteigi se refacin conditiile
uneiDVO respunzdtor;
corecte.Dacd pacientulse prezintdcu o

254

- inlocuireaobturafiilor
vechigi incorectecu unelecorecte;
- tratamenteendodontice
atuncicAnd
acestease impun.

De asemenea,realizareadirectd a
unui aparat gnatoprotetic
pe o mucoasd
netratatdva ducela egecterapeuticimediat gi constituie
o gravderoare.

Interventiila niveulmucoaseiorale
Pregdtireamucoaseipoate fi inclusd
in terapianespecificd
sau preproteticd.
Ea
are ca scopprincipal
consolidarea
mucoasei gi cregterea gradului sdu de
pentrua putearezistamai bine
keratinizare
la fortelede presiunepe carele va receptiona dupd aplicareaapratuluignatoprotetic
amovibil.
Atitudinea
terapeuticd
va fi diferitd,in
functiede stareaclinicda mucoasei
orale.
in cazulin care mucoasaorald este
paralelcu mdsurile
sdndtoasd,
generdle
de
vitamino-terapie,
se vor practicagedinfede
balneo-f
izio-terapie
constAnd
?n:
- masaje practicatecu pulpa degetului
Fig. 6.12.Leziuniale mucoaseicetemporizeazd
sau electriccu ajutorulunor sfere sau
sau contraidiceprotezareaamovibild(dupd Soams
periufede cauciucde mdrimi9i sorturi
J.V.,SouthanJ.C.)
diferite;
- percu[ia
cu indexulpe mucoasd;
in funcliede agentulcauzatoral infla- duguribucalecalde,reci,saualternante mafiei,se vor recomandasolutiipe bazd
numitegi scotiene,
careprinjoculvaso- de antiseptice,dezinfectante,
antifungice
dilataliei vasoconstrictieirealizeazd sau chiar antimicrobiene
sub formd de
un efectbeneficlocal.La dugurile
buca- gargarl,,spray-uri,ape de gurd. Se va
le pot fi addugate substante temporizaamprentarea
pAndla vindecarea
gi slabantiseptice.
aromalizante
completda mucoaseipentrucd o mucoasd
in cazulin care pacientulprezintdo
inflamatdva fi edemafiatd,
deciva termina
mucoasd
cu un gradmaimaresaumaimic inexactitdfiale zonei de sprijincare vor
de inflamafie,
atitudineaterapeuticdse va compromite
protetic.
din starttratamentul
modifica cdci practicareagedintelorde
Existdgi cazuriin careun pacienteste
pe o mucoasainflama- deja tratat prin aparat gnatoprotetic
balneo-fizio-terapie
total
td accentueazA
congestiagi edemul(fig. amovibil,insd incorectce determind,
prin
6.12).
lipsasa de congruen[d
cu cdmpulprotetic

o starede congestiecronicda mucoasei

Cdptugirea
cu materialrezilientnu-gi
gasegteindicatia
oraleprincompresiuni
neechilibrate.
decAtca mesureterapeuin acestecazurise indicdtratamentul ticd provizorie,
in timp,materiadeoarece,
lul rezilient
de recondi[ionare
tisularS.
se deterioreazS,.
Prizaretardgi elasticitatea
materialului
protejeazd
Interventiiasupraosului
zoneledureroasela presiune,
Pregdtireanespecificda osuluisubiaasigurAndu-se
un confortsporitbolnavului.
*
cenfse realizeazd
concomitent
cu pregdtiprin:
reamucoasei,
- Mdsurile balneo-fizio-terapicece
determind
adaptarea
acestuiala recepprecum9i o orientionareade presiuni,
tarea trabeculafiei
osoase.
generalde suslinere
- Tratamentul
a metabolismului
ososprin mdsuriterapeutice dejaanun[atela reechilibrarea
stdrii
generale.
Protezareaprovizorie
Esteo etapda tratamentului
nespecific indicatdpentru a evitareatulburdrile
functionale
fizionomice.
Atuncicdndaceasprovizorie
td protezare
are ca obiectivimbundtdtirea
indicilor
clinico-biologici
ai sistemului stomatognat,
etapa de tranzi[ie
proeste parteintegrantd
a tratamentului
protetic.

Fig. 6.13.Materialrezilientde captugirea bazei

protezeloramovibile;grosimea
minimdpentrua fi
eficienttrebuiesd fie 3 mm;pierdereaproprietalilor
fizicegi chimicedupdo anumitdperioaddde timp

TRATAMENTUL
PROPROTETIC
propropetic
Tratamentul
estedenumit
gi tratamentspecificai urmdregte
pregitirea cdmpului protetic pentru aplicarea
protetic
propriu-zis.
tratamentului
in aceastdetapdsunt necesaremodele de studiu pe carese vor notaaspecproprotele legatede toate interventiile
tetice.
Acest tratamenteste specificedenmorfolotatieipartialepentrucd el modificd
gia cAmpuluiproteticin vedereaoblinerii

unorconditii
optimede mentinere,
sprijingi
protetice.
stabilizare
a viitoareiconstruciii
Desigur,existdsituatiiclinicein care nu
sunt necesaretratamente
proprotetice,
astfel incAtdupdefectuarea
etapeipreprotetice
proteticprose trecedirectla tratamentul
priu-zis
prinamprentare
functionala.

Intervenliichirurgicaleasupra mucoasei
Frenectomie.
frenotomiasau
frenoplastia:
Frenullabialinseratfoarte aproape
de parodontiul
marginal
impiedicaextinderea geii gi favorizeazdleziunilede decubit
( f is . 6 . 1 4 ) .

Fi7.6.14. Frenectomiemaxilard(CazuisticaDr. N.Forna)

Frenullingualinseratprea aproape formd de evantaiimpiedicdaplicareaunei

de parodonliul
marginalsau insertiasa in bar elinguale( fig.6.15) .

Fig. 6.15. Frenectomie linguald (dupa Peterson)

257

Bridele laterale inserate aproape

Hipertrofii9i hiperplaziide mucoade muchiacrestei:
si:
Acesteformaliuni
Modificarile
?mpiedimucozalein exces pot
anatomice
geilorlateralegi micAoreazd aparela nivelulversantelor
cd extinderea
funcrestelor,
suprafa[a
de sprijinmuco-osos.
durilorde sac sau bol[iipalatine.Aceste
Rezultatul
acestorinterventii
chirurgi- elementeimpiedicdrealizareaunui sprijin
pentru gei sau
cale se poatemenlinecu o protezdprovi- muco-ososcorespunzdlor
zorie sau cu o protezdveche completatd bazaprotezeisau extinderea
gi modelarea
protezei
(fig.6.16).
corespunzdtor
cu material
functionala
termoplastic.
a marginilor

Fig. 6.16.(CazuisticaDr. N.Forna)

Plastiaganturilorvestibularesau
linguale:
proproAcesteinterventii
chirurgicale
tetice se realizeazdmai rar in edenta[ia
pa(iald.Elesuntindicate
in atrofiimariale
cresteloredentatedin edentatiiterminale,
in specialla mandibuld.
De obiceiacesteproceduri
chirurgicale deplaseaziinserfiilemuscularegi mucoase in vederea obtineriiunei creste
edentate
cu o indltimede minim5 mm.

Interventiichirurgicaleasupraosului
Exostozele:
Neregularitatile
osoase,dure la palparecarefac,de celemai multeori, imposibild purtareaprotezeivor fi indepdrtate
prinrezectiimodelante
localizate
sau regularizdride creastd.
Cresteleretentive:
AtuncicAndcresteleedentatesuntretentive,in specialin regiuneafrontald,vor
geilorgi vorimpiedica
interfera
cu marginile
insertiaprotezei,beneficiind,
astfel,de rezec[iiosoasemodelante.

Torusulmaxilarsau mandibular:
principaligi fac necesardreconectorilor
AtuncicAndacesteformatiuni
au di- zeclia(fig.6.17a,b).
mensiuniexagerateimpiedicdaplicarea
;\
\';

Fi7.6.17a.Torus(dupdPeterson)

Fig. 6.17b.Torusmaxilargi mandibular(CazuisticdDr. N.Forna)

Tuberozititi maxilareretentivesau
procidente:
Acestemodificdri
proteale cAmpului
tic edentatpa(ial necesitdrezectiimodelante,fdrda desfiin[acompletretentivitatea
acesteiformatiuni
anatomice.
Atrofiile marcate ale crestelor
edentate:
Acestesituatiiclinicepot beneficia
de
plastiiosoasecu diversemateriale
de aditie sautransplante.
Regenerarea
tisulari ghidati (RTG)
esteo tehnicdde actualitate
careacfioneazd pe principiulcompartimentdrii
celulare
"impiedicAnd
utilizAnd
membranele,
celulele din epiteliugi din [esutulconjunctiv
sa
ajungd la spafiulpostexctrac[ional,
astfel

celuleleosoasepot colonizaalveolarimasd liberd"(F.

Unger).
Relativ recent, refacerea defectelor
cresteialveolareproduseprin atrofiesau
resorbtie
s-a efectuatcu ajutoruladifieimaterialelor
alogenesaua grefoanelor
osoase
autogenesau heterogene
menfinuteprin
implante
sauosteosintezd.
Plasareagrefelorosoasesupracrestal
era urmatdde o ratdde resorb{iede circa
50/". Din acestmotiv,se preferdaplicarea
grefelorosoasesau a materialelor
alogene
dupatehnica,,sandwich".
Osul liofilizateste relativdes utilizat
dar pentrurefacerea
defectelor
reduse9i in
combinatie
cu membrana.Cdnd se folosesc materialealogene,exista un risc
crescutde infecfiegi de dehiscentd
a pldgii
mucozale.
De asemenea.
s-a constatat
cd

prezintd
osulliofilizat
un potential
de revitalizaremaiscdzutdecAtosulautolog.

Fig. 6.18. Augumentare osoasd prin grefd autogend

Fig. 6.19. Augmentareacresteialveolare

princaluAvantajul
refacerii
alveolare
sul osos rezultat prin intermediul
xenogrefelor
in eliminaconstdin principal
reauneiinterventii
suplimentare
de recoltare osoasd.
Existd doud tipuri de augmentare
prinregenerare
osoasaperiimplantard
tisularddirijata:

in primulcaz,se realizeazd
o importantd economiede timp,regenerarea
tisularaghidatdfiindini[iatd
de la primainterventie;
in situatiile
de volumosos insuficient,
se considerdo metoddetapizatdce
presupune
in primultimpadi[iaosoasd

Altd sursdpentrugrefeleosoasesu9i, ulterior,celelalteetapede pregdtire

gi reabilitare.
geratdde Thomagi Hollanda fost creasta
iliacd.Totugi,70% dinacesttip de grefase
resoarbe.CAnd se doregte o cregtere
ALTE METODEDE AUGMENTARE
RE.
bruscd,pe suprafefeintinse a crestelor
COMANDATE
PENTRUOPTIMIZAREA
alveolareprin utilizarea
osuluialogen,reSUPORTULUI
OSOSDEFICITAR
sorbfiagrefeigi dehiscenfa
suntinerente.
Aditionareade grefeautogene
Pentrudefecteleposterioare
ale cona) Augmentarea
marginiialveolarea turuluicresteialveolaremandibulare
s-au
cresteimandibulare:
dovediteficienteparticulele
de os uscatgi
Augmentarea
marginiisuperioarea inghefat.
cresteialveolaremandibulare
este indicatd
in cazurileresorbtieiaccentuatea mandib) Augmentareamarginiibazilarea
buleigi cAndexistdrisculfracturdrii
aceste- cresteimandibulare:
ia. Pot fi corectateprin aceastdtehnicdgi
Sandersgi Cox au raportatprima
afectdrileneurosenzoriale
determinatede tehnicdchirurgicalS
de augmentare
a marlocalizareaforamenuluimentonierfoarte ginii bazilare.Indicaliileutilizirii tehnicii
aproapede muchiacrestei.
suntatrofiamoderatda cresteialveolaregi
Tehnicachirurgicald,
cum a fost de- prevenirea
fracturiiin os patologica manscrisdprimadatdde Davis,includeprele- dibulei.Tehnicanu esteindicatdanomaliivareaa 15 cm de os costalde la coastaa
lor cdmpuluiproteticprecumcregtereadis5-a pAnala a g-a.Coastaera crestatdpe o tantei interarcadice,creasta alveolard
parte a corticalei,gi este apoi modelatd mandibulard
neregulatdsau cAnd gaura
astfelincdt sd corespundd
curburiimandi- mentonierd
este situatdfoarteaproapede
bulei gi se fixeazd la aceasta cu fire muchiacrestei.
circummandibulare
sau transosoase).
A
douacoasti se fraclionain particulemicigi
c)
Grefele pediculate sau
osul fdrd corticaldse plasade jur impreju- interpozi[ionate:
rul primei coaste. Dezavantajele
tehnicii
Pentrua menfineo vascularizare
cosunt determinate
de prezenfaimplantului respunzdtoare
a zoneiundes-a realizato
costal, necesitatearealizdriia 2 situsuri plastiede adifie,gi pentrua reducela miprotezelor
operatorii,
nepurtarea
timpde 6- nim resorbtiadupdperioadade vindecare,
8 luni, pAna la vindecaregi posibilitatea s-a realizatun pediculvascularcare sd
resorblieigrefei.in ciudaacestordezavan- indeplineascd
acesteobiective.
Primaostaje, beneficiileaduse precum:cregterea teotomiedescrisdde Harlegi apoi modifirezistenleimandibulei,
cregtereainalfimii catd de Peterson9i Slade utilizeazdun
justificd pedicul muscular din suprahioidiangi
crestei9i a conturuluimandibulei
utilizarea
tehniciiin cazulmandibulei
foarte geniogloscare este repozitionat
la margiatrofiate.
nea superioarda cresteialveolaremandi-

261

bulare, imbundtd[indastfel indltimea gi

conturulcrestei. Indicatiileacestei grefe
pediculatesunt atrofiamandibuleicu
indlfimea redusd a crestei, iar ldtimea
vestibulo-orald
a cresteide 15mm.Tehnica
gi Sladeincludeutilidescrisdde Peterson
zareaunuilamboude tip Kazanjianpentru
expunerea
arculuianterioral mandibulei
9i
vestibuloplastia
Tnetapaimediaturmdtoare. Marginea
fiind
superio
ar6,a mandibulei
expusS,se realizeazd
o osteotomie
sagitald din zona molardde o parte,pAnd pe
hemimandibula
opusd.Corticala
lingualS
a
mandibulei,
impreundcu pediculiimuscugi genioglossunt ridilari din milohioidian
cali gi stabilizaliintr-opozitiecorespunzdtoarela po(iuneaanterioard
a mandibulei.
Se preleveazdos din creastailiacd,
se fragmenleazd
in bucdfimici gi se introducein jurul corticaleiridicate.Acestaare
un potenfialosteogengi imbundtdlegte
conturulcrestei.Au fost sugeratecAteva
modificdri
ale tehniciide exempluutilizarea
osteotomiei
orizontale
in loculceleiverticale sagitale,sau combinareaosteotomiei
Tn
orizontalecu grefareainterpozitional5
zonaanterioard.
grefelorpediculate
Tehnicile
au cAteva avantajeprecum scdderearesorbtiei
privind?ndllimea
osului,rezultatele
obtinute
gi conturulcresteifiindmai stabilein timp.
Cantitateade os fragmentataddugatin
jurulcresteiestemicd,reducAndu-se
astfel
gi morbiditatea
situsului
donor.
Datorita
viabilitdtii
repozisegmentului
tionat (datoritdpediculilorvasculari)gi
vestibuloplastiei
imediate,protezarease
poate realizala 3-5 luni dupd intervenfie.
Prin aceastdtehnicdse poate corectagi

zoz

malocluzia
clasa lll datoritarepozitiondrii
porliunii
linguale
a mandibulei.
Principalele
dezavantaje
ale tehnicii
gesunt:necesitatea
spitalizdrii,
anestezia
neralS,existentaunuisitusdonorgi impopurtdriiprotezei
sibilitatea
timpde 3-5 luni
dupdintervenfie.
De asemenea
s-a evidenla un numdr
tiat9i un deficitneurosenzorial
marede pacientila cares-a aplicataceastd tehnicd.
Sinuslift-ul:
in cazul cAmpuriloredentateparlial
Tntins,
cu resorblieaccentuatd
in zonalaterald,in situatiilein care optempentruvarianta moderndde reabilitarereprezentatd
de terapia implanto-proteticS,
menfiondm
in cazulpregdtirii
aportulsinus-liftului
specifice.
Sinuslift-ulestedeseorisingurasoluin zona maxilardlaterald
fie de implantare
cAndatrofiaosuluia atinsnivelulcritic,elimindndastfelalternativa
unei protezepar
ce se extindepe suprafalialemobilizabile
!a bolteipalatine.Aceastdintervenliechirurgicald
estein primulrAndbeneficdpacien[ilorcare au pierduttoli molariiin zona
lateraldsau bilateralmaxilard,9i care igi
fix5.
doresctotugio lucrareproteticd
Liftingul
sinusalreprezintd
o procedurd prin care membranasinusuluimaxilar
este ridicatdgi subantralse augmenteazd
final
cu plasareagrefeiosoase. Rezultatul
esteindllareasa, cu imbundtdtirea
indllimii
osului maxilarin zonaposterioard,
creind
pentruplasareaimplancondiliifavorabile
telorla acestnivel.
De obicei,atuncicAnddinteleeste
pierdut,
fenomenul de
apare

"pneumatizare"
a sinusuluimaxilar(fenomenulde cregtere
in voluma sinusurilor
ca
urmarea pierderiiosoasela bazasinusului, cu deplasareamembraneisinusale
spre apical).
Pierdereadinfilorduce la resorbfia
alveolard,
cu scdderea
in latimegi inallime
a cresteiosoase,concomitent
cu scdderea
densitatii
osoase.Dacdimplantul
se introduce la acestnivel,stabilitatea
sa initiala
este precarddatoritdinSltimiiosoaseinadecvate pentru lungimea implantului.
Aceastava conducela egecin aplicarea
implantului,
fie in taza iniliald,fie in timpul
fazeide incdrcare.
Scopulacesteiinterventii
este crearea uneicantitd[i
de os suficiente
implantdrii. Deoareceplastiade os, prin care se
supraTnal[d
creastaalveolard,
nu are sens
gi de cele mai multeori nu reugegte,
Fig. 6.20.Etapeale optimizdriic1mpuluiprotetic
ummaxilarprin sinuslift
plereapa(ialaa sinusului
maxilarestecea
maifolositdgi plindde succesmetodd(fig.
Aceastdzondse augmenteazd
cu os
6.2 0 ).
propriu(recoltat
de la acelagipacient)gi /
pierderea
Dupd
dintilor,
sinusulse ex- sau os mineralcu inserareaulterioarda
tindein zonaundeau fostrdddcinile
aces- implanturilor.
Osul propriuil recoltdmde
tora 9i osul care a sustinutacegtidintise obiceidin zona imediatinvecinatdzonei
rezoarbe.
unde implantim.Foartefrecventnu este
necesardrecoltareade oS, osul mineral
nou descoperitconducAndde cele mai
multeori la acelagirezultat
bun.Osulmineral "copiazd"tidel componentachimicda
osuluiuman gi se constituie
in decursul
urmdtoarelor
lunipostimplantare
in os propriude noudformatie.
Tehnicaoperatorieeste in principiu
relativsimpld,execu[iains5, din cauza
structuriloranatomiceinvecinatefragile,
este mai degrabddificilSgi necesitdmulta
fine{ein managementul
lesuturilor.

z o5

Pereteleosos al sinusuluimaxilar
imediatdescoperit
sub mucoasagingivald
va fi decupat,sub protectieabsolutdpentru
pe o suprafatd
membrana
sinusald,
de cca.
5 pAndla 10 mm 9i se indepdrteazd.
Cu instrumente
specialepentruacest
scop membranava fi acumimpinsdspre
gi funcinterior,pdstrAndastfelintegritatea
(fig.6.21).
necompromisd
fiasinusului

garealateralcresteialveolare
a osuluipropriu,recoltatanterior,gi / sau a osuluimineralgi apoi la acoperirea
acestuiacu o
membrand
specialdcareva protejaplastia
osoasdde invaziacelulelorepitelialesau
conjunctive
formareaosucarear periclita
lui nouacoloundese doregte.
Dupdcazse
folosesc membrane rezorbabile sau
nerezorbabile,
ce trebuiesculteriorindepdrtate.

Examenul
clinicAi cel paraclinic
sunt
pentruestimareastdriide
indispensabile
sdndtatebuco-dentard.
Eletrebuiesd facilitezestabilireaunui diagnosticAi a unui
plan de tratamentglobal.Practicianul
igi
gi adapteazdproiectulgi gestumoduleaza
rileterapeutice.
Astfelel trebuiesd gtiedinaintedacd parodon[iul
este sau nu susceptibilsd primeascdo protezdsau dacd,
dimpotrivd,trebuie realizatdo refacerea
stdriiprealabile
sau o ameliorare,
chiaro
adaptarea acestuiapentrua favorizarestaurareaproteticd.
Etapeleproteticede eliminarea elementelorneadaptategi de pozilionarea
protezeitranzitorii,
nu trebuiesd fie Tntreprinseinainteca parodon[iul
sd fie pregdtit
pentrua suportaacestetratamente.
pain aceeagimdsurdcu pregdtirea
Fig. 6.21.Aspectfinal- reabilitarecAmpprotetic
pentruprotezare
rodonfiului
maxilarpost sinuslift
esteimportantd gi adaptarea
etapelorproteticela situatia
Astfel rezultdacum un spatiu intre parodontala
a fiecdruicaz. Astdzieste pogi
membrana
va
fi
osulalveolar
sinusald
ce
sibilgi necesarsd se facdastfel?ncdtla un
umplutcu os propriugi / sau os mineral,gi parodonliufragilsi existegesturiprotetice
se vor insera,dupdtehnicadejadescrisd, deosebitde respectuoase,
atAtpentrusituimplanturile.
in anumitesituatiicliniceeste afiilelimitelorprepardrii
cAt gi pentrutipul
gi l5[ireacresteialveolare.
Pentru de amprentare.
necesard
acestdmanoperase procedeazdla addu-

264

O bund cunoagterea criteriilorde structuraproteticdva fi aplicatdpe un sualegereasigurdcalitatearezultatelor

in port dentoparodontal
sdndtosgi in contextimp.in sfdrgit,tehnicilechirurgicale
care tul unei homeostaziilocale si locopermit preparareaparodon[iuluipentru regionale.
protezaresunt numeroase.Un examen
in contextuledentafieipar[iale,toate
clinic bine condus,asociatcu examenul acestemanifestdri
(complicatii)
sunt conradiografic,permite stabilireaindicaliilor secinlaperturbdrii
determinantului
ocluzal:
acestortehnicitdrd a face tratamentsupli- continuitatea
arcadeidento-alveolare
este
mentar.Absentaterapeuticd
ar puteacom- intreruptd.
promitegaranfiaperenitdtiiprotezei.Din
motivepur administrative,
Reechilibrarea
se intAmpldca
ocluzaldgi repozitipredarea Parodontologieigi cea a
onareacranio-mandibulard
Protezdrii
fixe sd fie separate.Demersul
Urmdregte
creareaunui reliefocluzal
autorilorvizeazdsd reaminteascd
faptulcd armonios,
caresd permitddeblocarea
migeste inoportunca acestediscipline
sd nu cdrilormandibulare,
transmiterea
forlelor
fie sistematicasociategi cd, in particular de ocluzie,distribuirea
uniformda puncteprotezei lor de contact Tn rela[ie centricd gi
calitateagi perenitatea
rezultatelor
fixe (in ceeace nu reprezintd
tehnicdpurd intercuspidare
maximd,refacerea
echilibrude laborator)
sunt conditionate
in mod di- lui morfologic
al din[ilor,
o ocluziedinamicd,
rect de respectareagestiuniitesuturilor netraumatizanllcare sd permitaglisarea
parodontale.
liberaa mandibulei
de la rela[iacentricdla
Acestdemersestetot atAtde funda- intercuspidarea
maximd precum gi in
mental ca cel care asociazd strdns protruziegi lateralitate,o func[ionalitate
ProtezareaFixi gi Gnatologia.
gi musculara
Medicina articulard
optima.
stomatologicd
de restaurare,pe care nu
Echilibrareaocluzald este indicatd
ne-o mai putem imaginamediocrdsau numaiin prezenta
semnelor
clinicegi parainesteticd,
cereca gi Parodontologia
sd fie cliniceale traumatismului
ocluzal.Orice
plasatain centrulreflectdrii?n materiede tentativdde "ruperea sigiliuluiocluzal"
plande tratament.
(Ramfjord)
gi argutrebuiebinejustificatd
in cadrulschemeide tratament,
pen- mentatdprinexameneclinicegi paraclinice
tru edenta[iilevechi gi netratate,apar in amdnun[ite.
Indicatia
echilibrdrilor
ocluzale
timp,pe lAngdcomplicatiile
locale9i com- este justificatd?n dizarmoniile
primaregi
plicafiiloco-regionale,
cu afectarea
celorlal- secundare
ale reliefului
ocluzal,
in prezenla
te elementeconstituenteale sistemului tulburdrilor
disfunctionale
evidentiate
clinic
gi paraclinic
stomatognat:
mugchi,
(cregterea
ATM.
mobilitdtii,
migrarea
Etapa preproteticdde tratamentvi- dinfilor,impactulalimentar
vertical,durere,
zeazd, anterior aplicdrii aparatului spasm muscular,tulburiri ale dinamicii
"dez- articulare
gnatoprotetic
gi mandibulare,
conjunct,echilibrarea
abraziune,
tulbuechilibrelor
locale"(lmbert).Astfel,supra- rdri masticatorii,fonetice, fizionomice,

semne radiograficeale traumatismului func[iede formaclinicda tulburdrilor

disglefuiriselective,
ocluzal,
semneelectromiografice
funcfionale:
etc.).
rezectiicoroTratamentulde echilibrareocluzald naremai multsau mai pulininalte,extracse poateefectuaprin mai multemetode, [ia,remodelarea
reliefului
ocluzalprotetic
al
maimultsaumaipu[inconservatoare.
Indi- unor restaurdriproteticedefectuoase,
inferentde metodade echilibrare
proteticecarenu pot fi
lucrdrilor
aplicatd,
un depdrtarea
fapt esentialtrebuieavutin vederegi anu- corectateprin remodelare,reechilibrarea
me: orice act de ajustareocluzaldprost ocluzalda unorprotezepa(ialesau totale
orientatgi rducondusesteun "actcriminal" mobilecu reliefocluzalnecorespunzllor,
(Gourion). Metodologiade echilibrare tratamentortodontic
(fig.6.22).
ocluzaldface apel la tehnicidiferite,in

Fig. 6.22.Migrdriverticalegi orizontaleale unitalilorodonto-parodontale

ce impuncorectarea

$fefuirea selectivd: Se adreseazd

unortulburdrimorfologice
reduseale reliefului ocluzal,dar care pot avea un mare
prin
rdsunetasuprasistemului
stomatognat
declangareaunor fenomeneclinice de
disfunclion
alizare.indepdrtareapunctelor
prematureprin glefuiriselectivese poate
face prin mai multe metode: metoda
Jankelson, metoda Schuyler, metoda
Shore,metodaRamfjord,metodaBarelle
etc.
Multitudinea
metodelor
de glefuire
selectivdnu inseamndintotdeauna
tot atAtea
posibilitdti
terapeutice.
Fiecaredintreaceste metodede glefuireprezintdanumitecaracteristici
la
care sugereazdapartenenfa
un conceptal ocluzieiidealesaula altul.
Astfel,glefuireaselectivd,pe care o
propundivergiautori pentru echilibrarea

ocluzalda protezelor
totale,se bazeazdin
totalitatepe principiile
conceptului
ocluziei
bilateral echilibrate,care preconizeazd
contactemultiplegi stabilitatecentricd,
contactefrontalegi distalein protruzie,
contactede echilibrupe parteaactivd gi
inactivdin migcarea
de lateralitate.
Metodele propuse de Ramfjord,
glefuirea
Dawsonetc.recomandd
selectivd
in ocluziecentricdgi intercuspidare
maximd a dentifieinaturale.Autoriielibereazd
protruzie,
migcdrile
de lateralitate,
astfelca
in migcareade protruziecontactelesd se
numaiin zonafrontald,neadmiefectueze
[And nici un contact protruzivin zona
distald.Migcdrile
de lateralitate
se produc
numaipringlisarepe parteaactivd,in timp
ce pe parteainactivdcontactele
lipsesccu
desivdrgire.
in urmaglefuirii
selectiveprin

acestemetode,rezultdo toleranfd
ocluzald ceard pentrua verificaefecteleulterioare
gi contacte cuspid-ambrazurd
specifice aleglefuirii
selective.
gcolii ocluzieifuncfionale(Pankey-MannDupdce s-a fdcutbilanfulocluzalse
Schuyler).Metodeleamintitese vor aplica trecela desfdgurarea
glefuiriiselectivepe
bolnavilorcu relafii mandibulo-cranienegedinte.CAnddimensiunea
verticaldeste
prin necoresponden[a
caraclerizate
relatiei corectd,se stabilizeazdmai intdi directia
centricecu intercuspidarea
maximd,cu curbelorsagitalegi transversale
9i se artoleran[5 ocluzald gi relafii cuspid- monizeazd
planulde ocluzie.
ambrazurd.
in prima gedinlase armonizeazdarPentrubolnaviicareprezinteo cores- cadelein doui sensuri:vestibulo-oral
si in
ponden[d a
relatiei centrice cu sensvertical.
intercuspidarea
maximd (Point Centric),
in a doua gedinldse realizeazd
glefuipringlefuirea
selectivd
se va urmdristabili- rea contactelorprematurece intereseazd
zarea ocluziei centrice prin contacte ocluziaterminali de inchiderein relalie
cuspid-fosetd
cAt mai redusein suprafa[d, centricd
gi in intercuspidare
maximd.
asigurAndu-se
func[iagrupsau func[iacain a treia gedinlase cautdgi se suprinind,precumgi proteclia
mutuald.
md contacteleprematurein lateralitate
Metodade glefuireJankelson,
deose- dreaptdgi stAng5,in pozi[ietest gi in migbit de utildin parodontopatiile
marginale, care test, glefuind mai ?ntAicontactele
cunoagteo oarecareextindere,datoritd prematurede parteainactivd,apoicontacsimplita[ii
sale gi ugurinteide aplicarein tele premature
ce impiedicdconducliacacomparatie
cu celelaltemetode.Aga cum nindsaufuncfiagrup.
se subliniamai sus, metodanu poatefi
in urmdtoareagedin{dse controleazd
aplicatdin cazurilein cares-a pierdutmor- contactele
in protruzie,
migcaretestgi pozifologiaocluzal6primardprin abraziune, [ie test. Se glefuiescmai intAi contactele
lucrdriproteticedefectuosmodelate.Meto- premature
din zonadistald,apoiceleanteda oferdin finalocluzieblocatd.
rioarecareimpiedicd
ghidajulanterior.Reglefuiriiselectivese
$coala iegeandpropune urmdtoarea evaluarearezultatelor
etapizare:
face la o sdptdmAnd
dupd ultimagedinfd,
Echilibrarea
ocluzaldeste spafiatdin verificAnd
echilibrul
ocluzal.
maxim2-3 zile.
in primaetapdse realizeazdanaliza
Repozitionarea
cranioclinicda ocluziei.
mandibulari:
in a doua etapdse realizeazd analiza
Terapiade repozitionare
mandibulopunctelor craniandcorectdconstituie
ocluzieipe model,cu localizarea
unuldin scopude contactin pozi[iecentricdsau excentri- rile majoreale tratamentului
disfuncliilor
cd-se pdstreazdcontacteledento-dentare sistemuluistomatognat.Tratamentulde
inscrisepe ocluzogramd
sau pe o foliede repozitionare
mandibulard
face parteintegrantddin schematerapeuticigeneralda

disfunc[iilor,neputAndu-sesepara de
UtilizAnd
unuldin celedoudelemente
aceasta.
amintite,
se poateajungela o relafiemanRepozi[ionareamandibulo-cranianddibulo-craniand
corectdprinmetodeaditive
in pozitiecentricise poateoblineprin:
sausubstractive:
- terapiede suprimarea durerii(pozifie - in cazuluneisubdimensiondri
a etajului
inferiorse vor face addugiritreptate,
antalgicd),
- terapiede relaxaremusculard(spasm
realizAnd
indlldrisuccesive
aleocluziei.
muscular),
- in caz de laterodevialie
si malrelaliile
printranslaliaanterioardsau posterioa- glefuireselectivd(contactdeflectiv).
Terapiade repozifionare
rd. realizarea
mandibulard
de planuriinclinategi reperede repozilionare
esteaplicatdtreptat,concomitent
sau dupd
corectdconducin
planuluide ocluziegi relaxaregularizarea
finalla o revenire
la pozilianormald.
rea musculard.
CAndplanulde ocluzienu - Pentrumalrelatiile
mandibulo-craniene
prin basculare,
asigurdo ocluziestabild,se trecela refacecu situareacondililor
Tn
pozi[ieTnaltdgi posterioard,
rea unui plan de ocluzieprovizoriu,
redresarea
utilizAndgutieraacrilicdpentrudentafisau $r
mandibulardse obfine prin plasarea
na protezdmobilapentruedenta[i.
unor pinteni(pivo[i)pe fa[a ocluzalda
gutiereisau gineimobile,cAt mai distal
Gutierele9i ginele protezd mobild
in zona molard.Mugchiielevatorivor
sunt indicatemai ales atuncicAndpozilia
prinintervenfimandibulo-craniand
obtinuta
asiguratreptatbasculareamandibulei
ile gi medicatiaaplicatdnu au realizalo
in jurulcelordoi pivo[igi repozifionarea
repozitionare
mandibulo-craniand
corectd a mandibulei(fig.
corectd.
6.23).

Fig.6.24.TestulGerber

prinbasculare
in cazulunormalrelafii
in jurul unui ax anteroposterior,
repozitionareamandibulard
se va face prin inal[area unilaterald
a ocluzieide parteamai ridicatd.Pentrubascularea
in jurul unui ax
oblic,se aplicdtestulgi procedeul
Gerber,
?ndl[And
ocluziacdtrezonadiagonalopusd
condilului
iegitdinglend.

Fig. 6.23. Reechilibrareocluzaldprin gutiere

z o6

Aga cum aminteammai sus,repozi[i- Intremomentulrealizdriiinterven[iilor

chionarea mandibulo-craniand
prin gutiere, rurgicalegi momentulamprentarii
functioprotezeetc. va trebuisustinutdprin toate nale trebuiesd existeo perioaddde 2-6
celelaltemijloace:medicamentoase,
fizio- sdptdmAni
necesard
vindecdrii.
terapice,chinetoterapice.
in unele cazuri
stimularea electricd bilateralS prin
miomonitorizare
poateoferirezultatesatisTNTERVENTil
ASUPRAD|NT|LOR
fdcdtoare.
STALPI
Dupd realizarea
unei relaliimandibuDintiistAlpisuntaceidinlirestan[ipe
lo-craniene
optimegi a unuiplande ocluzie carevor fi aplicaremijloacele
de menlineprovizoriu,
gutierasau gina re,sprijingi stabilizare
dar echilibrat,
(EMMSS).
protezdmobildeste purtatdo perioaddde
(uneori2-3 luni,alteori1-3
timp suficientd
Pregitirea dinfilor stAlpi care nu
ani, dupd gravitateacazului gi reaclia necesiti microproteze
:
pentrua ne asigurade stabilitabolnavulu)
in aceastdcategorie
suntinclugidin[ii
tea gi corectitudinea
relalieicentrice,de restanticare au smal[ulgros,nu prezintd
disparilia
simptomelor
disfuncfionale.
leziunicarioasegi au o implantare
convein cazul unei edentafii,gutierasau nabilS.Secvenlaprepardrii
DS presupune
protezagind mobildpoate fi pdstratdca urmdtoarele
etape:
protezdde tranzifiepdndla confectionarea
planurilor
a) Realizarea
de qhidai:
uneiprotezedefinitive.
Nu se admitenicioPlanurilede ghidaj sunt situatepe
data inal[areaocluzieinumaiprin proteza suprafefele
proximale
ale dinfilorstAlpivemobild, dintii restanfi rdmAnAnd in cineedenta[iei.
in momentul
in careaceste
inocluzie.Dupa ce s-a ajuns la o relatie planurisuntrealizate
corectpermitinserfia
intermaxilardcorectd, se va trece la gi dezinsertiafacild a protezei,fdrd a
protezarea
fixdsau mobilSa spafiilor
eden- transmite
forle nefiziologice
asupradin{ilor
tate,coroanede inveligsauinlay-uri
pentru stAlpigi fdrd ca elementele
de menlinere
restuldintiloral cdrorreliefocluzaltrebuie sd suferedeformdri
(fig.6.25,6.26).
substan!ial
modificat.
in funcliede simptomele
disfunc[iei,
tratamentul
se va axa fie pe mdsuride
balneofizioterapie,
kinetoterapie,
electroterapieetc, mijloacemedicamentoase
gi/sau
interventiide modelare-echilibrare
a parametrilor
ocluziei
staticegi dinamice.
Se recomanddca toate intervenfiile
Fig. 6.25. Planuri de ghidaj
dintr-oanumitdregiunesd fie efectuate
intr-o gedinld pentru a evita anestezii
multiplegi a scurtatimpulde vindecare.

269

gi corec[iileintraorale,
realizAndu-se
dacd
se dovedesc
necesare.

Fig. 6.27.Utilizareamodeluluidestudiupentru
stabilireaplanurilorde ghidaj

Fig. 6.26. Realizareaplanurilor de ghidaj

Un plande ghidajtrebuierealizatprin
indepdrtarea
uneicantita[iminimede substanfddentard(smal[),de la nivelulconvexititii maximea dintelui,
in generalnu mai
multde 0,5mm (fig.6.28).
planurilor
Pozifionarea
de ghidajeste
dependentd
de func[iaacestora.Planurile
pe fe[eleproximale
de ghidajpozilionate
ale
vor determidin[ilorstAlpivecineedentafiei
na viitoareaaxd
iar planurile
de inserlie,
de
ghidajsituatepe feteleopusecelorpe care
se va aplicabra[ulretentival crogetelor
turnatevor asigurafunc[iade reciprocitate.

Pentrua-giindepliniobiectivul
de ghidare a protezeila inserliegi dezinser[ie
acestesuprafe[e
trebuiesd fie paralelecu
axade inserliea protezei.
Acestparalelism
poateexistain modnatural,el fiindapreciat pe modelede studiumontatela paralelograf9i folosind
tijade reperaj.
planurilor
La pregdtirea
de ghidarese
va asigurao zonddentardcaresd menajeze parodon[iul
marginal.Prepararea
acestor elemente
este,in general,oarecumimprecisd,folosindu-seacuitateavizualda
practicianului.
Pozi[iain carepiesatrebuie
necesatinutdpentrua preparasuprafelele
re se va stabilimaiintAipe modelulde studiu pentrua puteaapreciacantitateade
substanfddentardcaretrebuieindepdrtatd
(fi1.6.27).
planurilor
Dupdprepararea
de ghidaj
Fig. 6.28.Sacrificiuminimde substanlddentard
pe modelulde studiu,acestase va duplica
cu ajutorulunei amprentecu alginate9i
Planurile
de ghidajparaleleintre ele
apoi noul model se va analizala para9i cu axa de insertiesunt necesaremai
lelografcu ajutorultijeide reperaj,ulterior
intercalate.
in edentaliile
alesin edentaliile
planuride ghinu suntnecesare
terminale

dare.in acestesitualiitrebuiesa fie pdstratd o ugoardconvexitate

a feteidistalea DS
prininfundare
caresd permitdbascularea
a geilorfdrdsuprasolicitarea
dintilorstAlpi.
Planurilede ghidajasigurdde asemeneagi indeplinirea
corectea functieide
(fig.6.29).
reciprocitate

A
I
I
I

Elepermitbra[ului
opozantal crogetului sd aibdun contactpermanent
cu dintele
in timpulinse(iei9i dezinserliei
protezei.
Astfel,bratulelasticeste nevoitsd se deformezein timpce se deplaseazd
sprecoronar.
in edenta[iile
frontalenu se realizeazd
planuride ghidajdeoarecepringlefuirese
modificd
formadintilorcu afectarea
functiei
lorestetice.
planurilor
Realizarea
de ghidajpe care alunecdconectoriisecundariprezintd
maimulteavantaje
(Tabelul
C).

Fig.6.29.Asigurareacorectda funclieide reciprocitate

TabelulC. Avantajeleplanurilorde ghidaj:

RECIPROCITATE
MAIBUNA

pentrucrogetele
cu acliuneproximald

IGIENIZARE
A L TMA IF A C IL A
MU

proximale
zonelorretentive
desfiinlarea
poatefi aplicatmaiaproacorpulcrogetului
pe de colet

E F EC TF IZ ION OMIC
MA IB U N
STABILITATEAORIZONTALA
CRESCUTA

in directie
mezio-distald

UN ANUMITGRAD DE RETENTIEI

prinfrictiunea
dintreconectorul
secundar
9i
planurile
ghidaj
de
aledinlilorstAlpi

b) Remodelarea
dintilorstAlpi:
o Reducereaconvexita{ilorvestibulooraleexagerate:
Aceastdprocedurd
esteindicatdpentru fala vestibulardpentrua puteacobori
bratulretentival crogetelor,
imbunatdtind
astfelfizionomia,
iar pe fa[a oraldpentru
r ealizar
ea reciprocitdfii.
Astfelpor{iunea
ini[ialda bratuluiretentival crogetului
va trebuiplasatdin cele
doud treimisupraecuatoriale
ale dintelui,
iar por[iuneaterminalaflexibildin treimea

271

gingivala.
Brafulopozantva puteafi plasat
in treimeamediea fe[eiopuseceleipe care se aplicdbratulretentivsau chiar mai
aproapede colet.
o Reducerearetentivitdlilordatorate
migrdrilororizontaleale dinlilorstAlpi:
Zonelecarevor trebuiglefuitese stagi se
bilesc cu ajutorulparalelografului
marcheazd
cu creionulrogupe modelulde
studiu.Se vor reducedoar retentivitdtile
mici,carenecesitdglefuiriminime,in toate
celelaltecazuridintiistAlpivor fi acoperi[i

cu microproteze.
Se poateastfelinterveni pe (Tabelul
D):
TabelulD.
FETELELTNGUALE
ALE DtNTtLORtNFERtoRr LTNGUALTZATI
F ET EL E
V E S T IB U L A R
AE
L ED IN T IL OR
LAT ER A LSU
I P E R IOR
V IE S T IB U L A R IZATI

impiedicd
aplicarea
corectda bratuluiopozant
principal
sauchiara conectorului
pentrua facilitaaplicarea
bralelorretentive
ale
crogetelor

FETELEDISTALEALECANINILOR
SUPERpOSroRrINCLTNATT
CATREEDENTATTA
TERIOARA
FETELEMEZIALE
ALEMOLARILOR
MANDIBULAR|
tNCL|NATI
CATREMEZTAL
FETELEPROXTMALE
ALE DtNTtLORANT ER I O R PE
I, PARTEA
D IN S P R E
EDENTATIA
FRONTALA,

o Reducereaunor zone care de obicei interferdcu bralele croqetului:

- marginea
mezio-linguald
la premolariigi molarii
inferiori;
- marginea
la premodisto-vestibulard
lariisuperiori;
- margineamezio-vestibulard
la molarisuperiori.
o Remodelareadinlilor laterali abrazali la care ecuatorulproteticse afld in
apropierea
feleiocluzale.
in acestesitualii
se vor glefui:
pentru a
- muchiileocluzo-laterale
realizaconvexitdli
favorabile
aplicdriibra[elorretentive
alecrogetelor;
- feteleproximale,
care sd realizeze
planuri
de ghidare;
- fa[aocluzald
in vedereacregterii
eficien[eimasticatorii.
o Crearea de retentivitaliartificiale
pentrubra[eleelasticeale crogetelor
(fig.
6. 30 ):

pentrua permiteaplicarea
corectda dinlilor
artificiali

Fig. 6.30. Creareade retentivitdliartificialeprin

glefuire

in regiuneain care se aplicdbra[ele

retentive
alecrogetelor
smalfulestede cele
mai multeori foartesubfireastfelincAtposibilita[ilede crearea acestorretentivitdti
tdrrd
a ajungela dentindsuntlimitate.
in cazulin carereten[iile
naturaleale
dintilornu sunt suficiente
este bine sd se
creezeacestezone in mod artificialprin
pe DS a unorcoroanede invelig
aplicarea
modelate
nzdtor.
corespu
Zone retentivepot fi create,de asemenea,prinutilizarea
restaurdrilor
cu rdgini
(fig.6.31).
compozite

- previneaparifiacontactelor
prematuregi a interferen{elor;
- pinteniidevin mai pu[in sesizabili
tactilde cdtrepacient.
Un pintenaplicatpe o suprafata
inclinatdva aveatendin[asd alunecesub actiunea for[elorocluzale.Forleleorizontale
rezultatepot determinamigrareadintelui
Fig. 6.31.Creareade retentivitdliartificiale
cu ajutorulrdginilorcompozite

suportsau chiar pierdereaacestuiaprin

suprasolicitare.
Pregdtirea
pentru
ldcagelor
pinteniva conducela o solicitare
a dintelui
in axulde implantare,
va asiguraun suport
dento-parodontal
mai eficientgi va preveni
migrarea
dentard(fig.6.32).
in plusun pintenaplicatpe o suprafava fi in reliefdeter[d dentardnepreparatd
minAndinterferen[e,
retentiaalimentelor
gi
dificultafide adaptaredin parteapacientului(fig.6.33).

in acestesitualiieste necesareo suprafatdlargd de adeziuneintre smal! gi

restaurareacompozitdpentru a reduce
risculdesprinderii
acesteiagi a puteacrea
pentrureten[iacrogeun conturconvenabil
tului.Rdginile
compozite
de genera[iemai
vechenu se pretaula astfelde proceduri
din cauzacantitatilor
redusede particule
de siliciu,ceeace determinao abrazierapiddprodusdde brafulcrogetului
cu pierderea consecutivd
a retentivitdtii.
Utilizarea
compozitelor
modernecu microumpluturd,
precumgi a compozitelor
hibrideducela o
abraziereciprocdminimdintre restaurare
gi croget,astfelincAtaceastdtehnicdeste
durabil5,eficientdgi biologicdin acelagi
timpprinconservarea
dentare.
[esuturilor
pentrupinteni
c) Prepararea
ldca$elor
externi:
Aceasti prepararetrebuiesd urmeze
gi nu sd preceadd
remodeldrile
menfionate
maisus.
Prepararealdcagelorpentr:upinteni
estenecesard
deoarece:
- se asigurdo suprafatd
optimdpentru aplicarea
elementelor
de suportdentoparodontal;

a. Efectdisortodonticb. Solicitare
fiziologicd
Fig. 6.32.Prepararealdcagelor
pentrupinteni
supracingulari

Pregdtirea
unuildcagpentrupintenva
determinaplasareaacestuiain interiorul
conturului
dintelui,
fiindmai greusesizabil
de cdtrepacient,fdrda produceinterferenpremature.
saucontacte
!e ocluzale

Latimea
ldcagului
trebuiesd fie 1i3din
ldtimeavestibulo-oral5,
lungimea114din diametrulmezio-distal
al dintelui,iar addncimeala nivelul
marginale
de 1,5mm.
crestei

Fig. 6.33.Plasareapintenilorsupracingulari
in interiorulconturuluidintelui

o Ldcagelepentrupintenilaterali:
Vor fi realizatepe feteleocluzaleale
molarilor
in fosetelemeziale
9i premolarilor
Au formdaproximativ
triunghiusaudistale.
lar5,cu vArfulrotunjit,apropiatcAtse poate
cu fundul
de multde centrulfefeiocluzale,
concavca o lingur6.
Prepararealdcagelorpentrupintenii
plasatipe dinliilateraliva determina
o recoresducerea indl[imiicresteimarginale
punzdtoarein vedereaoblineriispatiului
necesarpentrua asigurao cantitate
suficientdde materialla imbinareadintepinten
gi conectorul
sdusecundar.
in plan orizontalldcagulva fi astfel
realizalincAtpintenulsd facdcu conectorul
sdu secundarun unghidreptsau cevamai
micde 900(fig.6.34).
alunecaUn unghiobtuztavorizeazd
rea protezeipe dintelestAlpsau declangeazdforfedisortodontice
ca urmarea acpe un planinclinat.
Ldcagul
fiuniipintenului
ar trebuirealizatnumai?n smalt.Forma
concavda ldcaguluieste necesardmai
terminale,astfelincAt
ales in edentafiile
pintenulsd se migteasemdndtor
uneiarticula[ii,mai ales in timpulbasculdriiprin
infundare
a geilor.

274

no'

Unghiascu$tintre
conector9i pinten

Fig. 6.34.UnghiuldeintAlniredintrepinten
gi conectorulsecundar

Esteimportant
ldcaguca adAncimea
lui sd nu ajungdla dentinS,
dar in acelagi
pintetimpsd asigureo grosimesuficientd
nului,pentruo bund rezistenldmecanicd
(fis.6.35).

ta-\
\\\d#
3v

Fig. 6.35. AdAncimealdcagelorpentru pinteni

ocluzali (Karsus IDEA, 2006)

Aceastdgrosimese verificdcu ajutorul uneifoliide ceardpe carepacientul

inchidegurain ocluzie
(fig.6.36).
centricd
Lipsade adAncime
a lacagului
datoratd abraziunii
dinteluipoatefi compensatd
princregterea
la{imiiacestuia.
Dacdin urmaprepardrii
lScagului
se
ajungein dentindestenecesarsd se aplice
o obturatie
de amalgam,
o incrusta[ie
sauo
pentrua evitaapari{ia
microprotezd
cariilor.
Fig. 6.37. Plasareapintenilorocluzaliin fosetameziald

AdAncimea
ldcagelor
trebuieverificatd in pozi[iilediagnostice
ale mandibulei,
precum9i in migcdrile
gi prode lateralitate
pulsie. Un pinten plasat intr-un ldcag
preparatpoategenera
ocluzalinsuficient
premature
(fig.6.38).
contacte
Fig. 6.36. VerificareaadAncimiildcagelorpentru
pinteni ocluzali

Loculde plasarea ldcagelor

?nedentatiilelateraleintercalate
estede obiceiin
fosetelemarginale
de lAngaedenta[ie,
iar
in edentatiile
terminale?nfosetamezialda
din[ilor
stilpi(fig.6.37).

3
Fig. 6.38.AdAncimeacorectda ldcagelorpentru
pinteniocluzali(KarsusIDEA,2006)

in cazuldinlilorrotafilacagelepot fi
realizale
in fosetelemarginale
sauin oricare altd zonda felei ocluzalein functiede
spatiugi cerintefizionomice.
Ldcagele
pe din[iistAlpiindirealizate
rectivor avea aceleagicaracteristici
ca gi
celede pe dintiistAlpidirecti,cu precizarea
cd pinteniivor trebuiamplasafi
cAtmaidepartede llniade rota[iea protezei,
de obipremolar.
ceiin fosetameziald
a primului

Ldcagurilerealizatepe dintii abrazali saugherufaincizald

sd nu jenezerapoartevor fi mai lategi mai pu[inadAnci.Degiin
(fig.6.40).
le ocluzale
funcfionale
cazuldinfilorabrazalise indicdde cele mai
multeori acoperirea
cu microproteze,
se
considerdcd abraziuneaapare la vArste
cAndcarioactivitatea
estescdzutd,iar dentinaestedurdgi rezistentd
la ataculacid.
Ldcagurile
la dinliiinclinati
se apliciin
foseteleopusedirec[iei
de inclinarepentrua
nu accentua
9i maimultversiadintelui.
2
3
Ldcagurile
interdentare
se prepardpe
hemiarcade
integreundese aplicdcrogete
pentrupintenivorfi
Ldcagele
de tip Bonwill.
fdcutenumaidupd ce s-au creat spatiile
necesarepentru bratelecrogetuluicare
pleacddin pinten.
o Ldcagurilepe dinlii anteriori:
Fig. 6.40.Prepararealdcagelorpentrupinteni
Din[iianteriori
nu suntap[isd asigure
incizali(KarsusIDEA,2006)
aplicareaunui pinten,datoritdmorfologiei
lor, totugi,in unelecazuri,pot fi utilizati
. Ldcagurilepe dinlii care prezintd
pentrusprijinul
protezei.
procesecarioase:
Se realizeazd
Tnobturatiile
de amalgam sau incrustafiile
care au fost realizate
dupdprepararea
cavitd[ilor
carioase.
Acoperireadintilorstdlpi cu microproteze
a) Indicatii
- pacientcu boal5carioasd,cu nivel
de afectaremediusau crescut;
Fig. 6.39.Prepararealdcagelorpentrupinteni
supracingulari
- igiendoralddeficitard;
- dinfiinu prezintd
retentivitdti
naturale;
Ldcagele
supracingulare
se aplicdpe
- remodelarea
fetelorlaterale
necesitd
gi sunt, sacrificii
dinticu cingulumbine reprezentat
maride substanld;
realizade fapt,nigtetreptesupracingulare,
- realizarea
ldcagelorocluzaleimplicd
te cel mai adeseape caniniisuperiori(fig. sacrificiu
marede substantd;
6.3e).
- nivelarea
planului
de ocluziepresuLacageleincizalepot fi realizatepe puneglefuiri
importante;
oricedintefrontalcu condiliaca pintenul

276

- din{iirestan[iprezintdmobilitate
pagi necesitd
tologicd
imobilizare;
- existdmicroproteze
vechi,necorespunzdtoare;
- dintiiprezintd
abrazieaccentuatd;
- este necesardrealizareaunor rapoarteocluzale
normale;
- viitoareaprotezdva fi prevdzuldcu
mijloace
speciale
de MSS.
b) Caracteristici:
- Ldcagelepentrupinteniiocluzalise
prepardcu o adAncime
mai maredecAtpe
dintiinaturali;

- Convexitate
vestibulard
adecvatdtipuluide croget,
dar nu maimarede 1 mm,
in generalplasataspremezialsaudistal;
- Planurilede ghidare pe fetele
proximale
se realizeazd
in func[iede axa
de insertie
a viitorului
aparatgnatoprotetic;
- Fa[d orald se modeleazdperfect
pland,sau prevdzuld
cu un pragsituatla 1
mm de parodonfiul
paraleldcu
marginal,
axade insertie
(fig.6.a1).
Toateacesteelemente
vor fi modelate
cu ajutorulparalelografului
gi al spatulelor
speciale
de ceard.

Fig. 6.41. Modelareaplana gi cu prag cervical a felei orale

Aplicareade dispozitiveradiculare dontiului

marginal
atAtvestibular
cAt9i oral.
Dispozitivele
radiculare
sunt aplicate Acestedispozitive
vor fi acoperite
de geile
pe rddacinipreparate
pAndla nivelulparo- protezeiasigurAndun sprijinparodontal

gi uneoriretenlieprin
excelent,stabilitate
aplicarea
unuisistemde capse(fig.6.42,
6.43).

Fig. 6.44. Modelde protezd over-lay

ftl t
\t''

-*=i\if--trf*
i l F:

Ur os

d/

Fig. 6.43.Aplicareadispozitivelor
de reten[ieancorate radicular

b)
Fig. 6.45.

a) Capsepentruretentiamatricii
b) Sistem metalic ce gdzduiegtecapsele de
retenlre

Dupa adaptareaprovizoriea microSe recurge la dispozitivecorono- protezelor

acestease cimenteazd
definitiv
radiculare
atuncicAnd(fig.6.44,6.45):
inaintea amprenteifunc[ionale.Numai
- raportulcorond- rdddcindeste mo- microprotezele
careprezintdmijloacespedificatin favoarea
coroanei;
cialede MSS nu vor fi cimentate
definitiv,
patologicd; deoareceacesteatrebuierepusein am- dinliiprezintd
mobilitate
fizio- prentafunctionald
- se impunmdsuride ancorare
9i apoi pe modelulde
nomicealeprotezei.
protezei.
lucruin vederearealizdrii

ETAPEALE TERAPIEIPRIN PRO.

TEZE PARTTALE MOB|L|ZAB|LE
SCHELETATE
: AMPRENTAREA
Amprentareapreliminari
Clasificareagi adaptareaport-amprentelor
Ca suportpentrumaterialele
de amprentd,sunt necesareportamprente,
care
pot fi clasificate
preliminain portamprente
re 9i portamprente
funcfionale.
Port-amprenta
reprezintd
suportulrigid
necesarmanipuldrii
materialului
de amprentd. in funcliede modalitatea
de realizarea
port-amprentele
obiectivelor
amprentdrii,
se
pot clasificain port-amprente
standard,
port-amprentesemifunctionalegi portamprente
individuale
funclionale.
Port-amprentelestandardode serie
sau universale,
suntconfecfionate
in seturi
de o mare varietatede forme 9i mdrimi
pentrumaxilarul
superior9i mandibuld,
din
metalcromatsau nichelat,
din aluminiu
sau
materialeplastice.Cele metaliceau avantajul cd nu se deformeazd
in timpulamprentdrii,pot fi adaptatecu clegtele,pot fi
gi utilizatein repetaterAnduri.
sterilizate
Se descriuurmdtoarele
tipuride portamprentestandard:
- port-amprentastandardmetalicdS.
S. Witte,in seturide trei mdrimipentrumaxilargi treipentrumandibulS.
- port-amprentaortomorfdDevin,confectionatd
din foliide aluminiu,
carese modeleazdugorin functiede varietatea
clinicd
protetice.
a cAmpurilor
Uneoriprinresorbfii
neuniforme,
cAmpulproteticcapdtdforme
particulare
greu incadrabilein seriilede

port-amprentestandard. Aceste portamprenteortomorferezolvdtocmai pro.

blema aceasta,incadrAndu-se
formelor
particulare
de arcaddalveolardreziduald.
- port-amprentaSchrainemakersprezintdo trusdformatddintr-oseriede portamprentein gasemdrimipentrumaxilargi
gaptepentrumandibuld,
impreundcu un
compascare mdsoarddeschiderea
distald
proteticin vedereaalegeriiporta cAmpului
amprentei.
- port-amprentametalicdcu dispozitiv
de reten[ie,este utilizatdin cazulamprentdrii de materialeelastice.Retenliilesunt
sub formd de perforafiila 2 mm distantd
sau sub forma unei sArmece urmeazd
conturulport-amprentei.
- port-amprentacu dispozitivde irigare cu apd,esteutilizatdin cazulamprentdrii cu hidrocoloizi
reversibili.
Esteformatd
dintr-oport-amprentd
obignuitdcare insd
estecircumscrisd
de o conductdde apd,cu
douddevialiipentruapacalddgi rece.
- port-amprenta din material plastic
are avantajulcd se poateadaptaugor,prin
retug,la varietateamarea cAmpurilor
protetice.Au dezavantajul
cd nu se pot steriliza avdndo intrebuinlare
unicd.
- port-amprentaglobala (5. R. lvotray)
estealcituitddin doudport-amprente
cAte
una pentrufiecaremaxilar,solidarizate
reglabilintreele.
Alegereaport-amprentei
se face in
funcliede tehnicade amprentare
adoptatd
din seriilede port-amprente
standarddisponibile.
Se va alegeseparatpentrumaxilar 9i pentrumandibuld
pe bazaexamenului clinicamdnunlit
sau mdsurarea
cu compasul.

Adaptareain cavitateaoraldare rolul

de a dezinhibabolnavulcarepoatefi gocat
port-amprentei
de dimensiunile
9i in acelagi
in tehnicace
timpde a orientapracticianul
va urma (centrare,
compresiune
dezinser[ie). Adaptarease va face in sens:transversal,sagitalgi vertical.
in plan transversalmarginileportamprenteitrebuiesd fie la 4-5 mm distantd
de cAmpulprotetic,asigurAnd
spafiulnecesar pentrurealizarea
uneigrosimioptimegi
uniformea materialului
cAtgi a uneipresiuni moderate. in sens sagital portamprenta
trebuiesd fie la 4 mm de versantul vestibularal cresteialveolarein zona
frontald,iar distalsd depdgeascd
cu 2 mm
ganlurile retrotuberozitare
gi cu 4 mm
foveelepalatinepAndin zonade reflexiea
portvdluluipalatinmoale.in sensvertical,
amprentatrebuiesd fie la o distantade 4
mm de bolta palatind,iar marginileportamprenteila 2 mm sub nivelulzonei de
reflexie
mobile.
a mucoasei
Adaptareaport-amprentei
la nivelul
marginilor
se faceprinindoireaacestora
cu
ajutorulunuicrampon,sau cAndmarginile
port-amprentei
sunt scurteprin completarea acestoracu masdtermoplasticd.
Existd
autoricarerecomandiaplicareaunuirulou

pe versantul
din masatermoplasticd
intern
pe tot conturul
al marginiiport-amprentei
acestuia,
cu scopulde a realizao compresiunela nivelulzoneide mucoasdpasivmobild.S-ar crea in acestfel o structurd
princareun material
fluidutilizatulterior,
ar
putearealizamaiugorsucciunea
Daci se trecela utilizareaunuimaterialalginic,port-amprenta
trebuiepregdtitd
prin realizareaunor retenliisuplimentare
pe suport
necesarestabilitdfii
materialului
rigid.
Amprentapreliminari
preliminard,
Amprenta
ca primdetapd
in algoritmul
clinico-tehnologic
de realizare
a protezelormobilizabile,
trebuiesd !ind
seamade particularitdlile
cAmpuluiprotetic
edentatparfialcare este un cAmpprotetic
retentiv,precumgi de alternanla
celordoud
gi dento-parodontal.
suporturi,
muco-osos
in vedereainregistrdrii
amprenteipreliminare,
se va procedamaiintAila alegerea portamprentei
caretrebuiesd fie suficientde rigidd,sd nu jenezejoculformaliunilor mobile,sd cuprinddin totalitate
cAmpul
protetic,sd asigureo grosimesuficientd
materialuluide amprentd,iar marginile
acestuiasd se opreascdla 2-3 mm de linia
ghirlandatd.

Fig. 6.46.Adaptareaportamprentei
standardcu masetermoplastice

280

Se va verifica portamprentaastfel zareafunctionald

gi a migcdrilor
a periferiei
aleasS,in cavitateaorald,iar in cazul in
nefuncfionale
care se practicdin aceastd
carecondiliile
de maisusnu suntindeplini- faz6.Tonicitatea
musculardnu se inregiste, se va realizaadaptareaportamprentei treazdpe amprentapreliminard,
iar echiliprincompletare
cu masetermoplastice
(fig. brul neuro-muscular
nu se poateoblinein
6.46).
aceastdetapdde tratament.
Prin definifie,amprentapreliminard
Amprentapreliminard
asigurdcondi[iireprezintd negativul cAmpului protetic le de stabilitateprinTnregistrarea
suprafefeedentatTnregistrat
cu un materialspecific lor verticalegi retentiveale cAmpului
protede amprentareintr-o port-amprentd
stan- tic,dar datoritdfidelitatii
relativea materialudard in condiliilemobilizdrii
periferieide lui de amprentd
esteincompletd,
fiinddefinicdtremedic.
tivatdin cursulamprentdrii
functionale.
Amprentapreliminard
asigurdparfial
Obiectiveleamprenteriisunt realiza- condiliile
de sprijinprininregistrarea
tuturor
te parcelarin cursulfazeide amprentare suprafefelor
de sprijin,dar nu poaterealiza
preliminard.
compresiuni
gi uneorinu poatesd
selective
Obiectivelemecanice:
se extinddin zoneperiferice
ale cAmpului
Amprentapreliminardva trebui sd protetic (niga retromolard,parafrenulare,
asigurecondifiile
necesaremenlinerii
apa- etc.).
ratuluignatoprotetic
prin utilizareamijloaObiectivele functionale: nu pot fi
celorobignuite
de menlinere,
sprijingi sta- realizale
de cdtreamprentapreliminard.
bilizare.Se realizeazdo bund adeziune,
Obiectivele biologice sunt realizate
amprentapreliminard
reugindsd surprindd insuficient
de amprentapreliminard
din cautoate suprafeleleplane gi orizontaleale za parametrilor
aproximativi
ai amprentdrii.
cAmpuluiprotetic,degi nu are fidelitatea
Toateobiectivele
realizatein aceastd
necesarddatoritd materialuluimai putin fazd de amprentare
constituiecondifiipenfidelpe care-lutilizdm.
prelimina- tru amprentarea
Amprenta
funcfionaldoptimdgi trerd nu reugegtesd redeacondifiilerealizdrii buiestocateprinintermediul
premodelului
unei succiunioptime.Succiuneacare se liminarpe care se vor realizacorecturile
obline este tranzitoriegi externddatoritd ulterioarenecesarein vedereacompletdrii
port-amprentei
voluminoase
gi a materialu- obiectivelor
urmdrite.
lui mai vAscosgi cu fidelitatemai redusd
utilizat.Chiardaci se obfineun simulacru
Materialede amprentarepreliminari:
de succiuneacesta se pierde deoarece
in funcfiede condiliileclinice9i de
port-amprenta
nu se cofreazdla turnare. obiectivele
urmdritese va preferaunuldin
Ocolirea
formatiunilor
mobilede la periferia urmdtoarele
gips,masealginice,
materiale:
proteticse realizeazd
cAmpului
parfialdin masetermoplastice,
siliconi.Tehnicava fi
cauza materialului mai vAscos, port- diferitdin funcliede materialul
ales.Prepaamprenteivoluminoase
ce jeneazdmobili- rareamaterialelor
trebuiesd se facd con-

281

form prescriptiilor
de utilizare,
oblindndin
funcfiede necesitdfile
clinice,o varialiea
graduluide vAscozitate
utilia materialului
zAndamelioratori
de prizd.
Migcirile realizate in timpul amprentirii
periferiei
Realizareafunclionalizdrii
cAmpuluiproteticprecizeazdlimitagi grosimeamarginilor
viitoreirestaurdrimobiligi stabilitazabile,influenlAnd
mentinerea
tea acestuia.
SchematizAnd posibilitdtile de
functionalizare
ale periferieicAmpuluiprotetic,putemdescrietreitipuriprincipale
de
migcdricare se pot realizain cursulamprentdrii.Au ca scopfunctionalizarea
perifericd fdrd a realizaconditiiledin cadrul
funcfionale.
amprentdrii
Acestemigcdritrebuiesd fie cu atAtmai energicecu cAtmaterialulde amprentdestemaivAscos.
Migcirile nefunctionale:sunt efectuatede cdtremedicAiau scopulde a modela corespunzdtor
marginileamprentei.
mobilizarea
Se realizeazd
nodululuicomisuralcaremodeleazd
tofi mugchiiorofaciali
ce interferdcu margineaaparatului.Se
executdmasajeprin intermediulobrajilor
pe toatd periferiavestibularia amprentei,
tractiunigi rotatiiale noduluicomisuralcare
modeleazdastfeltoli mugchiiorofacialice
interferiperiferiacAmpuluiprotetic.Pentru
mandibuldse utilizeazdgi deplasdriale
gi conlimbiilateral,balansarea
mandibulei
tracliaorbicularului
buzelor.
Migcirile functionale neautomatizate:suntmigcdrirecomandate
de medic
bolnavului
sub formi de testecaresinteti-

zeazdtipurilede migcdriposibilein cursul

i functiilor.
exercitdri
Migcirile functionaleautomatizate:
sunt migcdricare utilizeazdtoatdgamade
migcdricapabilesd le executesistemul
stomatognatmaterializateprin: fonalie,
mimicd,masticalie,
deglutilie.
Tehnicide amprentarepreliminari
propriuinainteafazeide amprentare
zisd se procedeazdla o seriede pregdtiri
in vederearealizdrii
amprenterii.
Se va pregdti instrumentulnecesar
(instrumente
de consultalie,doud tdvite
renale,compas,creion chimic,spatuld,
fuloar),se pregdtegtematerialulnecesar
pentrupreparareamaterialului
de amprentd 9i se va faceo pregdtirea bolnavului.
in urmdtoarea
etapdvom procedala
pregdtirea
psihicd,medicamentoasd
gi fiziin vedereaamprentdrii.
cd a bolnavului,
Pregdtireafizicd a bolnavuluipresupune
in pozitiecorecti a acestuia,proagezarea
tectiavestimentard
cu halate,babete,gor[uri, tdvildrenaldpentrucolectareasalivei
gi a surplusului
de material
de amprente.
O
aten[iedeosebitdo vom acordapregdtirii
cAmpuluiproteticin sensul Tndepdrtdrii
mucusului
salivargi al realiziriiuneivasoconstrictii
a mucoasei,prin duguribucale
reci. De asemeni, vom realiza
deretentivizarea
cAmpuluiprotetic,prin inla nivelulzonelorretentive
troducerea
creafixe , a
te de dintiirestanlisau restaurdrile
unor materialede obturalieprovizorieca
plastobtur,
cavidur,provimat.
in caz de reflexde vomdaccentuat
se
poatedesensibiliza
vdlulpalatinprinutiliza-

rea anestezicelor
de contactprin badijonare sauprinspray.
AvAndin vedereparticularitatile
cAmpuluiproteticedentatparlialintins,utiliza-

reamaterialelor
alginice(tig.6.a7)estecea
mai frecventd,datoritdproprietdlilor
privind
aspectul9i gustulpldcut,vAscozitatea
medie gi in mod deosebit elasticitatea.

Fig. 6.47.Amprentareapreliminardcu materialalginic

In timpulamprentdrii
vor fi realizate
o
seriede migcdride cdtremedic,masaje,
tracfiuni,rotaliiale buzelorgi obrazului
in
scopuloblineriiuneiamprentepreliminare
cAt mai exacte.Dupd priza materialului,
dezinserfia
amprenteise va face printr-o
migcareunicd,pentruevitareatensiunilor
interne.Amprentase va spdlapentruindepdrtarea
mucusului,
saliveisausAngelui,
se va examinaatent,dupacarese expedipentruturnareaimediatd
azd laboratorului
a modelului.

onalemucostaticegi amprente
funclionale mucodinamice.
Amprentelefuncfionalemucostatice
se inregistreazdcu ajutorul port-amprentelor
individuale
cu marginiscurtepentru a nu influenfa
periferia
protecAmpului
tic, utilizAndmaterialde amprentarede
marefluiditate
(mucoseal).
Prinamprentarea mucostaticdse obtin amprentede
adeziunecare nu utilizeazdgi nu pun in
valoaresucciunea,tonicitateamusculard
etc.Marginile
amprentei
suntsub[iri,inalte
gi necesitdretugarea
ulterioard
a marginiAmprentarea
f unctionald
lor protezelor.
Au o utilizare
extremde reClasificareaamprentelorfunctionale
dusddatoritd
dezavantajelor
amintite.
Numdrulfoarte mare gi varietatea
Amprentelefunctionalemuco-dinatehnicilorde amprentarefuncfionaldfac
micese inregistreazd
cu port-amprente
inaproapeimposibila
o clasificare
De
unitarS.
dividuale funclionalizate pe
baza
aceea,de celemaimulteori se utilizeazd
periferiei
o
functionalizarii
mobileprin teste.
gruparea amprentelor
functionale.
Acestetestese utilizeazdin etapade amin raportde gradulde mobilizareal
prentare
propriu-zisd.
Intensitatea
mobilizdperiferieicAmpuluiprotetic,amprentele rii periferiei
estedirectpropo(ionald
cu grafuncfionale
se clasificd
?namprente
functi- dul de vAscozitate
al materialului
utilizat.

283

Datoritdmobilizdrii
corespunzdtoare
se pot func[ionalecompoziteutilizeazdcel pufin
ob{ineamprente
cu marginibinedelimitate, douamateriale
diferite.
ce ocolescformafiunile
mobile,periferice,
Tehnicilemodernesunt de obicei
asigurAndo bund mentinere printr-o tehnicicompozite,
fiecarematerialavAnd
succiunede efect.Suntcriticatedin cauza consisten[5
gi fluiditatediferitd,urmdrind
variatiilorde presiunece se pot realiza obiectivediferite.
printr-ocompresiune
neglijentd
Dupdgradul de compresiune,amde cdtreun
prentele
operatorneatent9i maipu[inversat.
funclionale
se Tmpart
in amprente
Dupa pozitia mandibuleiin timpul functionale
compresive,amprentefunc[iamprentirii, amprentelefunc[ionalese
onaledecompresivegi amprentefuncfioimpart in amprentecu gura deschisi,
nalecu compresiuneselectivd.
amprentecu gura inchisi gi amprente
Amprentelefuncfionalecompresive
combinate.
se adreseazdcAmpurilordure, utilizdnd
Amprentele
funclionale
cu gurades- port-amprente
rezistentegi materialecu
chisdsuntcelemaifrecventutilizate
ridicatd.
datori- vAscozitate
gi posibilitafilor
td ugurinfei
Amprentele
de inregistrare
funclionale
decompresive
printeste.
de mobilizare
a periferiei
sunt rezervalecAmpurilorproteticemoi.
port-amprente
Amprentele
funcfionale
cu gura?nchi- Utilizeazd
la distanfdgi masd sunt de reguldamprenteinregistrate terialefluide.
subpresiune
ocluzala.
in scopulinregistrSDe cea mai largdutilizarese bucurd
rii amprentelor
cu gurainchisdsuntnece- amprentelefunclionalecu compresiune
prevdzute
sareport-amprente
rezistente
cu
selectivd.
Ob[inerea
compresiunii
selective
valuride ocluzie.Se mai pot utilizain ace- derivddin utilizareamaterialului
in raport
lagiscopprotezele
protetic,
vechi.
cu rezilienta
cAmpului
distanlarea
port-amprentei
prin foliere sau radiere,
Se maidescrie9i o tehnicdmixtdcare debuteazdinlr-o primdetapdcu o am- despovdrarea
selectivd
cu ajutorul
orificiilor
prentarecu guraTnchisd
practicatein baza port-amprentei
completatd
cu o
indiviamprentare
cu gura deschisdpentrumo- duale.
in raportde funclia stimutati in dedelarea periferieimobile, port-amprenta
fiindmentinutd
in aceastdetapdprincom- clangarea testelor automatizate, ampresiuni
prentele
potfi: fonetice(Harve,
functionale
digitale.
Dupdnumdrulde materialeutiliza- Devin),de masticafie(Max Speng),de
func[ionale
te, amprentele
se pot clasifica deglutitie(Hromatke).
in amprente
Dupa inregistrarea separati sau
func[ionale
simplegi amprenprotete funcfionale
compozite.
concomitentia celordoudcAmpuri
Amprentelefunclionalesimple utili- tice, amprenta funclionald poate fi
zeazdin cursulprocedurii
de amprentare unimaxilardsaumaxilari,globald.
Dupd zona cdmpului protetic
un singurmaterial,
in timp ce amprentele
pot fi
amprentati,amprentele
functionale

284

amprentefunclionale
careinregistreazd
in
totalitate cAmpulproteticsau amprente
parcelarecare se adreseazdnumaianumitorzonealecAmpului
protetic.
Cel mai frecvent se utilizeazd amprentareaperifericd in scopul oblinerii
succiuniigi a modeldriimarginalegi amprentacentrali. Menfiondm
ci in amprentdrile parcelare,tehnicilesuccesivese
completeazdreciprocin scopul obtinerii
uneiamprentdri
corecte.
Se maidescriutehnicide autorcu indicaliigi utilizdrirestrAnse.
Port-ampre nta i ndivi duaId
Port-amprentele
individualesuntvariateca formdgi conceptie.Ele se confectioneazddin placd de bazd sau acrilate
auto sau termopolimerizabile
(mai ales
pentrumandibuli).
in raportde concepliace std Ia baza
amprentdrii,
se cunoscmai multemetode
de confeclionare
a port-amprentelor.
Astfel
sunt descrise:port-amprente
Tn contact
complet, port-amprente
complet distancu contact marginal
tate, port-amprente
gi port-amprente
distantateparcelar.
Port-amprentele
completdistanlatese
utilizeazd
cAndurmeazda fi folositemateriale vAscoase
(masetermoplastice,
siliconi)
ca
gi in amprentele
decompresive,
situaliein
care,in dreptulincisivilor
lateraligi al molarilor de 6 ani pe fala mucozalda portamprentei
se plaseazdbutonide distanfare.
Port-amprentele
cu contactmarginal
sunt port-amprente
individuale
care pdslreazdcontactulport-amprentei
cu cAmpul
proteticpe o distanldde 3 mm de la perife-

285

ria acestuia.in rest port-amprenta

este
distanlatdde cAmp. Se obfine in felul
acestao compresiune
mai marela periferie (mucoasapasiv-mobild)
ce are drept
consecinfd
obtinereauneisucciunimarginaleoptime.
Port-amprentele
parcelelordistantate
sunt utilizate
in amprentele
cu compresiune selectivd.
Suntconfecfionate
la distanld
de zonelesensibile
saucu rezilienld
mare.
Indiferentde modalitateade construcliea port-amprentei
individuale,
marginileport-amprentei
trebuiesd fie Tngrogate, rotunjite,
iar raportul
cu liniaghirlandatd
sd corespunddconcepfieide amprentare.
MAnerul
trebuiesd fie plasatin zonaincisivilorcentraliavAndformagi direclialor.
Migcdri efectuate in amprentarea
funclionald
Migcdrile
efectuatein cursulamprentirii funclionalepot fi efectuatede medic
sau de pacient (teste automatizatesau
semifuncfionale).
Migcirile efectuate de medic sunt
putin permisein amprentarea
functionald.
Se admitu$oarecompresiuni
9i tracfiunila
periferia
protetic
cAmpului
cdndmaterialul
de
amprentdeste vAscos(stents,siliconvAscos),cdndpacienliinu pot efectuamigcdrile
necesaredatoritdunor paralizii,hipotomii
musculare,in imposibilitatea
coordondrii
unorgrupemusculare
la pacientiiin
vArstd.
Migcirile efectuate de pacient gi
sugerate,comandate,dirijatede medic
suntcelemaiuzuale.Suntmigcdri
selectate din migcdrile
efectuate
in timpulexercitdriifuncliilorselectate
gi
din stomatognat

suntefectuateatatin timpuladaptdriiportamprentei
individuale
cAt gi in timpulamprentdriifunclionale
periferice
gi centrale.
FranzHerberta fost cel care a sistematizatcel mai bine acesteteste funclionale,precizAndgi zona pe care o modeleazd fiecare,separatpentru maxilargi
pentru mandibuld.Autorulatrage atenfia
asuprafaptuluicd estenecesarca migcdrile sd se efectuezelent, cu amplitudine
normalS9i in succesiunea
dat5.Ele inceinceperiiprizeimaterialeazdin momentul
lului.Pentrua asiguracooperarea
corectd
a bolnavuluieste necesarca inaintede
amprentare,
acestasd fie instruitprinrepetareatestelor(fig.6.48).
Testele lui Franz Herbst pentru
maxilarsunturmdtoarele:

- deschiderea
ugoarda gurii,punein
periferia
proteticla nivetensiune
cAmpului
lulpremolarului
2 gi al molarului
1;
- deschiderea
largda gurii realizeazd
prin
modelarea
la nivelulpungiiEisenring,
punereaTntensiunea ligamentului
pterigomandibular;
- surAs fo(at, realizeazdmodelarea
la nivelulzoneivestibulare
laterale;
acelagi
plicii
test realizeazd
o tracliuneposterioard
alveolo-jugale;
- sugere,suflat,fluierat,sdrut,modeleazd marginileport-amprentei
in zona
vestibulard
frontald;se realizeazdo tracliunespreinterior
a pliciialveolo-jugale;
periferiei
- mobilizarea
cAmpuluiprotetic in zona distaldprin probe Valsalva,
tuse,testfonetic:,,a",,,ah".

trif0,.*R4 f

Fig. 6.48.Migcdrilefunclionaleefectuatein timpulamprentdriifunclionale

Aceste teste trebuiecompletatecu

TesteleF. Herbstpentrumandibuli
balansareamandibulei
sunturmdtoarele:
dreapta-stAnga
ce- deschiderea
ea ce realizeazlmodelareazoneidistalea
largda gurii,modeleapungiiEisenring
prinintermediul
apofizelor zd zona distali a pungiiFisch,versantul
piriformprinconvestibular
coronoide.
al tuberculului

286

tracfiamarginiianterioarea maseterului; ajutorulunorprotezeIranziloriisau vechigi

se pune in tensiuneligamentulpterigo- materialcu prizdretard.
mandibular;
Testele fonetice Devin gi Herve
- umezirearoguluibuzelor(de la o
sunt diferentiate
pentrumaxilargi mandicomisurdla alte),modeleazdzona milo- buldgi determind
periferiei
modelarea
mohioidiand
in dreptulmolarilor;
bileurmdndo tehnicdasemdndtoare
teste- vArfullimbiiintr-unobrazgi in celd- lor Herbst.
lalt modeleazdaceeagizond milohioidiand
Migcirile masticatoriise vor realiza
intrecanin-premolar;
cu ajutorulunorport-amprente
individuale
- limbacdtre nas pune in tensiune rezistenteprevdzutecu valuride ocluzie,
zonaSlackin por[iuneasa anteriorde cacu ajutorulunorprotezevechisau tranzitonin, modelAnd mai cu seamd zona rii. Urmdrindoblinereaunei protezemangenioglosului;
dibulare
extinsein specialin zonalinguald,
- sugere, fluierat, modeleazdzona Hromatkapropuneamprentade deglutivestibulard
centrald;
tie.
- deglutifie,modeleazdzona pungii
Migcirile combinateutilizatein amNeillgi Bowen.
prentarea
funcfionald
se adreseazdcazuriMigcirile automatizate efectuate lor cu materialevAscoasesau in cazuriin
de pacientsunt reprezentate
de utilizarea carecolaborarea
bolnavului
nu esteposibitestelorfonetice,testelorde masticalie9i
paralizii,etc.).Se referdla
la (hipotonii,
testelor de deglutitie.Aplicareatestelor combinarea
migcdrilor
efectuate
de medic
funclionaleautomatizatein amprentarea cu migcdrileautomatizatepracticatede
functionaldnecesitdport-amprente
cu o
bolnav.Se mai pot realizacombinafii
de
gi stabilitate
bundmenfinere
datoritdfaptu- migcdrifuncfionale(semiautomatizate)
cu
lui cd aceste amprentesunt de duratd. migcdriautomatizate.
Pentruinregistrarea
lor se folosesccerurile
Materiale utilizate in amprentarea
gi materialele
buco-plastice
cu prizdretard.
functionald
Existdautoricare considerdcd o migcare
in scopulamprentdrii
funcfionalea
funclionaldnu poatefi perfectddaci port- cdmpuluiproteticedentatpa(ial intinsse
amprentaeste noud pentrubolnav.Degi utilizeazdmaterialede amprentddin toate
testuleste realizatintr-o singurdgedintd, categoriile
descrisede Poggioli:
materiale
migcareanu poatefi armonicdcdci bolna- rigide(gips,acrilat,mucoseal),
semirigide
vul prin prezenlaport-amprentei
(eugenat
are o node zinc,ceruri,masetermoplastiud configuralie
a cavitdliiorale la care el
ce),elastice(siliconi,
thiocauciucuri,
matenu s-a adaptat.Celemai bunerezultatein
rialecu prizi retard).in raportde tehnica
practicarea
acestortipuride migcdripentru pentrucareoptdmvom alegematerialecu
modelareaperiferieise oblin cu ajutorul proprietdti
fizico-chimice
(fluiditate,
timpde
port-amprentelor
prizd,toxicitate,
ce i se dau acasdsau cu
potrivite.
elasticitate)

287

Tehnica amp rentdri i f uncli onale

Dupdalegerea
tehniciide amprentare
generald
functionald
se trecela pregdtirea
gi localda bolnavului
in vedereadevelopdrii fird riscuria tehniciipentrucares-a opgi instrumentat. Se pregdtescmaterialele
tarul necesardupdcare se procedeazd
la
verificareagi adaptarea port-amprentei
individuale.

prezentaretentivitdfilor,
a alternanleisuportuluimuco-osos
gi dento-parodontal,
iar
in cazulprotezerilor
composite,
de existena unor aparategnatopro!a concomitentd
teticeconjunctegi a unorbregeedentate.
Existdautoricare considerdcd intinderea geilor aparatuluignatoproteticpe
intreagasuprafaldoferitdde cAmpulprotetic edentatparlialnu ar fi necesardin cazul
realizdriiaparatelorgnatoprotetice
amoviVerificareagi adaptarea port-am- bile scheletizate.
Clinicade Proteticadin
prenteiindividuale
lagi nu este de acordcu acest punctde
Verificarea gi adaptarea port- vedere,recomandAnd
utilizareain intregiprotetic.
me a cAmpului
amprenteiindividualese realizeazdmai
gi apoiintraoral.
intAiintr-ofazdexlraorald
Adaptareagi verificareaportamprentei
in cadrul verificirii extraorale se
trebuiesd se realizezecu multdgrijd,din
portamprenta
examineazd
aproapein aproape,pentrufiecarezoni in
din punctulde
perivedereal corectitudinii
mobilitatea
execufieigi al res- parte,urmdrind
elementelor
pectdriiindicaliilor
datein prealabil
tehnici- fericeale cAmpuluiprotetic.Este deosebit
anuluiprivindmaterialul
utilizat,
distanlarea de importantsd se realizezeatAtadaptarea
totaldsau parfiald,plasareabutonilor,pla- staticdcAtgi una dinamicd,
utilizAnd
testele
samentul
mAnerului
Herbstspecificetopografiei
etc.
zoneiedentate.
Existdo marevarietatede tehnicide
Se controleazd
cu atentiegi se indepdrteazdeventualeleneregularitati
amprentare
funcfionald,
in cele ce urmeade la
nivefulbazei,marginilor,
zd oprindu-ne
etc.,urmdrindde
asupraaceloracareprezintd
raportulmarginilor
asemenea
cu linieghir- importantd
clinicdgi practicd.
portamprentei
landatdgi stabilitatea
neceAmprentafinali prin tehnica dusareuneibuneamprentdri.
Verificarea intraorali urmdregte
blului amestec(washtechnique)
Acest tip de amprentdse realizeazd
aceleagiobiectiveca gi verificareaextrapreliminare
orald,precumgi modulin careelese reali- cu ajutorulunei portamprente
zeazdla nivelulcavititiiorale.Se practicd gi a doudmateriale
de consistenld
diferitd,
o verificarestatici gi una dinamicd,urmd- unulvAscos(siliconsau masdtermoplastirind mai ales rapoartelemarginilorport- ce) 9i altulmaifluid.
in cazulutilizdrii
amprenteicu zona de mucoasdpasivmaterialului
siliconic
(optosil,dentaflex),
mobild.
se vor realizaretenfiila
funclionaldva tre- nivelulportamprentei,
se va pregdtimate$i in amprentarea
prinmalaxare
bui sd tinem seama de particularitdtile rialulsiliconic
manualdgi se
cAmpuluiproteticedentatparlial,privind va introducein portamprentd.
Se pozifio-

288

neazecentricportamprenta
pe cAmpulprotetic ai sub presiune digitala se va
funcfionaliza
amprentade cdtre medic.
Dupdprizamaterialului
gi dezinsertia
amprenteise va procedala prelucrarea
aces-

teia prinsuprimarea
unorporliunidin marginileprea groase,scurtareacu 2 mm a
indltimiimarginilor
sau indepdrtarea
unor
pdtrunse
fragmente
interdentar.

Fig. 6.49.Amprentareaprin tehnicade spdlare- primultimp,de amprentarecu materialsiliconicsolid,scurtareamarginilorgi realizareaganlurilorde descdrcare;timpuldoi,

de amprentarecu materialsiliconicde
consistenldfluida(MiniSG System)

in vederearealizdrii
celuide al doilea la realizareaamprenteide spdlare,prin
timp al amprenterii,se va aplica Tn introducerea
in portamprentd
a unuimateportamprenta
astfelpregatitd,materialfluid rialfluid(silicon).
(xantopren,
dentaflexpaste),inregistrAnduse o amprentede spdlare,care redd cu
Amprenta finald cu portamprenti
gi periferiacAmpuluiprotetic(fig.
exactitate
individualdcompleti
6.4e).
Esteo metoddde amprentare
Tntr-un
Utilizarea
maseitermoplastice
in locul singur timp (fig. 6.50), care utilizeazd
siliconuluivAscospresupuneplastifierea portamprentd
individualS
din placdde bazd
acesteiaintr-obaietermostat,introducerea (Tn edentafiasubtotald)sau din acrilat.
gi pozi[ionarea
in portamprentd
pe cAmpul Acesteportamprente
acoperdTntotalitate
protetic
subpresiune
digitald.
cAmpulproteticai dinfiirestan[igi suntpreDezinse(iaamprenteise va realiza vdzutecu perforaliila niveluldinfilor.in
inainteafluidificririi
completea materialului continuarese realizeazdadaptareastaticd
termoplastic,
in vedereaevitdriiunor acci- gi dinamicda portamprentei,
iar pentruindenteprovocate
de material,
caredupdpri- registrarea
amprentei
se va utilizamaterial
zd devinerigidgi decigreude indepdrtat
de elasticde tip siliconic.Degiunii autorirepe cAmpulproteticedentatparfial,retentiv. comandd9i alginatulca materialde amAmprentase examineazd,
se corec- prentdTnaceastdtehnicd,Clinicade Proteleazd prin incdlzirein zonele unde este ticd din lagi il contraindicd
datoritddefornecesaracestlucru,dupdcarese va trece mabilitSfii
salein stratsubtire.

Fig. 6.50. Amprenta finald cu portamprentd individuala completd

AMPRENTA
FINALACU
PORTAMPRENTA
DECUPATA
VESTIBULAR
A fost iniliatdde Gyssigi reluatdde
Osbornegi Lammie.Aceastdtehnicd(fig.
6.51) utilizeazdo portamprentd
care acoperd in ?ntregimecresteleedentate,fafa
oraldgi margineaincizald
a dintilorrestanti,
ldsAndliberdfata vestibularda acestora.
Dupd verificareastaticd gi dinamicda

portamprentei,
se trecela amprentare,
utilizlnd ca materialde amprentdsiliconii,
maseletermoplastice
sau pastelede zincoxid-eugenol,
dacd retentivitatea
cAmpului
proteticnu este prea accentuatd.
in etapa
urmdtoare
se realizeazd
o cheievestibulard cu gips,siliconvAscossau masdtermoplasticd.
indepdrtarea
amprentei
se facepe
fragmente,
maiintAicheiavestibulard,
apoi
restul.

Fig. 6.51.Amprentafinaldcu portamprentddecupatdvestibular

Amprenta finali cu portamprente

decupatidentar
Esteo tehnicdde amprentare
in doi
timpi introdusdde Hindel,care ulilizeazd
(fig.6.52).Primaesteo
doudportamprente
portamprentd
funclionald
in drepdecupatd
tul dintilor,eliberAndu-le
fata vestibulari9i
oraldgi prevdzutd
cu butonide presiunela
nivelulcresteiedentate.Cea de a doua
portamprentd
este standard,prevdzutdcu
doudorificiiin dreptulbutonilor
de presiune
Primaamprentd
ai primeiportamprente.
se

290

Tnregistreazd
funcfionalS
cu portamprenta
Tnprealabil,
adaptatd
staticAidinamic,utilizilnd ca materialde amprentdzinc-oxideugenolul
sau alt material.
in timpulal doilea se inregistreazd
o amprentdcu alginat
portamprenta
utilizAnd
standard,
careva fi
pozitionata
pesteprima,astfelincAtgrupul
dentarsd fie completacoperit,iar butonii
de presiunesd pdtrunddprinorificiile
speEscialecreatede portamprenta
standard.
la nivelul
te o amprentdde compresiune
spatiului
edentat.

Fig. 6.52.Amprentdfunclionald
i cu portamprentddecupatddentar

Amprentafuncfionalicu
Tehnicilede amprentecu model
portamprentidecupatdincizal
corectat(sectionat)
Amprentafunc[ionalS
cu portamprenin ultimavremesuntutilizate
dince mai
ta decupatd incizal, afost propusd de multtehnicile
de amprentd
cu modelcorectat
Rapuano.Dupa adaptareaportamprentei (sectionat),
introduse
de Applegate,
Holmes,
individuale
gi amprentarea
cresteloreden- etc.Acestetehnicise adreseazd
edentaliilor
tate cu zinc-oxid-eugenol,
cu ajutorulunei terminale,iar interesulpentrudiversificarea
seringi,se introduce
materialul
alginicprin acestuitip de amprentdreziddin dorin[ade
deschiderea
incizald,carese acoperespa- a se ?nregistra
in relafiefunc[ionald
suportul
peridentar.
muco-ososin raport cu suportuldentotiul
Amprenta
funclionald
cu parodontal.
in acestscop,se exercitdpresiportamprentd decupatd inciza[varhntd uni functionale
ocluzalesau prin presiune
descrisd de Greenfield: Aceastdrmetode digitalape geileterminale,
?nprealabil
tapeeste asemdndtoare
cu tehnicaprecedentd tate cu materialde amprentd.Se obfinein
numaicd alginatulse aplicape toatdsu- felul acestao compresiune
funcfionalda
prafa[aocluzalda portamprentei,
in scopul muco-periostului
de la nivelulcrestelor
edeninregistrdrii
concomitente
a relatieide oclu- tate,cu o solicitare
multmairedusda suporzie. La nivelulmaterialului
alginic,se pla- tuluidento-parodontal
proceduin momentul
seazdun fir metalic,pentrua uguraTnde- rii, ceea ce face ca in momentulaplicdrii
pdrtareaamprentei.
gnatoprotetic
aparatului
amovibil,presiunile
Tehnicile
judiciosasupradinfilorgi
de amprentare
descrisemai sd fie distribuite
sus suntcu modelobignuit,
Tntimpce teh- asuprasuportului
muco-osos.
nicilemaievoluate
folosescmodelulcorecDupdinregistrarea
unei amprentefitat.
nale prin tehnicadubluluiamestecsau
eventuala uneiamprentesecundare,
utili-

291

zAndportamprente
complete9i amprentareaintr-unsingurtimp,se obtineun model
de lucru,pe carese realizeazd
un schelet
prevdzutcu gei acrilicela nivelulzonelor
edentateterminal.
in continuare
se seclioneazdmodelulla nivelulcrestelor
edentate
terminale,
la 1-2 mm distalde dintiirestanti,creAndu-se
totodati,retentiiin modelulrestant.Scheletul
cu geileacrilicese
adapteazdstatic ai dinamicin cavitatea
bucald.Se inregislreazd
apoi o amprentd
marginalScu ceard termoplasticd,
care

pe lAngao extensiemaximda
realizeazd
geilorgi o oarecaresucciune,urmatdde
amprentareafunc[ionaldcu zinc-oxidplasatela
eugenolsauceruribuco-plastice,
nivelulgeilor.Scheletuleste men[inutprin
presiunedigitalape bordurile
de ocluzie
pozisau pe butoniide presiune.
Urmeazd
gi turnareamodelului
tionareascheletului
func[ional,
la nivelterminal.
Gipsulturnat
va face corp comuncu modelulde lucru
prin intermediul
reten{iilor
createla acest
nivel(fig.6.53,6.54).

Fig. 6.53. Amprenta cu model seclionat - etape clinice: scheletul metalic cu portamprentd individuala din
placa de bazdtsau acrilat; adaptare cu ceard termoplasticd;orificii de descdrcare; amprentare functionald cu
silicon fluid

Fig. 6.54. Amprenta func[ionaldcu model seclionat - etape de laborator: decuparea modelului cu realizarea
de reten[ii; fixarea scheletului metalic cu amprenta funclionald la modelul seclionat; realizarea conformatorului; modelul final gi scheletul metalic adaptat

Tehnica modelului corectat cu

portamprentdfunclionalizatda fost introdusA de Bouchergi Renner.Dupa ce s-a
prezentatd
gi samprentat
in maniera
anterior

a turnatmodelulde gips,cofrat,se indepdrleazdmasade amprenld,iarin spa[iulrdmas

se introduceacrilatelastic.Se dezinserd
portamprenta astfel
scheletul cu

functionalizatd
gi se inregistreazd
o noudamprentd, care reprezintd forma finald,
urmdrindu-se
extensia
maximda geilorprotetice.
Amprentafunctionaldse inregislreazd
dupdce toatepregdtirile
proprotetice
au fost
realizale(lScagu
ri, regapd
ri coronare,etc.).
in protezdrilecompozite,amprenta
funcfionald
se inregislreazd
cu protezarea
adaptati pe cAmpulprotetic.Tehnicamoderndinsd,utilizeazd
globald,
amprentarea
cu ajutorulcdreiase inregistreazd
substructurileorganicepreparateprecumgi bregele
edentate.Astfel tehnicianulva obfine un
singurmodelde lucru,care,agezatin relaii va permiteconfecfionafie cu antagonigtii,
rea protezarii
fixe,dupdcarein modfiresc
va trece la realizareaprotezdrii mobile
scheletate.
Aceastdtehnicdface economie
de materialegi de timp, este mai corectd
decAtconfec[ionarea
pe modeleseparatea
protezeifixe gi mobile,dar cere un nivelridicatde profesionalism,
atAtdin parteamediculuicAt9i dinparteatehnicianului.

Amprenta se poate realiza cu o

portamprentd standard sau cu o
portamprentd
individuald
pe
confectionatd
modelulde studiusau preliminar.
Materialul de amprentdtrebuiesd fie obligatoriu
elastic:silicon,polietersau hidrocoloid
(reversibilsauireversibil)
Avantajele
tehniciiindirecte
sunt:
1. Este asemindtoaretehnicilorde amprentareclasicd(deoarecestAlpulimplantului,
in cazulcapelorgi dispozitivul
de transferrdmAnpe loc);
2. Prezintiposibilitatea
verificdrii
la vedere a repozi[ionarii
ansamblului
dispozitiv
de transferindirect
gi stdlpulanalog.
Dezavantajele
tehniciiindirecte
sunt:
1. Tehnicanu se aplicdin cazulimplantelorcu diferenfe
de paralelism
mari;
2. Poate apare posibilitateadeformdrii
materialului
de amprentala dezinserfia
lingurii
de pe cAmpulprotetic;
3. Existd dificultdtila repozi[ionarea
ansamblului
dispozitiv
indirectde transferstAlpanalog.
Tehnicadirectdde amprentarese utilizeazdla ora actualdnumai pentruamTEHNICIDE AMPRENTARE
prentareafinald.Necesitddispozitivede
RE.
COMANDATE
iN REABILITAREA
transferdirecte.Portamprenata
va fi perfoIMPLANTO.PROTETICA
A
ratdla nivelulguruburilor
de fixarea dispoEDENTATIEI
PARTIALE
zitivului.
trebuiesd depdgeascd
$uruburile
Tehnicade amprentareindirectd ne- lingura.Materialele
folositein amprentare
cesitddispozitive
de transferindirectede trebuiesd fie de tipulsiliconilor
de consistipulcapelormetalicesau plasticecarese tentachitoasd(cu reacfiede aditiesau de
pe stAlpulimplantului.
adapteazd
Caracte- policondensare)
saua polieterilor.
risticmetodeiindirecteeste faptulcd disDupaprizamaterialului
de amprentapozitivulde amprentare
ingurubatin im- re se degurubeazS
guruburile
de fixarea
plantrdmAnela locullui,pe cAmpulprotetic dispozitivelor.
Astfel,desinserlia
amprentei
?nmomentul
indepdrtdrii
amprentei.
se va face simultancu dispozitivele
de
transferdirect.Pe acestedispozitive
fixate

in amprentdse fixeazd stdlpiianalogiprin

guruburilor
intermediul
de fixare.
Avantajele
tehniciidirectesunt:
1. Riscscdzutde deformarea amprentei
dupi indepdrtarea
dincavitatea
bucald;
2. Tehnicase poateaplicagi in cazulimplantelor
cu diferenle
de paralelism;
3. Ob[inerea
unuimodelde lucrumaifacil.
Dezavantajele
acesteitehnicisuntreprezentate
de:
1. Posibilitatea
la montarea
de deformare
stAlpilor
analogi;
2. Procesul
estegreude executatin regiunilelaterale,mai ales dacd pacientul
prezintdo amplitudine
de deschidere
micda cavitdlii
orale.

Pentruinregistrareaamprenteifunclionale la nivelulportamprentei
individuale
se realizeazdorificiicorespunzdtoare
cu
loculin caresuntplasateimplanturile,
orificii in carevor fi plasatebonturile
de transfer, cu ajutorulcdrorase vor transmitein
laborator
toatedetaliilenecesare
in legdtugi orientarea
rd cu pozitionarea
implanturilor in cavitateaorald.in laboratorca 9i corespondenle
ale implanturilor
se vor monta
la nivelulmodelului
de lucruanaloageale
implanturilorastfel incAt suprastructura
proteticasd fie realizatdcorect pentru o
perfectdin cavitateaoralda
adaptabilitate
pacientei
(fig.6.55).

Fig. 6.55.Aspecteale amprentdriipe implante- portamprentadeschisd

(CazuisticdDr. N. Forna)

inregistrarea
funcfionale
amprentei
se
realizeazd
cu ajutorulunuisistemmodern
gi utilizAnd
de amprentare
un materialde
amprentdde ultimd generatiedin clasa
polieterilor.Noul materiallmpregumSoft
pentruamestecare
manualda fost folosit
pentrutehnicade amprentare
intr-unsingur timp,acestmaterialavAnddoudtipuri
de vAscozilale,alegereaunui sau altuia

depinzAnd
de particularitatea
cazuluiclinic
gi solutiaterapeuticd
aleasd.
Materialul
de amprentdpentaeste
asociatcu echipamentul
de malaxareautomatd pentamixTM, ceea ce permite
gi dozareaomogenda mateamestecarea
rialuluide amprentd.Acest materialde
amprentd
in caa fostfolositpreponderent
pe implante.
zul prolezdrii
in cazulutilizarii
procedura
Pentamixului,
de lucruesterela-

tiv simpld,se introducrezervele

de material
in cartug, se introduce cartugul in
Pentamix,se aplicdvArfulde amestecare,
se fixeazdvArfuld amestecare
gi cartugul
in Pentamix,se dozeazdmaterialulTnlingurade amprentare.

nareaactivitdfii
musculare,
carepoatealtera chiar reflexeleinndscutede posturd.
Existdgi posibilitatea
ca relaliilemandibulo-craniene
sd nu fie modificate,
atAtdatoritd pdstrdriiunuinumdrsuficient
de stopuri
ocluzalecentrice,cAt gi posibilitalii
bolnavuluide pozilionare
pe baza
a mandibulei
altorreflexeperiferice,
cu punctde plecare
ETAPEALE TERAPIEI
PRINPRO.
articular,
muscular
saugingivo-parodontal.
T EZEPARTTAL
MOB|LtZABtLE
in scopul unei determindricAt mai
SCHELETATE
: iTRCCISTRAREA
exactea acestorrelaliisunt necesareuneRELAT|E|TNTERMAXTLARE
(MANle mdsuridin parteamediculuice trebuie
DTBULO-CRAN|ENE)
sd urmireascdcrearea unor conditiide
Dupdamprentarea
funclionaldgi ob- confortclinicAi psihicpentrubolnav,care
!inerea modeluluifuncfional,urmdtoarea trebuieinformatdespreimportanlaacestei
etapdclinicdin tratamentul
edentalieipar- etape in cadrul tratamentului
complexgi
principalelor completal maladieide care sufer5,realiTnregistrarea
liale o reprezintd
relafiimandibu
lo-craniene.
zAndu-seo atmosferdde increderereciDin multimeapozitiilormandibulo- procdintrepacientgi medic.
craniene,Tnregistrarea
rapoartelorfundain situalia existenleiunor malrelalii
mentale, relatia de posturd gi relatia mandibulo-craniene
este necesarddepistacentricd,are o importantdprimordialdin
rea cauzelorgi instituireaunui tratament
evaluareastdriide normalitate
precumgi a adecvat,care sd facilitezerepozilionarea
graduluide afectarea morfologiei
gi funclii- corectda mandibulei
gi consolidarea
unor
lor sistemulu
i stomatognat.
relaliicorecte.
in cazul in care cele doud arcade
Astfel,in cazulexistenleiunorcontacdentaresunt mutilateprin edentaliepartta- te deflective
sau a unorinterferente
la nivel
/d, restaurarea
relalieide posturdgi a rela- ocluzalcare blocheazd
migcirilemandibu[iei centrice reprezintdproblemafunda- lare,se va procedala reechilibrarea
ocluziei
mentalda protezdrii,deoarecein acest
prin glefuiriselective,regapdricoronare,
mod se va realizao pozilionarecorectda
remodelareareliefuluiocluzal protetical
mandibulei
fafd de craniuce va permite
restaurdrilor
gnatoprotetice
defectuoase.
Un
reluareacorectda funcliilorperturbateale
aspectdeosebitde important
?ndeterminasistemului
stomatognat.
Tulburarea
relaliirea relafiilor
mandibulo-craniene
Tlreprezinlor,de posturdgi centricd,in edentaliapartd indepdrtarea
oricdreiacliunireflexecu
diversecauze,incepAnd
cu
liald,cunoagte
punct de plecarearticularsau muscular,
pierderea
stopurilor
ocluzalecentrice,
concare ar puteainfluenlapozifionarea
manditinuAndcu destrdmareareflexelorparotratamentului
gi incheindcu necoordo- bulard.De aici gi necesitatea
donto-musculare

afecliunilorarticulatiilor
temporo-mandibu-re a relalieicentrice,deoarecedupdo sinlare printr-oterapie adecvatd.Relaxarea gurdamprentigi pe un singurmodel,din
musculardgi indepirtareadurerii,a spas- motiveergonomice
gi economice,
se pot
melor 9i contractieiprin antrenament, realizaatAt aparatelegnatoproteticecon.
miogimnasticd,
medicatie,
inhibitori
de oclu- juncte cAt gi cele adjuncte,dupd cum in
zie, sunt conditiiimportante
ale poziliondrii cazul protezdriifixe pot fi rezolvatetoate
corectemandibulo-craniene.
Nu este lipsit celepatrucadrane.
de interessd amintimutilizarea
in aceleagi
inregistrarea
relaliilormandibulo-crascopuria balneofizioterapiei.
Aplicareaunor nieneurmdregte
sd repozilioneze
mandibuprotezetranzitoriiconstituieun alt mijloc la in relafiecentricdcorectd,cu respectadeosebitde valorosin obtinereaunorrelafii rea reperelorarticular,muscular,osos,
mandibulare
corecte.
dentar,labialgi lingual,astfelincAtsd se
Dupdrevenireala relaliamandibulo- permitdmusculaturii
sd realizezeo relatie
craniandcorectdgi consolidareaacestei de posturdcorespunzdtoare.
in cadrulinsitualii,se poatetrecela inregistrarea
rela- registrdrii
relafiilor
mandibulo-craniene
vom
unor paratiei de posturegi a relalieicentrice,prin avea in vederegi prefigurarea
diversetehnici.
metriai ocluzieicentriceca nivelul9i orienAstfel,unele metodeutilizeazdsche- tarea planului de ocluzie, rapoartele
letul protezeimobile,montAndla nivelul interarcadice,
conservareaclearance-ului
geiloracestuia,
borduride ocluzie.Aceastd ocluzal (free way space). ComparAnd
tehnicddd rezultate
bune,insdde celemai clearance-ul
ocluzalexistentcu clearancemulte ori necesitddoud inregistrdri,
una ul normal,se poatestabilimdsurain care
inaintea r ealizdriischeletuIui datoritdfaptu- existdo abaterede la morfologia
gi functia
lui cd la nivelulcdmpuluiproteticexistd normalS,precumgi orientarea
privindneelementecare interfereazd
ocluziagi o a cesitatea
indltdriiplanului
de ocluzie.
douainregistrare,
in practicd,?ngedinlade Tnregistrare
dupdconstruc[ia
scheletului,Tnvedereamontdriidinfilorartificiali. a relafiilormandibulo-craniene
puteminEsteo tehnicdmai laborioasd,
fiindnece- tAlnidiversesituatiicare necesitdadoptasaremaimultefazeclinicegi de laborator. reauneiconduiteadecvate.
Din motiveleexpusemai sus noi preAstfel,in cazulin care pe unul din
ferdm inregistrarearela[ieide posturd gi a maxilare vom realizao protezare partial
rela[iei centrice, cu ajutorul machetelorde mobild, iar celdlalt va fi protezat
totald,pentruinregistrarea
reocluzie,deoarecese inregistreazd
o singu- prinprotezd
vom utilizamard datd,modelele
se monteazd
de la ince- lafiilormandibulo-craniene
niveluput in articulator,
iar pe acestemodelese chetelede ocluzie.in determinarea
planuluide ocluziene vom
vor realizain continuarefazeleulterioare. lui gi orientdrii
De asemenea,metodareabilitdriitotale a orientadupdcel pe careil imprimdgrupul
cavitaliioralenecesitdo singurdinregistra- dinlilorrestanti,avAndgrija aprecieriico-

296

rectea clearace-ului
ocluzalgi a inregistrd- astfel incAt rapoarteleinterarcadice
sunt
rii uneirelaliicentricenormale(fig.6.56).
suficient
de stabile.

Fig. 6.57. Aspecte ale solidarizdriimachetelor de

ocluzie (Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard
tagi)

Fig. 6.56.Aspecteale machetelorde octuziein

edentaliaparlial intinsd(CazuisticaClinicade ProteticdDentardlagi)

Celedoudmachetede ocluziese vor

solidarizaastfelin relatiecentricecorectd,
iar in cazulcAndacesteanu vin in contact
pe suprafetesuficientde intinsepentrua
puteafi solidarizate,
pe suprafa[aocluzald
a borduriide ocluziea maxilarului
edentat
total se vor crea retentiidupa care se va
aplicao pastdde zinc-oxid-eugenol,
care
va conservapozitiacorectda celor doud
machete
de ocluzie(fig.6.57).
O altd situafieclinicdeste oferitdde
cazulcAndpe un maxilarse va realizao
protezdmobild,iar celdlaltva fi protezatfix,

297

in acestcaz inregistrarea
rela[iilor
de
ocluziese va realizafie cu ajutoruluneifolii
de cearddecupat6dupdformaarcadei,
fie
pastd
cu
de zinc-oxid-eugenol,
plasatdpa
un cadrude sArmdcu suporttextil,utilizAndmetodesimpleca metodaRamfjord,
metodaBarrelle,metodadeglutitiei,
metoda compresiuniipe maseteri. KroghPoulsenrecomandd
ca la acestecazuriin
care se pdstreazi suficiente stopuri
centrice,rela[iacentricdsd se realizeze
prin pozi[ionarea
de cdtre medica celor
doudmodelein relatiecentricd(fdrda mai
fi necesardo inregistrare
prin
intraorald),
metoda discrimindriitactile. Desigur,
aceastdinregistrarenu permitemontarea
modelelor
decAtintr-unsimulatorde tipul
ocluzorului, urmAnd ca echilibrarea
ocluzaldsd se realizeze
de cdtrepractician
in cavitateaorald.in cazulin careatAtprotezafixd cAt gi prolezamobilSse vor realiza concomitent,
se va amprenta
in aceeagi
gedin[aatAtmaxilarul
cu substructurile
organicepreparate,
cAtgi cel ce va primiprolezd mobil5. Se va inregistra relatia
centricd,
modelele
se vor montain articula-

poatefi realizatdfie prin metotor, dupdcare se vor realizaatAtprotezele lo-craniene

fixe cAt 9i cele mobile,care vor fi livrate da Krogh-Poulsen,
fie cu ajutorulmachetecabinetului
in acelagitimp.
lor de ocluzie,cu bordurade ocluzieramoCAndunuldin maxilareesteprotezat litd,pe care se vor imprimaprin migcarea
prinprotezdmobildcu sau fdrdproteze'fixe arcadeiantagoniste,
func[ionale
traiectoriile
asociate,iar pe maxilarulantagonist
vom ale acesteia,in scopulfunctionalizdrii
relierealizao protezd mobild, caz in care fuluiocluzal.
seasociazdgi o instabilitate
mandibuloDeterminarea
relalieicentricegi inrepen- gistrarea
craniand,se ?nregislreazd
amprentele
sa esteo manoperd
dificila,existru maxilar9i mandibuld,
in aceeagigedin- tAnd uneori9i insuccese,
datoritdnumegi
machetelorde roaselorinfluenleanatomice
func[ionale
ta. Dupd confectionarea
pozifionarea
ocluzie,se vor stabilinivelulgi orientarea clinice,ce pot interfera
corecplanului
de ocluziepentruzoneleedentate, td a mandibulei
in raportcu craniul.
in cazulconstruirii
protezelormobile
servindu-nede criteriileantropometrice
gnatoprotetice
cunoscute,precum 9i de maxilo-mandibulare,
cauzeleinsucceselor
planuluide ocluziepe inregistrdrii
nivelul9i orientarea
corectea relatiilormandibulocare o imprimdgrupuldentarrestant.in cranienear fi dupd Saunsbury,
cele care
continuarese va procedala inregistrarea fin de cavitateaorald.Astfel,dacd se forclearance-ului
ocluzalgi a relatieicentrice leazd inchidereagurii,machetelese deprin metode simple (Ramfjord,Barrello, formeazd,iar dacd bordurilesunt realizate
pe din ceard moale,acesteaau o anumitd
metodadeglutifiei,
metodacompresiunii
maseteri),urmatdde solidarizarea
mache- elasticitate.
Uneori,in ocluziileadAncisau
telor.$i in aceslcaz,pe acelagimodelde in supraextensia
bazeimachetei,dintiianlucru,se vor realizatoatefazeletehnologi- teriorimandibulari
fac contactcu bazamace pdndlalinalizareaprotezelor.
cheteimaxilare,
saualteoriborduramaxilaAtuncicAndsituatiaclinicdse prezintd rd contacteazi gi deformeazdmucoasa
ca cea descrisdanterior,dar cu stabilitate tuberculului
mandibular,
astfelincAtpozilimandibulo-oral5,
inregistrarea
relatiilor
man- onareamodelelornu se mai poaterealiza.
dibulo-craniene
se poaterealizadupdmeto- De asemeni,tot ca o cauzda insuccesului
da Krogh-Poulsen
relatieicentrice,este consau prin metodesimple, in inregistrarea
intrearca- sideratgi excesulde gips posterior,
descriseanterior,
cu interpunerea
care
de a uneifoliide ceardsau a unuistratde impiedicd
agezarea
modelelor
in machete.
pe cadrude sArmdcu suzinc-oxid-eugenol
in cazuledentalieitotalebimaxilare,
porttextil.$i Tnacestcaz utilizarea
machete- pozitionareacorectd mandibulo-craniand
lorde ocluzieoferdmaimultdsiguran[d.
nu mai esteposibildpentrucd lipsescmijUneori, arcada antagonisti poate loacelede pozi[ionare
centricd.Reflexele
fidentatdsau edentatdparfialsau total 9i din perioadadentatd,care participaula
prinprotezefixe pozitionarea
rezolvatdcorespunzdtor,
centricd,rdmAn sub forma
pe care cdutdmsd
mandibu- unor reflexevestigiale
saumobile.inregistrarea
relaliilor

298

le stimuldmin timpulgedinfelor
de determinarea relalieicentricela edentatul
total.
Factoriicare participdla realizarearelalieicentricesunt factorianatomicireprezentafide arcadeledentaregi factorifuncreprezentali
de relionalineuro-musculari
flexelede pozitionare
centricd.
Existdnumeroaseformede determinare a relafieicentrice,numdrulacestora
fiind direct proporlionalcu varietateade
pdrerigi principiice interferdin acestcapi(fig.6.58,6.59).
tol controversat

punctde referintdsituatanteriorfald de cei

doi condili.Punctulcel maides utilizateste
Orbitale,reprezentatde porfiuneacea mai
inferioarda marginiiosoase a orbitei.
Tragusul, care corespunde punctului
condilian,
delimiteazd
impreundcu orbitale
planulorizontalFrankfurt.
Cu ajutorularcului facial,raportulmodeluluimaxilarfald de
planulorizontalva fi transferatpe simulator. Un arc facialeste compusin general
dintr-uncadrumetaliccu o parteintraorald
gi una extraorald.Parteaintraorald
constd
dintr-o portamprentd sau o furculild
ocluzald
metalicd,
care,in cazulunuiedenASPECTEMODERNE;
tat parfialse va atagape valulde ocluzieal
Principiilede inregistrarecu arcul gablonului.
Parteaintraorald
se prelungegfacialgi transferulpe simulator
te in plansagitalprintr-otija pe carese va
Principalul
obiectiv
al reabilitdrii
orale fixacomponenta
extraorald.
il constituierefacerearapoartelor
ocluzale
Arculfacialpropriu-zisare formdde
statice gi dinamice.Arcul facial permite "U" iar extremitdlile
sale se vor plasa in
?nregistrarea
tridimensionald
a migcdrilor dreptulpunctelorde emergen[dale axei
fundamentale
la subiecfidenta[i,edentali balamaterminale.
Indicatorul
se va olasala
parfialsau edentafitotal,urmdrindraporta- nivelulunui repercranianfix, iar sprijinul
rea corectda modeluluimaxilarla axa de nazalse va fixa in timpulinregistrdrilor
gi
inchidere/deschidere
a simulatorului.
in se va menfinenemodificat
pe tot parcursul
acestscop,arculfacialtrebuiealesin aga utilizdrii
pentrua menfinefixdpozitiaacesfel incAt sd fie compatibilcu simulatorul. tuia.Pentrua fi montatecorectpe pacient,
inregistrarea
cu arculfacialpermitepracti- arcurilefacialeutilizeazddrept repercranipozifieicorectea mode- an fix planul de la Frankfurt(Orbitalecianuluitransferul
lului maxilarin simulator.
Arcul facialnu Porion)sau planul Camper(spina nazald
permitedoar pozitionarea
adecvatda mo- anterioarS-meatul
auditivextern).Pentruca
deluluimaxilarin simulator,
ci 9i plasarea montarea
modelelor
in simulator
sd fie cocorectda acestuiafald de palnulorizontal. rectd,distanlasimfizo-condiliand
a bolnaAstfel,mediculgi tehnicianul
au posibilita- vuluiva coincidecu distanlacorespunzdtea de avizualizaarcadamaxilariagacum toarede pe simulator.
Daci modelele
sunt
apareea in cavitateaorald a pacientului, montatela o distanfdprea mare de axul
ceea ce va spori efectulesteticobfinut. bicondilian,
adicd prea anterior,in cavitaPentruraportarea
corectda modeluluima- tea oraldvor stabilicontacteocluzaledoar
xilar la planulorizontal,se va utilizaun dinliiposteriori.
Dimpotrivd,
dacdmodelele

299

sunt montateprea aproapede punctele

condiliene, Tn cavitatea orald apare
inocluzie
la niveluldinlilorlaterali.
O ocluzie
incorectd
se obtinegi dacdmodelelese vor
montamai sus sau mai jos decAtestecorect.Planulde ocluzieal simulatorului
trebuiesd corespundd
cu planulde ocluzieal
pacientului.
poziliei
in vedereainregistrdrii
maxilarului
fafa de bazacraniuluise poate
folosio axd balamadeterminatd
individual
sau o axd balamaaleasdarbitrar.Axa balama se poatedeterminape pacientfolosindun arc facialpentrulocalizareacinematicda acesteia.Bralullateralal arcului
se plaseazdastfelTncdtvArfularculuisd
punctde emergen!5
coincidcu presupusul
al axei balama, la 12 mm inaintea
pe liniacareunegtetragusulcu
tragusului,
unghiulexternal ochiului.
La acestnivelse
fixeazdun dreptunghi
de hArtiemilimetricd,
pe care se va efectua?nregistrarea.
Axa
balamava fi localizatdcu exactitateprin
migcdride inchidere-deschidere
de amplitudineredusd.Pe parcursulmigcdrii,distanta interincizalS
nu va depSliamplitudineade 20 mm,pentrua garantarealizarea
unor migcdripure de rotalieTnjurul axei
balama.La o distanfdinterincizald
mai mapoziliastabildde relare, condiliipdrdsesc
lie centricd,coborAndpe pantaposterioard
a tuberculului
articular.Centrulmigcdrilor
punctulde emergenli
de rotaliereprezintd
al axeibalama.Cu ajutoruluneilupese va
fixa la acest nivel vArful acului de
inregistrare.
Dupdindepdrtarea
hArtieimilimetrice,vArfulaculuide inregistrare
va
marcape tegumentpunctulrealde emergenldal axeibalama.

gi inregisrtarea
Determinarea
individualda axeibalamanu reprezintd
un avantaj terapeutic
deosebitTnsitualiileobignuite
de restaurarecu protezepa(ial mobile.
Pentru oblinereaunor contacteocluzale
stabileale protezeieste suficientdrealizarea unei inregistrdripe baza axei balama
arbitraregi montareamodeluluimaxilarin
simulatorconformacesteia.in acestscop
se utilizeazd
un arc facialanatomiccarese
fixeazdla nivelulpunctelorde emergentd
ale axeibalamaalesearbitrar.De obiceise
aleg puncteleplasatela 12mmde tragus,
pe liniaimaginard
posce unegtemarginea
terioarda tragusului
cu unghiulexternal
ochiului.
Se considerd
cd o eroarede 5mm
in loclizarea
axeibalamaproduceo eroare
de pozilionare
a modelului
in simulatorTn
sensantero-posterior
de 0,2 mm.
Articulatorulreprezintdun dispozitiv
cu balamacare permitepozitionarea
modeluluisuperiorgi inferiorintr-oanumitd
relalieunul cu celdlalt.Design-ullor este
variat,majoritatea
lor fiind capabilesi reproducdunelemigcdrimandibulare.
Articulatorulreprezintdun dispozitiv
cu balamacare permitepozilionareamodeluluisuperiorgi inferiorintr-oanumitd
relalieunul cu celdlalt.Design-ullor este
variat,majoritatea
lor fiind capabilesd reproducdunelemigcdrimandibulare.
Existdmai multetipuride articulatoare:
Articulatoaresimplein caremodelele suntagezatein poziliede intercuspidare.
Acesttip de articulator
limiare numeroase
tdri,permifAnd
contactocluzaldoarin relaAcestdispozitiv
este
fia staticdamprentatd.
recomandat
a fi utilizatdoar in cazurilein

care sunt pdstratecontacteleocluzalestaExistd doud tipuri de articulatoare

bilepe dintinaturali.
semi-adaptabile:
Articulatoare cu migcdri limitate
1.
Tip Arcon (mandibulAR
(descrise
de Monson,Bonwillgi Gysi)con- CONdyle)
au un elementcondilian
pe parstruitepe baza mdsurdtorilor
anatomice9i tea inferioardcare permitealunecareape
care influen[eazdmigcdrilemandibulei. un planadaptabil
de pe componenta
maxiAcestaare la bazd cele trei punctecare larda articulatorulu
i.
formeazdtriunghiullui Bonwill.Modelul
2.
Tip
Non-Arcon
Sfera
maxilarse monteazdTnpozitiasa corectd condiliand
estecomponentd
a pa(ii superfa[ade axacondiliand
prinintermediul
unui ioare a articulatorului
gi estecon[inutd
intrac incizalsau in unelecazuricu ajutorul o incintdadaptabilSa stAlpuluiverticalal
arculuifacial. Aceste migcdriarticulatorii pa(ii inferioare.
arbitraresuntfoartedesfolositein practicd,
Articulatoareadaptabile.Sunt artidar au limitariclarein posibilitatea
de re- culatoaresofisticate
cu un sistemcuprinzdproducemigcarile
mandibulare.
tor de adaptarecare le oferi o acuratefe
Articulatoaresemi-adaptabile.
Pen- sporitd Tn reproducerea migcdrilor
tru a reproduce
migcdrile
mandibulare
indi- manibulare.Pentru programareaacestor
vidualecu oarecaregradde acurate[e,ar- dispozitive
au fost dezoltatediversemetoticulatoarele
pen- de, cum ar fi oblinerea
trebuiesd fie adaptabile
inregistrdrii
migcdrii
particularitdtilor
tru a se conforma
anatomi- mandibulare
Tnceletrei planuricu ajutorul
ce cum ar fi ghidajulincizalsau ghidajul unui instrument
gi apoi
numitpantograph,
condilian,
careinfluen\eazd
acestemigciri transferalacesteiinregistrdripe rticulator.
gi iau?nconsiderare
migcarea
corporeald
a
Folosirealor necesitaun grad ridicatde
mandibulei in lateralitate (migcarea
pregdtire
a personalului
medicalgi de laboBennet).
rator,iar procedurile
clinicenecesitdtimp
maiindelungat.

Fig. 6.58.lnregistrarearelaliilormandibulo-craniene
cu ajutorulunuiarc facial

301

a..:

*="i-

*"$-.,
11..

trin

A 4Q

inregistrareagi transferutpe simulator al relalrilormandibulo-cranienein protezarea compoZE

A r t i c u l a to a renl eu re d a ufi d e lma jor ii n d i n a mica

r n d i b u l a re
t a le a m i g c d r i l oma
r.u p aS a n d h aus,
a p a r a t u l udi e n lo -ma xi l aD
in a c e s t s e n s n u e ste i mp o rta n tsa ne

e e
stileligi cele tr ei cuple de inr egistr ar al
lor ,un supor tnazal9iun mandifix
de labor atornumitLabo- disoozitivul
labo,
Nor alcdtuitdintr - unatr iculatordoud

r n d i l iene
a x i m p e u r m d ri re ami g cd ri l oco
in A . T . M . ,c i s A u rmd ri mca p ta re ae fe cter e n ta re ,l u crupolo r l a n i v e l u la rca d e l o d

pantografecu cei trei stileti9i cu cei trei

i mocilindrde
i cupldai lor ,doi conectorde
de model.
del gi un pozi[ioner

s ib i l d e f a c u t cu si ste mu l N .O.R .(New

, re re a l i ze a zd? n re g i str dr i
O ra l R e l a t o r )ca
a le d i m e n s i u n ve
i i rti ca l ed e o cl u zi ere ale,
r rd risc
c a r e s e t r a n s fe rdp e a rti cu l a tofd
l l e te l oar rc ului
e jee r o a r ep r i ni n te rme d i usti
f a c i a i q i a c h ei i rn o n o b l o cd e o cl i -l ziein
ma
p o z i ! i ed e r n t e rcr.tsp i d a
rexi md .
S i s t e m uN
l .O.R .e ste fo rma td i n do-

-a:

u d c o m o o n e n te :
- d i s p o z i ti vucll i n i cn u mi tC l i n i -N orforcu ce i tr ei
ma t d i n d o u d cl i n i -p a n to g ra fe

superiorgi suportulnaFig. 6.60. Clini-pantograful

zal

302

ferin[d in marele refaceriale sistemului

stomatognat
datoritd
faptului
cd elesuntrelativ constante
in timp9i repozilionarea
mandibulo-cranianise va face intotdeaunain
funcliede acestea.

Fig. 6.61. Clini-pantografulinferior gi mandifix-ul

Fig. 6.62. Sistemul N.O.R.

Relafiade ocluziese definegteca fiind contactulstaticsau dinamicintre cele

doud arcadedentare.Ocluziacentricdse
definegteca fiind contactuldintrearcadele
dentareatuncicAndmandibula
se afld in
relatiecentricd.
Reperele
ocluzieicentricesuntstabilite de profesorul
Costadupdcum urmeazd:
Ele includrepereosoase,articulare,
musculare,careasigurdrela[iacentricdmandigi reperedentarereprezenbulo-craniand
tate de: linii medianecorespondente,
circumscrierea
arcadeimandibulare
de cdtre
arcadamaxilarS,devansareacu jumdtate
de cuspida din{ilormandibulari
fa[dde cei
maxilari,contactultripodal,cuspidmeziovestibular
al primuluimolarmaxilarplasat
intre cuspidulmezio-vestibular
gi mediovestibularal primuluimolar mandibular,
fefeledistaleale ultimilor
molarimaxilarigi
mandibulari
plasatein acelagiplanfrontal.
La edentatultotal
prindisparitia
arcadelordentaregiin plusresorbtia
apofizeialveolare,mandibulanu se mai poatepozitiona
corectfafdde rnaxilar.
Relafiile
centricereprezintd
relatiidere-

2n?

Asigurareaconditiilor de determinarea relatiilormandibulo-craniene

Conditiile
obiectivede determinare
a
relaliilor
fundamentale
mandibulo-craniene
au fostpostulate
de Lejoyeux.
Legea | - ,,inaintea
oricdreiincercdri
gi de inregistrare
de determinare
a rela{iei
centrice,bolnavultrebuiesd fie plasatin
condi[iiidealede echilibru
fiziologic
Ai psihic."
Legeaa ll-a - ,,Determinarea
dimensiuniiverticalea ocluzieicorecteconstituie
elementulprealabilindispensabil
pentru
determinarea
relatieicentrice.Oricdreipozi[ii a mandibulei
in plan frontalii corespundeo pozifieTnplanorizontal,
in functie
de anatomia suprafelelormandibulotemporale gi de fiziologia mugchilor
pterigoidieni
"
externi.
Legea a lll-a - ,,stabilizarea
bazei
gabloanelor
de ocluziepe modelulprovenit
dintr-oamprentdsecundardeste condi[ia
necesardgi suficientdpentruca in stadiul
determindrii
relatieicentrice[esuturilesuprafefeide sprijinsd se regdseascd
intr-o
stareidenticdcu cea care le caracterizeazd
"
in momentul
amprentdrii.
Legeaa lV-a - ,,Presiunea
exercitatd
pe bazelegabloanelor
in momentuldetermindriigi inregistrdrii
rela[ieicentricetrebuie sd corespunddcelei exercitatein mo"
mentulamprentdrii.
ConsiderAnd
cd legileLejoyeux
sinte-

lizeazdcomplexitatea
condiliilornecesare
evaludriirelafiilormandibulo-craniene,
ne
ablinemde la incercareade a dezvoltain
postulatele
continuare
enunlate,detalierea
lor reprezentAnd
de fapt o problematicd
ce
practic.
rezultddinorganizarea
stagiului
Verificareamachetelorde ocluzie
piese
Machetele
de ocluziereprezintd
proteticecare prin volum gi
intermediare
protezdri.
formdprefigureazd
viitoarele
Ele
au rolulde a creasuportul
material
necesar
stabilizdrii
celordoudoasemaxilare
in pogi ulteriora
zi[iifundamentale,
de referinfd
transferului
acestordatepe un simulator
al
pe carese va consistemului
stomatognat
strui aparatulproteticdefinitiv.O machetd
de ocluzieeste alcdtuitddintr-obazd confecfionatddin materialtermoplastic
(placd
de bazd)sauacrilatgi o bordurdde ocluzie
confectionatd
din ceard sau alt material
termoplastic.
Formaborduriide ocluzieva
fi asemdndtoare
cu formaviitoareiarcade
dentareartificiale.
Etapaclinicdde verificare
a machetelor de ocluziese realizeazd
Tndoud secvente:verificareaextraorald9i verificarea
intraorald.
a. Verificarea extraorald se executd
gi se adrecu machetepe modelfuncfional
seazd: modalitafiide execu[iea bazei,
gi borduriide ocluzie.Se urmdmarginilor
regteca: bazasd fie rigidd,nedeformabild
gi bine adaptatdpe modelulfunclionalincluzdndin intregimetoatd suprafafade
protetic.
sprijina cAmpului
Marginile
trebuie
plasate
sd fie rotunjite,netraumatizanle,
exactla nivelullinieighirlandate.
Bordurade ocluzieprinformd,volum

304

gi pozitietrebuiesd aibdvalorilemediiale
uneiarcadedento-alveolare
normale.
b. Verificareaintraorald se va pracprealabild
ticadupadezinfeclia
a machetelor de ocluziegi va urmdriin primulrdnd
modalitatea
de inse(iepe cAmpgi gradul
de adaptareintre baza machetei9i cAmpul
protetic.
in cazul Tn care apar basculdrieste
princdpnecesard
stabilizarea
machetelor
tugireaintraoralda acestoracu materiale
adezivesau altemateriale.
Se va verificaapoibordurade ocluzie
careprinvolumgi pozi[ietrebuiesd redea
plenitudinea
obrajilorgi a buzelor.Dacd
este necesar,in acestscopse va proceda
la corecfiaborduriide ocluzieprin radiere
de materialsau addugare
Dude material.
pd terminareaetapeide verificarea machetelorde ocluziese poatetrecela urmdtoareaetapdcea de adaptaregi individualizarea machetelor.
gt |ND|V|DUALIZAREA
ADAPTAREA
MACHETELOR
DE OCLUZIE
Adaptareaqi individualizarea
machetelor constauintr-o succesiune
de etape
gi a
careau ca scop:determinarea
nivelului
planuluide ocluzie,determinarea
relafiei
de posturdgi asigutareareperelorpentru
determinarea
relafieicentrice.Metodologia
clinicdde determinare
mai
a obiectivelor
sus amintite,
cuprindemai multeproceduri
care se suprapunin realizareascopului
propus.
a. Determinarea nivelului planului
de ocluzie se va realizape bordurade
ocluziea macheteimaxilaresau mandibulare, in functie de tipul edentaliei,

ghidAndu-ne
dupd repereleodontaleres- cula Fox.PlSculaFox este reprezentatd
de
tante. Se va face diferenliatpentru zona o folie de plasticcare permiteverificarea
frontalda arcadeigi pentruzonalaterald.
concomitentd
in zonaanterioard
gi in zoneNivelulplanuluide ocluziein zona le lateralea orientdrii
planuluide ocluzie.
frontald,in funcliede particularitdtile
conExistdsituafiide exceplieTncareoristitufionale
ale bolnavului,
va fi situatla 1.5 entareaplanuluide ocluzienu se maiface
- 2 mm sub margineainferioard
a buzei paralelcu planul Campergi anume in
superioare.La edentatulsubtotalvArstnic, dismorfii grave, malrelalii mandibuloluAndin considerare
hipotoniageneraliza- craniene, accentuate in sens anterotd, margineaborduriide ocluziein zona posterior,decelareafdcAndu-se
in funcfie
frontaldva puteafi plasatdgi mai sus de de profilulbolnavului.
Existdo anumitdparreperulamintit.Acelagilucruaparenecesar ticularitate
privindorientarea
antropologicd
gi Tncazulunorbolnavila care trebuiere- planuluide ocluziein zonelelateralegi
datdmorfologia
secundard
dentardpe care anume:
acegtiao prezentauanterioredentdrii.Bol- profilul drept reprezintdprototipul
naviicu parezegi paraliziivor necesitade normalgi va avea paralelismperfectintre
asemenea
planuluide planulde ocluzie9i planulluiCamper;
corec[iiale nivelului
ocluzieurmdrindobfinereaunui efectcAt
- profilulconvexcu mentonulretras,
maifizionomic.
la bolnavii
careau avutocluzieclasaa ll-a
Pentruzonelelaterale,
nivelulplanului Angle,va avea planulocluzalconvergent
de ocluziese va fixa la mijloculdistanfei cu planulCamper;
dintrecele doud cresteedentate.in cazul
- profilulconcav,la bolnaviice au fost
atrofieigi resorblieiexageratela nivelul posesoriiunor ocluzii de clasa a lll-a
unuimaxilar,planulde ocluziese va apro- Angle,va aveaplanulde ocluziedivergent
piade cAmpulproteticdeficitar.
fald de planulCamper,sau descendent
b. Orientarea planului de ocluzie se distal.
face diferentiatla nivel frontal9i la nivel
Stabilirea
niveluluigi a orientdrii
plalateral.
nuluide ocluziese poaterealizagi prinmein zonafrontald,
planulde ocluzieare toda disocieriianaliticeLejoyeux,pe baza
paraleld
o orientare
cu liniabipupilard
con- uneiteleradiografii
de profil.Porfiunea
ansideratdin condiliide paralelism
liniasolu- terioarda planuluide ocluzieva trecedintrlui.
un punctplasatla 2 mm submarginea
infein zonelelaterale,orientarea
se reali- rioarda buzei superioare,materializat
pe
zeazdraportAndu-se
planul
la
lui Camper, teleradiografie
ca o ugoari opacitate.porplan realizatprin unireapunctelorcranio- liuneposterioard
a planuluide ocluzietremetrice:subnazale-porion.
Se poateprelua ce printr-unpunct X situat la intersecfia
la nivelultegumentelor
prin unireamarginii punctelor
medieneale laturilorformatede
inferioare
a aripiinasuluicu tragusul.Pentru marginile
ramuluiascendent
mandibular.
ugurinlain determinare
se poateutilizapldAdaptareamacheteide ocluzieman-

305

din punctulde vededibularese realizeazd

DETERMINAREA
RELATIEI
planuluide oclugi orientdrii
re al nivelului
CENTRICE
zie plecAndde la dateleoblinuteprinadapdenumitd,,de
Etapaclinicdimpropriu
tarea macheteimaxilare.Din necesitatea
o
a relafieicentrice"reprezintd
cooptdriiperfectea celordoud borduride determinare
planuluide ocluziepe etapd complexdde determinarea relatiei
ocluzie,orientarea
se face in raportde de posturd,a relatieicentricegi a relaliei
machetamandibulard
nivelului
de ocluzie(vezideterminarea
determinareaanterior r ealizald.
9i a
Nivelulplanuluide ocluziepe mache- orientdriiplanuluide ocluzie).latd de ce
este hotdrAtpe baza de- am intitulatcapitolulde fald ,,Evaluarea
ta mandibulard
funmandibulo-craniene
(asigurdrii)
verticale
a clinicda relafiilor
dimensiunii
termindrii
acestora",rezer
sau addugAnd damentalegi restaurarea
etajuluiinferior,indepdrtAnd
relalieicentricepropriupdnd cdnd vAnddetermindrii
ceard pe borduramandibulard
verticaldcorectdeste asigu- zisespa[iulce i se cuveneain finalulpreledimensiunea
gerii.
ratd.
c. Determinarea dimensiunii vertiMetodesimplede determinarea recale in relatie centrice gi in relalie de
latieicentrice:
posturd
- Metoda "homotropismuluilingoverticalda etajuluiinfeDimensiunea
din- mandibular" se bazeazd pe reflexul
distantei
riorse oblineprinmdsurarea
conform
gi un homotropismului
lingo-mandibular,
tre un reperfix maxilar(subnazal)
gi compa- cdruiamandibula
urmeazdlimbain periplul
(gnafion)
repermobilmandibular
rareaacesteidistantecu un segmenteta- sdu staticsau dinamic.in scopulvalorificdverticaldreprezintiunul rii acestuireflex,Walchoffplaseazdo bobilon. Dimensiunea
din reperelecomunerelatieicentricegi re- td de ceardpe boltapalatinda bazeimacAt mai posteriorpe linia
cheteisuperioare
lalieide posture.
va inchideguracu vdrTrebuiede la inceputsubliniatcd di- mediand.Bolnavul
mensiuneaverticalda etajuluiinferiorin ful limbii pe bobitd. Datoritdhomotropisva urmalimba9i va cdpdrelaliecentricdeste unicdgi trebuierepro- mului,mandibula
de relatiacentricd.
Diferenladintredimen- ta o pozifieapropiatd
dusdcu exactitate.
- Metodacompresiunii Pe menton
siuneaverticaldin posturdgi cea Tnrelalie
in pozitiasa
2 - 4 mm, re- constdTndirijareamandibulei
centricdeste de aproximativ
postero- sufiziologicd. centricdprin compresiunea
prezentAnd
spaliulde inocluzie
(metoddderivatd
din
a mentonului
a dimensiu- perioard
Metodele
de determinare
Aceastdmenii verticalea etajuluiinferiordiferddupd metodaLauritzan- Barrelle).
gi scop. Ele pot fi grupateTn toddesteriscantddeoarececonducemanmetodologie
metodeantropometri- dibula intr-o pozitie incorectdmult mai
doud maricategorii:
retrudatd
decdtrelaliacentricd.
ce gi metodefunctionale.
- Metodadeglutitieise utilizeazdda-

toritdfaptuluicunoscutcd acest reflexse

- Stimularea reflexului de ocluzie
producecu mandibulacentrat5.Utilizdm molari reprezintdo metoddsimpldprin
aceastdmetoddprininvitarea
bolnavului
sd carecdutdmredegteptarea
vechilorreflexe
mimezein gol deglutilia
sauchiarsd inghi- parodonto-musculare de pozitionare
td o linguri!5de apd cu pdstrareapoziliei centricd.in acestscop agezdmpulpadeobtinute.Machetelesunt solidarizatecu getelorpe bordurilede ocluziein dreptul
adezivicare nu riscdsd modificecu nimic molarilor
sd inchiddgu9i invitdmbolnavul
rapoartele
ocluzalecentricecreate.
ra. Pulpadegetuluiindeplinegte
rolulunui
- Metoda flexiei fortate a capului resort elastic ce va stimula reflexele
urmdregteprin compresiunea
realizatdde vestigeale
de pozilionare
centricd.
partilemoi prevertebrale
asupramandibu- MetodaPatterson utilizeazdin scolei,conducerea
acesteiain relafiacentricd. pul stimuldrii
reflexelor
vestigeale
de pozi- Metodaextensieiforfate urmdregte lionarecentricd,machetede ocluziespecica printracliuneacdtreposteriorexercitatd al pregdtite.
Astfelfiecarebordurdde oclude mugchiisubhioidieni
si se determine
o zie, maxilardgi mandibulard,
se scurteazd
poziliea mandibuleicAt mai apropiatdde cu 2 mm, dupdcare in grosimeaacestora
relatiacentricd.
se sapi un gan!retentivcarese umplecu
Ambelemetodesunt doar facultative material abraziv (corindor).Bolnavulva
gi nu pot fi utilizatesingularci numaiin executa migcdri test de propulsie gi
combinalie
cu altemetodepentruverificare. lateralitate
dreapta- stAnga.Se va produ- Manevracondiliali urmdregte
ob!i- ce abraziacelordoud suprafete,ce Tnlesnerea pozitieicorectea relalieicentricd negte pozilionareacentricd spontanda
prin ugoarapresiuneexercitatdTn timpul mandibulei.
Metodaare un maredezavanmigcdrii
de deschidere
- inchiderede am- taj: dacdbordurile
nu suntbineindividualiplitudinemicd (pentrua se obtineaxa de zate gi fasonatedin etapaanterioari,se
rotaliepurd)practicatecu indexulin con- obfinrelatiiexcentrice
prinderapajDevin.
ductulauditivinterngi policelepretragian.
S-ar putea verificaastfel simetricpozilia
Solidarizareamachetelorde ocluzie
centricd
a condililor.
Solidarizarea
celordoudmachetede
- Manevra maseterini Gysi constd ocluziein relaliacentricdse poate realiza
?n compresiunea
maseterului
bilateral,in prinmaimulteprocedee:
timpce bolnavulrealizeazd
gurii
inchiderea
- Utilizareaunor anse de sArmdin
cu scopulobtinerii
de contractii
echilibrate. formdde ,,U"care,incdlzitein prealabil,
- ManevratemporaldGreenare ace- suntintroduse
in masade cearda ambelor
lagiscop,oblinereade contractiimusculare machete
solidarizAndu-le
;
gi
simetrice se realizeazdprin compresiu- Practicarea
unorldcagesau ancoge
posterior
neafascicolului
al temporalului
cu in cele doud valurila nivelulprimilorprepalpareain paralela condilililor
mandibu- molar.Cu ajutoruluneimasetermoplastice
lari.
plastifiate
9i apoi rdcitd,introdusdin anco-

307

planul
- liniamediand:va reprezenta
in
medio-sagital
al felei, apreciindu-se
funcliede frenurilebuzelorsuperioardgi
inferioard,
filtrupiramidanazald;
- linia caninilor: materializeazdfata
distalda caninilor,iar spaliulrezultatintre
linia mediandgi linia craniuluireprezintd
ldfimeacelortreidinfifrontali-superiori.
Fala majoricorespunde
[a distalda caninului
tateapacienlilor
cu nivelulcomisuralbucaperpendicularei
le sau cu interseclia
coborAtedin pupildcu planulde ocluzie.VArful
cuspidului
caninului
se afldpe bisectoarea
formatde aripanasuluicu ganlul
unghiului
labio-genial,
interacolounde bisectoarea
planulde ocluzie.
secteazd
- linia surAsului:
reprezintdlimitade
maximdvizibilitate
frontalsupera grupului
ior,fiindtotodatdnivelulla care se plaseazd linia coletelordentare.Pentrutrasarea
Stabilireareperelorpentrualegerea acestuireperse poatelua contufulbuzei
gi montareadintilor artificiali
gi inferioare
superioare
in timpulsurAsului.
in finalulgedinfei,
TnurmatrasdriireVolumul,
formagi pozitiaborduriimacheteide ocluzieau fost de aga manierd perelornecesarealegeriidinfilorartificiali,
TncAtsd repre- se va practicaindepdrtareacu grijd din
adaptategi individualizate
zintevolumul,formagi poziliaarcadeiden- cavitateaoralSa celor doui machetede
Astfelmarginileincizaleale ocluzie,fdcAndgi o ultimdevaluarea detare artificiale.
pe modelele
de lucru.
anterioare
dinlilorfrontalivor fi la nivelulplanuluide termindrii
ocluziefrontal,fefele lor vestibularevor
Verificareaclinici a scheletuluigi a
descrieo curbdidenticdcu cea descrisdde
bordurade ocluziece va redaplenitudinea macheteicu dinti
Verificarea
gi buzelorgi va compensa
esteo
clinicda scheletului
eventuobrajilor
in tratamenetapddeosebitde importantd
alele resorbtiiosoaseasimetrice.Mai rilungimea
mAnesd indicdmtehnicianului
9i tul edentafieipa(iale prinprotezemobile,
pe carele de care depindereugitaetapelorcare urldlimeadinlilorartificiali,
indicalii
modulde respectare
vom apreciain functiede o seriede repe- meazd.Se urmdregte
tehnoa indicafiilor
terapeutice,
a calitdfilor
re.
fazelorde trataPrincipalele
reperenecesarealegerii logicegi a corectitudinii
ment anterioare (tratamentpreprotetic,
sunturmdtoarele:
dinlilorartificiali

gd se stabilizeazd
machetele;
- Folosireade gtifturide interpozitionareTntreceledoudmachete;
- Utilizarea
de materialtip Repinsau
ceardtopitd;
unorliniiobliceintersec- Practicarea
tate la nivelulzonelorlateralein cearabordurilorde ocluzie.
lndiferent
de solidaride modalitatea
zare utilizatd,trebuiesd nu pierdemdin
vederescopulesential:solidarizarea
sd se
facdin pozifiecorectdde relatiecentricdgi
sd fie perfectS,tdrd a existajoc intre cele
eroriin
doudmachete,ceeace antreneazd
montarea
in ocluzor.
inainte de a transmitelaboratorului
machetelesolidarizate,
mai este necesard
stabilireaanumitorreperenecesarein alegereadintilorartificiali.

308

proprotetic,
amprentare,
etc.).Verificarea ficddacdexistdmuchiitdioasecarese vor
se va efectuaextraoral(pe modelulde lu- corectarotunjindu-se,
dacdexistdzonede
crugi in afaramodelului)
gi intraoral.
minimdrezistentd
la niveluluniriigeilorcu
La verificarea
extraoraldpe modelse conectorulprincipal,conectorul
secundar,
urmdregtedacd tehnicianula respectat dacdexistdo descregtere
uniformdin grotoateindicatiile
datedin cabinet,dacdtoate sime a brafelorretentiveale crogetului
gi
elementelecomponenteale scheletului dacdscheletulmetalica fost corectprelucorespund
cu proiectul
desenatadaptAndu- cratgi lustruit.
se perfectla model.in momentulinser[iei
Examenulintraoralal scheletului
se
pe modelscheletul
nu trebuiesd intreforfat realizeazd
perfectda dindupdo igienizare
gi sd abrazezeunelepo(iuniale dinlilorde {ilor restanfigi a zonelorde amplasarea
pe model.Se va verificadacd butoniide elementelor
gi stabilizare
de menfinere
gi o
distanlare
de la nivelulgeilorpdstreazd
un igienizareperfecti a scheletului.
Se va
spaliusuficient
pentrucomponenta
acrilicd. stabilimaiintAiprintatondriaxulde inse(ie
La controlulscheletului
?n alaramodelului al scheletului dupd cel stabilit la
se apreciazd
rigiditatea
princi- paralelograf.
conectorului
Existdcazuricdndun schelet
pal, prezenlaunor plusuri,porozitd[isau se adapteazdperfectpe modelTnsdnu se
lipsurimaiimportante
la nivelulelementelor adapteazdperfectin cavitateaorala din
de mentineregi stabilizare,
etc. (din cauza cauzaunorincorectitudini
din etapelecliniunordefectede turnare,ambalare).
ce sautehniceanterioare,
producAnd
greutafiin inserliascheletului
sau chiarimposibilitateainse(iei.Dacd dupa un examen
atental cAmpului
proteticAi scheletului
se
stabilescmodificdriminorese pot face retuguriale scheletului
in cabinet.in cazul
unor defectiunimai importante.
scheletul
se va reface(fig.6.6a).
Verificareascheletuluiin cavitatea
oraldurmdregte
in principaldoud aspecte:
mecanicai biologic.Prin presiuniugoare
exercitatein axul de inserfiese va urmdri
Fig. 6.63. Verificarea
extraoralaa scheletuluimetalic (CazuisticdClinicade ProteticdDentard lagi)
dacd s-a realizalo angajareTnpozi[iecorectda tuturorelementelor
scheletului.
Se
Modulde execulietehnologicd
a di- verificdstabilitatea
staticdgi dinamicda
verselorelemente
(gei,conec- scheletului
componente
pe cAmpprinpresiunialternatitori,bare,culise,crogete)se apreciazd
de ve executate
pe diferitepdrlicomponente.
cdtre un specialist printr-un examen
defectoscopic
de macro gi microstructuri
intr-unlaborator
specialamenajat.
Se veri-

309

careaocluzieise facein intercuspidare

maximd,relafiecentricS,
lateralitate
dreaptdgi
stAngd,propulsie
cAndnu trebuiesd existe
contactepremature,
interferenle
ocluzalece
ar putea determinalimitdriale migcdrilor
mandibulare
in lateralitate
sau indltdriale
dimensiunii
verticale
inferior.
a etajului
CAnd
modificdrile
ocluzale
suntminimeele se pot
corectaprin glefuiriavAndgrijd sa nu se
distrugdreliefulocluzalal dintilorrestan[i
gi si nu fie periclitatd
sau antagonigti
rezisgi stabilizaten{aelementelor
de men[inere
re. Cdnd modificdrile
ocluzalesunt importante apare necesitatearealizdriiunui nou
schelet.
Adaptarea
biologicd
a scheletului
[ine
in principalde raportulexistentintre elegi elementele
mentele
scheletului
cAmpului
Fig. 6.64. Verificareastabilitdlii scheletului metalic
protetic.in momentulinserlieischeletului
(MiniSG System)
se va urmdricu atentiedacd nu aparleziBasculdrile
latero-laterale
sau antero- uni sau durerila nivelulparfilormoi gi al
posterioare
necesite
depistarea
cauzelor9i din[ilorrestanli(dacdscheletul
nu exercitd
remedierealor. Se verificd,de asemeni, o actiunesecantdasupraacestora)gi se
dacd pintenulocluzalpdtrundeperfectin fac corecturilenecesare.Se apreciazdtoldcagulrealizat,avAndgrosimeasmaltului todatd dacd s-a pdstrat spafiul suficient
glefuit,dacd bra[eleactivegi opozanteale pentrucomponenta
acrilicda geilor,dacd
crogetelor
suntcorectplasateexercitAndu- la mandibuldconectorulprincipal(bara)
pe estedistan[atdcorespunzdtor
gi functialor de mentinere
a scheletului
de parodoncAmp.Elementele
de mentinere
9i stabili- tiuldinfilorrestanti,
de plangeu,
de versanzare nu trebuiesd se opunddezinserliei tul lingualal procesului
alveolar,dacdcovoluntare
ci si se opundnumaideplasdri- nectorulprincipalmaxilar(placapalatind)
lor spontaneinvoluntare.Se urmdregte este distan[atcorespunzdtor
de dinlii redacd se realizeazdo frictiuneeficientdla stanligi de mucoasdmai alesatuncicAnd
nivelulelementelor
specialede men[inere existdtorussprea evitadecubitusurile.
Se
gi stabilizare
(bare,culise,telescoape,
etc.). verificddacdau fostocolitesaudespovdraSe apreciazdrapoartele
ocluzalein special te de presiunigi alte zone ale cAmpului
la nivelulpintenilor
ocluzaligi a elementelor protetic (papila bunoidd, sutura interspecialede mentinere
carear maxilard,
9i stabilizare
rugilepalatine,
zoneleSchr6der,
puteamodificarapoartele
de ocluzie.Verifi- frenullingual,
liniamilohioidiand).
Se evitd

310

preaintimcu zona"Ah"ca gi grocontactul

simeaprea mare a conectorului
principal
ce ar puteacreasenzafiide greald.Se vor
avea in vederein permanenfdasigurarea
condifiilor
necesare
menfinerii
cdt mai mult
pe arcadda dintilorrestanti
in condi[iifunctionale.
Scheletulastfelverificatse trimitein
laboratorundese va realizamachetacomponenteiacrilicea geilorgi se vor monta
din{iiartificiali.

Fig. 6.65. Verificareaextraorald a macheteiin ceard

cu dinli (cazuisticd Clinica de Proteticd Dentard lagi)

Verificarea
clinicda machetei
cu dinti

311

va urmdriin generalaceleagiobiective
ca
gi la edentatul
totalefectuAndu-se
in doud
etape:extraoral(pe modelcu simulatorul
deschis,cu simulatorul
inchisgi detagatd
de pe model)gi intraoral.
Verificarea
extraoraldcu simulatorul
deschisva urmdridacd au fost respectate
toate indica[iile
de alegere9i montarea
dintilor
generale
dupdregulile
gi individuale
de montare,
seamade morfolo[inAndu-se
gia gi poziliadintilorrestanti,
intinderea
gi
topografiaspafiuluiproteticpoten[ial.Examinareacu simulatorul
inchisne permite
sd apreciemcorectitudinearealizdriirapoartelorocluzalestaticegi dinamice(fig.
6.66).
Machetelese detageazdapoide pe
modelcu atenfiepentrua nu le deforma9i
se apreciazddacd marginilegeilor sunt
corect conformate,uniformegi rotunjite.
Dupdce au fost spdlategi ricite, machetele se angajeazdpe cAmpulproteticin axul
de inser[iestabilitgi se verificddacasatisfac din punctde vederemecanic,avdndo
bundstabilitate
staticdgi dinamicd.
Stabilitatea dinamicdse verificdprin teste de
basculare
sagitaldgi transversald
ca gi la
edentatultotal.O bascularelatero-laterald
poateapdreaatuncicdnddin{iisunt montafi in afaracrestei,iar bascularea
anteroposterioard
se poatedatoraincorectitudinii
realizdriimacheteigeilorterminale.Modelajulincorectal falseigingiiar puteadetermina interferenta
musculo-ligamentard
ce
deplaseazd
machetade pe cAmp.Se conlroleazddacd au fost realizatiparametrii
sistemului
stomatognat:
rapoartele
ocluzale
staticegi dinamice,relatiacentricd,relatia
de posturd.Se verificddacd contactele

ocluzale
sunt multiple,
stabilefdrd interferen{aatAtpe dintiinaturali
cAtgi pe cei artificiali.in poziliiletest gi migcdrile
test se
urmdregte
dacda fost respectat
conceptul
ocluzalindicatin realizarea
arcadelor
artificiale.

Din punct de vederefunclionalse

poate aprecia dacd macheta satisface
functiafizionomicd,
in principal.
Dupaverificareaclinicamachetaestetrimisdin laboratorpentru transformare
in protezd
f initri.

***r;*,+'..,

tt'.t

Fig. 6.66. Verificareagi adaptarea machetei cu dinli in articulatorgi intraoral - ocluzie, adaptare marginald etc. (MiniSG System)

Jtz

ADAPTAREAPROTEZEI
PARTIAL
md, evitAndu-se
astfelzonelede minimd
MOBILE
rezistentd.Se examineazdfata externdgi
Adaptareaprotezeipa(ial mobilizabi- mucosalS
carenu trebuiesd prezintedetele este o etapdla fel de importantdca gi riordri,porozitdli,surplusurica urmarea
celelalteetape ale tratamentuluignato- nerespectdrii
unuiregimtermicde polimeproteticin cadrulcdreiabolnavuleste la rizarecorect.Poriireducrezistenlamecaprimulcontactcu protezein fazafinitd.De nicda acrilatului
gi constituie
locurileretenprecizia9i de calitateaetapelorcliniceva tive pentruresturilealimentare,
microorgadepindeadaptarearapiddgi succesulres- nisme,etc. La nivelulgeilorse va verifica
taurdriiprotetice.
trecereade la porliuneametalicdla porliuAdaptareaprotezeimobileparcurge nea acrilicdcaretrebuiesd fie fdrddeniveobligatoriu
aceleagisensurica gi la edenta- ldri,in acelagiplan,de asemenibutonulde
tul total: adaptareaprotezeila pacientgi distantare
de pe fafamucosaldsd fie inclus
adaptareapacientuluila protezi, acestea TnmasaacrilicS.Marginilebazeitrebuiesd
realizAndu-se
in etapece se intricdgi se fie rotunjitegi nu asculitepentrua nu avea
(adaptarea
completeazd
imediatd,primard, acliunesecantdasupralesuturilorde vecisecundard,
tardivd).in cadrulfiecdreietape ndtate.Se verificdde asemeneadintiiartise va urmdridaci au fost realizateprinci- ficialidacd sunt bine implantati
in masa
paleleobiective
ale tratamentului:
mecani- acrilicda geilor,fdrdfisuri,deplasdri
9i dace,functionale,
psihice.
biologice,
cd s-au respectatindica[iilede alegeregi
Adaptareaimediati are loc la primul montarea dintilor.Se verificdelementele
contactal pacientului
cu protezafinitd.Da- de menfinere
gi stabilizare,
dacd nu s-au
cd la verificarea
gi ma- deteriorat
clinicda scheletului
in momentulgtupuirii
acrilatului,
cheteicu dinli,acesteacorespund
din toate dacdexistdsurplusuri
de acrilatin ganlurile
punctelede vedere,nu vor existaprobleme de retentiedestinatebarelorde fricliune,la
deosebite?n adaptareaprotezei.Verifica- nivelulculiselor
(matricei),
balamalelor,
etc.
rea intraoraldeste precedatdde o exami- Acrilatulpdtrunsin crogetele
turnate9i dinti
nare atentdextraorald,
urmdrindu-se
dacd va fi indepdrtat
pringlefuire,
de asemenise
au fost respectate
toateindica[iile
transmi- vor degajacrogeteleatuncicAndpdtrund
se laboratorului.
preaadAncin masaacrilicd.Oriceretugare
Verificareaextraoraldse va efectua va fi urmatdde o lustruireperfectd.
inaintede venireapacientului,
apreciinduPentruverificarea
protezele
intraorald
se corectitudinea
execufieitehnicea bazei vor fi spdlategi degresatein fala pacientu(componenta
metalicdgi acrilicd),arcade- lui,realizAndu-se
totodatdtoaletacAmpului
lor artificiale,
elementele
de menfineregi proteticpentruindepirtarearesturiloraliprelucrarea,
stabilizare,
lustruirea,
modela- mentareretentionate
gi a tartrului.Concojul fetelorexterne(rugi,papile,falsegingii, mitentse vor da indicafii
privind
bolnavului
etc.).Grosimeabazeitrebuiesd fie unifor- inse(ia 9i dezinserfiaaparatului,averti-

zAndu-ltotodatdasuprasenzaliilorcurioase pe care le va aveain mornentulinserliei. Insertiaaparatuluignatoprotetic

se va
realizain funcfiede axulde inserfiestabilit
la paralelograf,
aplicAnd
o ugoardpresiune
pe arcadeleartificiale
pAndla corectaagezare pe c6mpulproteticai se verificddacd
au fost satisficuteprincipiileadaptdriimepsihice.
funclionale,
canice,biologice,
Adaptarea mecanici constd in armonizareaprotezeila structurilecAmpului
protetic.Ea incepeodatdcu introducerea
protezeipe cAmpulprotetic.CAnd existd
dificultdlide inserfiecauzatede unelespine iritativece nu au fostdecalategi retugate la examenulextraoral,se pot realiza
ugoareretugurila nivelulmarginilor
ascutite, bazei,etc. in unele cazuriinserliaprotezelor,in specialacrilice,nu se poaterealiza corect din cauza unor deficientede
realizare(lipsa deretentivizdrii
unor zone
din vecindtatea
dinfilorlimitrofiedentafiei)
fiindnecesardo glefuireimportantd,
cu riscul pierderiicontactului
dintrega 9i dinlii
restanti.Contactulcu arcadarestantdva fi
reficut ulterioravAndu-se
in vederefaptul
cd unuldin principalele
obiectiveale tratamentuluieste refacereacontinuitiliiarcadei. Dinacestmotivgeilevor fi intotdeauna
incastrateTnbregeleedentateavAndcontactintimcu din[iilimitrofi.
Adaptareamecanicda protezeischeletateeste mai ugorde realizatdacd s-au
la probascheleefectuattoateremedierile
tuluiin cavitateaorald.Protezascheletatd
nu mai utilizeazdpentrumenlineregi stabilizareadeziunea,
succiunea(dec6tin micd
mdsurd)
ci mijloace
auxiliare
de legdturd
cu

dinlii restanli.Se va verificaplasareacorectda elementelor

de sprijingi stabilizare
(pinten,
brafactiv,elemente
Braspeciale).
lele crogetelornu trebuiesd fie activein
repaosci atuncicAnd apare o forfd care
tindesd disloceprotezade pe cAmp.Dacd
observdmcd aparatulgnatoprotetic
nu are
in repaos,vom urmdrigi remedia
stabilitate
cauzeleinstabilitdlii:
forla gravitafionald
in
cazul protezei maxilare, interferentele
musculo-ligamentale
in cazulunormargini
prea lungi, modelajulexageratal bazei,
etc. Stabilitatease verificdprin teste de
basculare,executAndpresiunipe diferite
portiuniale protezeialternativ(arcade,gei,
pinteni, etc.). Basculareaantero-posterioardsau transversaldpoate fi datoratd
montdriiunor din[i lateraliin afaracrestei
gi reliefocluzalneconsau cu dimensiuni
cordantcu dimensiunile
crestei,contactului
principal
incorectal conectorului
cu torusul
palatin,frenullingual,procesulalveolar,
fie
datoritdunor gregeliin realizareageilor
cAndnu s-a pdstratspaliulsuficientpentru
componentaacrilicd.Stabilitatea
staticdgi
dinamicdva fi oblinutegi prin realizarea
unuicontactintimintreelementele
de men!inere 9i stabilizaregi dinlii restanli,de
aceeavomverificacu atenfiedacdele sunt
active ale crogetelorelasticesau unele
componente
ale elementelor
speciale.Reactivareacrogetelorturnateeste contraindicatddincauzapericolului
de fracturare.
O altdsursdde instabilitate
mecanicd
o reprezintd
rapoartele
ocluzaledisarmonice, nefunctionale
carese reducpringlefuiri
selective.
Se admitepdstrareauneiugoare
inilfdri ocluzalein primagedintd,de aproximativ1 mm. Aceastdindltarese justificd

314

prin aceeacd imediatdupdaplicarea

protezelorare loc o rezorbtiemai marea suportuluimuco-osos,
ce se stabilizeazd
cam
la o lunddupdprotezarecAndse produce
gi o tasarea mucoasei.
Aceastdindllarea
ocluzieipoate fi mai redusdin raportde
rezilienla
mucoasei.

datoratdunordefecteale scheletului
nedecelatela verificarea
clinicda acestuiaprin
acfiuneaunorelementemetalice
ale protezei,cumar fi conectorii
secundari
cu traseu
mucosal(crogetepentruconectoricu brat
prelungit,pentruconectorin "T", etc.) conectoriprincipaliplasafipe bolta palatind
prevdzutd
cu torus,conectorice nu respecAdaptareabiologicdse referdla re- td frenullingualsau inclinarea
versantului
ceptareaprotezelorde cdtre organismin
lingual,etc.$eileprotetice
pot cauzagi ele
generalgi de citre lesuturilesistemului durerigi leziunide decubit.Durereapoate
stomatognatin special.Rezolvareapro- fi localizatdgi la dintiistdlpiforfatiTnmoblemelorde ordinmecanicAi biologictre- mentul inserlieiprotezeisau la sfArgitul
buiesd asigureposibilitatea
integrdrii
corti- inserfiei
crestei
9i la nivelultuberozitdtilor,
cale 9i subcorticale,
fdrd de care procesul zigomato-alveolare,
liniei milohioidiene,
de integrarebiologicda protezeinu are loc tuberculului
piriform,proeminenfele
osoasau rdmAneinstabil9i capabilde noitulbu- se, etc. De asemenipoatefi localizatdla
rdripatologice.
nivelulparodonfiului
marginal,
cAndbrafele
in edentaliileparfialeprotezatemobil activeale crogetelor
suntplasatedefectuos
pot apare uneoriproblemede biocompa- in contactpreaintimcu parodonfiul
margitibilitate la primul contact cu aparatul nal. Se va verificade asemenidacd s-a
gnatoprotetic,
care venindin contactcu o
respectatintegritatea
parodontiului
margimarevarietatede fesuturiprovoacduneori nal printr-o decoletaresistematicdsau
pe lAngddureregi compresiune
senzatii printr-odistantarecorespunzdtoare
a tutuneobignuite
(hipersalivafie,
senzaliide vo- ror elementelor
protetice.
md, intoleranfe,
etc.)ce fac dificilSadaptaIntegrareabiologicddepindegi de
rea biologicd.
S-arpdreacd unadin princi- stabilitatea
materialului
in mediulbucalgi
palelecondiliiale integrdrii
biologice
o con- de mdrimeasuprafefeide contactdintre
stituiestabilitatea
gi preciziaexeculieiteh- protezdgi fesuturilecele mai reactiveale
nice a protezei.Instabilitatea
protezeipar- cavitdtiiorale,parodonfiul
9i mucoasi.Dageneral
gi
in
scheletate
in specialpoa- cd existdincompatibilitate
tiale
intre aliajepot
te fi sursaunor insatisfactii
imediatela ni- aparefenomene
de galvanism
imediatsau
velulpdrfilormoi (dureri,ulceratii,
compre- la cAtevazile dupainserfie,dupdalterarea
siuni) sau la nivelul suportuluidento- stratului
prinlustruire.
omogenrealizat
parodontal
restant.
Printr-ocolaborarecongtientd
a paciDurereainsolitdfrecventde lezarea entuluila reugitareceptdrii,
adaptareabioparfilormoi face imposibild
aplicareaaces- logicdse va realizain scurttimp.
tuia pe cAmpulprotetic,fiindnecesardcorectareadefectelorexistente.Ea poate fi

Adaptareafuncfionali se referd la
restaurarea
funcliilor
fizionomice,
fonetice,
masticatorii.
Edentalia,fie ea partialdsau totalS,
afecleazdin mdsurddiferitdfuncliilesisteprindisparifia
muluistomatognat
organului
dentar- principalefectorimplicatdirectin
producereaprincipalelor
funclii. in mod
obignuitexistdo strAnsdrela[ieintre topografia,amploareaedentatieigi tulburarea
funcfiilor
amintite.
pa(ialefiindin
Tratamentul
edentatiei
problema
intregimeprotetic,
reludriifuncliilor sistemuluistomatognat
se pune cu o
deosebitdacuitateTncddin faza de concepere a planuluide tratamentprin crearea
principacondiliilor
de fondutileexercitdrii
lelorfunclii.De aceea,in aceastdetapdse
va verificadacdau fost realizaterapoartele
mandibulo-craniene
statice 9i dinamice
normale,dacd au fost asiguratecontraclii
muscularemanducatoareechilibrate,o
echilibrare
a tonusuluipostural9i o echilibrareocluzo-articulard.
in aceastdgedinld
prin mijloacesperecuperarea
functionald
cificproteticese va face cu oarecareuguprincipiile
rinldcAndau fost respectate
biopa(iale
logicegi mecanice.
in edenta[iile
intinsesau terminaleprin utilizareaelementelorparlialemobilerecuperarea
funcfionaldin primagedinldigi are problemele
mareal protezei,
a
ei din cauzavolumului
cAmpuluiproteticreceptorintins,etc. gi se
va facecu uneleamendamente.
Funcliafizionomicdnu satisfacepe
deplinprimaetapddegis-a refdcutmorfologiaarcadeloredentate,s-a creatsuportul
materialpentru pa(ile moi periorale,in
faciale,a rediscopulrefaceriiarhitecturii

mensiondrii
etajuluiinferior,a reproducerii
profilului.Contracliareflexda mugchilor
facialideterminatd
de prezentaprotezeidd
bolnavului
uneoriun aspectcaracteristic
cu
rigiditatealesuturilorfetei urmAndca in
etapeleurmdtoaresd se producdo relaxare musculard.
in zonafrontaldse va urmdridacds-a
respectatforma, dimensiunea,
culoarea
dinfilorTnarmoniecu dinlii restanlifolosili
ca elementede comparatiesau in raport
cu criteriilegeneraleale aspectului
fizionomicincAtsd se inscriein armoniafaciald. Se verificddacd dintii artificialirestaureazdsimetriaarcadei,curburavestibulard
a arcadeifrontalegi a marginiiincizale,
vizibilitateacorespunzdtoare
a dintilorin
timpulfonalieigi al surAsului,
dacdmodelarea versantului
vestibularestecorectrealizatdin zonafrontalSasigurAnd
suportpentru buzd.Se urmdregtede asemenidacd
nivelulmarginiigingivale
a dinfilorartificiali
este plasatin funcfiede nivelulfestonului
gingivalal dintilorrestanli.Se va aprecia
calitateafizionomicda elementelorde
menlineregi stabilizare
care sd fie cAt mai
putin vizibilein timpulfonalieigi rAsului
proastfel?ncAtsd nu trideze restaurarea
teticd.ExistduneoricazuricAndobfinerea
unor restaurdriesteticesatisfdcdtoare
antreneazdcompromisuri
de ordin mecanic
saubiologic.
proteticcoFizionomianerestauratd
respunzdtor,
esteproblemacarepoategenerabolnavului
celemai multeconflicte
de
ordin psihic contribuindprin aceastala
adaptarea
biologicda protezelor.
Funcliafoneticdnu este completrecuperatdin aceastdprimdgedinld.in mo-

316

mentulinsertieiin cavitateaorali, prin mo- dacd este corectd,pentrua permitelimbii

dificarearezonatorului
bucalse produceo sd respingdin momentuloptimalimentele
modificarein funcfiafoneticd.De aceea, intre arcadein vedereaunei triturdrieficiunii pacienfiacuzdtulburdrifonatoriimai ente.Oricemodificare
a conditiilor
spafiului
ales atuncicAndei s-au prezentatpentru vital al limbiicreeazdo perturbarea reflerefacereain principala acesteifuncfii.Bol- xelorcu toateconsecintele
ei.
navulva fi avertizatcd func{iafoneticdnu
Introducerea
protezelorpoate redegse realizeazdimediatci dupd o activitate teptala uniibolnavireflexede funcfionalitarecuperatorie,
realizatdin urmdtoarele
zile te normald (in funclie de topografia
prinexercitiide fonalie.
edentafiei,
intinderea
ei, valoareacAmpului
parfialmobilese pot integra protetic,calitateaprotezei)gi recuperarea
Protezele
foneticdacdse urmdregte
indeplinirea
unor s-au puteaobtineimediat.La allii se pot
deziderate:
simetrizarea
prote- elaboranoi reflexecondilionate
elementelor
de tolerantice prin ocupareaunuivolumcdt mai re- ta aparatuluiTn timp mai scurt sau mai
dus din cavitateaorald,cu pdstrareaspafi- lung.Bolnavului
i se cererdbdare,i se dau
uluicorespunzdtor
pentrulimbd,prin pozi- indica[iiprivindetapeleulterioare
de adapcorecti
a
dinlilor
frontali
artificiali tare, recomandAndu-i-se
lionarea
exercitiide reecAt mai aproapede pozitiadintilornaturali, ducarefunctionalS.
Restaurareaproteticd
prin ocolireazonelorfonetice(plasarea nu atingeniciodatdeficacitatea
masticatoprincipalin apropierea
conectorului
axeide rie a arcadeiintegregi chiarin multecazuri
simetrie,Tnafarazonelorde funclionalitate in mod deliberatse urmdregtereducerea
maximd,intr-unloc undenu esteperceput fo(elor masticatoriiprin ingustareaorode vArfullimbii).
vestibulard
gi decuspidarea
dinlilorartificiali
Func[iamasticatorie
in edentafiapar- pentrua prevenideplasarea
protezelor
gi a
tiald se asigurdin principalprin refacerea despovdrafesuturilede sprijin.Utilizarea
morfologieiarcadelor,fiind conditionatd
parfialemobilereduceranda9i elementelor
de alte aspecte:stabilitateastaticdgi di- mentulfunclionalal protezdriiprin recupenamicda protezelor
pe cAmp,sprijinulpe rareafunctiilormasticatorii
intr-o proporfie
care il realizeazd(dento-parodontal,
muco- mai redusd.Refacerea
funclieimasticatorii
osos,mixt),de modulde realizarea arca- poate mergede la valorifoarteapropiate
delorartificiale,
a relatiei
de ocluzie,a rela- de celeobignuite
in edentafiile
reduse,parelafieide posturd,
in armonie nd la o recuperare
fieicentrice,
ce se apropiede valoacu mugchiigi articulaliatemporo-mandi- rea edentatului
totalin edentaliasubtotald
bulard.Dinliiartificiali
trebuiesd fie montati realizAndastfeltreptevariatede eficienfd
conformstereotipului
de masticatiein ar- masticatorie
Tntre113- 1120din eficienla
moniecu din[iirestantivecini.De asemeni masticatorie.
se verificdca planulde ocluziesd fie corect
Pentrurealizarea
funclionald
a deglugi
orientat la un nivelcorespunzdtor
plasat tiliei este necesardrealizareaunui calaj
gi dimensiunea
verticalda etajuluiinferior perfectinterarcade,
a unuiplande ocluzie

plasatcorect,a uneirelatiicentricecorecte
cu realizareaunui etaj inferiorperfectdimensionatgi a unei contractiimusculare
AvAndin vederenumdrulmare
echilibrate.
de deglutilii9i faptul cd forla musculard
declangatd
de deglutilieeste mai maredecAt cea de masticalie,se va verificaca
aceastdforldsd fie cAtmai uniformdispersatd la nivelulcAmpuluiproteticevitAnd
suprasolicitdrile.
psihicea proin mecanismul
adaptdrii
tezeiparfialmobileintervinesistemulnercrevos care prin stimuliiexteroceptorilor
eazdintegtareacorticald.
in adaptareapsihicdtrebuiesd se [ini cont de faptulcd edentafiaparliald?ntinsi poateproduceo rupturddramaticdTn
viala sociald,viata afectivi, viala intimd
profundda bolnavului.De aceea, intotdeaunase vor aveain vedereratiunilecare
estel-audeterminat
sd ne soliciteajutorul:
tice, fonetice,afective,socialesau numai
gi in aceastdprimd
tulburdrilemasticatorii
functiei
etapene vom axa pe satisfacerea
careestepe primulplan.
Pacientulcare nu sesizeazidureriTn
protezei9i prin
masticatie
sau instabilitatea
receptoriiauditiviinregistreazdstimulicu
care este obignuit,iar fizionomiafaciald
schemeicorporale,
este corespunzdtoare
poate beneficiade o integrarepsihicd
i se vor explicatoate
completd.Bolnavului
aspectelepozitivegi negativeale protezdrii
mobilizabileca 9i faptul cd recuperarea
nu estetotaldci partiald.El va fi
functionald
totdeauna
abordatimpreundcu elementele
pozitivedin familiecare il incurajeazdin
protezelorgi va fi izolatde cei
receptarea
ce prezintdaversiunefatd de protezele

?14

psihicegi
integrdrii
adjuncte.
Consolidarea
prevenirearecorticalizdrii
existenteiprotereliefuzei se asigurdprin individualizarea
lui ocluzalce se va realizape simulatorin
laboratorgi se va perfectain cavitateaorald. Oriceprotezdva puteafi ldsatdin cavitateaoraldnumaidupdce au fostindepdrtate zonelecareprovocaudurerica gi conre, interferentele
ocluzale.
tacteleprematu
mai mult
Stareapsihicda bolnavului,
decAtoricarealt factor,poatefi o garanlie
protezdrii.
solidda succesului
Pentru ca perioadade adaptarea
protezelorsd se desfdgoare
in condifiiopi se vor da o seriede inditime,bolnavului
calii privindmodulde utilizaregi intrelinere
pria tesuturilor
dure gi moi, a protezelor
reinsertiagi dezinserfia,
vind igienizarea,
cuperareafuncfionald,indicaliiprivindnecesitatearelaliilorstrAnsecu mediculin
aceastdperioadd.Bolnavulva primiindicala modulde inserfiegi
!ii precisereferitoare
dezinserfie
a protezeidupdun anumitax,
manoperdpe care trebuiesd o executein
fala oglinziicu multdrdbdaresolicitAndu-i
atenlia9i ?ndemAnarea.
Esteun momentde cumpdndpentru
psihiculpacientului
carenu trebuiesd pleperfect
ce din cabinetfdri sd stdpAneascd
tehnicarespectivdspre a nu producedeformdrisau deteriordriale aparatelormAnuiteincorect.I se vor da indicatiiprecise
asupramoduluide a igienizaprotezelegi
cavitateaorald dupd fiecaremasd.Protezelevor fi binespdlatecu peria9i pastade
pulberile
abrazivegi subdintievitAndu-se
stanlelechimicecare le-arputeadeteriora,
insistAndu-se
cu periajulasuprazonelor
mai retentivede la nivelularcadelorartifici-

ale, elementelor
de menlineregi stabiliza- sistentdredusd,crescAndtreptatconsisre. Periodic
se pot utilizasolufiiantiseptice tentalor 9i evitAnd
pe cAtposibilalimentele
pentruigienizarea
protezelor
gi solufiislabe lipicioase.
Se recomandd
ca masticafia
sd
de acidaceticcu rol in indepdrtarea
tartru- se efectuezepe ambele hemiarcade.in
lui. Se va insistala igienizarea
spa[iilor unelecazurise indicdpacienfilor
exercilii
interdentare,
a ldcagurilor
ocluzalepentru de miogimnasticd,
de relaxarea unorgrupintenisau a altorzonede contactintimcu pe musculare
in scopuladaptdrii
musculaprotetice
elementele
placii turiila nouasitua[ie
undedepunerea
creatd.
gi tartruluieste mai frecventd.Suportul
Bolnavulva fi de asemeniinformat
muco-ososva fi periatzilnic cu o perie asupraposibilitafilor
de Tmbolndvire
carear
moalesprea lavorizakeratinizarea.
Se vor puteasurveni(dentare,
parodontale,
mucoutilizaapede gurdcu efectantiseptic,
dez- osoase)ca 9i asupramodificiirilor
permagi keratinizant.
odorizant
Bolnavulva fi in- nente de la nivelulfesuturilorsistemului
struitde asemeniasupramoduluigi regi- stomatognat.
I se va explicacd procesulde
muluide utilizarea protezelor.
Protezele adaptarese va face treptatgi cA in final,
parlialeindeplinesc
toatecondifiileca sd dupdinlSturarea
deficientelor
se va putea
fie purtatecontinuu
ziuagi noaptea,
excep- obfineo eficientd
functionald
optimdgi cd
tAndcazurilede intolerantd
la unelemate- el nu trebuiesd intrerupdlegdturacu meriale de constructiesau in cazul unor diculsdu curantci sd se prezinteperiodic
parafuncfii
(bruxism).Ele vor fi indepdrtate la controlpentrumentinerea
in condi[iiopin momentuligienizdrii,
masajuluigingival timea [esuturilor
gi
sistemului
stomatognat
gi al retugurilor.
a protezelor.
Colaborarea
bolnavului
are un rol hoAdaptareaprimari se realizeazdin
protezeigi pentrua o prima sdptdmAnd
tdrdtorin receptarea
dupd inserfiaprotezei.
ob(ineacestava fi prevenitasupraunor Primagedin[dare loc a douazi deoarece
deficien[e
tranzitorii:
senza[iide disconfort apartulburdrichiarin cazurilein carebolpe carele va aveala primulcontactcu pro- navulse simtebinela adaptarea
imediatd.
teza din cauzavolumuluimare,hipersali- Se vor urmdricu aten[iein continuare
tulvatie,senzafie
gustati- burdrilede adaptaremecanicd,biologicd,
de vomd,modificari
ve, dureri,senza[iice dispardupdprimele func{ionald,
psihici(fig.6.67).
zile de purtareaprotezelor.
Va fi de aseNeadaptarea
mecanicdpoatefi caumeniinformat
asupratulburdrilor
funcfiona- zatd in principalde rapoarteleocluzale
le, inerentela contactul
cu protezagi care dizarmonice,neechilibratesuficient,de
disparin gedin[ele
urmdtoare.
Vom instrui aceeain aceastagedinlatrebuiesd ob[ibolnavulsd nu-giueeze obiceiulviciosde nem o bund stabilitatea aparatului
protetice
a palpacu limbaelementele
gi sd gnatoproteticpe cAmp. Vom verificacu
le ignore.Fona[iase va recuperaprin atentierapoarteleocluzalestatice9i dinaexerci[ii
de dic[iein zilelecareurmeazd,
iar mice,dacdau fost realizatiparametrii
mormasticatia
va fi ini[ialcu alimentede con- fologieiocluzale.
in poziliastaticd,cu ajuto-

?10

rul indicatorilor
ocluzalise va verificamulti- lor, realizarea
masticatorii.
unitdtilor
tudinea contactelorocluzale.stabilitatea

Fig. 6.67. Adaptarea imediatd gi primara - verificareastabilitdlii gi a adaptdrii marginale

(MiniSG System)

Probaspatuleipozitivdar puteasd ne
Se va verificain continuare
dacdreladea indica[ii
ca gi la edenta[ia
totaldasupra [iile mandibulo-craniene
sunt corectegi
unordeficienle
Tnmontareadin[ilorsau in dacd mandibulaeste corectrepozitionatd
realizareageilor.Se verificdde asemeni Tnceletrei planuri.O dimensiune
verticald
rapoartele
ocluzaledinamiceTnlateralitate in excesar puteaproduceimposibilitatea
dreaptd,lateralitatestdng5,protruzie,ur- purtdriiprotezei,obosealdmusculard,
dumdrinddacd existdalunecdriarmonioase reri, etc. Se verificdde asemeniretenfia
intre suprafelele
cuspidiene,
dacd a fost oferitdde elementele
de menfinere
9i stabiprincipiul
respectat
de bazdindicatin reali- lizaredacdestesuficientd
sau nu, existAnd
zarea arcadelorartificiale(ocluzie unilateral posibilitatea
reactivdrii
unor dintreele. in
pro- aceastdetapdbolnavulpoate?ncdprezenechilibratd,
ocluziebilateral
echilibratd,
tec[ie canind,funcfiegrup, point-centric, ta o neadaptare
biologicd
din cauzadurerilong-centric,
etc.).Oricecontactprematur lor ce pot aparela nivelulp5(ilor moi, la
sau interferenld(lucrdtoare,nelucrdtoare) niveluldinlilorsau parodonfiului,
datorate
premature,
se vor remediaprin una din metodelede- incompletei
retugdri,
contactelor
scrisela edentafie
totald,ob[inAndu-se
ast- instabilitalii
carenu a fostremediatS.
fel libertatea
pe mdsurice se ageazd,se
migcdriimandibulare
in cele
Proteza,
trei planuri.$lefuirileselective
se vor exe- infundd,marginilepot devenisecantegi
cuta dupd principiisimilarecelordescrise acfioneazd
asupralesuturilor
de la periferie
pa(ilor
la niveluldentifieinaturale,
gi rezilienta
avdndgrijdsd in raportde mobilitatea
protetice
respectdmprincipiileconceptuluiocluzal moi.Elementele
situatein vecindpe mucoasd,
care a stat la baza realizdriiarcadelorarti- tateacoletului,
termindndu-se
ficiale.in finaldinliivor fi astfelarmonizali in momentulmigcdrilor
de infundarepot
prin glefuireincAtfo(a musculardsd nu irita parodonfiul
marginal.Bolnavulinsugi
prolezaintimpulutilizd- va urmdri pe baza indicafiilor
tinddsd deplaseze
medicului
precizAndu-se
rii conservAnd
la maximumdimensiunea starealesuturilor,
sediulleverticald.
ziunilor.
Uneoridepistarea
zonelorde sen-

320

sibilitatela presiunegi localizarea

lor prin cazuledentalieiintinseigi transformdvepalparenu dd indicaliidecAtvagi,fiind in- chiulstereotipde masticalie(frecdtor,
tocdpastelor
dispensabild
utilizarea
revelatoare, tor, intermediar)
in reflexecu predominanta
evitAndu-se
astfelreducerile
aberantecare migcdrilor
verticale.Pentruaceastade mulanuleazddefinitivstabilitateaprotezeifdrd te ori este necesardo terapiekineticdde
a remedianeajunsurile.
Dupd retugurile reluarea unortiparedinamicemai vechi,
efectuatese vor indicaspdldturibucalecu anterioareedentafieisau de reeducarea
solutiiantisepticeugoarecu efect cicatri- unor noi modelede migcaremandibulard.
zant gi calmant.Problemedeosebitein
Schimbareastereotipuluimasticatorprin
adaptareabiologicdle creeazd9i persis- realizareagi remodelareainadecvatda
tenla senzafieide vomd cauzaldde o pro- arcadelorartificialepoate constituiun imlezd preavoluminoasd
sau instabild.
Dure- pedimentin reluareacAt mai aproapede
pot gi ele provocasen- normala principalelor
rea gi hipersalivatia
funcliidatoritdcredrii
zafii de greafdla pacienliihipersensibili
9i unui cadru morfologicce nu respectepavor fi inldturate.
rametriifunctionali
ai sistemuluistomatoAdaptareabiologicdar trebui sd fie gnat.
rezolvatdin 1-2 zile, fiind dependentdin
Bolnavulva fi instruitin continuare
mare partede reactivitatea
psihosomaticd asupramoduluicum sd realizeze
o deglutigi de capacitatea
proteticianu- fie fiziologicd,
a bolnavului
astfelca la sfArgitulacestei
luide a conducetratamentul.
perioadesd se realizeze
cu ugurinfd.
Adaptareafuncfionaldtrebuiesd fie
Dacd recuperarea
mecanicd,biologirezolvatdpracticin decursulprimeisdptd- cd gi functionalS
nu au fostcompletrealizamAni,timp in care bolnavultrebuiesd-gi te nu se va puteaobfineo adaptarepsihicd
realizezetiparede mimicd,fonafie,masti- corespunzdtoare.
Se considerdcd proteza
catie,deglutitie,
consolidAndu-le
in perioa- este receptatddin punctde vederepsihic
da secundard.Funclia fizionomici este atuncicAndbolnavuluitdde prezentaei in
recuperatd
treptatprin relaxarea
tesuturilor cavitateabucald.
feteigi corectdrile
efectuate.
Funcfiafoneticd va fi gi ea recuperatiin cAtevazile prin
Adaptareasecundari dureazd30 de
exercifiifoneticede repetarecu glastare a ziledupdinserfiaprotezei,perioaddin care
unorcuvintece confinfonememaigreude se va consolidatot ceeace s-a realizatin
pronunfat.
in cazulin carein urmaexercilii- etapeleanterioare.Se mai pot intAlniin
lor 9i corecturilorefectuatese pdstreazd aceastdetapd fenomenede neadaptare
incd tulburdride fonafie,se indicdinterven- mecanicd,
psihicdin
biologicd,
functionald,
cazurilein care nu s-au remediatcomplet
!ia logopedului.
Funcliamasticatorie
trebuiedirijatdcu deficientele
existente.
Va fi necesarca bolrdbdarein aceastdetapdgi se va restaura navulsd se prezintela controlsdptdmAnal
treptat.Bolnavuligi refacestereotipulde sau mai frecventatuncicdnd este nevoie
masticafie
destrdmatprinedentalie,
sau,in pentrua puteamenlineTncondi[iioptime

321

protezagi lesuturileorale.in aceastdetapd perfectadaptatla protezdgi protezala tese realizeazd

o fazd de echilibruintre pro- suturilecavitdliiorale. Aceastd perioadd
tezd gi cAmpulprotetic.De felul cum se este condilionatd
rapoartede modificdrile
realizeazdadaptareaelementelorprotezei lor protezd- cAmpproteticce aparin timp,
protetiin contextulbio-funcfional
al sistemului ca urmarea deteriordrii
construcfiei
gi al organismului
stomatognat
va depinde ce pe de o partegi a modificdrilor
inevitabigi calitateaintegrdriibiologice9i le ale cAmpuluiproteticpe de altd parte.
rapiditatea
funcfionale.
Se vor efectuaretugurilepro- Deoareceutilizareaprotezelorinseamnd
gi inserfiaunormateriale
tezelorla nivelulzonelorde compresiune
nebiologice
in strucreechilibrarea
se va continua
dacd turi biologiceavAndgrade diferitede deocluzald
preciere,tratamentul
proteticnu se va cons-audepistatcontactepremature.
Fona[iagi fizionomia
ar trebuisd fie sideraTncheiat
9i va fi urmatde o dispencompletrecuperate.Dacd adaptareapri- sarizareactivdcondusdcu aceeagiexigenmarddepindein principal
de corectitudinea td ca gi etapeleanterioare.Periodic,la o
executieiprotezei,adaptareasecundard datd fixatdin comunsau de cAteori este
este variabildca duratd gi problematicd nevoiebolnavulse va prezentala control.
in principalde caracterulesen- Estebinesd prevenimtotdeauna
depinzAnd
bolnavul
protezei.
protede caracterul
tranzitoriu
al restaurdrii
lial al mobilitdlii
Funcfiamasticatorie
fiind dirijatd,cu tice,de necesitatea
de a-i verificacalitdtile
rdbdarese reia treptat,ajungAndu-se
la o
mecanice,
biologice,
funcfionale
la anumite
masticatie
normald.Se va urmdrica resta- intervalede timp. La acestecontroalese
urareafunclieimasticatorii
sd se facd cu va urmdristareaprotezelor, eventualele
respectareaintegritdliitisularefdrd a su- deteriordri
apdrutela nivelulbazei(fracturi,
praincdrcalesuturilede sprijin.Deglutitia fisuri,modificdri
de culoaresau structurd),
se efectueazd
cu ugurinf5.Se va insistaTn geilor,arcadelorartificiale,
elementelor
de
(fracturi,
continuarepe reconditionarea
ldrgiri)gi
!esuturilor menlineregi stabilizare
purtdtoare
de protezecu ocaziacontroale- se vor remedia.
protezelor
pe
lor la carese prezintdbolnavul.
Vizitelela
Se va urmdristabilitatea
medicse vor distanfain aceastdperioadd cAmp. Instabilitateaconstatatd survine
psihologice
deter- frecventdin cauzamodificdrii
de
9i ele pot aveainfluente
fesuturilor
minanteasuprabolnavului
carenu se sim- sprijin.De aceeanu trebuiede pierdutdin
te abandonatgi esteconvinscd adaptarea vederenici un momentfactorulbiologic,
gi cd ea trebuiesupra- care impunein continuare
la
esteindispensabild
conservarea
vegheatd.Nu vor exista problemein ac- maximuma integritilii[esuturilor
ce vin in
ceptareapsihicda protezelor
dacdacestea contactcu proteza.Datoritddeplasdrii9i
protezelor,stimuliifunctionali
instabilitdtii
suntfuncfionale.
pot deveninefiziologici
gradulde
depdgind
gi dau nagterela
Adaptareatardivi (terfiard)are loc compensare
a lesuturilor
dupd30 de zilecAndbolnavul
trebuiesd fie procesepatologicela nivelul suportului

322

dento-parodontal
(leziunicarioase,uzurd, decdt dupa reoptimizdrile
acestoragi remodificdride pozilie,mobilitatedentard, condi[ionarea
de sprijin.Bolnatesuturilor
inflamafieparodontalS,
pungi,recesiune), vul trebuieconvinsde necesitatea
prezenpdr[ilormoi (leziunide decubit,solufiide tariiimediatela cabinetori de cAteori obcontinuitate
la nivelullimbii,buzelor,
obraji- servd apari{iaunei modificdri,
chiar dacd
lor),suportului
osos(sindromul
de resorb[ie aceastas-a produsinaintede data fixatd
de medicpentrucontrol.
9i atrofie).
Ori de cAte ori se folosegtesprijin
Tratamentul
de reactivarea tesuturimixt sau muco-ososse poateconstatao lor de sprijincontinudgi consolideazd
o
tendinfade infundarea geii sub presiune seriede rezultateobfinutein etapeleanteocluzald,ceeace va impunerebazarealor rioare.Pentrupunereain conditiea suporperiodicdspre a eliminaposibilitatile
de tului muco-ososse utilizeazdmijloace
bascularegi suprasolicitare
a dinlilorre- balneo-fizioterapice
(duguribucale)ce se
stanfi.CAndsprijinulestemuco-osos,
pro- realizeazdcu ape simpld alternAnddin
tezelese infunddmai repedeprinresorb[ia punctde vedereal temperaturii
(cald,rece)
mai acceleratd
de la nivelulcrestelor,
pu- in scopulreactivdrii
circulafiei
9i echilibrdrii
tAndapareuneoriun spatiude inocluzie metabolismului
celularce asigurdo reorintre arcadeledentare artificialegi dinfii ganizaretreptatda structuriiosoase gi o
antagonigti.
rezistenf5
mdritdla presiunile
ocluzale.
Se
Modificdrile
rapoartelor
ocluzalepot pot introduce
de asemenisubstan[e
active:
apareca o consecinfda sindromului
gaze
(bioxid
de
de carbon,oxigen),solufiianresorbliegi atrofie,a migrdrilor
dentare,a tiseptice,
solu[iideodorante
cu rol in grdbiabraziunii
dintilorartificiali
gi se rea vindecarii
saurestan[i
leziunilor
inflamatorii
ale muvor corecta.in timppot aparemodificdri
ale coasei9i cu rol de keratinizare.
Alt mijloc
rapoartelor
mandibulo-craniene
(subdimen- fizioterapiceste masajulmuco-ososrealisionareaetajuluiinferior,mezializarea
sau zat manualcu pulpadegetului
sau mecanic
distalizarea
mandibulei,
latero-deviatii)
cu cu instrumentar
adecvat,avAndrol deosemodificdri
ale pozifieicentricea condililor bit de importantin reactivareacircula[iei
inso[iteuneoride fenomenede restructura- tesuturilor
de sprijin,cu consecinfe
favorare cu tulburdriale echilibruluineuro- bile asupranutritieigi echilibrdrii
metabomuscular,necesitAndcorectarealor. Se lismului
local.
vor urmdriprinmigcaritestgi examenepaRecuperareapostproteticd
se adreracliniceeventualele
modificdri
de dinami- seazdgi grupelormusculare
disfunc[ionalicd mandibulard
surveniteprin modificarea zategi articulatiei
temporo-mandibulare,
ca
rapoartelor
ocluzale,
a contactelor
ocluzale urmarea tulburirilormorfologice
consecudezechilibrate.
Toatemodificdrile
survenite tiveedentaliei.
Dupdrealizarea
substratului
in timp la nivelulprotezelor
9i al fesuturilor morfologiccorespunzdtoral sistemului
de sprijinpot cauza tulburdrifuncfionale stomatognat,
in cursultratamentului
postimportante
care nu vor puteagi remediate proteticse continud
gi se consolideazd
rea-

323

lizareaunortiparefunctionale
musculare, suporlide crogeteva fi realizatdin contiarticulare,
de dinamicdmandibulara
nor- nuareprinproceduri
locala.
de |luorizare
mald.in acestscop se vor realizaexercilii
Toateacesteproceduri
se aplicaindiperiodic
de kinoterapie
in cabinetul
de re- vidualizat
fiecdruicazclinicin toateetapele
gnatoprotetic.
cuperarefunctionala
Dupa realiza9i de cdtrebolnavla tratamentului
domiciliu,
in scopulrefacerii
uneidinamici rea suportuluimorfological sistemului
mandibulare
gi punereain conditiifunctiocorecte.Kinetoterapiei
i se pot stomatognat
asociao serie de procedurifizioterapice nalea tesuturilor
se poatetrecela realizacum ar fi electroterapia
globaleale sistefunctiilor
9i sonoterapia. rea reeducarii
Acesteprocedurivor fi aplicatein scopul muluistomatognat.
Pentruaceastase va
pregatiriigrupelormuscularein vederea stabilideficitulpentrufiecarefunclietulburealizdrii
in conditiiopti- ratdgi se va acordaasistentd
uneikinetoterapii
recuperatorie
me de func(ionare
muscularS.
Acestepro- in vedereacorectdrii
acestordeficite.
ceduripotfi aplicategi pentrutratareaunor
Asistentarecuperatorie
se realizeazd
afectiuni
articulare
sau musculare
de natu- individualizat
fiecdruicaz clinicin raportde
rd inflamatorie
sau degenerativd
ce impie- deficitulconstatatpentru fiecare func[ie,
procedurice vor incercasd
dicd realizarea
unei dinamicimandibulare realizAndu-se
normale.
recupereze
intr-ungradcAtmaiinaltfunctiiProtectiadintilorrestantigi a din[ilor le globalealeintregului
sistemstomatognat.

gi aparatulgnatoproteticaparutala cAlivaani
Fig. 6.68.lncongruen[adintrestructurilemuco-osoase
dupd instituirea tratamentuIui

Fig. 6.69. Etapa de dispensarizare- inlocuirea insertului unei culise extracoronare

$i activarea acesteia (Mini SG Svstem)

CAPITOLULT

s0luTilTTRAPIUilGT

i rurilTAIrAPARlnfiilnml
in alegereasolulieiterapeutice
un rol
deosebitde importanteste detinut de
particularitdtile
fiecdreiclasede edentafie,
guvernatprevalent
comportament
de principiulbiomecanic,
edentatiei
de topografia
gi de clasificarea
claselorde edentaliein
acordcu gradulde resorbfiegi atrofiela
nivel frontal,respectivlateral(apa(inAnd
Prof.NorinaForna).
Criterii definitoriice pot influenta
CLASA SUBCLASA Frontal

(dupdForna)in conaparitianoiiclasificdri
textul coexistentei
edentatieipa(iale intinse cu sau fdrd modificdri
cu edenta[ia
totald sunt reprezentatede topografia
edentatiei,
aspectele
biomecanice,
dublate
de gradulde resorbtiegi atrofieosoasd
(Tabelul
A).
in elaborareasolu!iilorterapeutice
(profide tratament
[inemcontde principiile
lactic,curativ,biomecanic).

Lateral

Dr

stg
_
-t---rr'ti

a'.-Xd..'.'
\

B
2

325

I\

'-.-,

i""-

CLASA SUBCLASA Frontal

Lateral

Dr

stg

c
2

D
2

1.

+
I

2.

+
+

3.
+

CLASA

qt tFl nt aqa

Frontal

Lateral

Dr

stg
+

4.
+

1.
+

F.

2.
+

1.

G.

2.

TabelulA. ClasificareNorinaForna
Criteriice staula bazaclasificdrii(dupdForna:inaftimeasuportuluimuco-osos;gradulde resorblie;simetria
realizatdestedictatdde
sau asimetriala nivelulunuimaxilarsau la nivelulambelormaxilare).Sectorializarea
prezenladin[ilorsau in absenlalor de prezenlauneizoneretentive
Legendd:
cu diferiteformede resorbtielocalizatdla nivelmandibular
ClaseleA, B, C, D reunescmaxilarulneresorbit,
ClaseleE, F, G reunescfenomeneresorbtiveatAtla maxilarcAt9i la mandibuld
tip de edentatie,oferindtraiectoriiprebiomecanical respectivului
Clasade edenta{iecreioneazicomportamentul
a terapieispecifice9i a solutieifinalede tratament.
cisede interventie

327

EDENTATIADE CLASAI
- diagramastaticd:existen[aedentaKENNEDY
darfdrdposibilitatea
de echitiilorsimetrice
Acestecazuride edenta[iiposterioare librareprinsprijingi reten[ie;
bilaterale
sunt relativfrecventegi deosebit
inversare
dinamicd:
a vec- diagrama
de dificil de rezolvat, in special pe toruluiRP datoritdplasdriirezistentei
in
mandibulS,
(fig.7.
unde se inregislreazd
cel mai zonaanterioard
1).
mareprocentaj
de egecuri.
Caracteristici:
Mortologic
Absenla unitdlilor
odonto-parodontale
din porliunea
terminald
a ambelorhemiarcade
- Tulburdrialefunc[iilor:
Funclional
numaipentrucazurilein
- masticatia:
care edentatiaeste ampldgi cuprindeun
numdrmarede dinlidinzonalaterald
- deglutifia:alteratdprin prelungirea
timpuluide deglutilie
datoritdlipseide stabilitatea mandibulei
caretapoteazd
in cdutareasprijinului
centric
faciesul,
degisimetricde
- fizionomia:
cele mai multe ori, este modificatprin
subdimensionarea
etajuluiinferior
- fonatia:perturbatdprin modificarea
rezonatorului
bucal
gi func[iClinic- tulburdrimorfologice
legenprtln*malul nu e rrrpetat*
onalealesistemului
stomatognat
Fig. 7.1. Diagramelestatice gidinamice
- tulburdri ale rela[iilormandibuloAria de sustentaliecare determind
cranienestaticegi dinamice(colapscondilian posteriorsau basculareanterioarda
zonade preluarea fortelorde cdtreschelemandibulei)
tul protezei
estedelimitatd
de:
- o linie mezialdcare treceprin fafa
- punctde plecare?n sindromuldisfunctional
celuimaianterior
al sistemului
stomatognat
dintredinfiirestanfi;
poligonului
- necorespondenta
Biomecanic
- o liniedistalecaretreceprinspatele
de sprijinparodontal
cu a celuide sprijin celuimaiposterior
dintredin[iirestan[i;
permanentd
(tendinta
(fig.7.3).
muco-osos
la bascu- lateral,liniilecrestelor
lare);
Orice presiune exercitatdin alara
se poateinversa acesteisuprafeleantreneazd
o migcarede
- regulapolinomului
destabilizare
atuncicAndedentatia
esteintinsd;
a protezei.

328

Pentruclaselel, presiunilecare se
pot exercitain afaraarieide sustentafie
se
datoreazdunei montdriprea vestibulare
a
dinfilorprotetici?n raportcu axul crestelor.
Acest tip de montare,care antreneazdo
migcarede dezinserlie
a protezeiin partea

Fig. 7.2. Edentaliemaxilard

ClasaI Kennedy:
determinarea
ariei
de sustentalie

opusd,trebuieevitatcAtmaidesposibil.
in acesttip de edentalie,axul principal
prinpuncde rota[iea protezeitrece
invariabil
tele de sprijindentarecele mai distalesau,
altfelspus,prin punctelede sprijindentare
(fig.7.4).
caremdrginesc
edentafia

Fi7.7.3.Axulde rotaliela
mestecareaalimentelortari
treceprin punctelede sprijin
ocluzalede pe dinlii care
mdrginescedentalia

In timpul masticdriialimentelor
tari,
brafulde incdrcaremaximaleste determinatde distantaLC caresepard:
de rotatie;
- mezial,axulprincipal
cei mai posteri- distal,dinliiprotetici
ori(fig.7.5).
Astfel,pentruintegrareaunui astfel
de tip de protezS,forfadezvoltatide masticareaalimentelor
taritrebuiesd fie perfect
echilibratdde fo(a transmisdinapoi de
fibromucoasa
comprimatd,
de undenecesitatea:
- utilizarii tehnicilor adaptate de
inregistrare
a sprijinului fibro-osteo-mucos
;
- extensieimaximale
a geilorprotetice;
- minimalizdrii,
atuncicAnd ocluzia
permiteacestlucru,a numdruluide dinli
protetici;
- verificdrii
regulatea coaptdriigeilor

329

Fi7.7.4.Determinarea
bralului de incdrcdturd
maximalLC

gi,maiales,a rebazdrii
lor,dacdestecazul.
in timpul masticdriialimentelorlipicioase,se intAmpldadeseaca geileunei
protezecu gei distalesd se ridice.Proteza
are tendin[a de a pivota Tn jurul
extremitdfilor bra[elor retentive ale
in acestcaz, axri principalde
crogetelor.
rotalienu maitreceprinpunctele
de sprijin
ocluzale
ca maiinainte,ci prinpunctele
de
(fig.7.q.
retenfie
caremdrginesc
edenta[ia
Acestax de rotafiecare face legdtura
retendintreextremitatile
elastice
alebratelor
tive ale crogetelor,
este foarteapropiatde
axuldescrisanterior,
careleagdpunctele
de
sprijindentare.Totugi,ele sunt doud axe
multpreades,ele
distincte
carese confundd
in joc in situa[iifunclionale
intrAnd
totaldifepentru
rite(masticarea
lipicioase
de alimente
unul din ele, mestecarea
de alimentetari
pentruceldlalt
- fig.7.6.

Fig. 7.5.Axulde rotaliein timpul

masticalieialimentelorlipiciose,treceprin punctelede retenliede pe dinliicaremdrginesc
edentalia

Fig. 7.6.Suprapunerea
celor
doud axe de rotalie

Desprindereaprotezei mobilizabile proteza.

Astfel,retenlia9i punctele
de spriprin addugarea
trebuieprevenita
unuiele- jin indirecte
suntstrdnslegate.Punctele
de
mentde stabilizare
anterior,numitin mod sprijinindirecte,pentrua preveniin mod
obignuitelementde sprijinindirect.Acest eficace deplasareaprotezei,trebuie sd
elementeste Tntotdeauna
o parte rigida poatdcontape o retentiedirectdeficacea
sub formaunuielementde sprijindentar crogetelor.
izolat(fig.7.7)sau a unuielementde spriin acestfel, principiul
pArghiilor
pune
jin dentarcontinuu(baracingulara)
- fig. in aplicareo forld de destabilizare,
un ax
7.7. Acestadevineastfel noul centru de de rotafiegi un punct de retentiecare
rotatiein jurulcdruiatindese se roteascd contrabalanseazd
forlaaplicatd.

Fi7.7.7. Mijloace de combatere a deplasdrii

Nu se poateintervenidecAtasupra
lungimiibratelorde pArghiepentrua incerca pdstrareacelui mai favorabilraportde
protezei.
for[d,pentrustabilizarea
Regulile
:
suntTntotdeauna
aceleagi
- minimalizarea
bralului
de pArghie;
- optimizarea
bratului
de stabilizare.

330

Un bra! de pArghie maximal se

determind prin forta de destabilizare
datoratdaplicdriiunui alimentlipiciospe
dinteleproteticcel maidistal,adici pe dintele proteticcel mai indepdrtat
de axulde
rotafieprincipal.
Apoise determindun brafde stabili-

zare,daceesteposibil,cel pu[inechivalent
pentrua stabilizasistecu brafulpArghiei,
mul. Aceastaforta de stabilizare
trebuie,
deci, aplicatdcAt mai departeposibilin
pe axulde rota[ie.
mezial,perpendicular
in cazuluneiclasel, punctulde aplicarecel mai eficacear fi, teoretic,punctul
interincisiv.
Din motivede interferenld
cu
zonafoneticdgi de fragilitate
a incisivilor
de
sprijin,se preferdadeseasprijinulmezial
canin.
gi altedoud
Se pot luain considerare
modalitd[i
de restabilire
a unuiraportoptim
intrebratulde stabilizare
gi brafulpdrghiei.
- prin modificareapunctului de aplicare a forlei pilrghieLpentru acest lucru
este suficientsd nu se montezeal doilea
molarsau sd se aleagddin[iproteticimai
ingugti,de fiecaredatd cAndocluziapermiteacestlucru(fig.7.8a, b);
- cregtereadistanlei dintre axul de
rotatiegi punctulde sprijin:obiectivuleste

Fig.7.8a. Modificareapunctuluideaplicare
a forleipArghiei

men[inerea
celeimai maridistanfeposibile
intre extremitatea bratului retentiv a
gi sprijinul
crogetului
indirect.
in acestscop,
nu se recomandd
suprapunerea
sprijinului
directcu cel indirect,
astfelbratulde stabilizarefiindmultredus.
Tot pentrua mdribratulde stabilizare,
ar fi de doritsd se deplaseze
la maximum
in distalpunctelede retentiede pe dinfii
care mdrginescedentatia,utilizAnd,de
exemplu,crogetein L. Astfelse asigurd
reten[iaprin parteadistalda crogetului,
ceeace permitecregterea
bra[uluide stabilizare.in acelagimod,utilizarea
unuicroget
continuuca elementde reten[ieindirectd
asigurdun raportde fo(e mai favorabil,
crescAnd considerabildistan[a pentru
bra[ulde stabilizare.
Totugi,aglomerarea
acestuidispozitiveste preferabilrezervatd
dintilorcu sprijinparodontal
sldbit,ceeace
permite reparlizareafortelorexercitatepe
maimultidinli.

Fig. 7.8b. Cregtereadistanleidintreaxulde

rotatiegi punctuldesprijin

Trebuietotugiprecizatcd eficacitatea te edentatiilebiterminalereduse,pentru

pAndin 3 unitdfiodonelementelor
de sprijinindirectedepindein absenlabiterminald
gi edentatiilebiterminale
intregime
de numdrulde dinfirestanligi, mai to-parodontale
ales, de forma crestelor.Dacd toti dinfii intinsepentruabsen[aa maimultde 4 dinti
rdmagisunt aliniali,eficacitatea
sprijinului biterminal.
indirect
1. Lipsamolarilorde mintegi a moestein marepartecompromisd.
Edentatia
de clasaI Kennedyreuneg- farilor de 12 ani se prolezeazddestulde

rar cu protezemobile,deoarecepacienlii amortizoride for!e),fie solidarizarea

prin
nu solicitd tratament protetic sau nu microprotezea dinlilor stdlpi. Plasarea
acceptdsoluliade tratament
mobil.
distald a pintenilorocluzali favorizeazd
2. Cdnd lipsescAi molariide 6 ani, concentrarea
presiunilor
de masticafiela
protetic
tratamentul
esteobligatoriu.
extremitatea
distalda geilor.
Sprijinulprotezeiva fi Tntotdeauna
CAndpintenulcare asigurdsprijinul
mixt.Prinpinteniiocluzalisausistemespe- parodontalse plaseazdin foseta distald,
ciale,geilese sprijindmezialpe dinfi,iar conectorul
lui secundarse termindin gea,
distalpe crestele
iar cdnd pintenuleste plasat in foseta
alveolare.
>Sprijinul mixt rigid se caracteri- meziald,conectorul
secundarva fi plasat
zeazdprinlegdtura
rigidddintreelementele interdentar.
de sprijinparodontal(pinteniiocluzali)9i
CAnd existd numai grupul din[ilor
gei. Aceastdlegdturdse face de obicei frontali,sprijinulparodontal
va fi realizalla
printr-un
conector
secundar
scurtcareeste maxilarprin conectorulprincipalcare se
rigid.
sprijindpe treptesupracingulare,
realizate
Pintenulocluzaltrebuieplasatin fo- prinprepararea
fefelororale,supracingular
prinpinteniinciseta meziald a ultimului dinte stAlp. pe canini,iar la mandibulS
Aceastdplasareare avantajultransmiterii zali aplicafinumaipe canin,intr-unlacag
presiunilor
prin gei mai uni- realizalpe margineaincizaldspre mezial
de mastica[ie
form cresteloralveolaregi in acelagitimp sauintrecaningi lateral.
gi efectulde pdrghieasupra
evitdtorsiunea
>Sprijinul mixt foarte rigid este
prin in- realizalde cdtre sistemelespecialegen
dinteluistAlp,in timpulbasculdrii
fundarea geilor.Pintenulocluzalplasatin culisesau coroanetelescopcaresuntfolofosetamezialda dinteluistAlpare gi avan- site in loculcrogetelor
din motivefizionotajul distribuirii
mai uniformea presiunilor mice,mai ales la maxilar.Esteobligatorie
de masticafie.
in aceste cazurisolidarizarea
a cel pu[in
pAndla solidarizarea
Conectorul
secundarrigidesteplasat doi dintimergAnd
tula mandibulSinterdentar.
Pinteniide pe turordinfilorrestan[i.in acestecazuricoprincipal
caninireprezintd
nectorul
opritorii
de basculare.
va fi mailat pentrua mdri
La maxilar,pintenulpoatefi situatin suprafa[a
de sprijinmucozal.
foseta distald deoareceposibilitdlile
>Sprijinul mixt elastic, preconizat
de
prininfundare
prinrealibasculare
suntmairedusela de Bonwill,Kennedygi Elbrecht,
maxilar(rezilien!5
mai micd a mucoasei), zareade conectori
secundari
sau principali
precumgi a sprijinului
stabilal conectorului elastici,
caresd echilibreze
diferenta
dintre
principal
pe boltapalatina.
parodontald
gi mucozal6,
rezilienfa
evitdnd
Daci din diferitemotive,la mandi- efectelenefiziologice
ale basculdriiprin
buld,pintenul
ocluzalse plaseazdinfoseta infundareasupradintilorstAlpi,nu a trecut
distalda dinteluistAlp,estenecesardutili- probatimpului.Acegticonectori
flexibilinu
(ruptori
zareafie a sistemelor
sau mai sunt utilizafidatoritdugurintei
articulare
cu care

332

se fractureaze,
a aparitieiunorfortede torsiuneasupradintilorstAlpigreude contracarat, a deformdrilor,precum gi a
imposibilitafii
de aprecieregtiinlificda graduluide flexibilitate
a conectorilor
secundari.
Egeculconexiunilor
elasticea dus la
creareaunordispozitive
specialecu ajutorul cdrorase realizeazd
un alt tip de sprijin
gi anume:
mixtal protezelor
>Sprijinul mixt articulat este realizat de cdtredispozitive
speciale,de obicei
prefabricate,
numitecurentruptoride forte
gi amortizoride forfe.Rolullor este de a
asiguraun grad de mobilitatea geilor
(permitbasculareaprin infundare),astfel
ca presiunile
sd se distribuie
maimultcresgi maipulindintilorsuport.
teloredentate

afld vestibulo-distal,
sunt indicatecrogetul
divizatin ,,T"sau crogetulcircularAckers
deschisedental;
- dacd retentivitatea
favorabildse
afld plasatdin mijloculfefeilateralese indicdun crogetdivizatin "1";
- dacd retentivitatea
favorabildse
afld vestibulo-distal,
dar este plasatd
aproapede coletuldintelui,
cel mai indicat
crogeteste cel circularcu bra! intorssau
de pdr".
,,agrafd
in unelesitualiiclinicein care fizionomiaprimeazd,
pentrumenlinerese pot
folosisistemespecialegen culise,capse,
coroanetelescop,uneletipuride sisteme
gi chiarsistememagnetice.
articulate
DacddintiistAlpinu prezintdretentipentruaplicareacrogetelor,
vitdlifavorabile
este necesarsd se realizezemicroproteze
MTJLOACE
DE MENTTNERE
cu retentivitdfi
modelatein zoneleamintite
gt |ND|RECTA
DTRECTA
maisus,in func[iede crogetul
cel maiindiMentinerea
directdesteasiguratdcel cat cazuluirespectiv.
mai frecventde cdtre crogete.Pentrua
Menlinerea
indirectdesteindispensaevitasaudiminuaefectelenefiziologice
ale bile acestei edentafii.Elementelede
infunddriiporliuniiterminalea geilorasu- menlinere indirectd (contrabasculante)
pra dinlilor stAlpi, brafele retentiveale trebuiesc
plasatebilateral.
Caniniigi primii
crogetelortrebuiescalese astfelincAt si
premolari
suntcei mai indicatidinfipentru
nu acfionezeasupradinteluiin timp ce
a suportaacesteelementeimportante.
protezabasculeazdsau sd aibd o mare
Stabilizareaprotezei este realizatd
flexibilitate,fdrd insd sd compromitd de elementele
componente
ale crogetelor,
protezei.
menlinerea
principali
crogetul
continuu,
conectorii
denCrogetelese alegin funcliede topo- tomucozalietc. Efortulde stabilizareorigrafiazoneiretentive
subecuatoriale
:
zontaldtrebuiedistribuit
pe mai mulfidinti,
- dacdretentivitatea
favorabild
se afld mai ales dacd implantarea
acestoraeste
plasatdvestibulo-mezial,
singurulcroget afectat5.
indicateste cel mixtcare,datoritdflexibiliPlanurilede ghidaj de pe feteledistdtii sale,are un efectde pArghiemai re- tale ale dintilorstAlpi:
dusasupradintelui
stAlp;
O micd convexitateeste indicatsd
- dacd retentivitatea
favorabildse
rdmAnd pentru a lavoriza producerea

333

basculdriiprin infundarea protezei,fdrd a

solicitapreamultdintelestAlp.
Cdndexisti gi bregefrontale:
inchidereabregelorfrontalecu punti
mai ales cAndacestebregesunt reduse.
Aceastd solutie se impune atunci cAnd
din[iirestantiau un gradde mobilitate
sau
se realizeazd o protezd care va fi
genculise;
menfinutd
cu sistemespeciale
protezeicu una sau mai
Conceperea
multegeifrontalecAnd:
- existi atrofieosoasdmarcatdfrontald;
- avempierderede substanldosoasd
frontald;
- bregafrontaldestefoartelungd;
- pacientulsolicitdo seriede artificiiin
montarea
dinfilor;
- pacientulretuzdpreparareadintilor
restanli.
Cdnd existi in acelagitimp brege
frontalegi laterale:
Atitudineava fi confeclionarea
unei
punticare sd cuprinditoli dintiirestanligi
apoi realizarea unei proteze terminoterminaleancoratdcu crogetesau cu sistemespeciale.
Realizarea
uneiprotezecu mai multe
gei este o solufiemai pulinfericitdprivind
longevitatea
dinlilorstAlpi,fizionomiagi
problemele
de inse(ie.

tezei este pozitiv.Acest test nu trebuie

consideratca o defectiunea protezei,el
datorAndu-se
unei rezilienlemari a mucoasei cresteloralveolare.Se va face
cdptugirea
in gedinlade aplicarea protezei
noi,prinmetodadirectd.
Cdptugirile
sunt de asemeneanecesare la protezele purtate o anumitd
perioaddde timp, mai ales dacd acestea
au fost aplicatedupd extracfiirecente.
Pentrua constatanecesitateacdptugirii,
pacientultrebuiesd se prezintela control
periodic.Dacdtestulde rotaliesagitaldal
protezeiestepozitiv,iar gradulde atrofieal
cresteloreste mic, se poate trece la
cdptugire prin metoda directd sau
indirectd,numai daci scheletulmetalic
este integru,bine adaptat,iar geile sunt
corecte privind extinderea9i modelarea
marginald.
Rebazarea
se facedupdun timp mai
lungde purtareal protezeicarea dus la o
atrofiemediea crestelor.Estenecesardo
readaptare
a geilorla creste,dar gi marginal,metodaindirectdde rebazarefiindcea
maiindicatd.
Pentrua fi posibildcdptugirea
sau rebazarea,fala mucozalda geilortrebuiesd
fie dinacrilat.

EDENTATII
BITERMINALE
REDUSE
1. Protezareaprovizorie(fig.7.9).
Proteza partiald mobilizabildeste
alcdtuitddin doud gei acrilicece acoperd
Necesitateaciptugirilor gi rebazi- in totalitatesuprafatade sprijingi sustin
prinrilor:
dinliiartificiali
anatomorfi.
Conectorul
Cdptugirile
suntnecesarela protezele cipalacrilicpalatinal
sau lingualva fi amelioratpentrusporireaconfortului
noi, mai ales mandibulare,cAnd se
bolnavuconstatdcd testulde rotafiesagitaldal pro- lui.Elementele
de menlinere,
sprijingi sta-

334

- Doudgeimixteterminale
uniteprin
bilizare sunt reprezentatede crogete
principal;
simplecu deschidere
edentaldcaresd se conector
- Conectorul
principal
va fi subformd
opundeficient
tendintelor
de basculare.
palatina
de plSculd
saubardlinguala;
- Elementele
de mentinere,
sprijingi
pot fi reprezentate
stabilizare
de crogete
turnatedin sistemulNey sau Roach.Se
mai indica utilizareacrogetelorR.P.l.,
Nally-Martinet,
Thompson
;
- in cazulprotezdriihibridese utilizeazdelementespecialegen culisdextrasau intracoronard
sau coroanetelescop
Fig. 7.9. Proteza parliald mobilizabila
plasatebilateralobligatoriu
pe ultimiidoi
dinli.
2. Proleza parliald mobilizabili
Cu efectfoartebun antibasculant
se
(fig.7.10):
scheletate
poateutilizacrogetulcontinuu,completat
Acesttip de protezare
reunegte:
cu gheruleincizale.

Fio. 7.10. Proteze scheletate

tendinlei
Alternativele
cel mai frec- lant,ce areca scopcontracararea
terapeutice
protetice
distalda constructiei
vent intAlnitein practicdla acesttip de de basculare
edentatie
suntreprezentate
de culiseleex- hibride.
Alegerea
la nivelul
cdrora
elementelor
insotitede bratulantibascutracoronare,

se plaseazdsistemelespecialetrebuiesd
fie in deplinacordcu arculde stabilizare
9i
principal.
designul
conectorului
Solutii practice clinice grefate pe
particularitatea
cazurilorclinice in
clasa I Kennedy
1. Protezareapartialacrilicaflexibili
PacientaV. M, 62 ani, diagnosticatd
cu edenta[ieclasa I Kennedymaxilargi
gi
mandibular,
la care indiciimuco-osogi
odonto-parodontali
negativiau pledatpentru alegereavarianteiterapeutice
flexibile,
diagnosticgrefat pe sechelelepostpoliomelitdale pacienteice au afectatmanualitatea(fig7.11, fig.7.12).

Fig. 7.11.Aspectinilialcazclinic

Fig. 7.12. Modele caz clinic

lncadratd
in clasaE, subclasa1 datoritd
resorbfiei
accentuate
in cadranulI gi lll, tenpe carecAmpulprotetic
din[elede basculare
le genereazdvor fi contracarate
de alegerea
solutieiterapeutice,
in cadrulprotezdrii
flexibile,zonafrontaldfiindpozitivddatoritdpre(fig.7.13).
zenteidinfilor

Fig. 7.13.Clasade edenta[ie(dupdForna)

ParcurgAndtreptele reabilitdriiorale
complexe,indiciiclinico-biologici
odontoparodontaliau fost optimizafi,varianta
finald,reunindprotezarea
terapeuticd
fixd
cu cea maxilard flexibild,iar mandibular,
integritafii
ulteriorrefacerii
structurilor
odontaleprintratament
specific
teritoriului
odontoterapiei,a urmatprotezarea
flexibila(fig.
7.14).
Protezarea
hibriddmoderndce utilizeazdelementele
specialede men[inere,
sprijingi stabilizare
constituieo alternativd
terapeuticdancoratdintr-un teritoriude
marepreciziea execuliei
tehnologice,
conducAndla o finalitateclinicdde succes,
alegereaacesteisolu[iiterapeutice
fiindin
deplinacord cu un caleidoscop
factorial,
fiecarefa[eta'surprinzAnd
detaliilegatede
particularitatea
cazului,de execufiatehnologicd,de rigoarea
clinicd.
Cazulface reprezenlarea
aceleagivarianteacriliceca formd inilialdde tratament,utilizatd
in veca solu[iede tranzi[ie

protetic iar la nivelulzoneiedentatemen[inAndu-se

la nivelulcAmpului
dereacorec[iilor
nu mai vecheaprotezdacrilicd.
existentla careprotezele
anterioare
corespundeau
din punctde vederefuncfional .

Fig. 7.15. Aspectinilialcaz clinic

Fig. 7.14. Aspectulfinal al reabilitdrii
cazuluiclinic

Semneleuneievolu[iinegativea suportuluiparodontalse reflectdla nivelul

grupuluidentarfontalprotezatacrilic,un
gi de pozifia
factornegativfiindreprezentat
de
crogetelor
de sArmd,aleseca elemente
in cadrul
menlinere,sprijingi stabilizare
protezdrii
(fig.7.15).
acrilice
in
Acesttip de edentaliese regdsegte
clasaF din punctde vedereal edentaliei,
avAndzonelede resorb[ieplasatein cadranulI gi ll, in acelagitimp la mandibuld
(fig.7.16).
zonafrontald
fiindinteresatd
Protezareaorovizoriea avut un rol
de reabiliterapeutic
esentialin algoritmul
tare orald, la nivelulunitdlilorodontoparodontale
masca Scutan,
utilizAndu-se

337

Fig. 7.16. Clasa de edentalie (dupd Forna)

in rezolvareaacestuicaz clinic am
uneiprotezdrihibrioptatpentrurealizarea
de utilizAndtoate unitdlileodonto-paropentrua satisface
echilidontalerestante)
brul staticAi dinamical viitoareiprotezdri
amovibile.
gi
Exigenlaterapeuticd,
biomecanicd
esteticda reunitprotezareametalo-ceram ic dla n iv e lu1l 3 ,1 2 ,1 1 , 2 1 , 2 2 ,2 3 , p r e 13, 23 cu
vdzutecu culiseextracoronare
prag pentrubralulde ghidaj,elementce

contracareaze
tendin[ade bascularea
litateacorespunzdtoare
a dintilorin timpul
proteticemobilizabile,
gi a surAsului.
construc{iei
coroand fonaliei
metalicdla nivel 28 cu protezarea
scheletataformatddin doudgei mixtemetaloacrilicepurtdtoarede 4 respectiv3 din[i
acrilici anatomorfimedio-cuspida[i
care
respectdlegeacelor3 H a lui Ackerman;
conectorprincipalpalatincu un design
gi ESMSS- culiseextracoronare
ameliorat
(matricea)
la nivelul13,23,28(fig.7.17).

Fig. 7.18. Aspecte ale probei scheletului metalic al

protezei par[iale mobilizabile scheletate

Fig. 7.17. Aspecteale verificariiadaptariiinfrastructuriimetalice

in zonafrontaldam urmdritrespectareaformei,a dimensiunilor,

a culoriidintilor
generale
in acordcu criteriile
aleaspectului
fizionomic,
astfel?ncAtsi se inscriein armoniafaciala(fig.7.18).
in cadruletapeide adaptareimediatd
restaureaam verificatdacddintiiartificiali
zd simetriaarcadei,curburavestibulard
a
incizale,
vizibiarcadeifrontale9i a marginii

Fizionomia
protetictotnerestauratd
deaunacorespunzdtor,
esteproblema
care
poate generapacientilor
cele mai multe
conflicte
de ordinpsihicin primelezile ale
purtariiprotezei,
prinaceastala
contribuind
prejudicierea
adaptariibiologicea construc[ieiprotetice
Prezen[aleziamovibile.
unilorde decubitdaca nu sunt remediate
imediatpotintre[inesau agravao stomatitd
de protezdtraumaticd
la croniconducAnd
gi apariliacomplica[iilor.
cizareaacesteia
Restaurarea
esteticdtrebuiesd pard
naturald,sd existe o armonie dentodentard,dento-faciald,
care de cele mai
multe ori nu se traduceprintr-osimetrie
perfecta
gi tinerefedentard.
Remarcdm
trecereaarmonioasa
de la
protezarea
fixa la cea mobil5prininterme-

speciale,
armoniacolorisdiulelementelor
tica dintre dintii artificialiai protezei
scheletate,protezareafixd metalo-ceravalenlede armonieesteticd
micaatingAnd
(f is.7 .1 s).

Fio. 7.20. (Cazuisticd Clinica si Terapia EPI taqi)

Fig. 7.21. Aspecte ale structurii restaurarii fixe gi

barei, ca element special de menltnere,sprijin gi
Fig. 7.19. Finalitateaclinica a cazului
(CazuisticaProf. Forna)

2. Aspecte ale solutionirii clasei I

Kennedycu modificiri:
in careaparmodifiin situaliile
clinice
rezultate
optimedin punct
cdrile(tig.7.20),
se obbiomecanic
de vedereal echilibrului
in
speciale
elementelor
!in princombinarea
de la niedentatiei
acordcu amplitudinea
modifivelulspatiului
edentat
ce reprezintd
pot fi
carea.Astfelculiseleextracoronare
cu un anumittipde bard.
combinate
la niPrezenla
bratuluiantibasculant
tendinfrezatcontracareazd
velulpragului
spredistalpe careculitelede deplasare
le induc(fi1.7.21).
seleextracoronare

stabilizare

Fig 7 22 Aspecte finale ale protezei parliale

mobiIizabiIe scheIetate

principiuluibiomecanic
Respectarea
prinamplasarea
corectda celeide-adoua
gei la nivelul spatiuluiedentat de pe
hemiarcada
opusdconducela distribuirea
echilibratd
a forlelor(fig.7.22).
3. Protezarepe implante
actualdeste
terapeuticd
O alternativd
reprezentatd
de solutiaimplantard.

Fig. 7.25.Aspectealeprotocoluluiimplantar
(CazuisticdDr. N.Forna)

proin acordcu arhitectura

cAmpului
tetic in cadranulI au fost aplicate3 implante,in celde-alll-leacadran,2 implante
(tig.7.25,
ti1.7.26).

Fig. 7.23. Clasificare (dupa Forna)

Acestcaz cliniceste grefatpe clasa

inteF1 (dupaForna),zonelede resorbtie
resAndmaxilarulgi mandibula,aceastd
incadrareoferinddeja date despredeficientele func[ionaleale cazului clinic
(fi1.7.23,
fig.7.24).

. ,,,,.si..il,i:j
Fig. 7.26.Aspecteclinicegi paraclinice
postimplantare

Fig. 7.24. Examen paraclinic inilial

lmplanteleutilizateau fost reprezentatede:

14:3,75X 13;
MISS LANCESTANDARD
15 :4 ,2 0X 1 3 ;
MI SSL AN C EW ID E16:5 X 10
MfSSBIOCOM 23:3,30X 13;24:3,75X8

Gradulde resorblie
9i atrofiea crestei
manoperei
edentatea presupusrealizarea
de sinus-liftin cadrulpregatiriispecifice
(fis.7.26).
Finalizareaacestui caz clinic (fig.
in
7.27),lamomentul
actualesteancoratd
sfera sociald, insd protezareapartial
asigurdo
mobildde la nivel mandibular
transmitereredusd a fortelor,ceea ce
situatieiclinicepAndla
conferdstabilitatea
finald.
reabilitarea

lungirea
timpuluide degluti{ie
datoritdlipsei
de stabilitate
a mandibulei
caretapoteazd
in cdutareasprijinului
centric.Prin modifigi
careatiparelor
de dinamicimandibulard
prin tulburdrile
morfologice
articulareproduse, edenta[iaterminaldconstituieunul
din punctelede plecarein sindromuldisfuncfional
al sistemului
stomatognat.
Clin ic
Din punctde vedereclinic,edentafia
de clasaa ll-a Kennedyse manifestd
Fig. 7.27.Aspect final al cazuluiclinic
ca o
absen[da unitSfilor
odonto-parodontale
din
zonaterminalda uneisingurehemiarcade
EDENTATTA
DE CLASAA il-A
gi esteinsofitdsau nu de tulburdri
disfuncKENNEDY
clinicdse insfionale.in aceeagicategorie
Rezolvarea
acestoredenta[iiunitermi- criegi problema
aparitiei
complicatiilor.
nale unilateraleeste foarte apropiatdde
De reguld,absen[adintilordetermind:
ceaa claselorl.
extruzia
antagonigtilor
verticalS
cu limitarea
Caracteristici:
a spa[iuluiproteticpotenfial;migraridenMorfologic:-absentaunitdtilorodon- tare prin distalizarea
grupuluidentarce
to-parodontale
in zonaterminalSa arcadei limiteazd
edenta[ia,
cu instalarea
maloclude o singurdpartea acesteia,
constituind ziei insotitdde malrela[ie
cranio-mandibuceea ce mai numimgi edentatieuniter- lardin planorizontal;
bascularea
mandibuminald.Ea poatecuprindedin[iilateraligi lei in plan frontal,cu intruziacondilului;
se poateextindegi spre zonaanterioard
a tulburdride echilibruneuro-muscular
gi
arcadei.
solicitareneuro-musculard
inegald.EdenFunctional:
tafia poatefi insotitride leziuniodontale,
(1-3 parodontopatii
Edentafiamolard uniterminald
marginale,
sindromde atroprintulbu- fie alveolardcare duce la desfiinlarearefuncfional
dinfi)nu se manifestd
rdri majore masticatorii,
fizionomice,
de borduluialveolar.
piriformgi tuTuberculul
deglutitie
sau fonetice,pentrucd organis- berozitateamaxilard se pot atrofia gi
mul compenseazd
functiaprin intermediul gterge.Edentafia
uniterminald
estecel mai
arcadeirestante.
greude echilibrat
gi agraveazd
prognostiin cazuluneiedentafiiextinse,tulbu- cul uneiviitoareprotezdri.
rdrile funclionaledevin mai evidente.
Caracteristicile biomecanice ale
Masticafia
este unilaterald,
dificild,fonalia edentatiei
partialeclasaa ll-a trebuieleperturbatdprin modificarearezonatorului gatein principal
de plasareafo(ei de solibucal,fizionomiaalteratdprin asimelriza- citare in alara poligonuluide susfinere
reafigurii,iar deglutitia
modificatiprinpre- parodontald
datoritaexisten[eide organe

j:.#

odonto-parodontale
limitrofedoar mezial
(fig 7.28).PosibilitS[ile
terapeutice
reprezentatede mijloaceadjunctetrebuiecorelatecu modalitatea
de realizare
a sprijinului: mixt sau muco-periostic.
Oricumva
existatendintade basculare
a geilordistale
prininfundare
datoritarezilienlei
mucoasei,
gi atrofie
accelerAnd
sindromul
de resorbfie
alveolard. Reoptimizareaprotezei prin
cdptugirenu rezolvd problema definitiv
pentru cd resorb[ia continud datoritd
solicitdrii
mecanice.Are importan[d
braful
de pArghiecare este mai mare cu cAt
edentafiaeste mai intinsd,de aceeaeste
absolutnecesardrespectarea
legilorAckermann, Connod etc.
Datoritd
posibilitdlilor
dificile de contracararea
tendinfelorde infundaregi desprindere
distalda geilorterminale,se va proceda
prin prelungiintotdeauna
la o echilibrare
pAndpe hemiarcada
reasprijinului
opusd.

-r
/t\

Fig. 7.29. Edenta[iemaxilardde clasa a ll-a: aria

de sustenta[iegi axulprincipalderotalie

Atunci prolezaare tendinlade a se

rotiin jurulacestuiax diagonal.
in plus,cu
cAtedenta[ia
estemaiintinsi,cu atAtoblicitateaaxuluide rotatieeste mai importantd, iar natura fo(elor produse de
migcareade rota[ieeste mai nocivdpentru
tesuturilede sprijin,adicd pentrudintele
(fig.7.30).
caremdrginegte
edenta[ia

:
i/
;/
i ,'

---

Ariade sustenta[ie
estedelimitatd
de:
- o linie mezialdcare trece prin fata
celuimaianterior
dintredin[iiprotetici;
- o liniedistaldcaretreceprinsprijinul
dentarcel maiposterior
din parteacu din{i.
Axul principalde rotafietrece prin
sprijinuldentarcare mdrginegte
edentatia
cel mai
9i sprijinuldentar controlateral
posterior(lig.7.29).

i- l

,)f---

ffi fl:!*o*r=*l*,r,*
legeapolinomului nu e respectata

Fi7.7.28.Caracteristicile
biomecaniceale edenta[iei
parlialeclasaa ll-a

342

pArghieideincdrcdturdLC
7.30. Determinarea

ln cazul masticiriialimentelorlipi- elementulde menfinereindirectd

cioase,se determindbratul de pdrghie (contrabasculant)
este unilateralgi se plamaximalprin distanladintreaxul principal seazdpe parteaopusdedentatiei;
de rotatie gi dintele protetic cel mai
integre,pen- pe parteahemiarcadei
indepdrtatde acest ax. Pentrua obfine tru menlinereadirectd,sprijingi stabilizare
bralulde stabilizare
optimalse cautdpunc- se aplicdun crogetBonwill.
tul de sprijincel mai indepdrtat,
din punct
Sprijinul protezeiva fi mixt rigid in
de vederemezialgi perpendicular,
de axul majoritatea
cazurilor.La mandibuld,cAnd
de rotafie.
rezilienfamucoaseicresteiterminaleeste
Ca gi in cazulclaselorl, se poate:
mare,se poateutilizasprijinul
mixtarticulat.
- diminuabraful pArghiei,reducAnd
numdrulde dinfi protetici,
MIJLOACELE
de fiecaredatd
DE MENTINERE
gt |NDIRECTA
cAndocluziao permite;
DTRECTA
Menfinereadirectdpe parteaeden- diminuabrafulpArghiei,deplasAnd
in distalpunctulde retenfiede pe dintele tatiei terminalese face cu unul dintre
caremdrginegte
edentalia
crogeteleamintitela protezelede clasa l.
AtuncicAndo indicatiede protezdfi- Pe parteahemiarcadei
integre,intre molaxatd este plasatdpe dinfiicare mdrginesc rii I gi ll se aplicdun crogetturnatcircular
edentafia,
elementele
specialeoferdavan- Bonwillal cdrui conectorsecundarse
principal.
taje esteticeconsiderabile,
mai alesin re- termindTnconectorul
zolvareaacestorclasell.
Menlinerea
indirectd
se aplicd'pehePe planulretenlieiindirecte,
dispoziti- miarcada integrS, opus edentaliei. in
vele intracoronare,
impunAndun ax de functiede intinderea
edentatiei,
elementul
insertiefoarte precis, lasd, in general, contrabasculant
estereprezentat
de:
foarte pufine posibilitSfide deplasarea
- pinten ocluzal plasat in foseta
scheletului.
in acelagitimp,anumitedispo- mezialda primuluipremolar,cAnd edenzitiveextracoronare
au mecanisme
care le tatiaestemolard;
permitsd evitedeplasarea.
Totugi,elemen- crogetin "U"cAndlipsegtetot grupul
tele specialenu pot in nici un caz sd asi- de dinfilaterali;
gure singureo retentieindirectdeficace.
principali
dento-mucozali.
- conectorii
Utilizarealor nu-l poateautorizape medic
in edentafiaclasa a lt-a, elementul
si se lipseascd
de elementele
scheletului, contrabasculant
reprezentatde pintenul
concepute
specialpentrua asiguraretenlia ocluzalgi conectorul
maiare
sausecundar
principal
indirectd(elemente
de sprijinocluzalese- 9i rolulde a menfineconectorul
cundaresau elementede sprijincorono- intr-opozifiefixd,impiedicAndu-i
deplasacingulare)
reacdtrelesuturi.
Caracteristici:
Stabilizarea
orizontald
se asigurdprin
- extindereabazeiprotezeigi in zona elementecunoscutela care se adaugdgi
hemiarcadei
integre;
crogetul
Bonwill.

343

Planul de ghidaj se va realizaca

pentruedentatiade clasal.
Atitudinea fati de bregele secundare:
Unasau mai multebregefrontale:
- punte frontald gi o protezd uniterminald;
- protezdcu doudsau maimultegei.
Bregele laterale: creeazdo situa[ie
clinicdfavorabildrealizdriiunei protezecu
doudgei. Mentinerea,
sprijinulgi stabilizarea se pot realizamultmai ugorgi mai eficient.
- o gea lateraldsprijinitdla ambele
capetepe dinli prin pinteniplasali lAngd
gi menfinutd
edentafie
cu doudcrogete;
- o gealateraldsprijinitdpe o bardcare solidarizeazddinlii stAlpi acoperilicu
microproteze.
inchidereabregeilateralecu o punte
aredezavantajul
de a creacondifiibunede
masticaliepe partearespectivd,ceea ce
determindpacientulsd nu mai poarteproleza care i se pare inconfortabildgi
nejustificatd.Nepurtareaprotezei, r ealizald
pentru edentatiaterminald,atrage dupd
sine migrareaverticalea antagonigtilor
cu
consecintele
cunoscute.

prevdzutepe fata mucozaldcu un cdldret

sau o clamdmetalicdcarerealizeazd
sprijinul parodontal,o excelentdstabilizare
orizontaldo protezei9i menlineredirectd
prinfricliuneadintrebardgi cdldret.

Necesitatearebazirilor:
$eile lateraletrebuiecdptugitecAnd
protezas-a realizatla scurt intervaldupd
extrac[ii.Degi au sprijinparodontal,geile
lateraletrebuiesd vindTncontactintim,cu
creastapentrua impiedicaacumularea
de
resturialimentare
subea.
CAnd o protezd prezintd o gea
gi una lateraldesteindicatsd se
terminald
facdcdptugirea
sau rebazarea
ambelorgei
odati,
Pentruedentafia
redusd
uniterminalS
sunturmatoarele
varianteterapeutice:
a. Protezarea acrilicd de urgenfi:
protezaKemmenyuniterminald
alcdtuitd
prelungitd
pe
sub formauneigei terminale
versantelevestibularegi oraleale arcadei
alveolare.
gi stabilizare
Elementele
de menfinere
utilizatein acest caz sunt crogetesimple
acrilice,acrilo-metalice
sau metalicecare
prininserfia
gi
lorpe prelungirile
vestibulare
orale ale geii capdtd o elasticitate
deosebitdgi pot permiteutilizarearetentivitdtiilordentaregi alveolarede pe ambele
Bregelefrontale9i laterale:
Edentatiade clasaa ll-a complicatd versanteale arcadeialveolo-dentare.
b. Protezarea parliald mobilizabild
cu bregefrontalegi lateralepoatebeneficia
de mai multevariantede tratamentprote- acrilicd:Prinvolumulmare,precumgi prin
utilizdriiunor mijloacede
tic, mergAnd
uneiasau mai imposibilitatea
de la realizarea
menlinere eficiente, aceastd solufie
multorpunti,pentruinchiderea
mai alesa
mici,solidarizarea
bregelor
dinlilorlimitanfi terapeuticdare doar caractersocial,dar
prinbarepestecarese aplicdgeile.
edentaliei
cu
devinede eleclieTnasocierea
stadiul avansat,
$eile care se aplicdpestebare sunt parodontopatie in

344

pregdtind
o protezare
(fig.7.S1).
imediatd

Fig. 7.31.Soluliiprovizoriiacrilice

c. Proteza cu miniconector metalic

se indicdatuncicAndsuportulmuco-osos
estebinereprezentat,
cu tuberculipiriformi
proeminente,
unit5liodonto9i tuberozitdti
parodontale
cu o bundstabilitate
biomecanicd, fiind alcdtuitidin urmitoareleelemente:
r gedproteticdmixtdce sustinedinlii
artificialianatomorfi9i care trebuiesd fie
cAt mai extinsd,acoperindversanliicrestei
edentatepAndin zonade reflexie.Extinderea maximda sprijinuluieste necesard
datoritdposibilitdlilor
de torsiuneale aparatului in jurul geii dar 9i prin infundare
distald.Acesteinconveniente
biomecanice
dicteazd cuprindereain totalitate sub

345

geauaprotezeia zonelorbiostaticereprezentatede tubercululpiriformgi tuberozitdtilemaxilare.Dintii artificialivor avea

aceleagicaracteristicica gi in proteza
KemmenyrespectAnd
in configuralia
montdriilegileAckermann,
Chays,Connod.
r miniconectorul
uniterminal
estereprezentatde un conectorprincipalmetalic
sub formdde pldculdmucozald.Acestase
poateextindespreanteriorcu o prelungire
metalicdsub formdde pldcutdcu aspect
de aripioardpalatindsau lingualdcu rol
gi de sprijin.Pe de altd parte
antibasculant
prelungirea
anterioaria miniconectorului
terminalare 9i rolulde a oferiinserfieelementelor
de menlinere,
sprijingi stabilizare
extinsecAt mai anteriorin scopulmdririi
arculuide menfinere
gi stabilizare.
o elementele
de menfinere,
sprijingi
stabilizare
utilizatepentrurezolvarea
acestui tip de edentaliesunt reprezentate
de
crogetele
turnatecu brafeactiveplasatepe
versantelemezialegi distale ale fefelor
vestibulare
ale premolarilor,
cu elasticitate
suficientdpentrua se evitaefectulde torsiunece aparedatoritdunui ancorajprea
rigid(geuarigiddse infundddistal,iar un
croget prea rigid pe dintele limitrofare
acliunescoliodonticd
cu suprasolicitare
gi
inclinare
distald).
De elecliese utilizeazicrogetulflash
9i crogetulBonyhard,protezafiind prevdzutd cu contracroget
oral la nivelulpremolaruluiprimgi secundsuslinutde un conector secundar.Mai pot fi utilizate:
crogetul
R.P.l.(Kroll),crogetulin "T",in "Y",in "1",
agrafd,gi alte tipuride crogeteturnate.in
utilizareatuturoracestortipuride crogete
se urmdregteincd din laza de concepere

ca pintenulocluzalsd se plasezein foseta

primgi secund(fig.
mezialda premolarului

7.32a).

Fig. 7.32a. Solu[iiproteticereprezentatede protezescheletategi hibride cu miniconectormetalic

Fig.7.32.b. Protezescheletatecu sprijinpe hemiarcadaintegrd

In acelagiscop pot fi utilizate9i ele- elementeeste cd ele suntdiscrete,au un

mentespeciale
de menfinere,
sprijingi sta- efect bun antibasculant,
se opun eficient
bilizarereprezentate
de: coroanetelesco- fo(elor orizontale, oferd posibilitatea
pate sau culise, combinAndu-se
dinlilorde sprijin.Dezavantajul
culisa solidarizdrii
(culi- este reprezentatde sacrificiulbiologic
extracoronard
cu culisaintracoronard
preparatia
mare,necesitAnd
in po(iunea distald a
substructurilor
sa extracoronard
premolarului
lor cu elementede
al doilea,iarcea intracoronard organicegi acoperirea
in zona interpremolard
Au
susfinutdprin braf inveligmetalicesau semifizionomice.
au
de ghidaj).Avantajul
utilizdrii
unorastfelde indicaliiprecisecAndcei doi premolari

346

leziuniodontaleconstituite,
altfelaplicarea
lor este nebiologicd.
Estecert cd suntnecesaregi alte conditiireprezentate
de dimensiunea
dentardsuficient5,
dintiinanici
pulinvoluminogi
gi insuficient
de inaltinu
vor permiteutilizareaacesteisolutiiterapeutice.Utilizarea
elementelor
specialede
menlinere,sprijingi stabilizare
cunoagteTn
ultimultimpo largdextindere.
Proteza parliala mobilizabildscheletatd are geuaconstruitddupd aceleagiprincipii descriseanterior9i arcadaartificiald
respectAnd
configuralia
cresteidupd legile
dejamenfionate.
principal
Conectorul
are rolulde a prelungi arcul de stabilizarepe hemiarcada
simetricdaga cum de fapt indicddiagrama
staticdin cazuledentatiei
terminale.
in raport de intensitateafo(ei ce
actioneazd
asupraaparatului,
vor
crogetele
fi aplicatenumaipe dinliilimitrofi
ai arcului
de stabilizareindicatde diagramastaticd
sauvor cuprindeintregulgrupdentarsituat
intre cele doud puncte.in acestscop din
principal
conectorul
se vor desprinde
conectorisecundaricare vor susfinecrogete
turnateaplicatepe premolarulprim gi secundca gi pe ultimulmolar.
protezei
Se mai practicdgi stabilizarea
prin crogeteBonwillcu gasebralecu conexiuneaintrepremolarul
2 gi molarul1 (fig.
7.32b). O soluliemutilantd
la
a constituit-o
un momentdat realizareaunei modificdri
prinextractiamolaruluide gaseani in scopul aplicdrii
la acestnivela uneigeistabilizaloaregi a unor elementede mentinere
mai active. Degi condamnabild,
aceastd
solutiemai esteintAlnitd,
spresurprinderea
noastrd,in practicd.

347

in cazulprezenleiunor leziuniodontale pe hemiarcada

opusdin zona arcului
de stabilizareca gi pe dinlii limitrofi
edentatieiterminale,se indicd utilizarea
elementelor
speciale
de menlinere,
sprijingi
stabilizareplasatepe microproteze
de acoperirecareau gi rolulrefacerii
coronare.
d. Solulia de protezare fixd are
urmdtoarele
indicatii
:
. arcadaantagonistdprotezatdrealizAndblocajul
extruziei
antagonigtilor;
. arcadd antagonistdedentatd cu
condifiaaplicdrii9i la acestnivela aceleiagi
solutii;
o arcaddantagonistdrezolvatdprin
protezare
mobild;
o leziuniodontalecoronarepe dinfi
limitrofi;
o creastdedentatdresorbiticu lipsa
conditiilor
de stabilizare
necesare
uneiprotezeadjuncte;
. dinticu parodonfiu
integru;
. ocluzianormald;
. absentaparafunctiilor.
Bregele suplimentare plasate la
distantdde edentaliaterminali,protezabile
fix se vor inchideprin punli independente
atuncicAndsolutiaterapeuticd
uniterminald
este rezervatdedentalieiterminale.Bregele
vor rdmAnedeschiseatuncicAndse alege
solutiascheletatd
sau acrilicdcu conector
in cazulasocierii
simetric.
uneibregereduse
pe aceeagi hemiarcadd se preferd o
pluraldcaresd rezolveconcomiconstruclie
tent bregain cauzd9i extensiadistald.Asociereacu bregeintinseimpunede la Tnceput
solufia mobild unicd ce va rezolva gi
edentafiaterminald.9i in acest caz se

prefereinchidereabregelorfrontaleprotezaSolutiaterapeuticdfixd poate include

sa o extensiede dimensiunea
bilefix prinpunlifixe.in acestultimcaz pro- in structura
va rezolvanumai unui premolar,in contextulunei protezdri
lezareamobildscheletatd
mobilepe celSlalt
maxilar(fig.7.33).
terminald.
bregaintinsdlateralgi edentafia

Fig. 7.33 Solulii de protezarefixd

Solutii terapeutice in edentatiile

intinse:
uniterminale
1. Protezarea
de urgenldprinprotezd
cu conectoracriliccomplettrebuieavutdin
vederepAndla realizarea
solutieidefinitive
reprezentate
de o protezaremobild prin
protezdpa(iald mobilizabild
scheletatdcu
conectormetalicextinsgi la hemiarcada
opusd urmdrindasigurareaconexiunilor
pentruarculde stabilizare.
secundare
in cazulin care arcadadentardrezidualdestecompactddar afectatdde o parodontopatiemarginaldcronicd profundd
de gravitateugoardsau medie,se recomandd utilizareacrogetuluicontinuuce
oferd inse(ii anterioarepentrugherufele
incizalegi se asociazdinzonelelateralecu

348

crogetece traverseazdarcada.
Asociereaacestuitip de edentaliecu
bregein zona lateraldopusdreprezintdo
situalieavantajoasd
din punctulde vedere
protezeipartialemobilizabile
al stabilizdrii
prin gei incastratein arcadadentardreziduald,stabilizareaacestuitip de protezd
fdcAndu-se
de la caz la caz ca 9i in exempluloferitanterior.
inchidereabregelorprin restaurdri
numai in cazul
fixe este recomandabild
bregelorfrontale,caz in care se poateexfixe gi la ultimii
tinde sprijinulrestaurdrii
doi dinli ce limiteazdmezial edentatia
terminaldpe carese vor puteaaplicaelemente specialede menlinere,sprijin9i
stabilizare.

Edentalia
precum
uniterminald
cuprinzAnd
in menychiargi in regimde urgentd,
intregime grupul molar gi premolar 9i protezarea
cu miniconector
metalic(fig.
prolezaKem- 7.34).
contraindicd
cu desdvArsire

Fig. 7.34. Soluliide

protezare mobila

Exempleclinice:
aspectcuneiform,
neregularitdti
ale platou1.
Aplicatii
(noherniiintraspongioase
clinice
ale rilorvertebrale,
miniconectorului
pensate.
elastic:
duliSchmorl),
discuri
pe liCazulclinicalesse incadreazd
gi exigentelor
pe carele
niaparticularita[ilor
ridicdterapiala pacienfii
tineri estereprezentatde pacienta
de 34 ani,diagnosticatd
(cifozajucu BoalaScheuermann-Mau
venild)asociati cu fenomeneartrozice
la nivelulmembrelorsuperioare.
Radiologic
se constatdneregularitdti
platourilor vertebrale, hernii
ale
intraspongioase,
tasareacorpilorvertebrali
in jumdtateaanterioard
cu instalarea
unei
cifoze. Spatiile discale sunt ingustate.
Nucleiiepifizei
de la nivelulunghiurilor
anterioarea corpilorvertebralisunt absen[i.
Uneoriboalanu estedecelatd
in fazdevolutivd,incAtdiagnosticul
rese stabilegte
pe bazamodificdrilor
trospectiv
radiologice Fi7.7.35. Aspecteradiologiceale bolii Scheuermann
constatatela vArstaadultd:vertebrede
Mau

349

ln egalSmdsurdse constatdmodificdriosoasela nivelulmembrelor

superioare (fig.7.35).
Aceastdpacientdprezintd edentatie
pa(ialdintinsamaxilarS,respectiv
mandibugi clasa
lard,clasaI Kennedy
cu 3 modificdri,
a ll-A Kennedyde etiologie
mixtd,ce antreneazdtulburdrifunc[ionale
masticatorii,
fizionomice,de degluti[ie,
evoluAndlent,dAnd
gi atrofiacrestei
complicatii
localeca resobfia
edentategi disfunc[ie
articulard,
avAndprognosticfavorabilin caz de tratament,
in prezentnefiindtratatd,

Reabilitarea
oralScomplexda cazului
protezdrii
s-aprodusprinreunirea
conjuncte
la nivelmaxilar9i mandibular
cu o protezare
limitatdamovibilda spatiuluiedentatcu
miniconector
elasticla nivelmandibular,
sopAndla restabilirea
parameluliede tranzitie
trilorocluzieistaticegi dinamiceprecumgi a
parametrilor
articulari.

Fig. 7.38.Miniconectorelastic- soluliaterapeuticd

mobilizabildpentrucadranullV

Fig. 7.36. Aspectul inilial alcazului clinic

Solu[iaterapeuticd
finalda fost dependent6de starealocalS,astfeletapele
de reabilitare
la nivelulfiecaruiparametru
afectats-auderulatin ordinealor fireascd
imbracAnd
restabilirea
,accenteimportante
planuluide ocluziecorect,consecin[afireascda complicatiilor
localegeneratede
edentatianetratatd9i de migrdrilein plan
vertical,
respectiv
orizontal.
2. Prolezarepe implante
Urmdtorulcaz cliniceste ancoratin
clasaG1 (dupaForna),resorbfiaregdsindu-sein cadranele
2 gi a (fig.7.39).
Solutiaterapeuticd
a fost reprezentatdde amplasarea
TBR OCY
a 3 implante
lN SYST 24: 3,5 X 10,5;26: 3,5 X 10,5;
2 7 : 3 , 5X 1 0 , 5 .
Asociatdcu sinus-lift,urmatdde prolezare metalo-ceram
icd (tig.7.40,fig.7.41).

Fig. 7.37.Aspectulfinalal cazuluiclinic- restaurare

fixa

Fig. 7.39. Aspecte clinice gi paraclinice

iniliale (Cazuisticd Dr. N. Forna)

Fig. 7.41. Cazuisticd Prof. Forna

Aspecte finale ale reabilitariiimplanto-protetice

EDENTATTA
DE CLASAA ilr-A
KENNEDY
Edenta[ia
se
de clasaa lll-aKennedy
caraclerizeazemorfologic prin absenta
in zoneletriunitdtilor
odonto-parodontale
fiind
brega edentatd
turanteale arcadelor,
limitatd
mezialgi distalde dinti.
Functional edentatia nu produce
tulburdrifunclionalecAnd amplitudinea

Fig. 7.40. Aspecte intraoperatoriiale

pregdtirii specifice prin sinus lift

351

esteredusd,dardetermind
impotentd
mas- tulburdrilocale perturbdgi homeostazia
ghidajuluide grup, sistemuluiprin rupereamecanismelor
ticatorie,desfiintarea
de
tulburdride deglutitie,
fonaliegi fizionomie reglaresoldatecu declangarea
sindromului
relativeatuncicdndbregaesteextinsd.
disfunctionalal sistemuluistomatognat.
Clinic:Aspectele
clinicesuntdatede Refacerea
vechiuluiechilibrumorfologic
Ai
absentaunitd[ilorodonto-parodontale,
de func{ional
esteuneoriextremde dificila.
numdruldinfilorabsenli,de pozifialor, de
AvAndin vederetulburdrile
majorepe
stareafunctionald
a sistemului
stomatognat care orice absenfddentardle determind
Tnansamblu.
profetrebuiebineimplementat
in congtiinta
gi se referd sionalda fiecdruispecialistcd edentafia
Complicafiile
suntmultiple
la migrarea
dentardcu distrugerea
redusS,ca gi celelaltetipuride
arhitec- intercalatd
turiiparodontale,
blocarea
ocluziei,
aparitia edentatie,reprezintd
o urgen[dterapeuticd
punctelorde contactprematur,instalarea atAtdin punctde vedereprofilactic
cAtgi din
parodontopatiilor
prin suprasoli- punctde vederecurativ.De aceease immarginale
citaregi traumatism.
Se producmodificarea puneinchidereade urgenlda bregeiedengi instalarea tate fie prin protezaremobilSprovizorie,
relatiilormandibulo-craniene
fie
pAndla rezolvarea
sindromului
disfunctional
sto- fixdprovizorie,
al sistemului
definitivS.
matognat gi a tulburdrilor generale Acestaspectterapeuticestevalabilpentru
declangate
de acesta.
oricetip de edentatieSi impunerevizuirea
Biomecanic situatia este mai concepliilor
eronatecareddinuiein literatufavorabilddecAtin cazurilede edentafie ra de specialitate.
Astfel existdconceptia
expuseanterior,datoritdprezenteidintilor gregitdcd absentaunuisingurdinteTnzona
gi in zona distalda bregei,in acest fel lateraldnu se lraleazd,ori cunogtinfele
acbregafiind circumscrisd
unui poligonde tuale aratd cd absentaacestuiaproduce
parodontald.
susfinere
Oriceabsen[dden- tulburdrimajoreale ocluzieigi legatede
tard,chiargi a unuisingurdintedetermind acestea,tulburdricomplexecare pot gi tremodificdriocluzaleadeseoriireversibile. buiesd fie evitateprintratament
de urgenfd
Pierdereapunctelorde contactcu mal- 9i cu caracterprofilactic.
pozi[iidentareizolategi de grupdetermind
modificdri atAt la arcada afectatd de
1. Protezareaflexibili
Acesttip de edenta[ie
edenta[ie cAt gi la cea antagonistd,
de clasaa lll-a,
parametrilor
modificdrile
mergdnd"in patdde ulei"de-a datoritdcorobordrii
negativice
gi deter- caraclerizeazd
lungularcadeloralveolo-dentare
suportulmuco-ososgi denminAnd
ireversibile
tulburdri
ale parodonliu- to-parodontala beneficiatde protezare
lui de sus[inere.
Consecinlele
uneisingure elasticS,alcdtuitddin conectorprincipal
pierderi dentare sunt grave, generAnd sub formd de pldcuf5palatind,doud gei
apari[iaunui dezechilibrulocal gi loco- acrilicegi crogeteacriliceplasatela nivelul
regionalcare odatd instalatdeclangeazd structurilor
dentarelimitrofe
spa[iului
edenAceste tat (fig.7.42).
tot cortegiultulburdrilor
ulterioare.

: , 2 0X 1 3 ;4 6 :4 , 2 0X 1 3
1 3 ;4 7 - 2 4
MIS BIO COM WITE:35: 4,70X 13; 36:
4 , 7 0 X1 1 , 5 3; 7 : 4 , 7 0 X 1 0

Fig. 7.43.Aspecteinilialeale cazuluiclinic

Reabilitarea
finalda constatin doud
(fig.7.44).
restaurdri
fixemetalo-ceramice
in acest caz, scheletulproteticse
inscrie perfect in interiorulariei de
Bratelede pArghiegi bratele
sustenta[ie.
de stabilizarese echilibreazdreciproc.
Fig.7.42.Aspectulfinalal protezariimixte
Deoarece
toti din[iiinlocuilise afldin interiorulpoligonului
stabilitatea
de sustentatie,
2. Protezareape implante
proteticdeste maximalagi de aceea,in
Abordareamodernda edentatiei
de
de elemente
acestcaz anume,addugarea
de imclasaa lll-a constain aplicarea
prezintd
pu[ininteres).
de sprijinindirecte
plante,urmatdde restaurarea
fixd pe imAddugareaunui elementde retentie
plante.
indirectpoate,totugi,in unelecazuricliUn caz elocventestecel al pacientunice, sd permitdrealizareaunor schelete
lui GC, 36 ani (fig.7.a3),la care solutia
unuiasau
evolutive,
atuncicAndpierderea
proteticaa fost reprezentatd
de solutia
a mai multorelemente
de sprijindentare
implantard
ce a reunitcAte3 implantepe posterioare
este previzibila,
aceastdpierfiecarecadranedentatredus:
deretransformd
clasaa lll-a.in clasaI sau
MIS BfO COM STANDARD:
47-1:4,20X
in clasaa ll-a.

353

Edenta[ia
de clasaa lll-ase trateazd,
de obicei,cu ajutorulpuntilor.Existdinsd
posibilitatea
ca acesteedentatiisa fie tratate gi cu protezeparlialemobilizabile
scheletateunilateralemai ales cAnd
edenta[ianu depdgegtedoi din[i. (Fig.
7.45).CAndedentatia
este mai lungdsau
se urmdregteobtinereaunei mai bune
protezase va extinde9i pe hestabilizdri
miarcadaintegrdundese aplicdun croget
circular
de tip Bonwill.

Fig .7.45. Solulie terapeuticdmobilizabila utilizAnd

atachementurile

in mod obignuitinsd, cu proteze

parlialemobilizabile
scheletate
se trateazd
edentatia
de clasaa lll-a complicatd
cu o
pe hemiarcada
bregdsuplimentard
opus5.
Sprijinul acestorprotezeva fi intotdeaunaparodontal.
Pinteniiocluzalivor fi
plasafiin fosetelede lAngd edentalie.
Dacdse prevedecd unuldintredinliistAlpi
distalise va pierdeintr-unviitordestulde
apropiat,sprijinulpe stAlpulmezialse va
face in foseta meziald,astfel ca dupd
extracfieprotezasd poatd fi recondilionatd,iar sprijinulparodontal
sd actioneze
ca in edentafia
terminald.
Edenta{iade clasa a lll-a este
favorabild utilizarii pentru sprijin gi
mentinere
a sistemelor
specialegen culise,coroanetelescop
saucapse.
in condi[iileunor dinli stAlpicu valoareparodontala
diminuatd
esteindicatca
prin bare.$eile
acegtiasd fie solidariza[i
protezei
se vor sprijinipe acestebare,care
gi
in acelagitimpservescai la menfinerea

Fig. 7.44. Cazuisticd Profesor Forna.

Aspect final caz clinic post implantar

354

protezei.
stabilizarea

meroase,
cea mai indicatdsolutiear fi punteatotaldsauo protezdcu maimultegei.
Dacd edentatiade clasa a lll-a se
MIJLOACELE
DE MENTINERE
gt |ND|RECTA
complicdcu o breqdfrontaldmai marese
DTRECTA
Mentinerea
directdse poatefaceprin realizeazdo protezdde clasalll prevdzutd
gi cu o geafrontald.
oricetip de croget,Tnsdacestease alegin
Necesitatea
ciptugi rilor:
funcliede conditiilespecificesitualieicliin modobignuitprotezele
din aceastd
nice.Spre deosebirede edentatiile
termideoareceau
nale, in edentatiilede clasa a lll-a ne edentafienu trebuiecdptugite
sprijin parodontal.Datoritdacestuimotiv
intereseazd
numaigradulde flexibilitate
al
ca geilesd aibdfala
brafelorretentivein plan orizontal.Se vor uniiautorirecomandd
metalicd.
utiliza patru crogete aplicate la extre- mucozald
CAndprotezele
Tnsdsuntaplicatedupd
mitdtilegeilor.Zoneleretentiveale dinlilor
extracfiirecente,cdptugireaeste necesard.
stdlpinu trebuiesd depdgeascd
0,25mm.
Degigeilenu se sprijindpe mucoasdele trePentru mentinerepot fi utilizatein
pentru
bune condifiisistemelespecialegen cu- buiesd aibdcontactintimcu crestele
a evitaretentiile
alimentare.
lise,telescoape,
barecu cdldrefi.
Tipul de amprenti indicati:
Mentinerea
indirectdnu estenecesaPentrurealizareaacestorprotezeeste
rd, deoareceprotezelece rezolvdedentaindicatd portamprentdcu portamprentd
basculafia de clasaa lll-a nu determind
individual5
9i un materialdin grupaelastorea prin desprindere.Singurarotalie pe
merilorde sintezd,de consistenldmedie.
care o pot face acesteprotezeeste rotalia
Poatefi utilizatdgi o amprentdfunctionald
laterald,care se datoreazduneigregelide
de spdlare,
dar numaipentrurealizarea
unor
plasarea dinlilorartificiali
Tnafaralinieide
protezemaxilare.
sprijinparodontal.
Stabilizareaprotezeieste asiguratd
EDENTATIA
DE CLASAA IV.A
perfect de cdtre elementelerigide ale
KENNEDY
crogetelor
sau de cdtresistemelespeciale.
Aceastdclasi confineedentafiileinDin acest punct de vedere, protezace
tercalateanterioare,repartizatede o parte
prolezeazd
o edentaliede clasaa-lll-aare
9i de altaa axuluimedianal arcadei.
cea maibundstabilitate.
Dinpunctde vederemorfologic,
edenPlanurilede ghidaj sunt indicate9i talia de clasaa lV-a Kennedyse caracterivor fi realizateprin glefuirepe feleleproxi- zeazd prin absenla unitdlilor odontomalealedinlilorstAlpi,
vecineedentatiei.
parodontaledin zona frontalda arcadei
Atitudinea fata de bregele supli- alveolo-dentare.
Absenta unitdtilorodonmentare:
tale din zonafrontalda arcadei,determind
in funcliede situaliaclinicdse indicd funclional
fotulburdrimajorefizionomice,
ca bregelesuplimentare
sd fie inchisecu
natoriigi de inciziea alimentelor.
pun[i.
prin semne
Clinicse caracterizeazd
Dacd bregelesuplimentare
sunt nu- subiectivegi obiectivelegatede aspectul

355

morfologicai functionalexpus anterior, pArghii.

intensacuzatede bolnavgi determinAnd
Particularitatea
claseia lV-a tine de
prezentarea
Tntotdeauna
la medic.Tulbu- faptulcd retenfiaindirectdtrebuiesd congenerdrilefizionomice
domindtablouledenta- trabalanseze
fortelede destabilizare
rate in timpulmestecdrii
de alimentelipi[iei, deoarecefuncfiade inciziepoate fi
supleatd,iar fonafiase restabilegteprin cioase(ca 9i in cazulcelorlalteclase),dar
gi in timpulmestecdrii
feed-backauditivin timp relativscurtde la
9i,maiales,Tntimpul
edentare.Cu cAt amplitudinea
edentaliei incizieialimentelor.
Stabilizarea
scheletului
estemaimarecu atAtsemneleclinicesunt pentru acest tip de edentalieimpune o
mai evidente,apdrAndin plus gi tulburdri inmullirea brafelorde retentiedin cauza
prindesfiintarea forlelorimportante
de dinamicdmandibulard
dezvoltate
in pozitiiinsghidajuluianteriorgi tulburareafuncliei tabile,in timpulmasticafiei
alimentelor
tari
canine.Apar astfel tulburdriin ghidajul gi a importantei
brafuluide pArghiein timmigcdrilor
cu contactdento-dentar
de pro- pul masticatiei
lipicioase.
alimentelor
pulsie gi lateralitate,urmate de aparifia
Bratul maximalde Tncdrcdturd
este
gi articulare.
tulburdrilor
musculare
determinat
de distanta
dintre:
Caracteristicile
biomecanice
ale eden- punctulinterincisiv;
talieide clasaa lV-a Klennedysuntdomi- axul principalde rotafiea protezei
nate de plasareapoligonului
de sustinere caretreceprin punctelede sprijinocluzale
parodon- celemaimeziale.
in afarapoligonului
de sustentalie
tald datoritdsitudriiedentalieiin zona de
Pentru a reduce acest braf de
punctelede sprijinocluzale
curburda arcadei.
in plus,toli dinliidin zo- incdrcdturS,
na frontalS,datoritdfaptuluicd sunt mono- trebuie plasate la marginea edentatiei.
radicularicu o suprafatdredusd paro- Pentrua optimizabralulde stabilizare
care
dontaldau coeficienfimasticatoriinferiori va contra bralul de incdrcare,se alege
(excepfiede la aceastdreguldo facecani- punctulde aplicarecel mai indepdrtatponulcaredatoritirdddcinii
salevoluminoase sibil de axul de rotalie,adicdpunctulde
gi lungiposeddun coeficient
5). Gradulde aplicarecel mai posteriorposibil.Dinacest
frontald
favorizeazd motiv, in acest tip de edentafie, se
supraocluzie
pozilionarea
punctereceplionarea
fortelorde solicitarede o recomandd
sistematic
manierddezavantajoasd
biomecanic,
com- lor de retenfiecelemaidistalecu putintd,
plicAndgi mai multproblematica
rezolvdrii
Oricarear fi tipul de edentatieluat Tn
terapeutice.
considerare,suprafefelede ghidaresunt
Sunt edentaliicare nu intrdin cadrul intotdeaunamijloacede luptdeficaceimpoclasic al elabordriiunei protezepartiale trivarotalieigeilorin direcliaocluzald.
Chiar
mobilizabile,
?nmdsurain caredintiiprote- dacd imbundtdlegteretenliaprin fricliune,
tici suntin mod sistematic
in afaraarieide utilizarealor este totugilimitatdla cazurile
sustentatiea protezei.De fapt, din cauza clinicein care axul de inserfieal protezei
pe planulocluziei.
curburiicresteipe un plan orizontal,
dintii estestrictperpendicular
proteticise gdsescTn afara punctelorde
in ultimd instanld, dacd sdgeata
sprijin, geaua indeplinindfunc[iileunei anterioarddescrisd de curbura arcadei

356

este importantS,conservarearddicinilor dar numaiatuncicAndprin glefuirenu se

dentaresituatein fala axului de rota[ie modificdformadintelui,ceea ce ar putea
poateajutaIa asigurarea
retenfieiindirecte afectafizionomia.
a protezei,mdrindconsiderabil
suprafata
poligonului
EDENTATIA
gi reducdnd,
DE CLASAA IV-A
de sustentafie
astirurlrusA
fel,pozitiile
instabile.
Sprijinul protezei va fi mixt cAnd
sunt utilizatepentrumentineregi sprijin
EDENTATIADE CLASAA IV.A
crogetelegi foarterigidcAndsunt folosite
REDUSA
gen culise.Sprijinul
paspeciale
Sprijinul protezei este dento-paro- sistemele
pintenilor
dontal,fiind realizatprin conectoridentari rodontalrealizalprin intermediul
ce se sprijindpe trepte supracingulare, ocluzalise face prin plasareaacestorain
vecineedentalieisauin
pintenisupracingulari
saugheruleincizale. fosetelemarginale
Pentrumotivefizionomice,
dinfiiartifi- fosetelecentraleale primilorpremolari.
cialise monteazd
dupdo liniecurbdsituatd Pinteniisunt utilizaficdnd este posibil9i
in afaralinieide sprijinparodontal,
ceeace indicatsi se realizezeo inocluziesagitald
faceca in inciziegeauasd aibdtendintasd frontal5.CAnddinfiiartificialiau contactcu
pinteniise plaseazdin fosele
antagonigtii,
basculeze.
premolari,
pentrua evita
distalealeprimilor
Mijloacelede mentineredirecti 9i
efectulde pArghie
asupralorin timpulinciindirecti:
Menfinerea
directdse facecu ajutorul ziei, degi mai ales in aceste situalii se
pacientilor
sd nu utilizezein
a doudcrogeteBonwillplasatebilateral,la recomandd
masticafie dinlii frontali. in plasarea
nivelulpremolarilor.
geii, mezialdsau distalda pintenilor,un rol are
Basculareaprin desprinderea
gi rezilienla
mucoasei
crestelor.
datoritdalimentelor
lipicioase,
estecontraSprijinulmuco-osos
esterealizatde o
caratdde pinteniicei maidistali,precumgi
ga lungd,pe care din motivefizionomice
de bratelemezialeale crogetelor
Bonwill.
sunt plasalidinti artificialimontatidupd o
Basculareaprin infundare,favorizatd
liniecurbd9i uneorimultin afaramijlocului
pe o liniecurbda dinlilorfronde montarea
crestei, ceea ce favorizeazdbascularea
tali,estecontracaratd
de elementul
de spriprininfundarea protezei.
jin de pe canini,precumgi de celemaidistalebrafealecrogetelor
Bonwill.
MENTINEREA
DIRECTA
Basculdrilementionatesunt numai
gt tNDtRECTA:
tendinlede deplasare,
fiindopritede eleMenlinerea
directdesterealizatdde 4
menteleproteticemenlionate.
crogete.La nivelulmolarilor
se aplicdcAte
Stabilizarea protezei se realizeazd
pe
un croget Bonwill,iar
dinlii limitanti
prin brafelecrogetelorBonwillgi conectorii
bregeise aplicdcAte un croget mixt, in
lorsecundari
interdentari,
conectorii
dentari funclie de necesitdtile
fizionomice,
care
proximali insd nu intotdeaunapot fi respectate
de pe canini,conectorii
secundari
cu
9i gea.
succes,crogetele
fiind mai mult sau mai
Planurilede ghidajtrebuierealizate, pulinvizibile,
maialesla maxilar(fig.46).

357

CAndpinteniice asigurdsprijinulparodontalsunt plasafiin foseta distalSa

primilorpremolarieste posibilca pentru
mentineresd fie aplicatepe premolari
crogeteBonwill.
Pentru a se asigurao mentinere
potfi utilizate
fizionomicd
a protezei
culise,
capse sau crogete speciale,cum este
crogetulcu pinten intern gi bra! retentiv
plasatoral.
prin
Menfinerea
indirectdse realizeazd
elementele
contrabasculante
reprezentate
de
cei maidistalipinteniai crogetelor
Bonwillde
gide
la nivelulmolarilor
ca
ale
brafelemeziale
crogetelor,aplicatepe primiipremolari.Se
poate neutralizaastfelbasculareaprin desprindereageii frontale,datoritdacliuniialimentelor
adezive.

Conectoriisecundaricare se aplici
pe acestesuprafele,realizaleprin preparate, contribuieprin fricliuneacu dinte
protezei.
stAlpi9i la mentinerea
Bregelesuplimentare:
Nici aceastdformd de edentatienu
poate avea bregesuplimentare
deoarece
se schimbdclasade edentafie.
Ciptugirilegi rebazirile:
in unelesituafii,din motivefizionomice,geauafrontaldnu are versantvestibular (buza superioardar fi prea mult
reliefatd).
Mai ales in acestecazurise impuncdptugirile
caresd eliminespatiulinesteticdintredinfiiartificiali
9i creastd.
Amprentafuncfionali se va inregistra asemdndtorca pentru edentaliilede
clasaa lV-aredus5.

Exemple clinice pentru edentafia

de clasaa lV-aparfiali redusi
Astfel,pentru o pacientdtAnardcu
ageneziede lateral,la care spafiulprotetic
potenfiala suferit modificdriin sensul
diminudrii
dimensiunii
mezio-distale
a acestuia, oportunitatea
unei terapiiortodontice
fixea conferitspaliuloptimaplicdriiimplantelor, manoperaurmatd de perioadade
contentie,absolutindispensabild
menfinerii
rezultatelo
r (fig.7.47).
PAndla execuliafinalda prolezdrii
definitive,rolul mentindtoarelor
de spaliu este
prindinliiartificiali
exercitat
ce au ocupatlocul
proteticpotenlial(tig.7.a7).
spatiului
in condiliile
in carenu s-arfi recursla
Fig. 7.46. Aspecteale terapieiClaseia lV-a Kentratamentulortodonticce a redat spatiul
nedyprin protezaremobilizabild
aplicdriiimplantelor,
ne-amfi confruntat
cu
Stabilizarea protezei se realizeazd un realegecesteticsau s-arfi impussacriperfectde cdtrebralelecrogetelor,
conec- ficii mult prea mari de substanfdamelogi proximali, dentinard,care trddeazdincdlcareaprincitorii secundariinterdentari
precumgi de gei.
piuluibiologic,care ca pentruorice lege
Planuride ghidaj:
incdlcatdreprezintdo gravdabatere.

358

lmaginea
finalareprezinte
un optimterapeutic,
redAndpacientei
zAmbetul
specific
vArstei,in deplinacordcu funclionalitatea
variantei
terapeutice
alese(fig.7.48).

Fig. 7.47.Aspecteinilialeale cazuluicliniccu

edentatieClasaa lV-a redusdprecumgidin timpul
terapieiortodontice(Cazclinic Dr. N.Forna)

EDENTATIA
SUBTOTALA
Aceastdclasdreunegte
inedentafiile
la caredinteleanterior
tercalate
unilaterale,
care merginegte
edenta[ia(incisivcentral
sau lateral)nu poate servi drept sprijin.
Caninuleste, deci, intotdeaunaabsent,
gi maimultasigurarea
ceeace ingreuneazd
protetice.Acesttip de edentafie
stabilitdtii
estecomparabil
cu claselelV,careimpuno
in timpulmestecdrii
stabilitate
de alimente
lipicioase,
dar9i tari.
gi
Ca pentruclaselelV, dintiiprotetici
sunt in generalmonta[iin afaraariei de
sustentatie
a protezei.De fapt,existdadesea o distantdcare nu trebuieneglijatd
?ntreliniade sustentatie
care leagdpunctele de sprijin ocluzalecare mdrginesc
edenta[iagi curburaarcadei.Bratulmaximalde incdrcare
estedeterminat
de pozi[ia
dinteluiproteticcel mai externin raportcu
axulde rota[iecaretreceprinpunctelede
sprijindentarecare m6rginescedentalia

(fis.7.ae).

Fig. 7.48. Aspecte finale ale reabilitarii

implanto-protetice

Fig. 7.49. Edentalie de clasa a V-a: ax principal

de rotalie gi arie de sustentalie

Bratulmaximalde incdrcarese poate

reduceprintr-omontarede din[i protetici
mai apropiatide liniacrestei(montaredin
capdt in capdt).Bratulde stabilizaretrebuie sd fie cAt mai departecu putintdde
perpendiculara
pe axulprincipal
de rotafie.
Altfel spus, este esen[iald conceperea
pozilionAnd
punctele
scheletului
de reten[ie
cele mai posterioare
cu putintd(mestecarea de alimentetari: se aleg punctelede
reten[ie
celemaiposterioare
cu putin!5).
Cazparticular
Dacd mai existd doar foarte pu[ini
dinti pe arcadd,pozitiarelativda acestora
determindnecesitatea
aplicdriisau nu a
unuisprijindentar.
Potexistadoudsitua[iicompletdiferite:
- dinlii protetici se gdsesc toli pe
aceeagi parte a axului de rotalie: se
recomanddsprijindentar.
Este cel mai intAlnitcaz cAnd pe
arcaddnu mai rdmAndecAtmolariidoi. in
aceastd situatie se recomanddsprijinul
dentar distal, asociat cu utilizareade
crogetecircularepentrua aveapunctelede
retenliecele mai anterioare
cu putinld.in
timpul mestecdriide alimentelipicioase,
protezaincepesd se ridicegi se rotegteTn
jurul sprijinului
distal;bra[ulcrogetului
se
deplaseazd
spreliniade ghidaregi asigurd
astfelreten[ia.
- dinlii proteticise afld de o parte gi
de alta a axului de rotalie: sprijinuldentar
trebuieexclus.
Exemplulcel mai frecventeste cel al
arcadelorpe care nu se mai gdsescdecAt
cei doi canini.Punctelede sprijinclasice,
precum cele ocluzale pe dinfii rdmagi,
implica o deplasare reciprocS. Dacd
proteza
incdrcdtura
?i revinegeiianterioare,
se deplaseazd
spre inainte.Dacdincdrcd-

protezase
tura ii revinegeii posterioare,
punctele
deplaseazd
spreinapoi.SuprimAnd
pentru
de sprijinocluzale
clasicegi preferAnd
dinfiide sprijincoroanelrezalecu suprafefe
de ghidare,se elimindaxul principalde
(fig.7.50).
rotatieal protezei

\-1
l \i

\J

Fig. 7.50. Aspecteale plasdrii dinlilor in edentalia

subtotald(conceptbiomecanic)

Degiedentafia
de clasaa lV-atrebuie
tratatdcu ajutorulpunfilor,sunt situaliiin
careprotezamobildestetotugiindicatd.
Atitudineafala de dinfii restanfi
vizeazdtreidirecliiterapeutice
clare:
pe
1. Mentinerea
dinlilor arcaddin
acordcu stabilitatea
biomecanicd,
aceastdsituafieclinicdatrageprolezareamixtdsau hibridd;
2. Men[inereadintilor restan[i pe

Ulterioramputdriielementelor
arcadd, urmate de tratamentul
dentorestante,manoperdclinicdce
endodontic
corespunzdlor,
solulia parodontale
terapeuticdaleasd,cantonAndu- a succedattratamentul
corectendodontic,
am
se in sferasociald,fiind materia- prin reducereapirghieiextraalveolare
lizatdde overlay;
ob[inuto reducere
dentare.
a mobilitd[ii
pe 1-3
Lojaradiculard
a fostpreparatd
3. Extracfiadinfilor restantide pe
in manierdovalarS,
arcaddin urmaevaludriiclinicegi din lungimearddacinii,
paraclinice,
coroborate
cu principiul in scopuluneiretentiisuficienle(tig.7.52).
biomecanic, solutia terapeuticd
idealdin acest caz de edenta[ie
subtotaldfiind reprezenlallde implantarea
interforam
inal5.
Exempleclinice:
Pacienta
V.G.in vArstdde 60 de ani
diagnosticatd
cu edentaliesubtotaldclasa
gi edentatie
a Vl-a Appelgate-Lejoyeux
parlialintinsdmandibulard
clasaI Kennedy
s-a prezentatin Baza Clinicdde invd[5mAnta FacultaliiDentarelagi cu o protegrazare mixtdla nivelmaxilar,mobilitate
restante,
restauradul2la nivelulunitdtilor
rea proteticd
fixadecimentAndu-se
repetat.
AnalizAndsituatiaclinicd prezentd,s-a
consideratoportundmen[inereaunitdfilor
restante
in scopulpreodonto-parodontale
veniriiprocesuluide resorblie9i atrofie,
pdstrdnd
a creso indltimecorspunzdtoare
tei alveolare,
contribuind
astfella stabilitatea protezeiover-lay.
Unita[ile
odontalerestantesunt reprezentate
de 1.3,1.19i 2.3(fig.7.51).

Fig. 7.51. Aspecte iniliale ale cazului clinic

preparatein
Fig. 7.52.Aspectulsubstructurilor
vedereaamprentdrii

restanteau fost prepaSubstructurile

rate specificastfel incAt sd se obtina o
structurdde unghi diedru cu versanlii
preparaficAtmai obtuzin vedereaacoperirii prin intermediul
capelorancoratecu pivot radicular
la nivelulcanalelorradiculare
(fis.7.53).

Fig. 7.53.Aspecteale prepardriisegmentului

caronar

Capelemetaliceau rolullor protectiv

binedefinitTnce privegteremanenfa
substructuriiorganice,suprafataacestoraa
fost realizatdde formdrotunjitd,neretentivd. Unireadintredispozitivul
radiculargi
capa metalicds-a realizatsub marginea
liberd a parodonfiului
asigurAndo integrartefoartebund in armoniasistemului
stomatognata dispozitivelor
corono-radicularede protectie.
Pestecapelede acoperireetapelede
realizarea protezeiover-lays-auderulatin
manierdclasicd,regdsindpe fafa internda
protezeildcagurilenecesarecapelor(fig.
7.54).

elastomer
de consistentd
medie.La maxilar poate fi utilizatd gi amprentarea
funcfionaldprin tehnica,,de spdlare",in
cazurilein care versantulvestibularal geii
nu trebuiesau nu poatesd ajungi pAndla
fundulde sac vestibular.
Edenta[iatotald
(postextaclionalresturilor irecuperabile)
aceastdentitateclinicdmutilantd,pe care
pacientulo asociazdcu protezeleacrilice
clasice, care pot crea oricAndsurprize
nepldcuteTntimpulfonatieisau mastica[iei
reprezintd
o imagineterifiantdce provoacd
in conduita
aversiune
acestuia.
Boltapalatindcaracterizatd
de parametrinesatisfdcdtori
din punctde vedereal
printerapiaimpanto-proteticd,
morfologiei,
ce utilizeazdprotezareamobild conferd
valentede certdsuperioritate
in ce privegte
confortul,a viitoareiconstrucliiprotetice
(fis.7.55).

Fig. 7.54.Aspectefinaleale protezdriiover-lay

Bregelesuplimentare:
Edentafiade clasa a lV-a nu are
bregesuplimentare.
Oriceedentalieaddugatd,transformd
edentafia
de'clasaa lV-a
Tntr-oaltdclasdde edentalie.
Cdptugirilesunt necesaredacd proIezaa fostaplicatddupaextractiirecente.
Amprentareafunctionald:
Pentru mandibuldeste obligatorie
portamprenta
individuald,
iarca material
un

362

gi ale sistemului
Fig. 7.55.Aspectepostimplantare
de bare

gi adaptareastructuDupaverificarea
rii scheleticemetalicein cavitateaoralda
pacientei,
construcliaproteticdmobilizabild
a beneficiat
de valentesporitede confortgi

stabilitate,
sd poatddisipafortele,nesuprasolicitAnd implantele existente intr-un
ELABORAREA SCORULUI PA.
numdr mai restrAnsgi avAndun capital CIENTULUI
MARKER
AL
ososmailimitatTnindltime.
PREDTCTTBTLtTATil
SOLUTtEt TERAPentru a finaliza terapia implanto- PEUTICE
ABORDATE:
proteticdpe care am initiat-otrebuiesd
Prezentulconcept inovativ are la
realizdmgi piesaproteticdpropriu-zisd,
9i bazd elaborareaunui scor clinic ce
anume, protezatotaldcareva fi sustinuta
reunegtedatelede evaluareclinicdgi pade structurametalicdde barecaresolidaricu solutiaterapeuticd
aleasdgi
zeazdcele 4 implanturi
(fig. 7.56).Acest raclinica,
terapeutic
ales(Forna,2008).
finalva fi atinsdupdparcurgerea
etapelor algoritmul
Din motivede reprezentare
didacticg
clinico-tehnologice
obligatorii.
Rigoareaetapelorclinico-tehnologicea acestorinformaliiau fost stabilitetrei caconstituieo condi[ie sine-qua-nonde tegoriimaride parametri
de evaluare:
reugitaterapeuticd.
- socio-economici,
ce au menireade a
Orice caz clinic reprezintdo entitate
cuantificaaspectelelegatede nivelul
clinicdce trebuieabordatdindividual,
indifede calitatea vie[ii pe care il prezintd
rentde clasd,oricesolu[ieterapeuticd
poate
pacientul
(tig.7.57);
antrenaun cost redusla un pacientcu un
- psiho-comportamentali,
ce
scor ridicat,confruntAndu-ne
cu reversul
evalueazdmodulin carese raporteazd
situatiei
clinicela pacientul
cu scorinitialrepacientul
la mediculdentistgi la ariade
dus.Cazurilecomplexe
ce antreneazd
incaprobleme
specifice
acesteidiscipline;
drareain clasificdri
riguroase
suntgenerate
- clinico-biologici,care sunt destinafi
de neglijenta
saumalpraxis.
inregistrdrii
situa[iei
de fapta cazului.

Fig. 7.56.Aspectfinalcaz clinic(Dr.N. Forna)

SCORULSr (evaluareainifiali a
pacientului)va fi exprimatca valoare
realdcuprinsd
intre0 9i 1, cu interpretdrile
in TabelulB.
descrise
Pe baza acestei cuantificdri se
contureazd
o tentativdde proiectterapeutic
(TPT),in raportde care se vor realizaetapele de pregdtirespecificd9i specificdin
parametrilor
vedereaimbundtdlirii
deficitari.
Dupd parcurgerea acestor etape se
procedeazd
la o noudevaluarea parametrilordupdalgoritmul
descrismai sus pentru a oblinescorul31 raportatla evaluarea
secundarda pacientului,respectivSr'.
DacdSr' este mai maredecAtSr, atunci

inseamndcd etapelede pregiitire

specificd de a primio solu[ieterapeuticd
cu un progi nespecificdau reugit sd amelioreze gnostic
multmaibun.
situa[iapacientului,
acestafiind acum apt

Fig. 7.57. Structura indicatoruluisocio-economic

TabelulB. lnterpretareascoruluiSl :
SGORSr
0,66-1,00
0,33- 0,66
0,00- 0,33

coD

Interpretare

A
B

pozitivd
Situatie
favorabild,
Situa[ie
medie
Situa[ienefavorabild,
negativd

Cea de-adouacomponentd
a scorului
final al pacientului
- SCORULSz este o
componentdce depindede tentativade
proiect(TPT)gi de planulde tratament
(PT).
Pentru a putea realiza o prelucrare
computa[ionalda acestui scor a fost
necesardo cuantificare
a soluliilorterapeutice,dupdcumurmeazd:
Pe baza scoruluide evaluareal pacientului51, fespeCtiv
Sr' Se recomandd
o
solutieterapeuticd
de elecfie(ST"),solutie
terapeuticd
ce reprezintdrezolvarea
idealS
a cazuluiclinicdat cu probabilitatea
cea
mai mare de aplicaregi prognosticul
de

evolu[ie cel mai favorabil.in practica

curentd nu Tntotdeauna
se va aplica
aceastdsolutiede tratamentideald,din
cauzaunordeciziiarbitrare
ale pacientului,
clinicianului
sau din lipsaunordotdritehnicecorespunzdtoare
la nivelulcabinetului
medicalsau al laboratorului
de tehnicd
dentard.Prin urmarevom aveade-a face
cu o solu[ieterapeuticd
aplicate(STa).
in acestcaz se poatecalculaun scor
Sz, de prognosticterapeutic,ca raportul
intresolufiaterapeuticd
de elec[iegi solufia
terapeuticd
aplicatd,respectiv:

- o solu[ieterapeuticd
de electie(a)
(b) aplicatdpe o situalie
sau intermediard
clinicd nefavorabild(C) sau o solu[ie
(b) aplicatdunui
intermediard
terapeuticd
caz clinicfavorabil(A) sau mediu(B) va
generaun rezultatfinalcu prognostic
med iu ;
SCORULFINALSp= 51 + 32 respec- o solulieterapeuticd
(c)
nefavorabile
tiv:
in oricetip de situa{ie
aplicatd
clinicd(A, B
putemspunecd:
Ca interpretare
C) va generaun rezultat
finalcu prognostic
- aplicarea
uneisolu[iiterapeutice
de nefavorabil.
electie(a) la niveluluneisituatiiclinicefavorabile
la CAZURICLINICE:
saumedii(A sauB) va conduce
un rezultatfinal cu un prognosticde CAZCLINIC1 (fig.7.5g):
(pacient
evolufie
favorabil
cu scorfinal1);
=
.r,
" lr"
ST"
Prin combinarea
celordoud evaludri
(Sr 9i Sz)vom obtineun scor final al papebazacdruiase poatestabiliun
cientului
prognostic
de evolutie

Pro*er*

IN URIilAEVALIJARTI
FARAT!=TRILSR
*:iI FOT s-AUSB]IHUT URKIATOARELE
REZULTATE
1. Indicatorul
seci+-ec*n*nnic
ffSEt

0,s2

psihocomportamentat
2, Indicatorul
{FFC}

0f 75

3. Indicatorul
clinic*-lial*gicitC$i

0,60

3.1 Indice supsrt sdcntal ilSSD]

0,50

3.2 Indicesupad par*der:talilSPl

0,70

3 3 lndices*pcrt os*s ilSOSi

0,69

3.f lndicesup*rt mxc*s ilS*ll

0,s0

3 5 lndice*ciuzire{FSCI

0,50

3.6 lndicer*fatiimandibufo-*raniene
ilRl*!C]

0.4g

. QONIf'IUAREi iIHCHIDER.EAFLICATIE

Pe baza informatiilords mai sxs s-gu calc*la! *rmatcar*le

Scorulinitial - 51 :

Ss*C s g*n*ratrsl*tla ierapeutica I

cil {.!nprsgnssticterap*utic Pl
si cr: * prabat*litaiede aplicareda

Prin lrmare scorul ter*per.*tic initi*l al pacier*ulci STi = 51 + P1 esle

I
I

protezarescheleLatacu
attachment
a*ca

[:t

rF

Fentru *tepa de pregatiresp+cificase recory:anda ,s!n*-{*fi!,1!.tEmer!trji

interveniiila ni':efulurmateri!*ri*dicat*ri sue*tq*'l:$13i
gupei': fiL:tt5

']du:ie

Fig. 7.58. Scorul clinic inilial - in acord cu predictibilitateaaspectelor evolutive ale cazului

365

In ce privegtesitua[iaprimuluicaz
Indicii clinico-biologicipozitivi
clinic analizalaceastane confruntdcu suntreprezenta[i
de:
- prezen[a unitdtilorodontoaspecte medii ale indicilor clinicobiologicipozitivi,balantainclinAndu-se parodontale,
distribuite
echilibrat,
cu pospre partea negativd, ceea ce ne sibilitatea
pe arcadd;
men[inerii
- indltimeamediea cresteiedenancoreazdintr-o clasd C (fig. 7.59,
7.60).
tate;
- boltade adAncime
medie;
- zonaAH cu inser[ieorizontald
a
vdluluipalatin;
- tuberozitdti
plici alneretentive,
veolo-jugale,
fren labialcu insertiimedii
fa[d de muchia crestei,ceea ce nu
implicdinterventiicorectivein scopul
optimizarii
condiliilor
de mentinere,
sprijin gi stabilizare.
Datoritdabsenfeiunuinumdrmare
Fig. 7.59. Aspecte iniliale ale cazului
de unitri[iodonto-parodontale,
indiciice
caraclerizeazdocluzia au valoarea 3,
rdmAndndintr-unteritoriupredominant
negativ,ca gi indicelece caraclerizeaze
relatiile
mandibulo-craniene
La scorulC al indicilor
clinico-biologici s-a optat pentrualegereasoluliei
terapeuticeacceptatede pacientd,respectivprotezaremixtd,ce reunegteo
restaurare
fixd la nivelulunitdfilorres(fig.7.61,
tante,gi protezare
scheletata
Fig. 7.60. Aspecte ale etapelor de tratament
7.62).
Indicii clinico-biologicinegativi
reunescurmdtoarele
elemente:
- Numdr relativredus de unitati
odonto-parodontale
restante
- Leziuni odontalecoronarecu
afectareamorfologiei
- Creasta edentatd neregulatd,
retentivdmaxilar
- Tuberozita[ile,
zonede sprijindistal au reliefatenuat
Fig. 7.61. Aspecte ale etapelor de tratament

O alta ilustrarene oferdimaginea

unui caz clinic la care indiciiclinicobiologici,atAt dento-parodontali
cAt gi
muco-osogi,
sunt caraclerizati
de valori
negative,
insd solutiade electieconferd
un prognostic
bunevolutiei
cazului.
Pacienta prezintd edentatie
maxilard Clasa I Kennedy cu 3
modificari
mandibulard
clasa
9i edentatie
Fig.7 62. Aspectulfinalalcazului
(fi1.7.64,7.65).
I Kennedy
Coroborareaimaginilormaxilare
Prinrealizarea
optim clinice9i paracliniceoferd radiografia
unuiechilibru
biomecanic, coroborat cu solulia unui cAmp protetic maxilar deficitar,
gi zonelebiostatice
terapeuticd
bine re- elementele
restante
odonto-parodontale
prezentate,
pacientase ?ncadreazd
Tnlr- fiind caracterizatede indici clinicoun scor 2 finalce oferdpracticun prog- biologicinegativi,gradul de resorbtie
nosticbuncazului
clinic.
osoasd, stAnd la baza etapei de
pregdtire
proproteticd,
ce va conferiacel
CAZCLINIC2 (fig.7.63a, b):
patului
optimarhitecturii
implantar.
FroDent - FfE* de trat?F.lt - fVAiUgeE $*SilOLA pUgfNI

IN URMAEVALUARII
PARA*'1=TRILCR
SIN FSC 3.AU*BTINUT URtl'ATOARELE
REZI.'LTATE
1 lndicatorul
socio-economic
ilSE:

0,62

psihc+oarp*rla*:ental
2 Indicatorul
aiFCi

0,73

3. Indicatorul
clinico-biologic
ilCBj

0,73

3 1 Indices*prrt odcntaiiiS?D)
3.2lndicesup*rt3ared*r:tal
ilSPl

0,76
0,84

1.3tndicesuo+lr+sss i!SOS:

0,77

l -l lndic+sugcrt*uccs llSil{)
I 5 lndicsccliirirei!OC:

0,63
0,81

3.6 Indicerelatiir*a*dit*fc-.ra*i*ne iiRl:'!Cl

0,62 s=9TrHUiI1
I lcHrpEFljalcjll-

Fe baza inforclaiiilarde *ar sus s-au calr$la! *.fi-t+ar?a?:

S c o r u lin itia l- S!=

SSDCa g e c*rats*l *tl ai era*euti c"

n

orotezarecomgozitacu
sistemespeciaiede meniinere

co $n :rcg$ostic ter6F;rjt;cF',

si cr o rr*ba,bii*at*de aditare de

Prin urmare scorr:l te.aperr*c initial al pacie::h:lai STi = 51 * P1 este

Pentru elaDa d+ *regatrre specifr+ 9e rgcq$anda
inlefientii la nilelul urlnstonlqr i*dlc:ts*

aaica

l;

lf,lt

r:4+-!:rr.f,dansnieti
strt:i tii+131
iUt:'1t'r:J:l:
t':tr::

Fig. 7.63 a. Scorul clinic inilial - in acord cu predictibilitateaaspectelor evolutive ale cazului

367

Frc$cnt - Flartdetratrm* - EVALT**E fSTI&LE PA{ElrIl

IN UR&IAETAPELORDF PR=GATTRSSPECIFIIA S.AU OANfiIUTT,IRHATOARELE

REZULTATE
'I Indicatcrulsccio-eronoru:ic
ilSE)

0,62

? |ndicatorulpsiho++*:porta*:e*taiiIPCj

0,73

3 Indicatorulclinico-biclogic
ilCB]

a,T3

I 1 lndice supc* +dental {15O81

0,84

3-? Indice supo.t Frcdontal ilsFl

0,84

3.3 lndicesupod asos ilSOSl

0,86

3-.1lndi:e sup** *uco: ilSlvi|

0,75

3.5 Indiceccluzir* itCC)

0,81

3.6 lndice relatii mandib*ls-cranieneilR*lCl

*pLlCATlEi
e0l{nHUAR.E: rttqCutaeRe
i
0,92 ._--,_-*-,
___,_-_-.,1

Fe bazainformaiiiler
de rylaisus s-auca[ulalilnnalaarst
Scorulfinal - 52=

SSDCa g**eratsolutiaterapeutic"

sistemirnplanto-protetic

F2
cu un *ro$nosti{teraler.rtis

sr cc o prebahlhate
de agicarede

Prin urmare scorul terapeulicfinal al pacie*t*lsi STi: 52 + P2 este

GE

Pentru pacientufenalizat scs$f tsrspsrltic *axi.n d:rpa *{apa d* p{egatit spcrfica e*e

scorur
deReabilitare
srala- sRo=IEEE

aa;ca
!

in consecita

acicaflfi!rr.

Fig. 7.63 b. Scorul clinic final - in acord cu predictibilitateaaspectelor evolutive ale cazului

Un aspectimportant
in reugitacazuluia fost reprezentat
de augmentarea
cresteiin zonafrontaldcu ajutorulBioOss-ului gi membraneidin Titan,
manopererealizalein acelagitimp cu
implantarea,
interventie
ce pledeazdin
avantajul
limitdrii
timpilor
chirurgicali.
Pregdtireaspecificade augmentarea cresteiedentatea condusla pozitivareaindicilorclinico-biologici
mucoosogi, conducand la o solutie
terapeuticdde electiece confereun
foarte bun echilibrubiomecanic(fig.
7.66,7.67).

Fig. 7.64. Aspecte radiolagice ale cazului

Fig. 7.65. Aspect clinic inilial

368