Carte Odonto1

UCRARI PRA
sey
CAPITOLUL 1
INSTRUMENTAR PENTRU TRATAMENTUL

CARIEI DENTARE
1.1. INSTRUMENTAR PENTRU CONSULTATIE
Examinarea clinica odontala a pacientilor se realizeaza cu oglinda

dentara si pensa dentara.
1.1.1. Oglinda dentara
Este alcatuita din maner si oglinda propriu-zisa (Fig. 1,2). Poate fi:
- din metal (otel inoxidabil, otel nichelat) — se sterilizeaza si se
refoloseste;
- din plastic — este de unica folosinta.
Manerul are in general o Jungime de 95-135 mm si 0 grosime intre

5-10 mm, putand avea diverse forme (hexagonala, anatoforma). Pe
suprafata prezinta o serie de impresiuni sau striatii, pentru a facilita o
priza digitala mai buna si a impiedica alunecarea.
Oglinda propriu-zisa poate fi sudata la maner sau detasabila.

Diametrul oglinzii variaza intre 16-24 mm, cel mai adesea avand 22
mm. Dupa tipul imaginii obtinute, oglinzile sunt:
- plane: redau imaginea reala a obiectului reflectat;
- concave: redau imaginea marita a obiectului reflectat.
Utilizarile oglinzii dentare sunt:
- examinarea suprafetelor dentare inaccesibile vederii directe

(inspectie);
- proiectarea luminii de la unitul dentar pe suprafetele de examinat,
- indepartarea partilor moi ale cavitatii bucale (obraji, buze, limba):

" atunci cand acestea impiedica examinarea clinica;
« jn timpul actiunii cu instrumentarul, pentru a le proteja.
Fig. 1. Oglinda dentara
Scanned with CamScanner

j maner
Fig. 2. Oglinda propriu-zisa S$
4.1.2. Sonda dentara
4.1.2.1. Sonda dentara rigida
avand aceleasi caracteristici $i materiale ca

4 sau doua parti active (situate la capete
Partea activa serveste la atingerea
poarta numele de palpare.
Este alcatuita din maner (

si ale oglinzii dentare) si un
opuse $i avand forme diferite).
suprafetelor examinate, actiune care
Dupa forma partii active, sondele dentare rigide pot fi (Fig. 3,4):
- drepte — pentru dintii frontali;
- jn unghi drept — pentru suprafetele ocluzale;
- in baioneta — pentru molarii si premolarii superiori;
- curbe — pentru zonele de colet;
- interproximale — pentru detect

punctul de contact.
area cariilor interdentare situate sub
a
ef Narang

Utilizarile sondelor dentare sunt (Fig. 5):
- palparea suprafetelor dentare in scopul diagnosticarii leziunilor

carioase si pentru a evalua dimensiunea acestora, forma,
profunzimea, consisten{a {esutului alterat, precum gi a gradului de
sensibilitate dureroasa (hiperestezie);
- palparea suprafetelor dentare ce prezinta leziuni necarioase (uzuri

dentare, fracturi, fisuri, distrofii) cu scopul aprecierii duritatii, texturii
tesuturilor dentare si a eventualei hiperestezii:
- controlul cavitatilor rezultate dupa tratarea cariilor;
- palparea marginilor obturatiilor pentru a verifica gradul de

adaptare la suprafata dentara gi prezenta eventualelor carii
secundare;
- verificarea gradului de adaptare transversala a_lucrarilor

protetice fixe pe dintii stalpi;
- aprecierea intinderii si volumului depozitelor de tartru la nivel supra-

si subgingival;
- masurarea adancimii pungilor parodontale (cu sonda parodontala,

gradata);
- in cadrul tratamentului endodontic:

= verificarea indepartarii in totalitate a tavanului camerei pulpare;
« decelarea orificiilor canalelor radiculare;
« transportarea si plasarea in dreptul orificiilor canalelor radiculare a

unor picaturi de solutie anestezica/cu efect terapeutic sau
demineralizant;
« dislocarea concretiunilor minerale care blocheaza intrarea in

canalele radiculare;
» perforarea materialelor de obturatie provizorie in cadrul

pansamentelor semiocluzive ale dintilor.
ke
a, Sonda parodontala b. Topografia camerei c. Deschiderea camerei

(detaliu) pulpare pulpare
Fig. 5 a-c. Utilizdrile sondei dentare rigide

too
\aAV/
VTA.
d. Verificarea e, Plasarea picaturilorde _f. Dislocarea Concretiuni

indepartarii tavanului anestezic la intrarea in Minerale or
camerei pulpare canalele radiculare
Fig. 5 d-f. Utilizarile sondei dentare rigide
1.2.2.2. Sonda dentara flexibila
Poate fi din metal sau plastic, atasaté sau nu de un maner (port-ac),
Se mai numeste si ac Miller (Fig. 6). Palparea cu sonda dentara este 0

palpare de finete si nu produce presiune, fiind utilizata pentru:
- palparea leziunilor carioase incipiente ale smaltului — pata albs

cretoasa;
- palparea peretelui pulpar sau parapulpar al cavitatilor — pentru a

depista eventualele deschideri ale camerei pulpare.
Fig. 6. Ac Miller
1.1.3. Pensa dentara
Este inclusa in trusa

dentara, insa nu serve
sau plastic. Este alcat
parti active, care pot
externa a bratelor si, fr
ce faciliteaza priza.
de consultatie, aldturi de oglinda si ON

ste examinarii clinice (Fig. 7,8). Poate fi din metal
uita din doua brate solidarizate la capat si doua
fi curbe, drepte, in unghi drept sau obtuz. Partea
ecvent, cea interna a partilor active prezinta strial!

Utilizarile pensei dentare sunt:
- manevrarea instrumentarului mic, steril (freze, ace, matrici, etc.);
- manevrarea materialelor moi, sterile, necesare izolarii cAmpului

operator (rulouri de bumbac, comprese de tifon)
- aplicarea gsi indepartarea din cavitéti a pansamentelor

medicamentoase.
Fig. 7. Trusa de consultatie Fig 8. Pensa dentara (detaliu)
1.2. NSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA

CAVITATILOR
1.2.1. Instrumentar manual
Primele instrumente utilizate in tratamentul cariei dentare au fost

manuale. in prezent, utilizarea acestora a fost mult restransa, in
favoarea instrumentarului rotativ. Totusi, unele dintre ele continua sa fie
folosite, fiind necesare in anumite etape de tratament (lingura Black,
excavatorul dentar, bizotatorul de prag gingival).
1.2.1.1. Lingura Black
Este un instrument special destinat indepartarii (exerezei) dentinei

alterate din cavitatile carioase (Fig. 9). Partea activa face cu gatul si
manerul un contraunghi, astfel incat instrumentul este activ intr-o singura
directie. Se lucreaza cu instrumente pereche, care actioneaza in sensuri
diferite, pentru indepartarea completa a dentinei alterate.
Se realizeaza miscari de semirotatie, din aproape in aproape, intai pe

peretii cavitatii, la final pe baza acesteia. Se considera incheiata exereza
atunci cand dentina ramasa pe suprafata cavitatii este dura si, la
actiunea lingurii, scoate un sunet ascutit, denumit ,tipat dentinar’.

(ie
schema)
Fig. 9. Lingura Black (
1.2.1.2. Excavatorul dentar
Este alcatuit dintr-un maner si unul sau doua capete active 0

orientari diferite. Capetele active au forma hemisferica sau EScavata, ¢,
margini taioase (Fig. 10).

Utilizarile excavatorului dentar sunt:
- jndepartarea resturilor alimentare
- indepartarea (exereza) dentinei alterate;

- in cadrul tratamentului endodontic: secflonarea, CU excavatory
incalzit, a conurilor de gutapercaé (dupa ce au fost introduse jy
canalele radiculare);
- indepartarea obturatiilor provizorii coronare;
indepartarea excesului de ciment dupa cimentarea _lucrarilor
protetice fixe.
din cavitatile carioase;
Fig. 10. Excavatorul dentar (detal
1.2.1.3. Bizotatorul de prag gingival
Este alcatuit dintr-un maner si 5 i
Este i un , a
orientari diferite. : mM eal] “Sous ‘Sapete ach

rie ee ea si manerul instrumentului un contraungh
(Fig, 11-13) curba si prezinta la capat o muchie taietoare (biz
" edb ascufit format de muchia taietoare cu axul partii act?
_orientat spre interiorul instrumentului, acesta va fi folost "
eavitatile meziale,
and unghiul ascutit format de muchia taietoare cu axul partii act?
este orientat spre j . n

cavitatile distale. exteriorul instrumentului, acesta va fi folosit |
10
ud

Fig. 13. Bizotator de prag gingival pentru distal — exemplificare utilizare pe
model
Utilizarile bizotatorului de prag gingival sunt:
a. bizotarea (tesirea) marginii de smalt de la nivelul pragului

(peretelui) gingival al cavitatilor de clasa a ll-a, situate mezial sau
distal pe dintii laterali. Prin bizotare se indeparteaza prismele de
smalt nesustinute de dentina, cu rolul de a preveni aparitia in timp a
cariei secundare marginale.
" Cu un bizotator se realizeaza miscari de translatie de-a lungul

marginii de smalt, de la stanga la dreapta, iar cu celalalt, de la
dreapta la stanga. Astfel, muchia de smalt se transforma fntr-o
suprafata jinclinata spre aplical, sub un unghi de 20°,
corespunzator inclinarii muchei taietoare a instrumentului.
11

b.suplimentarea_retentiei in caviatlle de clasa a ila ..
grosimea peretelui gingival este redusa. ; ' Cang
« Se utilizeaza bizotatoarele de parte Opusa © me
cavitatile distale si invers). Dupa actiunea bizotatoarelor Der,
gingival va fi inclinat spre cel parapulpar, sub un UNghi de aoe
c.finisarea marginilor vestibulare gi orale ale Compong
verticale in cavitatile de clasa a Il-a. Ente;
Alte instrumente de mana, mai rar folosite sunt:
- Dalti si toporisti pentru smalt; .
- Toporisti, sapaliga gsi instrument pentru precizarea Unghiurilor
pentru dentina. -
Daltile si toporistile pentru smalt au rolul de a despica i inlatur,
prismele de smalt demineralizate, nesustinute de dentina. Se ASEAZA np
marginile de smalt, cu bizoul spre interiorul cavitatii si se exercit§ o
presiune continua, pentru a cliva smaltul subminat. Bizoul este Situat pe
O singura latura a partii active.
>In functie de unghiurile create intre partea activa, gat si maner
daltile de smalt pot fi drepte, monoangulare sau dublu angulare
(pentru mezial sau distal), fiind indoite ,pe lat” (Fig. 14).
> Toporistile de smalt sunt indoite ,pe muchie”, fiind utilizate pentru
marginile vestibulare si orale ale Cavitatilor (Fig. 15).
Fig. 15 ab. Toporisca de smalt
12

et
Toporisca de dentina
Este un instrument cu bizou dublu (pe ambele laturi ale partii active)
Fig. 16);
afies activa este indoita ,pe muchie” si are lungimi diferite;
in functie de valoarea unghiului dintre lama si gat, exista toporisti in
unghi obtuz, drept sau ascutit;
- Se utilizeaza la sculptarea peretilor cavitatilor, accentuarea

unghiurilor dintre pereti si uneori la indepartarea dentinei ramolite.
Fig. 16. Toporisca de dentina
Sapaliga de dentina
- Partea activa este perpendiculara pe axul manerului, fiind indoita
»pe lat’;
- Prezinta bizou fie pe suprafata dinspre maner (interioara) fie pe cea
opusa (exterioara);
- Se utilizeaza pentru regularizarea (netezirea, indreptarea) peretilor
parapulpari in cavitatile de clasa a ll-a (Fig. 17).
Fig. 17. Sdpliga de dentina
Instrumente pentru precizat unghiurile
- Sunt instrumente monoangulare, la care marginea taietoare face un

unghi de 80° cu axul partii active;
- Sunt utilizate la accentuarea unghiurilor interne ale cavitatilor si la

crearea de lacasuri retentive in dentina (Fig. 18).
13

—
Fig, 18. Instrument de precizat unghiurile
rea cavitatilor cu instrumentar a6 i Gureaza mal mut

Prepara Avantajul consté in lipsa vibratillor, presiynj si
4t cu cel rotativ. j
senera de caldura, cu efect nociv asupra pulpei dentare.
Pentru ca instrumentele de mana sa actioneze optim, este necesar gf

fie foarte bine ascutite. In acest scop se pot utiliza ascutiion mecanice,
pietre si discuri din cuart (piatra de Arkansas), carbura € Siliciu, oxid de
aluminiu sau diamant, asociate sau nu cu un lubrifiant (pentru a creste
finetea ascutirii si a preveni cregterea temperaturii in timpul acestej
actiuni).
Priza instrumentelor de mana poate fi:
- digitala (asemanator scrisului), cu sprijin uneori pe dintii vecini (priza

digitala modificaté), digital inversaté — asemanatoare celei
modificate, folosita insa pentru dintii superiori:
- palmara (varful degetului mare se sprijina pe instrument iar celelalte

sustin instrumentul); palmara inversataé — asemanatoare cele
palmare, insa varful policelui se sprijina pe dintele preparat sau cei
vecini — cand este necesara o forta de actiune mai mare.
1.2.2. Instrumentar rotativ
Sursa de energie de la nivelyl unitului dentar (pneumatica) este
ransformata in energie mecanica prin intermediul pieselor de mana $I

ransmisa instrumentaruluj rotativ, atasat la acestea.
1.2.2.1. Piesele de mana
Piesele de mana utilizate ine
Cle abi ee we x * piesa

dreapta, piesa Contraunghi si ty netul de medicind dentara sunt: p
rbina.
a. Piesa dreapta
- este o piesa liniara . _. .
Pe minut) (Fig, 1g). “© Pe"®@2a la turatii joase (500-25.000 rotati
14

pentru a functiona, are nevoie de un micromotor, ce permite
reglarea turatiei $i sensului de rotatie al frezelor atasate la piesa
(Fig. 20),
frezele pentru piesa dreapta au lungimea de 44 mm si diametrul de

2,35 mm; se fixeaza in piesa prin tragerea sau rotirea mansonului
piesei,
se utilizeaza la prepararea cavitatilor pe dintii frontali (cand accesul

se face dinspre vestibular) si pe suprafata ocluzala a dintilor laterali
(molari, premolari). In zonele distale ale arcadelor dentare accesul
este mai dificil.
NT TE
Fig. 19. Piesa dreapta
b. Piesa contraunghi
capul piesei face, cu inclinatia frezei si corpul piesei un contraunghi

(succesiune de doua unghiuri cu orientari opuse) (Fig. 21);
cand, intre axul frezei si corpul piesei se formeaza un singur unghi,

drept, piesa se numeste ,,in unghi drept’;
opereaza la turatii joase si medii (intre 20.000-120.000 rotatii pe

minut);
necesita micromotor pentru a putea functiona;
frezele care se ataseaza la piesa au lungimea standard de 22 mm si

diametrul de 2,35 mm; se fixeaza cu ajutorul unei cleme (clapete)
prezente la capul piesei sau prin apasarea unui buton (push-button);
in zonele greu accesibile ale cavitatii bucale se utilizeaza piesa
contraunghi cu cap miniatur, la care se ataseaza freze scurte, de 16
mm;
piesa are acces la toate suprafetele dintilor.
~ Si eee or
rey
Fig. 21. Piesa contraunghi cu clapeta
Avantajul turatiilor joase: prezenta simt tactil, datorita vitezei scazute

de rotatie a frezelor, dezavantaj: produc vibratii si presiune asupra
dintelui.
15
™~
oN
: 50.000-400.000 rotatii pe minut) ¢c.

tur N \(E
. Opec “are se ataseaza la piesa au lungimea standard dg ke 22)

- frez & mm; sunt fixate prin frictiune, cu ajutoryl a mm 5
Site
diametrul de 1, .
sau prin apasarea unu! patna a
- dezavanta/: scaderea simtulul tactil, din cauza viteze; inalte ,
8
rotate, iuni prea mari, frez
- avantaj: la aplicarea unel presiun! pr ' ase blocheazx :
dinte.
¢. Turbina atii inalte (2
Fig. 22 a-c. Turbina cu push-button
Turatia si sensul de rotatie al frezelor aplicate la piesa dreapa si

contraunghi pot fi reglate — fie din pedala unit-ului, fie prin rotirea unui
manson de fa nivelul micromotorului.
Pentru a diferentia mai usor piesele 7 ator
n functie de turatie, producatori

osesc Un cod de culoare, sub forma unui ine! aplicat pe corpul piesel.
es a este, in ordine crescatoare: verde, albastru — pentru turatii joase,
poroeallu $I fOsu — pentru turatii medi.
ae ia. cchiparnergie 5 ane de mand poate fi si electrica, provenind
a te speciale, viteza ie find fi ai mica
decat la cele actionate pneumatie de rotatie fiind in acest caz m
1.2.2.2. Frezele
Sunt instrumente i
rotative ¢ 7 5
au, ; U rol de indepartare a ¢
dentar Th alot Centar Pentru a conserva cat mai mult din tes
; ratamentului cariej dentare, dar, in acelasi timp:
a asigura o eficienté maxima

sigur efici axima, S€ reco a utili rez
mal mici decat dimensiunea leziunii mans ilizatee o
entru
P putin
16

Clasificare
Dupa materialul din care sunt confectionate, pot fi:

- freze cu lame taietoare: prelucreaza suprafata prin aschiere
» din otel (se lucreaza la turatii joase),
= din carbura de tungsten — freze extradure (se lucreaza la turatii
joase, medii si inalte);
- freze diamantate: prelucreaza suprafata prin abrazie (se lucreaza

la turatii inalte).
Frezele sunt alcatuite din: tija (mandrin), col (gat) si partea activa (cap)
(Fig. 23).
Fig. 23. Freza dentara
Dupa aspectul si lungimea tijei, frezele pot fi (Fig. 24,25):

- pentru piesa dreapta: au tija dreapta, neteda, de 44 mm lungime;
- pentru piesa contraunghi (tija prezinta la baza un sant ce serveste
ancorarii in piesa):
« freze standard, de 22 mm;
« freze cu gat lung, de 26 mm;
= freze scurte, pentru piesa contraunghi cu cap miniatur: 16 mm;
- pentru turbina (tija este dreapta, neteda): 19, 21 si 25 mm lungime.
3
———E———
= ;
Fig. 24. Freze pentru turbina (sus), contraunghi (mijloc) si piesa Fig. 25. Freze
de
dreapta (jos) lungimi diferite,
pentru piesa
contraunghi
17

. as RING; de baza: sferjes
Artii ve, exista cincl forme ic’,
Dupa forma parti! 2\oilindro-conica (Fig. 26). Parg
con invers, cilindrica $| ¢
Fig. 26. Forme de baza ale frezelor
De-a lungul timpului, pentru a facilita realizarea diverselor Manopere

terapeutice, producatorii au dezvoltat si alte forme de freze: de OU, minge
de rugby, flacara, conica, etc.
a. Freze cu lame taietoare
Prezinté pe suprafaté lame taietoare, orientate vertical, oblic say

Spiralat, intr-un numar ce variaza intre 6-40.
Cand lamele sunt putine, vor fi mai mari, iar freza va fi mai activa. cy
cat lamele sunt mai multe, cu atat vor fi mai fine, iar Capacitatea de taiere
Scade. La unele freze, lamele pot prezenta din loc jn loc taieturi
transversale, ceea ce le creste capacitatea de sectionare.
Pentru a diferentia mai usor frezele in functie de numarul lamelor

taetoare, unii producatori le-au asociat un cod de Culoare, sub forma
multe lame).
Diametrul frezelor se masoara in 1/10 mm; astfel, o freza avand

codul 005 va avea diametrul de 0,5 mm; codul 010 corespunde unui
diametru de 1 mm; codul 016 — unuia de 1,6 mm, etc.
** Freze sferice
Capul frezei are forma de sfera, fiind acti . Fig. 27).

Cu lame taietoare ; activ pe toata suprafata (Fig
- Pentru a fl active, rotatia trebuie Sa fie in sensul acelor de ceas

Cu taieturg transversal3
- Capacitatea de aschiere (taiere ; indi t de

iferen
sensul de rotatie ( ) este mult mai mare, ind
Freze de finisat
- Cu lame multe Si dese, fine;
- Servesc [a finisarea obturatiilor de amalgam si compozit.
18

ET
Freze de lustruit
- Suprafata frezei este nedeta, fara lame (Fig. 28):
_ Servesc la lustruirea obturatiilor de amalgam.
Fig. 27. Freze sferice: a: cu lame taietoare; Fig. 28. Freza

b,c: cu taietura transversala; de lustruit
d: de finisat (forma de para)
Utilizarile frezelor sferice sunt diverse, in functie de piesa la care se

aplica, tipul si dimensiunea partii active:
- Crearea accesului in cavitatile carioase;
- Exereza dentinei alterate;
- Deschiderea camerei pulpare;
- Exereza pulpei coronare;
- Accentuarea unghiurilor interne ale cavitatilor;
- Crearea de santuri de retentie;
- Finisarea si lustruirea obturatiilor din amalgam;
- Indepartarea obturatiilor provizorii si de durata.
“ Freze con invers
Forma partii active este de trunchi de con, cu baza mica situata la
unirea cu gatul frezei si baza mare situata frontal. Este activa atat pe
suprafata frontala cat si pe suprafetele laterale (Fig. 29).
Utilizari:
Extensia preventiva a cavitatilor;
Realizarea peretelui pulpar al cavitatilor de clasa | si

a Il-a;
Realizarea formei de retentie a cavitatilor de clasa a

V-a;
Realizarea retentiei tip ,coad&é de randunica” la

cavitatile de clasa a Ill-a si a IV-a;
Unirea a doua procese carioase, prin desfiintarea

puntilor de smalt dintre acestea.
Fig. 29. Freza

con invers
19

Freze par a
ana cu freza con invers, insé unirea dintre
Se 50 suprafata laterala se face in| unghiuri

ene (Fig. 30). Baza mare este convexa. ;
rotunjite lil atat la indepartarea fesuturilor alterate cat
si ia realizares extensiei preventive $i a formei de
retentie a cavitatilor.
Fig. 30. Frez,

para
+ Freze cilindrice
Partea activa are forma cilindrica iar varful poate fi plat sau bomber
(Fig. 31).
Tipuri de freze cilindrice:

- Cu lame dispuse longitudinal (paralel cu axul lung al Capului) ~
avand orientare dreapta, oblicd sau spiralata; sunt active pe toata
suprafata;
Cu lame dispuse longitudinal si sectionate transversal: Sunt
active pe toata suprafata;
- Freza cilindrica de infundat pragul (,,versenbohrer”): are lame

dispuse doar frontal, fiind activa numai la acest nivel. Serveste la
infundarea pragului gingival al cavitatilor de clasa a Il-a.
- Freza cilindrica pentru camera pulpara: are lame longitudinale

seciionate transversal gsi varful bombat. Este activa pe toata
suprafata. Serveste la indepartarea tavanului camerei pulpare.
a
d
Fig. jee
She _Freze cilindrice: a cu lame longitudinale oblice:
ame longitudinale sectionate transversal:
d —cu varf bombat
20
Utilizari:
- Largirea accesului in cavitatile carioase:
- Realizarea extensiei preventive;
- Realizarea formei de retentie;
- Accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor,

- Crearea de santuri de retentie;
- |nfundarea pragului gingival;
- Unirea a doua procese carioase;
- Deschiderea camerei pulpare;
- Finisarea marginilor de smalt ale cavitatilor;
- |ndepartarea obturatiilor provizorii si de durata.
“* Freze cilindro-conice
Au forma unui trunchi de con alungit, cu baza mare la gat. Varful poate
fi plat sau bombat. Prezintaé lame longitudinale (cu orientare dreapta,

oblica sau spiralata) cu sau fara taietura transversala (Fig. 32).
Alte tipuri de freze
Freze conice, in forma de ou, flacdéra, minge de rugby — pentru

finisarea materialelor de obturatie; freze trepan in forma de lance —
pentru indepartarea pivotilor metalici dentinari sau endodontici; freza
cilindrica pentru sectionarea coroanelor metalice (Fig. 33-36).
1s
Fig. 32. Freza Fig. 33. Freza Fig. 34. Freza Fig. 35. Freza cilindrica
cilindro-conica flacara conica pentru sectionat coroane
|
|
|
|
|
|
Fig. 36. Freze trepan

21

i disc plat, ce Prezints
— ") _ are forma UNnUI ; ; nta la
Freza roata (fierastr a doar la acest nivel) (Fig. 37). Me
I
taietoare pe muchie (
ey: . esti asa a V-a (pri

Utilizari: a retentiei la cavitatile de cl (Prin creares Uny;
- Suplimentare ati):
avitatll), . a * Spee
ST. baz scroenelor metalice, in scopul indepartarii lor.
- Sectiona
Fig. 37 a-d. Freze roata
Odata cu diversificarea materialelor de obturatie s-a modificat $i Modul

de abordare a leziunilor carioase si a formei de retentie a cavitatilor. jn
scopul asigurarii preciziei executie/ tuturor manoperelor Clinice, fabricantii
au produs o mare varietate de echipamente si instrumentar, prezentate
in detaliu in Cataloagele de profil.
b.Freze diamantate
ae sone este mai mare, cu atat frezele vor fi mai abrazive (Fig. 38).
particulelor qo recunoasterea frezelor jn functie de méarimea
astfel: lamantate, producatorij au asociat coduri de culoare,
* Negru (super-gros; i
"Ware, 20490 pe Pee ® 180 um
" albastru (medi, 80-196 um);
* osu (fine, 40-60 um).
" galben (extra-fine, 20-30 Um);
. alb (super-fine, 4-15 Hm).
Valorile COrespunzatoate dimensiy
de culoare poate re
z
Producatoare. Prezenta une|
nii Particulelor, pentru acelasi cod

© variatii, in functie de firma
22

El
Frezele avand cod negru, verde si albastru sunt mai abrazive, fiind
folosite in cariologie pentru reducerea de substanté dura (tesuturi
dentare, materiale de obturatie fizionomice, cimenturi), pe cand frezele
rosii, galbene si albe sunt utilizate pentru finisare, crearea de bizouri.
Fig. 38 a-c. Freze diamantate de forme si granulatii diferite
Aspecte importante privind utilizarea frezelor
Actiunea frezelor asupra tesuturilor dentare/materialelor de restaurare,

prin frecare pe suprafata acestora, are ca efect degajarea de caldura,
cu efect nociv asupra pulpei dentare.
Alti factori iritativi produsi in timpul lucrului cu instrumentarul rotativ

sunt: presiunea, vibratiile, zgomotul, mirosul si pulberile create prin
frezare. Pentru a-i diminua, se recomanda urmatoarele actiuni:
- lubrifierea zilnica a pieselor — turbina, contraunghiul — pentru a

mentine in stare buna de functionare rulmentii din capul pieselor, ce
realizeaza rotatia frezelor;
- folosirea frezelor noi, active;
- lucrul cu pauze sau folosirea sistemului de racire cu apa al frezelor
_ (mai ales in timpul actionarii turbinei).
In cadrul tratamentului cariei dentare, turatiile inalte se vor folosi

pentru prelucrarea smaltului iar turatiile joase, pentru actiunea in dentina
$! cement.
23

U RESTAUR
UMENTAR PENTR ARE
in diferite faze ale restaurarii directe: Prepar
Este utilizat in cavitate gi area

inserarea _—‘lOr Onde
materialelor, | j lustruirea. "Sarea,
modelarea/sculptarea, finisarea $!
4.3.1. Instrumentar pentru prepararea materialelor
Spatula de ciment ee ce ot .
Este un instrument de mana alcatuit dintr-un maner $i unul say doug
capete active plate (unul in forma de lance iar celalalt de forms
dreptunghiulara) (Fig. 39).

Serveste la prepararea cimenturilor $i materialelor de restaurare
directa (care implica amestecarea a doua/mai multe componente),
Prepararea se realizeaza pe o placufa sterila de sticla sau pe cartonase
speciale (pad-uri).
Fig. 39. Spatula de ciment
1.3.2. Instrumentar pentru transportul si plasarea materialelor
Spatula bucala
Este un instrument de mana, alcatuit dintr-un maner si doua capete
active plate, alungite, orientate in planuri diferite: unul este indoit pe
muchie iar celalalt pe /at.

Serveste la transportul si aplicarea materialelor de restaurare
directa in cavitatea preparata (Fig. 40).
1.3.3. Instrumentar pentru condensarea materialelor
Fuloare ‘alelor de
Sunt instrumente manuale necesare condensarii materia” dintr-
obturatie directa in cavitatea preparata (Fig. 41,42). Sunt Te
iferite.
un maner si unul sau doud capete active, de dimensiuni
24
>

—E—
Forma partii active poate fi cilindricd, sfericd, dreptunghiulara.

Fuloarul pentru amalgam are un capat tronconic neted (pentru
condensare) si unul ce prezinta striatii la partea frontala (pentru

transportul amalgamului in cavitatea preparata).
Fig. 42. Fuloare de ciment,
Fig. 41 a-c. Fuloare de amalgam compozit
4.3.4. Instrumentar pentru sculptarea si modelarea materialelor
Sunt instrumente de mana asemanatoare fuloarelor, insa partea activa

are forme diverse (Fig. 43):
- rotunjita: de ou, conica, sferica, etc. (pentru modelare);
- avand un varf ascutit sau o margine bizotata: piramidala, de cilindru
sectionat, etc. (pentru sculptare).
EGMONT Wn) sebeodssiie'ois Bd d to bk
Fig. 43 a-c. Instrumente pentru sculptat $i modelat materiale de obturatie
25
rrr |

| \
carie e
fetelor interdentare afectate de ste red.
Morfologia supra
ajutorul matricilor oe
conformator pentru ma or a
acestuia. Matricile sun
matricilor si stabilizate de pene !
. t
i metal/plastic), avand rok
re (or turatie, pana la finalizares nif
‘inute in pozitia corecta cu ajutory ne
nterdentare (Fig. 44-46),
Fig. 44 a-d. Matrici metalice, port-
matrici si modul de aplicare
santa bens allie ee a eee

e. Cape de celuloid
a
Fig. 45a
-€. Alte sisteme de matrici si port-matric;
Fig. 46 a,b. Pene interdentare
26

i
4.3.5. Instrumentar pentru finisarea si lustruirea materialelor
Sunt majoritar instrumente rotative, necesare pentru _finisarea
(netezirea) si lustruirea obturatiilor directe, dupa incheierea perioadei de

priza a materialului (Fig. 47-50). Avantaje:
obturatia capata o suprafata neteda gi lucioasa, foarte estetica;

acumularea de placa bacteriana gi resturi alimentare pe aceasta
suprafata se face mai greu;
igienizarea devine mai facila.
Pentru finisare:
freze extradure cu multe lame (de finisat);
freze diamantate cu granulatie find, extra- si superfina (rosii,

galbene, albe);
pietre abrazive din carborund (carbura de siliciu) pe suport ceramic;

gume abrazive cu particule de carborund/diamant/oxid de
aluminiu/dioxid de siliciu pe suport de cauciuc/silicon;
discuri abrazive cu particule de diamant, oxid de aluminiu, etc., pe

suport de plastic/hartie/silicon.
Pentru lustruire:
Pentru finisarea zonelor interdentare ale obturatiilor se utilizeaza benzi
discuri, gume din cauciuc/silicon;
cupe din cauciuc/polimer, asociate cu pasta de lustruit;
perii din par natural de animale sau artificial (poliamida), asociate cu

pasta de lustruit;
perii/discuri din cauciuc/silicon, impregnate cu particule abrazive

(diamant/carbura de siliciu);
pufuri, filturi (din material textil moale).
(strips-uri) — cu particule abrazive avand granulatii diverse, aplicate pe

suport de hartie sau plastic.
Pe A a I TT TE TR ee
Fig. 47. Perii, gume, cupe
Fig. 50. Filturi pentru lustruit

Fig 49. Strips-uri abrazive |
27

CAPITOLUL 2
IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR
Anumite etape ale tratamentului odontal necesita, pentru a fi realizate

cu succes, izolarea campului operator. Zona asupra Careia se interving
va fi izolata de restul cavitatii bucale prin diferite metode, cu UrMatoarele
ieee revenirea infectarii plagii dentinare sau a_ pulpei dentare prin

contaminarea cu saliva;
Prevenirea alterarii calitatilor fizico-chimice ale materialelor de

obturatie in momentul restaurarii, prin asigurarea unui camp
operator uscat, izolat de saliva, sange, lichidul santului gingival
secretiile pungilor parodontale;

Asigurarea unei bune vizibilitati asupra cAmpului Operator:
- Protejarea partilor moi ale cavitatii bucale, in cadrul efectugji

tratamentului odontal:
- Protejarea pacientului si medicului in tim
manopere terapeutice.
Mijloacele de izolare pot fi:

- absorbante: rulourile de vata, compresele de tifon, pernutele de
hartie absorbanta, firul de retractie;

- izolante: diga de cauciuc.
2.1. MISLOACE ABSORBANTE
pul efectuarii anumitor
2.1.1. Rulourile de vata
- pot fi prefabricate Sau Confectionate de asistenta dentara (Fig. 51);
- cele prefabricate pot avea suprafata plana sau texturata si sunt mai
dure; inainte de aplicare se vor aplatiza cu degetele pentru a deveni
maleabile:
Suficient pentru interventii de Scurta durata, precum examinare,

Sigilare, fluorizare, obturatii Provizorii, etc.:
~ Se introduc in cavitatea bucal4 a Pacientului cu ajutorul pensei

dentare;
- la arcada superioara se aplica in vestibulut bucal, in dreptul dintelui

de izolat;
- la arcada inferioara Se aplica in vestibulu! bucal gsi in santul

paralingual, asociate cu un rulou in dreptul canalului Stenon, pentru
a absorbi saliva de la acel nivel,
28

Inconveniente:
» pot provoca presiune si disconfort pacientului, daca sunt prea

groase fata de adancimea vestibulului bucal/santului paralingual;
« pot fi mobilizate de miscarea pArtilor moi bucale, necesitand fixare

cu ajutorul unui dispozitiv special (automaton Eggler) sau presare
cu oglinda dentara.
2.1.2. Compresele de tifon
- sunt prefabricate sau confectionate in cabinet de asistenta dentara

(Fig. 51);
- au forma patrata si dimensiuni diferite, in general avand latura intre

2-4 cm;
- se aplica in acelasi mod si indeplinesc aceleasi functii ca $i rulourile

de vata;
- fiind plate, pacientii le tolereaz4 mai bine, comparativ cu rulourile.
Dezavantajele rulourilor si compreselor:
- trebuie indepartate din cavitatea bucala doar atunci cand sunt

imbibate cu saliva, pentru a nu leza mucoasa bucala fina si a nu
lasa fibre;
- daca trebuie indepartate mai devreme, se vor uda cu apa de la

spray-ul unit-ului dentar;
- pot fi antrenate jin cursul actiunii instrumentarului rotativ,

contaminand campul operator si mediul inconjurator cu saliva.
2.1.3. Pernute de hartie absorbanta
sunt prefabricate (Fig. 52);
au forma de sageata;
se aplica si se indeparteaza cu
usurinta;
acopera orificiul canalului Stenon si

mucoasa jugala din jur;
sunt mai absorbante decat rulourile $i

compresele;
adera mai bine la mucoasa si nu pot

fi dislocate de miscarile musculaturii
orale;
fiind flexibile si plate, sunt mai bine

tolerate de pacient:
la indepartare nu lasa fibre.

Fig. 52. Pernute de hartie
29
Bee nner een TTT TT TTS ee

* ,
Diga
e€ componente
| de diga reprezinta un SS ie lui eee de ree autor
Sistemu esi olare perfecta a campu MT erios neces in ati
carora se obtine 012 Amp operator uscat este ines ques ar in Cadry
sruimitee mare sere la care contaminarea © Fale a,
anumitor manopere,
2.2. MIJLOACE IZOLANTE
lui. sof *
compromite succesul Tata tre Dr. Sanford Christie Barnum tn 1864
De la descoperirea sa de € diga a
A sj ana in prezent, sistemul d

cu introducerea in prac ica dentara sl p ! : ~ i
f , i ntinuu en pentru a putea fi utilizat In aproape toate
situatiile clinice. a
Fig. 53. Kit de diga
Elemente componente:
Rama (cadrul) de intindere (Fig. 54)
- are forme diferite (de U, ovala, Poligonala);
~ poate fi din metal Sau plastic;
- de-a lungul conturului prezints retentii i foliei de diga.
Folia de digé (Fig, 55) Ht Pentru fixarea
- este cofectionata din latex say nitril:
- are forma patrata, cu latura de circa 15 om;
- poate fi si anatoforma;
~ are culori, texturi $i grosimi diverse:
~ Unele folii se livreazs deja atasate de 9 rama flexibila din plastic.

30

Clemele de diga (Fig. 56)
- aurolul de a fixa folia de diga in jurul dintelui:
- sunt din otel sau plastic;
- au forme gi dimensiuni diferite, adecvate tuturor tipurilor de dinti;
- sunt alcatuite din doua brate, care se fixeaza la nivelul coletului

dentar gi un arc ce le uneste; fiecare brat prezinta cate un orificiu de
forma circulara;
- arcul trece peste planul de ocluzie al arcadei dentare si va fi orientat

intotdeauna spre distal.
Elemente auxiliare:
Clestele de perforat folia (perforator) (Fig. 57)

- este confectionat din otel inoxidabil:
- are rolul de a crea orificii in folia de diga, pentru izolarea dintilor;
- este alcatuit din doua brate, un cadru rotativ ce prezinta orificii de
dimensiuni diferite si un pinten;
- orificiile create jin folia de dig& au dimensiuni diferite,
corespunzatoare dintilor care vor fi izolati.
Pensa (forcepsul) de aplicare a clemelor (Fig. 58)
- este confectionat din otel inoxidabil:
- are rolul de a transporta si fixa clema la nivelul coletului dentar;
- este alcatuit din doua brate, un cadru culisant si doua portiuni active,
care se angajeaza in orificille de pe bratele clemei.
Lubrifiant — pentru a facilita alunecarea foliei de diga pe dinte;
Servetele de hartie — se vor aplica intre tegumentul pacientului si folia
de diga, pentru a absorbi transpiratia si a evita aparitia iritatiilor;
Accesorii pentru fixarea foliei pe dinte: fir de bumbac, inele de
cauciuc, ata cerata speciala pentru fixarea foliei, benzi elastice de
cauciuc (wedjets).
| E
t = 7 a
kutze ise Le = _
Fig. 54. Rame de diga Fig. 55. Folii de diga
31
BER ptt rr eeepeercenmemerseemeenennecnesrcerennnenenesreneennnnen 21" YS S LLS

ACD) cme i i

aA
Qa
ot?
Fig. 56. Cleme de diga
Fig. 58, Pensa (forceps) de aplicare a clemelor de diga
Tehnica de aplicare a digai
Sunt mai multe modalitafi de aplicare a digai pe dinte, fiecare

practician avand posibilitatea s4 0
facila (Fig, 59):
aleaga Pe aceea care ij se pare mal
Orificii in dig
ind a, T . it] rea

dintilor ce vor F iZolati: “4 Perforatorul, in functie de pozitiona
~ Pentru ca folia sda
lune j aT ifia in
zona Orificiilor: Ce mai usor Peste dinti, se poate lubrifia !
32

- Se creaza un orificiu in partea de mijloc sau inferioara a foliei,
pentru a permite trecerea aspiratorului de saliva;
- Se faciliteaza trecerea foliei prin spatiile interdentare, cu ata de dinti;
- Clemele se aplica pe dintii situati cel mai posterior, unde folia este in
tensiune si are tendinta de a se desprinde;
. Pentru o fixare mai buna a foliei la coletul dintilor, se pot efectua

ligaturi cu firul de bumbac; in acelasi scop, se pot aplica interdentar
inele de cauciuc, wedjets, ata speciala;
- Lichidele de spalatura utilizate in timpul tratamentului dentar vor fi

evacuate de catre asistenta dentara, cu ajutorul aspiratorului
chirurgical;
- La finalizarea tratamentului, se sectioneaza firele de ligatura, se

indeparteaza clemele si, ulterior, folia si rama de diga;
- Deoarece clema creaza o senzatie de presiune sau chiar durere in

timpul cat actioneaza pe dinte, se poate realiza o anestezie locala
inainte de aplicare sau se pot folosi cleme din plastic.
in functie de situatia clinica, exista mai multe variante de aplicare

a digai:
- /zolari multiple: orificiile pentru dintii anteriori se pozitioneaza in

semicerc, iar cele pentru dintii posteriori se alinieaza pe verticala;
* unele sisteme de diga au deja marcate pe folie locurile

corespunzatoare fiecarui dinte din arcada;
* alte folii prezinta un set de proeminente corespunzatoare fiecarui

dinte, care se vor taia cu foarfeca, rezultand orificii;
- Izolarea unui corp de punte: se vor crea orificii pentru dintii stalpi,
care vor fi unite printr-o crestatura, pentru a permite trecerea
corpului de punte;
- La dintii fara convexitati folia are tendinta de a aluneca; se vor aplica

cleme cu brate mai lungi, care se extind subgingival;
- La dintii cu carii cervicale, distructii masive (rest radicular) sau la

dintii slefuiti, se va aplica o clema cu extindere subgingivala; uneori
este necesara efectuarea unei gingivoplastii;
- Nu se vor aplica niciodaté cleme pe dintii cu restaurari din portelan,

pentru a nu le fisura/fractura; in acest caz, clemele se aplica pe dintii
limitrofi.
33

be
Fig. 59. Aplicarea digai: etape (a-d); detaliu (e,f)
Avantajele izolarii cu diga sunt multiple:
“ , ; i ales in
- Camp operator curat $! uscat; acesta este un deziderat mai a
a : : riza
cazul restaurarilor adezive, unde umezeala compromite P
materialului si succesul restaurarii pe termen lung:
. . we oe rw] we . cu
- Evitarea contaminarii plagii dentinare sau a pulpe!
microorganisme din Saliva:
34
a
- Vizibilitate mai buna asupra campului operator, prin indepartarea
partilor moi;
- Protejeaza pacientul de riscul inghitirii sau aspirarii accidentale a

instrumentarului_ mic, materialelor moj (bulete, mese, rulouri,
comprese), fragmentelor de dinte/restaurari dentare, solutii de
spalatura;
- Potejeaza mucoasa orala a pacientului (buze, limba, obraji) in timpul

manoperelor dentare;
- Protejeaza medicul de infectiile din cavitatea bucala a pacientului;
- Scade posibilitatea pacientului de a comunica verbal; astfel se

economiseste timpul cat pacientul vorbeste sau clateste cavitatea
bucala;
- Creste longevitatea restaurarilor.
Dezavantajele sunt:
- Este dificil de aplicat, desi, cu experienta, durata aplicarii scade la 3-

5 minute;
« Disconfort fizic pentru pacient;
- La unii pacienti creaza senzatie de claustrofobie;
- Mucoasa orala poate fi lezata in timpul aplicarii si indepartarii digai;
- La pacientii cu dificultati in respiratia nazala, folia se va rascroi cu

foarfeca in partea superioara, pentru a usura respiratia;
- La pacientii cu alergie la latex se va utiliza diga din nitril;
- Diga nu se aplica la pacientii cu probleme psihice sau la copiii mici;
- Dupa sterilizari repetate sau contactul cu hipocloritul de sodiu,

clemele se pot rupe accidental in timpul manevrarii; pentru a preveni
inghitirea/aspirarea lor, vor fi ancorate cu ata de dinti;
- Culoarea intensa a foliei de diga poate distorsiona alegerea culorii

pentru restaurarile dentare; pentru a preveni acest neajuns,
culoarea se va alege inainte de aplicarea digai;
- Reducerea comunicarii verbale cu medicul poate crea pacientului

anxietate si senzatie de vulnerabilitate;
- Pretul de cost crescut al kit-ului de diga.
Cu toate acestea, avantajele folosirii digai depasesc cu mult

dezavantajele, ceea ce face ca diga sa reprezinte mijlocul ideal de
izolare.
in cazul in care nu se poate utiliza diga, exista varianta microdigai:

aceasta include un cadru de plastic incorporat in folie si este indicata
pentru izolarea unui numar mic de dinti. lzolarea obtinuta este insa una
relativa.
35

ae
2.3. IZOLAREA $I PROTECTIA

PARODONTIULUI MARGINAL
Tesutul gingival normal, sanatos, are culoare roz, Consistentg ferms

si aspect de ,coaja de portocala”. In cazul tratamentului Cariilor Cervical
parodontiul trebuie protejat de actiunea instrumentarului rotatiy
Deoarece izolarea cu diga este mai dificila sau chiar iMposibils in
aceasta situatie, o metoda mai adecvata o reprezinta firul de retractia
Caracteristici: .
Este confectionat din bumbac impletit, pentru a creste absorbtia:
Este disponibil in grosimi diferite, intre 000 (cel mai subtire) sj 3 (ce|
mai gros), in functie de firma producatoare; .

Poate fi simplu sau impregnat cu substante astringente sau
hemostatice;
Unele fire contin in interior un fir de cupru subtire, care faciliteazs
modelarea, aplicarea si mentinerea firului in santul gingival;

Se comercializeaza jn recipiente speciale, ce contin cAtiva metri de
fir, sub forma de papiota.
Tehnica de aplicare (Fig. 60):

- Se taie lungimea adecvata de fir si se transporta cu pensa dentara
la nivelul dintelui ce va fi izolat:

In caz de sensibilitate dureroasa la inserarea firului, se va realiza o
anestezie locala;
Firul se introduce in santul gingival, pana in spatiile interdentare, cu
un instrument special, o spatula bucal4 sau sonda cu vart bont;
Se introduce inainte de prepararea cavitatii si se indeparteaza dupa
realizarea obturatiei:
- Grosimea firului trebuie s4 corespunda adancimii santului gingival:
" un fir prea gros va crea ischemie la aplicare si nu va fi mentinut in
sant, existand gi riscul sa fie antrenat de instrumentarul rotativ;
« un fir prea subtire nu va fi eficient:
- Firul de retractie produce:
" indepartarea gingiei de dinte, pentru a o proteja de actiunea
instrumentarului;
" imbunatateste vizibilitatea asupra zonei de colet;
" Impiedica patrunderea materialului de obturatie in santul gingival.
Aparitia sangerarii gingivale in cursul tratamentului necesita realizare4
hemostazei, prin aplicarea unor bulete de vata imbibate cu solut!
hemostatice (sulfat de fier) sau astringente (clorura de aluminiu). In ca2U
in care sangerarea continua, tratamentul va fi temporizat si in cavitate S¢
Va aplica o obturatie provizorie.
36

Fig. 60. Aplicarea firului de retractie gingivala (etape)
Evolutia in timp a cariilor de colet are directie subgingivala, producand

inflamarea parodontiului marginal, cresterea in volum cu patrunderea
in cavitatea carioasa, pana la aparitia pungilor parodontale. Iritatia
gingiei este produsa atat de marginile taioase ale cariei precum si de
toxinele bacteriene si acumularea/impactarea alimentelor in cavitatea
carioasa. Secretia sulculara, sangerarea si cresterea in volum a gingiei
impiedica prepararea gsi obturarea cavitatii. In functie de gradul
inflamatiei ginigvale, pot fi adoptate urmatoarele masuri terapeutice:
- proliferare gingivala minima: odata cu indepartarea procesului

carios si aplicarea unei obturatii provizorii, gingia se va vindeca:
obturatia definitiva se va aplica intr-o sedinta ulterioara:
- proliferare gingivala minora: gingia tinde sa patrunda in cavitatea

carioasa; se realizeaza exereza dentinei alterate, atat cat este
posibil, urmata de indepartarea gingiei:
* prin aplicarea unei obturatii de gutaperca in exces, care va

deplasa gingia lent, vindecarea avand loc in cAateva ile;
gutaperca se introduce in stare plastica in cavitate, dupa incalzire
prealabila; se modeleaza cu spatula bucala sau fuloarul umezite
in alcool sanitar;
" bandijonarea gingiei cu substante hemostatice (sulfat de fier) sau

cauterizante (acid tricloracetic, anhidrida cromica); interventia va fi
facuta cu prudenta, doearece exist& riscul producerii unor leziuni
extinse si a compromiterii vitalitatii dintelui;
- proliferare gingivala importanta: gingia in exces va fi indepartata
pe cale chirurgicala — cu bisturiul, electrocauterul sau laserul.
37

Obtinerea unui camp operato
izolarii, si evacuarea
cadrul tui
aspiratorului de saliva $l. a
r uscat necesita, pe langa asigutarg

fluidelor orale $! a lichidelor ae spalatura utilizate in
ealizeaza
tratamentului dentar. Aceas 3 se |f e€aza cu alutory
| celui chirurgical.
iratorul de saliva a
Aspir lichidele de spalatura, care se acumuleazs in
Colecteaza saliva si
lanseul bucal; . a ay
Pte confactionat din plastic (fiind de unica folosinta) sau din Metal
(reutilizabil prin sterilizare); ;

Cel mai frecvent sunt folosite cele din plastic, ce au o forma dreapta:
inainte de a fi utilizate la pacient, se curbeaza, pentru a trece peste

buza si arcada dentara (Fig. 61); .
Se aplica in planseul bucal, in partea opusa Zonei unde se lucreazs.

Pentru a nu leza comisura bucala, se poate aplica pe tegument un
lubrifiant;
Capatul aspiratorului nu va veni in contact direct cu mucoaga

plangeului bucal, pentru a nu o aspira; pentru a preveni acest
neajuns, capatul aspiratorului se inveleste intr-o compresa de tifon
sau se pot folosi aspiratoare spiralate;
Aspiratorul de saliva se utilizeaza asociat cu mijloace absorbante

(rulouri de vata, comprese de tifon) sau izolante (diga).
Aspiratorul chirugical
- Are o putere de aspiratie mai mare decat cel de saliva;
- Este confectionat din plastic autoclavabil sau metal (Fig. 62)
- Este utilizat de asistenta dentara, in asociere cu aspiratorul de
Fig. 61. Aspirator de Saliva
saliva, in cadrul tratamentelor cu sau fara diga.

Fig. 62. Aspirator chirurgical
38

CAPITOLUL 3
SEPARAREA DINTILOR
Reprezinta interventia prin care se creaza temporar sau
permanent un spatiu interdentar, cu sau fara pierdere de substanta

dura dentara.
Scopurile separarii dintilor sunt:
- pentru diagnosticarea unei leziuni carioase, pentru fluorizare, pentru

prepararea unei cavitati, pentru aplicarea unei matrici interdentare si
a materialului de obturatie;
- pentru aplicarea unor dispozitive ortodontice, protetice, chirugicale.
Consideratii clinice:
- spatiul obtinut va fi de maximum 0,5 mm; un spatiu prea mare va

intinde sau chiar rupe ligamentele alveolo-dentare situate adiacent
spatiului creat si le va presa pe cele situate de partea opusa;
- separarea se realizeaza doar la tineri, deoarece tesuturile dento-

parodontale sunt elastice;
- separarea este contraindicata la pacientii cu boala parodontala
(pentru a nu accentua mobilitatea dentara), la dintii cu rezistenta

slabita de carii sau ce prezinta restaurari din portelan.
Separarea poate fi /enta sau rapida. Spatiul obtinut prin separarea

lentaé este mentinut jn timpul tratamentului odontal printr-o separare
rapida.
3.1. SEPARAREA LENTA
A fost introdusa pentru prima data in practica de E. Parmly in 1848,

care a utilizat pentru separare pene de lemn.
Se poate realiza cu (Fig. 63):

- bulete de vata, fire de bumbac, pene de lemn:
" prin absorbtia salivei, isi maresc volumul gi realizeaza 0 separare
lenta a dintilor;
= timpul de actiune este de 24 ore; ;
" buleta de vata aleasa va fi destul de mare, pentru a fi inserata cu
dificultate: se poate asocia cu firul de bumbac;
39

4 inj intelui, realizandu-se un
Fe ee ume fi indesat interdentar, la nivelul punctuly de
contact: . .
" pana de lemn triunghiulara se introduce cu baza SPIE papils
interdentara si varful spre punctul de contact; capetele se Vor
sectiona, pentru a nu leza partile moi (buza, limba, oraz);
- suluri sau inele ortodontice de cauciuc: — ae

« timpul de actiune este mai lung, de 4-5 zile, chiar o saptamang
deoarece nu isi maresc volumul prin imbibarea cu saliva.
Fig. 63. Separarea lenta: a — buleta de vata: b — inel de Cauciuc; c-e — pana de
lemn
3.2. SEPARAREA RAPIDA
Se realizeazi cu dispozitive metalice numite departatoare

(separatoare). Primele separatoare mecanice au fost introduse in
practica de catre Jarvis in 1874. Ulterior, au fost fabricate si alte variante
mai performante. Printre cele mai cunoscute sunt (Fig. 64):
Departatorul Ivory:
~ $€ compune dintr-un cadru ondulat, care permite trecerea deasupra

arcadei dentare si doj pinteni, unul fix (oral) si altul mobil (vestibular)
gi un surub, prin actionarea caruia pintenii se apropie iar dintii de
separa;
- pintenii se aplica sub punctul de contact;
- este indicat pentru dintii frontali.
40
_——a

Departatorul Perry:
Se compune din:
» doua perechi de gheare, situate

pe doua cadre ondulate;
» doua suruburi paralele;
ghearele se aplica sub punctul de
contact;
actionand gsuruburile, cele doua
perechi de gheare separa dintii;
find un departator puternic, se
utilizeaza doar pentru dintii
laterali.
Departatorul Elliot:
Are forma literei ,V’, fiind alcatuit
din:
douad gheare (care se aplica sub

punctul de contact);
doua obrate, ce converg la

balamaua de unire;
o chinga cu orificii filetate;
un surub;
prin actionarea surubului, cele

doua brate cu gheare se apropie
iar dintii sunt separati;
se poate utiliza /a fofi dintii

(frontali si laterali).
41
Fig. 64 b. Departator Perry
TO
. Fig. 64 c. Departator Elliot
ETT TT a
CAPITOLUL 4
CLASIFICAREA LEZIUNILOR CARIOASE

$1 A CAVITATILOR
4.1. CLASIFICAREA LEZIUNILOR CARIOASE
Dupa aspectul clinic: . ; .

- leziuni carioase necavitare — pata alba cretoasa, poroasa, in smalt ~
stadiu reversibil, beneficiaza de tratament prin remineralizare;

- leziuni cavitare — aparitia unei cavitati carioase — stadiu Ireversibil,
necesita tratament restaurator.
Dupa evolutie:
- cari evolutive, active:
" cu evolutie rapida (acute, umede);
* cu evolutie lenta (cronice, uscate).
- carii oprite in evolutie (stationare) — datorita remineralizarii.
Dupa localizare:
- carii in santuri si fosete;
- carii pe suprafetele netede;
- carii de colet (deasupra, la nivelul sau sub jonctiunea smalt-cement).
Dupa testul afectat:

- Carii in smalt:
- Carii in dentina:
- Carli in cement.
Be profunzimea procesului carios cu evolutie in dentina (Fig.

- Carli superficiale;
- Cari de adancime medie:
- Carli profunde.
42

Fig. 65. Clasificarea leziunilor carioase dupa profunzime
Tratamentul cariei dentare presupune o succesiune de trei timpi

operatori:
4.timpul chirurgical: constaé in indepartarea tesuturilor dentare
alterate si prepararea unei cavitati;
- Se realizeaza in mod uzual cu instrumentar rotativ (freze) — mai

rar manual — sau cu echipamente moderne (laser, abraziune cu
aer, sono-abraziune).
2. timpul medicamentos: consta in tratamentul plagii dentinare;
- Plaga dentinaraé este o leziune produsa in dentina in urma

prepararii cavitatii. Materialele pentru tratamentul plagii dentinare
au rolul de a proteja organul pulpar. Pot fi aplicate in strat subtire,
sub 0,5 mm grosime (lineri) sau in strat mai gros, peste 0,5 mm
grosime (baze). Materialele sunt alese in functie de adancimea
cavitati, aspectul plagii dentinare de pe fundul cavitatii si
materialul de obturatie definitiva.
3.timpul ortopedic: presupune refacerea morfologica a coroanei

dentare, prin aplicarea unei obturatii de durata (definitiva).
- Materialele de obturatie definitiva pot fi neadezive (amalgam,

cimenturi silicat) sau adezive (compozite).
4.2. CLASIFICAREA CAVITATILOR
La finalul timpului chirurgical al tratamentului leziunilor carioase rezulta

0 cavitate, cu forma specifica si localizare diferita, in functie de
Suprafata pe care s-a situat caria.

Cea mai cunoscuta si utilizata clasificare a cavitatilor este cea a lui
G.V. Black (1836-1915), conform careia exista cinci clase de cavitati:

- Cavitati de clasa | — rezulta din prepararea cariilor situate:
" in santurile si gropitele ocluzale ale molarilor $i premolarilor;
" in santurile vestibulare si orale ale molarilor,
" in gropitele orale ale frontalilor superiori;
43

Yt
cavitati de clasa a Il-a: rezulté din prepararea cariilor Situate De
rafetele aproximale ale dintilor laterali (molari si premolar):

savitatl de clasa a Ill-a: rezulta din prepararea cariijlor Situate
iar ahaa inti frontali (incisivi, canjn; 8
suprafetele aproximale ale dintilor fr » Caniniy far
afectarea unghiului incizal; i. .

cavitati de clasa a IV-a: rezulta din prepararea cariilor Situate
suprafetele aproximale ale dintilor frontali, cu afectarea UNghiuly

incizal; .. " .
cavitati de clasa a V-a: rezulta din prepararea Cariilor Situate
suprafetele orale si vestibulare ale tuturor dintilor, in treimeg de
colet.
Ulterior, la aceasta clasificare a fost adaugata cavitatea de Clasa a

Vi-a, (W.J. Simon, 1956) care rezulta din prepararea cariilor Situate pe
varfurile cuspizilor molarilor si premolarilor, precum si de Ig nivelyl
muchiei incizale a frontalilor.
Alta clasificare:
- Cavitati simple: cavitati situate pe o singura suprafata a dintelui:
- cavitati compuse: cavitati situate pe doua suprafete ale dintelui,

una in continuarea celeilalte (exemplu: mezio-ocluzala, vestibulo-
distala, etc.)
- cavitati complexe: cavitati situate pe trei sau mai multe suprafete

ale dintelui (exemplu: mezio-ocluzo-distale).
Geometria unei cavitati presupune o succesiune de pereti, unghiuri,

margini, fiecare avand o denumire precisa (Fig. 66,67). O cavitate este
alcatuita din mai multi pereti laterali si o baza (podeaua/fundul cavitatii).
Peretii laterali poartd denumirea Suprafetei dentare pe care se

Situeaza (mezial, distal, vestibular, Oral).
- Peretele gingival este paralel cu gingia, fiind perpendicular pe axul

lung al dintelui.
- Peretele ocluzal sau incizal se situeazA inspre aceste zone

anatomice, flind perpendicular; pe axul lung al dintelui.
" Peretele de smal — reprezinté acea portiune a peretelui cavitati

alcatuita doar din smalt:
- Peretele de dentina ~ reprezinté acea Portiune a peretelui cavitati,

alcatuité doar din dentina.
numele de:
- perete pulpar (cand este situat perpendicular pe axul lung al dintelul,

deasupra camerei pulpare — la molar si premolari);
~ perete parapulpar (cand este paralel cu axul lung al dintelui).
44

jntalnirea a doi sau trei pereti adiacenti ai cavitatii se realizeaza sub
forma unor unghiurl in spatiu: oo
~ unghi liniar (diedru): se formeaza la intalnirea a doi pereti alaturati;
_ unghi punct: se formeaza la intalnirea a trei pereti alaturati;
unghi de cavo-suprafa{a: se formeaza intre un perete lateral, intern

al cavitatii si suprafata exterioara a dintelui, din imediata vecinatate.
Alte notiuni de geometrie a cavitatii:
_ istm: reprezinta zona cea mai ingusta a unei cavitati;
_ coada de randunica: reprezinté o cavitate suplimentara cu rol de

retentie, in continuarea cavitatii principale; in acest mod, rezulta o
cavitate compusa sau complexa; unirea dintre cavitati se face prin
istm;
- jonctiunea amelo-dentinara: limita anatomica dintre smalt si dentina;

serveste ca reper pentru aprecierea profunzimii leziunilor carioase
si, implicit, a cavitatilor preparate;
- jonctiunea smalt-cement: cele doua tesuturi se pot afla in raport de

continuitate sau pot fi separate printr-o zona de dentina. Localizarea
leziunilor carioase precum si plasarea marginilor cavitatilor de la
acest nivel se face in raport cu aceasta jonctiune (deasupra, la
nivelul sau sub aceasta).
Coada de é
randunica
Fig. 66. Elemente de geometrie a . Fig. 67. Peretii cavitatii

cavitatii
45

CAPITOLUL 5
ETAPELE PREPARARII CAVITATILOR
Cavitatea obtinuta la finalul timpului chirurgical al tratamentuly;

cariei dentare a rezultat prin parcurgerea, In ordine, a urmatoarelo,
etape:
4. Crearea accesului si deschiderea procesului carios

2. Exereza dentinei alterate
3. Extensia preventiva
4. Forma de retentie
5. Forma de rezistenta
6. Finisarea marginilor cavitatii
7. Curatarea finala a cavitatii
Aceste etape se realizeaza succesiv, in ordinea enumerata,

pentru a obfine o preparatie corecta.
5.1. CREAREA ACCESULUI $I DESCHIDEREA

PROCESULUI CARIOS
Presupune realizarea unei cai de acces la procesul carios, in

scopul prepararii cavitatii.
Accesul poate fi:

- Direct: cand se face de pe aceeasi suprafaté unde se afla caria;
- Indirect: cand se realizeaza prin alt suprafaté dentara, intacta.
Odata creat accesul la carie, urmeaza deschiderea procesului carios,

cu indepartarea prismelor de smalt demineralizate de la. marginile
cavitatii. Smaltul cariat are aspect alb-cretos sau brun-maroniu.
Instrumentar necesar:
- Rotativ: freze sferice (cel mai frecvent); freze para; freze cilindrice-
- Manual: dalti si toporisti de smalt.
Instructiuni:
och aleasa va avea un diametru mai mic decat dimensiune?

nil;
46
ull
-
_ principiul conservarii fesuturilor dentare dure: se va indeparta

smaltul doar atat cat sa ofere operatorului vizibilitate $i acces cu
intrumentarul in interiorul procesului carios, in vederea realizarii

celorlalte etape de preparare;
- se poate lucra atat la turatii conventionale cat $i inalte, in functie de

situatia clinica,
. incazul utilizarii instrumentelor de mand, acestea se pozitioneaza
cu bizoul spre cavitate si se executa presiuni asupra prismelor de

smalt, pentru a le disloca.
5.2. EXEREZA DENTINEI ALTERATE
Presupune indepartarea dentinei alterate din leziunea carioasa.
Dentina cariata este alcatuita din doua straturi:
- Dentina infectata (alterata, ramolita): . Trebuie .

* contine bacterii in numar foarte mare; >| indepartata in
= colagenul dentinar este denaturat ireversibil. totalitate !
- Dentina afectata:
= contine foarte putine bacterii;
* colagenul dentinar este pastrat;
" are capacitate de remineralizare.
— Se va pastra
- rotativ: freze sferice (cel mai frecvent); freze para.
- manual: linguri Black; excavatoare dentare.
Instructiuni:
- freza aleasa va avea diametrul putin mai mic decat dimensiunea

leziunii, pentru a putea fi actionataé cu usurinta in interiorul
procesului carios;
- Se va lucra la turatii conventionale (joase);

- indepartarea dentinei alterate incepe de la nivelul peretilor laterali,
prin miscari de scoatere activa a frezei din cavitate (Fig. 68);
- peretele pulpar/parapulpar va fi curatat ultimul, cu viteza foarte mica

si fara presiune, pentru a minimiza durerea gi a nu deschide
accidental camera pulpara (in cavitatile profunde);
~ mai adecvate in acest caz sunt instrumentele de mana bine ascutite;
- in urma exerezei dentinei alterate rezulta conturul primar al cavitatii

si Se apreciaza adancimea acesteia;
- pot rezulta cavitati superficiale, de adancime medie sau profunde;
47
Pte

in i ie si palpar
- la final se controleaza cavitatea (prin nee alterats 1 entry
verifica daca nu au ramas restur! - dul cavit&ti: a "Wvely
peretilor (mai ales sub cuspizi) sau pe fun resiune ‘din :

palparea se realizeazA cu Seed aed la urma’ funda so 3P8 i
7 4 ii laterali, ta AVitat.
aproape, incepand cu peretii la e i
in cavitatile superficiale si medii palparea se poate face cy Sond,
nates ii li se palpeaza
in cavitatile profunde, doar peretii laterali _Palp Cu Sond,
rigida; peretele pulpar/parapulpar se palpeazA cu sonda flexipjts
(acul Miller).
\ { \ i
Fig. 68. Miscari de scoatere activa
Consideratii clinice:
- dentina alterata are o consistenta mai redusa decat cea sanatoasa:
- in cariile acute, cu evolutie rapida, se gdaseste o cantitate mare de
dentina alteraté, de culoare deschisa, care se indeparteaza cu
usurinta;
"in acest caz, limita dintre dentina infectata (care trebuie
indepartata) $I cea afectaté (care trebuie pastrata) este dificil de
are culoare mai inchisa, bruna, $l Se indeparteaz4 mai greu decat in
Cariile acute; ?'
" deosebirea clinica intre dentina infectata si cea afectatA este mai
Usor de realizat.
__In functie de adancimea Cavitatii rezultate in urma exerezei dentinel

infectate, aspectul plagii dentinare poate fi:
a. in cavitatile Superficiale: denting dura de aspect normal:
48

a
b.
in cavitatile de adancime medie:
dentina dura de aspect normal;
dentina dura pigmentata:
» are culoare bruna si aspect lucios, sticlos;
» se intalneste in cariile cronice, cu evolutie lenta:
» reprezinta impregnarea dentinei cu saruri si pigmenti din cavitatea

bucala;
« microscopic, se produce scleroza canaliculelor dentinare si

obliterarea lor cu saruri si fosfati de fluor.
Important: dentina dura pigmentata are rol de bariera fiziologica

in calea cariei dentare, de aceea se pastreaza cu orice pret!
c.
in cavitatile profunde:
dentina dura de aspect normal;
dentina dura pigmentata;
dentina dura, cu mici zone de dentina alterata:
> reprezinta o puternica spina iritativa pentru pulpa, distructia

tisulara este ireversibila, nefiind susceptibila la remineralizare
terapeutica;
> aceasta concesie se face pentru a nu deschide camera pulpara,

doar in anumite conditii:
e zona de dentina alterata sa fie mai mica de 1 mm?:
e sa fie situata strict in dreptul coarnelor pulpare;
e pacientul sa fie tanar si sanatos, cu o buna reactivitate pulpara;
e medicul sa aiba vizibilitate buna si acces asupra cavitatii.
> anihilarea bacteriilor restante se face prin coafaj indirect (cu

produse pe baza de hidroxid de calciu),
> in cazul in care s-a realizat o deschidere accidentala, punctiforma,

a camerei pulpare in cursul exerezei dentinei alterate, se va
realiza un coafaj direct.
5.3. EXTENSIA PREVENTIVA
Reprezinta plasarea marginilor de smalt ale cavitatilor in tesut

dentar sanadtos, in zonele accesibile curatarii artificiale si
autocuratarii, in scopul prevenirii aparitiei cariel secundare
marginale.
Pozitionarea marginilor se va face tinand cont de:
Tipul de material de restaurare folosit;

Riscul cariogen al pacientului;
Nivelul de igiena orala;
Tipul dietei alimentare;

Suprafata dentara pe care se afla cavitatea.
49

-
5.3.1. Extensia preventiva pe suprafetele cu santuri si fosete
Odata cu evoluf{ia materialelor dentare de obturatie, s-a Modificat

modalitatea de realizare a extensiei preventive. De la conceptia [yj Si
Black, de includere in conturul cavitatii a tuturor santurilo,
fosetelor, cu plasarea marginilor cavitatii pe pantele CUSpidig
(Fig. 69), s-a ajuns in prezent la modalitati mai conservatoare, Precum Ne
- Sigilarea santurilor si fosetelor:
- Ameloplastia;
- Restaurari preventive cu rasini.
Sigilarea santurilor si fosetelor
Reprezinté o masura de prevenire a cariei dentare Si constg in

aplicarea unui material de restaurare de consistenta scazutd in santurile
si fosetele sanatoase, fara nicio preparatie a tesuturilor (Fig. 70).
Ameloplastia
Atunci cand mai putin de 1/3 din profunzimea fisurii (Santului) este
afectata, se poate recurge la indepartarea strict a acelei Portiuni, prin
remodelare cu o freza diamantata sferica mica, fara a fi necesar s§
preparam o cavitate. Va rezulta un gant cu un profil rotunjit, care poate fi
curatibil si lustruibil. Ameloplastia se va realiza doar la pacienti cu rise
Carios scazut, igiena orala buna si alimentatie necariogena.
Luand in considerare faptul ca riscul carios al unei pacient se poate

modifica in timp, este mai prudent s& se apeleze la restaurarea
preventiva cu rasini.
Restaurari preventive cu rasini compozite
Consta jn prepararea unor cavitati restranse, situate la_nivelul

santurilor si fosetelor, care vor fi obturate ulterior prin tehnici adezive.
Obturatia, precum si restul sistemului de santuri si fosete sAnatoase vor
fi sigilate (Fig. 71).
Important: Toate santurile si fosetele care nu sunt incluse in

conturul cavitatii vor fi Protejate prin sigilare sau restaurare
preventiva cu rasini.
en
\ ; D0
Fig. 69. Extensia preventiva cu plasarea marginilor pe pantele cuspidiene
50

—-
oe.
. i’ pi L } y 2
VS en f Ae
v4 ’
| | \y. d, ~§ ) | |
\ | { \" ( \ wy \ PX /
a b
Fig. 70 a,b. Sigilare Fig. 71. Restaurare

preventiva cu rasini
—_
va
53.2. Extensia preventiva pe suprafetele netede — vestibulare si

orale
Aceste suprafete sunt deja expuse, in mod eficient, curatarii artificiale

(prin periaj) si autocuratarii (accesul Salivei). De aceea, extensia
reventiva a cavitatilor de la acest nivel va consta doar in indepartarea

smaltului cariat (cretos sau brun) de la marginile cavitatii.
5.3.3. Extensia preventiva pe suprafetele netede — proximale
Aceste suprafete sunt mai greu accesibile autocuratarii/curatarii

artificiale, mai ales in zona punctului de contact cu dintele vecin. Pentru
a preveni aparitia cariei secundare marginale, marginile cavitatilor vor
trebui sa fie plasate la distanta de punctul de contact al dintelui vecin,
astfel:
- Marginile cavitatii vor fi plasate in tesut dentar sanatos;
- Marginile vestibulare si orale ale cavitatilor vor fi scoase in afara

punctului de contact cu dintele vecin, pentru a putea fi instrumentate
iar ulterior, curatate;
- Marginea gingivala a cavitatii va fi plasata sub punctul de contact,

operatiune realizata cu freza de infundat pragul (versenbohrer).
5.4. FORMA DE RETENTIE
Reprezinté forma geometrica interna a cavitatii, care asigura

mentinerea (retentia) materialului de obturatie, impiedicand
dislocarea acestuia de catre fortele care se exercita asupra dintelui.
Fiecare tip de cavitate are o forma de retentie specifica. Anumite

diferente apar si in functie de materialul de restaurare folosit.
51
Astfel, pentru materialele neadezive (amalgam, silicate), retentis
consta in: .
- Pereti laterali paraleli sau usor convergenti spre ocluzal,
- Plansee orizontale:
Unghiuri interne bine precizate: ,
Santuri de retentie in peretii laterali; ; . —_
avitat suslineniere de retentie, tip »coada de randunica’. .
Pentru materialele adezive (compozite), forma de retentie este

inlocuité cu forma de adeziune”. Preparatia realizata este maj
conservatoare, cu economie de tesut dur dentar sanatos. Unghiurija
interne ale cavitatii sunt rotunjite; se poate enunta la crearea de
santuri/cavitati accesorii de retentie, datorita bunei adeziuni a
materialului, fiind insa necesara bizotarea marginilor de small, care vor f;
acoperite de material si vor contribui la retentie.
5.5. FORMA DE REZISTENTA
Consta in asigurarea unei grosimi suficiente peretilor cavitatii

precum si viitoarei obturatii, pentru a rezista la fortele aplicate
asupra dintelui.
Fortele ce actioneaza asupra dintelui intalnesc in calea lor de actiune

diverse suprafete, orientate in planuri diferite, si se descompun in
componente verticale si orizontale. Geometria interna a cavitatii trebuie
Sa fie corect efectuata, pentru a realiza o repartitie echilibrata a fortelor,
Care sa nu afecteze rezistenta dintelui. De asemenea, trebuie acordata o
atentie deosebité si componentelor cavitatii care au devenit fragile in
urma etapelor anterioare de preparare (pereti laterali, cuspizi). Astfel,
pentru asigurarea rezistentei se vor lua urmatoarele masuri (Fig. 72):
- Peretii laterali prea subtiri vor fi scurtati din inaltime, pana in zona in
Care au 0 grosime suficienta pentru a nu se fractura;
- Cuspizii subminati vor fi captusiti cu materiale cu rol de inlocuitori de
dentina — cimenturi glass-ionomere (ionomeri de sticla, CIS);
- Peretii orizontali ai cavitatilor vor fi Perpendiculari pe axul lung al
dintelui:
- Unghiurile interne ale cavitatilor vor fi usor rotunjite, pentru a
contracara acumularea de stress in structura dentara;
- Viitoarea obturatie trebuie s4 aibg 0 grosime suficienta pentru a
rezista fortelor masticatorii (minimum 1,5 mm pentru amalgam si 1-2

mm pentru compozite);
- In cazul restaurarilor cu materiale adezive, se pot ldsa portiuni de
aime mal putin rezistente, deoarece vor fi intarite prin cuplarea

adeziva.
52
Fig. 72. Rezistenja: 1 — scurtarea perefilor subtiri; 2 — cdptusirea cuspizilor
subminati
5.6. FINISAREA MARGINILOR CAVITATII
Se adreseaza conturului extern al cavitatii, alcatuit din smalt.

Consta in netezirea amfractuozitatilor (neregularitatilor) marginilor
de smalt si rotunjirea unghiurilor exterioare.
Avantaje:
- Creaza o jonctiune marginala netedd, care favorizeaza buna

adaptare a materialului de obturatie la marginile cavitatii:
- Asigura o rezistenta maxima, atat a materialului de obturatie cat sia

smaltului, la acest nivel (Fig. 73).
Finisarea marginilor de smalt

trebuie sa tina cont de
urmatoarele aspecte:
- Localizarea marginilor la nivelul

suprafetei dentare;
- Inclinarea prismelor de smalt;
- Materialul de obturatie folosit.
A B
Fig. 73. Margini de smalt: a — nefinisate;
b — finisate
53

Prismele de smalt sunt dispuse Convergent
radiar la nivelul dintelui si sunt

perpendiculare pe jonctiunea f
amelo-dentinara. oe™ ,
Ele au orientare diferita \a we’
nivelul suprafetei dentare (Fig. 74): Tsay
- converg la nivelul santurilor $i
fosetelor;
- diverg spre varful cuspizilor;
- se inclinaé spre aplical jin
treimea gingivala a smaltului.
won
ppical
Fig. 74. Orientarea prismelor de smalt
Pentru ca prismele de la nivelul marginilor cavitatii sA nu se desprinds

in timpul actiunii fortelor aplicate asupra dintelui (cu aparitia fenomenulyj
de clivaj), capatul interior al acestora va trebui sa se sprijine pe dentina
Sanatoasa. Chiar daca in urma finisarii, peretii de smalt pot contine doar
fragmente mai scurte de prisme, principiul anterior va fi respectat:
Sprijinul pe dentina sanatoasa.
- freze extradure de finisat sau diamantate cu granulatie fina (rosu,
galben, alb);
- toporisti de smalt;
- pentru pragul gingival al cavitatilor de clasa a Il-a se va folosi
bizotatorul de prag gingival (Fig. 75).
Tipul de material de obturatie folosit influenteaza valoarea

unghiului de cavo-suprafata. Astfel, pentru amalgam, acesta va fi de
90° (valori permise — intre 80-100°), asigurand o rezistenta maxima a
materialului si dintelui la acest nivel (Fig. 76).
Fig. 75. Bizotarea pragului gingival
54
dl
Fig. 76. Unghiul de cavo-suprafata
Pentru materialele adezive, se va realiza in plus tesirea marginilor de

smalt (pizotare), cu freze diamantate fine (Fig. 77-78).
Rolurile bizoului sunt:
_ asigura o inchidere marginala buna;
. creste suprafata de retentie a obturatiei;
_ rol estetic, asigurand o tranzitie graduala intre nuanta dintelui si a
obturatiei.
Tipurile de bizou difera in functie de suprafata dentara pe care se
afla si de volumul distructiei dentare. Astfel, exista:
- Bizou scurt (partial) — cu o latime de 0,5-1 mm, sub un unghi de 45-

70°: se realizeaza la cavitatile care au o retentie buna;
- Bizou lung (estompat) — cu o latime de 2-3 mm, sub un unghi de 45-

70°; se efectueaza cand cavitatea nu are retentie suficienta sau
pentru imbunatatirea efectului estetic (cavitati de clasa a Ill-a, a IV-a
sau a V-a, pe suprafata vestibulara);
- Bizou concav — cuprinde pana la 2/3 din grosimea smaltului; intre

suprafata smaltului si bizou se formeaza un unghi de 90°; este
indicat in zonele supuse fortelor ocluzale sau _ inaccesibile
autocuratarii;
- Festonarea marginilor (taierea in ,zig-zag’) — se realizeaza la

capatul unui bizou scurt sau lung, opus cavitatii, cu scopul de a
masca demarcatia dintre smaltul bizotat si nebizotat, in scopul
imbunatatirii aspectului estetic;
- Skirting — toate marginile de smalt ale cavitatii sunt bizotate,

rezultand un bizou circumferential. Fiecare margine a cavitatii poate
avea un bizou diferit. Are rol de crestere a retentiei (in special) dar si
estetic.
* ope ; i j
a utilizate: pentru bizourile scurt, lung $! zig-zag se pot folosi freze
Clindrice, cilindro-conice subtiri sau flacdra; pentru bizoul concav — freze
Sferj . mp . - ws
frice, para, ou sau cilindrice cu varf rotunjit.
55
a ee

Bizou scurt la 45°
Fara bizou
1 » il
{i
Bizou concav Zig-zag

Bizou lung la 70°
Fig 77. Bizotarea smaltului — tipuri de bizou
Fig. 78 a-c. inclinarea frezelor pentru realizarea bizoului
5.7. CURATAREA FINALA A CAVITATII
Este o etapa intermediara

medicamentos al tratamentului ca
~ Spalarea cavitati cu jet de aps (preferabil c&lduta) de la spray-ul de

apa-aer al unit-ului dentar sau
CU O seringa, pentru indepartarea

pulberilor de smalt, dentina, a urmelor de saliva si sange;
~ olarea cavitatii (dacs nu a fost realizatg anterior, cu diga); a3
~ Uscarea cavitatiy oy bulete de vats Sterila si jet de aer, ar
Presiune, maximum 10 Secunde (pentru a ny desica dentina $!
afecta organul pulpar): el
- Inspectia finala a Cavitatii, pentry aprecierea formei preparatie! $
depistarea eventualelor zone cu dentina alteraté sau margini
smalt cariate:
intre timpul chirurgical gsi cel

riei dentare. Consta in:
56

_ Toaleta cavitatil, in functie de adancimea a -
« jn cavitatile superficiale si medij — aa
imbibate in substante dezinfectante pr
sau clorhexidina), urmate de degresarea c i
( a une 5:
» in cavitatile profunde se vor utiliza substant sfaling,
pulpa See aan ser fiziologic, apa distilata a
_ Uscarea finala a cavitatii, cu bulete de vata sterils ‘<i ; Se
presiune. erila si jet de aer fara
ou bulete de vata sterila,

cum apa oxigenata, alcool
57

CAPITOLUL 6
PREPARAREA CAVITATILOR PENTRY

RESTAURAREA CU AMALGAM
Amalgamul dentar poate fi utilizat ca material de obturatie de finitiys

pentru restaurarea cavitafilor de clasa I, a Il-a, a V-a; a Vl-a localizate
dintii laterali; a Ill-a pe suprafata distala a caninilor (in mod ©xCeptional)
6.1. PREPARAREA CAVITATII DE CLASA I PENTRY

RESTAURAREA CU AMALGAM
Cavitatea de clasa | rezulta din prepararea cariilor situate:
" in santurile si gropitele ocluzale ale molarilor si premolarilor;

" in santurile vestibulare si orale ale molarilor;
* jn gropitele orale ale frontalilor superiori.
Cariile situate pe suprafata ocluzala a dintilor laterali pot fi:

- Carii cu orificiu mare de deschidere;
- carii punctiforme (singulare sau multiple).
6.1.1. Carii ocluzale cu orificiu mare de deschidere — prepararea

cavitatii de clasa |
Din punct de vedere clinic, se observa o distructie avansata a

fesuturilor dure, atat in suprafata cat si in profunzime.
- Marginile de smalt sunt subtiri, fragile, de culoare alb-cretos sau

brun-inchis;
Cuspizii sunt subminati (nesprijiniti pe dentina sanatoasa);
In cavitate se gaseste o cantitate mare de dentina alterata si resturi
alimentare;
Santurile ocluzale invecinate leziunii carioase pot fi pigmentate
brun-inchis sau negru (marmorate sau cariate);
Frecvent, aceste carii sunt profunde.
1. Deschiderea procesului carios

Accesul este direct.
58
-_ |

eS
yor indeparta prismele de small friabile de Ja marginile cavitatii, la

2 conventionala, cu o freza sferica extradura, Se introduce freza in
alle mn cavitate $i Se retrage afara pe sub prismele de smalt, pentru a
Utilizarea turbinei pentru aceasta etapa este riscanta

- oate fractura cuspizil subminati; aceasta operatiune se poate
deoa doar de practicienit experimentati, folosind o freza cilindrica sau
nica subtire, diamantata, prin miscari de translatie, in contact
jindro-CO
om arginile de small. a —
Cc entru deschiderea cavitatii se pot folosi $! Instrumente de mana (dalti

si toporisti de smalt), orientate cu bizoul spre interiorul Cavitatii; prin
presiune usoara, se disloca prismele de smalt demineralizate.
2, Exereza dentinei infectate .
Se realizee78 eed a SIei\ce de ofel/extradura la turatie

conventionala. Se efectueaza migcari de scoatere activa, pe toata
lungimea peretilor laterali. Peretele pulpar este instrumentat la final, cu
prudenta, fara presiune, pentru a nu deschide camera pulpara si a nu
provoca durere. . . |
Exereza se poate realiza si cu instrumente de mana (linguri Black,

excavatoare dentare).
Consta in plasarea marginilor de smalt ale cavitatii in zonele accesibile

autocuratarii si curatarii artificiale — pe versantii cuspidieni (pante). Data
find distructia carioasa mare, marginile se situeaza deja pe pantele
cuspidiene. In cazul in care se considera totusi necesar, acestea se pot
deplasa in acele zone, cu 0 freza cilindrica la turbina.
4.Forma de retentie
Pentru a conferi cavitatii o forma capabila sa retentioneze materialul
de obturatie, se va tine cont de urmatoarele aspecte (Fig. 79-81):
- Peretii cavitatii vor fi verticali si paraleli doi cate doi, perpendiculari

pe peretele pulpar. Aceasta orientare se obtine cu ajutorul unei
freze cilindrice cu cap drept, la turatie conventionala, care se va
deplasa de-a lungul peretilor, in contact cu acestia;
- Peretii se pot prepara si usor convergenti spre ocluzal, sub un

Unghi de 3-5°:
~ Peretele pulpar va fi plan si neted. Se actioneaza cu o freza

cilindricé avand cap drept sau cu o frez& con invers extradura, la
turatie conventionala:
- In cazul unei cavitati profunde nu se va actiona asupra peretelui

Pulpar, pentru a nu deschide accidental camera pulpara. Acesta va
deveni plan si neted consecutiv aplicarii unei obfurati de baza,
Care poate fi nivelata dupa finalizarea perioadei de priza.
59
Bt

™ \
Obturatie
definitiva
a Obturatie
de baza
/ / &
[ Seats
Fig. 79, Realizarea peretelui pulpar plan prin obturatie

de baza
Fig. 80. Realizarea Fig. 81 a,b. Cavitati de clasa | pe suprafata ocluzala a

formei de retentie cu dintilor laterali
freza cilindrica
Presupune urmatoarele interventii:
- Peretii de smalt subtiati in urma etapelor anterioare de preparare

(sub 1,5 mm grosime) vor fi Scurtati cu o frez& roata pana ajung in
zona in care au o grosime Suficienté pentru a rezista fortelor
masticatorii: ae
Cuspizii puternici se pastreaza; cei subminati vor fi consolidati prin
aplicarea unui material cu rol de inlocuitor de dentina (ciment glas*
ionomer):
- Materialul de obturatie va avea grosimea de 1,5-2 mm.
60
__ at
| —
cinisarea marginilor cavitatii
1 . . . $ -
6 vor netezi marginile de smalt si se vor rotunji unghiurile externe

ereti, cu freze de finisat sau diamantate cu granulatie fina, la
gintre Pi se realizeaza bizou.
curatarea finala a cavitatii

5 spala cavitatea cu jet de apa, se usuca gi se efectueaza toaleta
oe , Deoarece, in mod frecvent, aceste cavitati pot fi profunde.

call cavital a face GU SUDSIaNE neiritante pentru pulpa dentara:
tor alin’ ser fiziologic, apa distilata.
ne
6.1.2. Carii ocluzale punctiforme, singulare sau multiple —

prepararea cavitatii de clasa |
Aceste carii apar in fosetele ocluzale; dupa deschiderea cavitatii se

observa distructia in dentina, care poate fi limitaté sau ampla. in cazul
distructiei avansate, se observa pe sub transparenta smaltului coloratia
brunaé a dentinei alterate subiacente.
Cariile punctiforme multiple pot avea adancimi diferite, in functie de

varsta proceselor carioase.
Accesul este direct. Se utilizeaza o freza sfericaA sau para mica la

turatie mare (preferabil) sau conventionala (Fig. 82). Se introduce freza
in cavitate si se retrage cu presiune pe sub prismele de smalt, pentru a
le disloca si a largi orificiul de deschidere.
Fig. 82. Deschiderea procesului carios
se nereza dentinei infectate . male. or
Miscari fe cu o freza sferica sau para la turatie conventiona a, prin
Utilize cise SCOatere activa, pe toata lungimea peretilor laterall. Se pot

9 $1 Instrumente de mana (excavatoare dentare, linguri Black).
ae
61

3. Extensia preventiva alt ale cavitatii pe vergs
Consta in plasarea marginilor ve 5 paid sau con invers, care y
cian - x cilindrica, ows ran
cuspidieni. Se va utiliza o freza cili t. prin misc&r de translatie.
deplasata in contact cu marginile de smal n

] i untea de sm
In cazul cariilor punctiforme multiple, daca P alt care
separa cavitatile este integra si mai lata de 2 mm, Se Vor prepara

cavitati s ig. 83). wEy
Dace uploads ema eae mai ingusta de é mm (sau eee Strabatuts

de 0 fisuré retentiva/marmorata/cariata), se va desflinfa. Se utilizeazs ,
frezA con invers sau cilindrica, la piesa contraunghi, care se deplaseazs
din cavitatea mai putin adanca spre cea mal profunda, astfel rezultang ,
cavitate comuna, mai mare (Fig. 84).
Mti
Fig. 83. Cavitati separate Fig. 84. Cavitate comuna
Este asemanatoare situatiei anterioare — caria cu orificiu mare de

deschidere.
in cazul cariilor punctiforme multiple, la care, in urma prepararii a

rezultat o cavitate comuna, baza cavitatii va fi in trepte (Fig. 85,86).
Peretele pulpar va fi adus ulterior la acelasi nivel prin aplicarea unei
obturatii de baza.
_
~)
awe
—
Fig. 85. Carii punctiforme multiple (a); Fig. 86. Cavitat

~ 5 Scanned with CamScanner
rma de rezistent oo PBT
0 e, deoare retii cavitatii ini
iP roblem {li sunt suficient de grosi
Nu pun iste fortelor masticatoril.

a
tru
pe
care arginilor cavitatii

6. Fin eZ ca in situatia anterioara.
a
ge fe
ratarea cavitatil ;
7, CUT ilar’ situatiei clinice anterioare.
este
in santurile si gropitele vestibulare si orale ale
Carii c >
area cavitatii de clasa |
olarilor - prepar
anturi delimiteaza cuspizii la nivelul suprafetelor
le, fiind in prelungirea santurilor intercuspidiene de la nivel
vuzal La capat pot prezenta 0 foseta, situata vestibular/oral.
La nivelul molarilor inferiori, sunt mai accentuate santurile vestibulare,

ar [a Cel superior! — cele orale. Acestea se pot caria inca din momentul
eruptiel dintelui pe arcada. Cariile din fosetele vestibulare sunt in general
nsa uneori pot avea si orificiu mare de deschidere.
unctiforme, | a .
Prepararea cavitatii parcurge urmatoarele etape:
Aceste
yestibulare/ora
4, Deschiderea cavitatii
Accesul este direct. In cazul cariilor punctiforme, se largeste orificiul
ferica mica, la turbina sau contraunghi. Se
de acces CU O freza $s
turatie, si se retrage pe sub prismele de smalt,
introduce freza in carie, in

pentru a le disloca.
in cazul cariilor cu orificiu mare de deschidere se va lucra la turatie
conventionala, Cu O freza sferica montata la piesa contraunghi. Se

realizeaza miscari de scoatere activa din cavitate, pentru indepartarea
prismelor cretoase sau impregnate brun-maroniu.

2.Exereza dentinei infectate
Se utilizeaza o freza sferica de marime adecvata cavitatii, la turatie
conventionala (piesa contraunghi), cu care se realizeaza miscari de

Scoatere activa, tinand freza in contact cu peretii laterali ai cavitatii, pana
fa lesirea din cavitate, Peretele parapulpar este instrumentat ultimul, cu
miscari blande, la turatie redusa.
Consta * :
.~onsta doar in poziti inilor cav!
Sinatos, pozitionarea marginilo
tatii in tesut dentar (smalt)
63
ca

4. Forma de retentie | 4 care poate sen; .
Cel mai frecvent se utilizeaza mez uni acastel freze ms s '
In urm . f :
repararea etapelor anterioare. ; So ~AVitate,

Hobandeste un contur exterior circular $| en ‘i neh Intems
autoretentivé, cu baza mai larga decat “ese Nera Skiers r Intern,
rotunjite. Peretele parapulpar va fi paralel cu SUP ad
‘ ; intaly
Forma de retentie poate fi creata si cu freza con invers. (Fig. 87),
e rezistenta cues:
i pasted pune obleme, deoarece asupra cavitatii Ws se exercity
direct fortele masticatorii. Totus!, In cazul in care creasia Marginals
vestibulara este subminata, acesta va fi desflintata: .
- Se actioneaza cu o freza cilindrica, extinzand preparatia fa nively
suprafetei ocluzale; .
- Cavitatea ocluzala va fi minima, avand rol de retentle si de cregtar,

a rezistentei; ca adancime, va ajunge pana la jonctiunea amMelo.
dentinara, iar marginea se va situa pe versantul ocluzal;
- In final, rezulta o cavitate compusa, vestibulo-ocluzala.
Consta in netezirea marginilor de smalt ale cavitatii si rotunjirea
ugoara a unghiurilor externe, cu freze extradure de finisat Sau

diamantate la turbina.
Se realizeaza spalarea cavitatii, cu jet de apa; uscarea cu bulete de

vata sterile si jet de aer si toaleta cavitatii.
b
Fig. 87. a: Prepararea Cavitatii de clasa | in foseta vestibulara a molarului cu
fre?
Con invers; b: aspectul cavitatii
64
|
r-
4 cari situate in gropitele orale ale dintilor frontali superiori —

ararea cavitatii de clasa |
preP i. .
net de vedere clinic, la acest nivel se dezvolta carii punctiforme
sul este direct.

Acce* “niderea cavitatii se efectueaza cu o freza sferica mica prin
e scoatere activa, dislocand prismele de smalt cariate-
dentinei alterate se poate realiza cu o freza sfericA sau
miscari de scoatere activa;
preventiva consta doar in plasarea marginilor de smalt ale

tesut sanatos;
etentie se realizeaza cu freza para sau cilindrica;
frezelor va fi paralela cu axul lung al dintelui (Fig. 88):
Descnl
migcari d
Exereza
para, prin
eExtensla
cavitatii in
Forma de r
Orientarea
Conturul extern al cavitatii va rezulta circular sau ovalar,

Se finiseaza marginile. Nu se realizeaza bizotare (Fig. 89).
Fig. 88. Orientarea frezei in axul lung al dintelui (a) si Fig. 89. Aspectul
cavitatii
cavitatea rezultata — sectiune vestibulo-orala (b) (vedere dinspre oral)
65

“~
CLASA A II-A PENTRY
6.2. PREPARAREA CAVITATII DE

T AMALGAM
RESTAURAREA CU
Cavitatile de clasa a Il-a rezulta din tratamentul cariilor situate p,

suprafetele aproximale ale dintilor laterali (molari, premolari).
In functie de raportul cu punctul de contact si creasta marginala, cariijp
aproximale se pot afla in urmatoarele stadii; ;

- Sub punctul de contact — cu creasta marginala neafectata;
- La nivelul punctului de contact — cu creasta marginala subminata;
- Deasupra punctului de contact — cu creasta marginala intrerupta.

mal la nivelul dintilor laterali are Iog
Debutul procesului carios aproxi Hor

sub punctul de contact, aceasta fiind zona cu maxima acumulare de
placa bacteriana. Evolutia cariei se face inspre suprafata ocluzala, cy
distrugerea punctului de contact si subminarea crestei marginale,
finalizandu-se cu intreruperea acesteia.
6.2.1. Caria aproximala ce a intrerupt creasta marginala -

prepararea cavitatii de clasa a Il-a
Procesul carios este vizibil dinspre suprafata ocluzala, deoarece

creasta marginala este distrusa. jn cazul unei evolutii mai indelungate,
exista deschidere si inspre vestibular sau oral. Marginile de smalt ale
cariei sunt neregulate, taioase, nesustinute de dentina sanatoasa. In
interior exista o cantitate apreciabila de dentina alterata si uneori chiar
resturi alimentare. Cel mai adesea aceste carii sunt medii sau profunde.

Accesul este direct. Se utilizeaza o frez& sferica extradura la turatie
conventionala, cu care se _ indeparteaza prismele de smalt

demineralizate, nesustinute, prin miscdri de scoatere activa. Daca se
utilizeaza freze cilindrice, se vor efectua miscéri circulare, de translatie,
in contact cu marginile de smalt. Folosirea turbinei pentru aceasta etapa
este riscanta, deoarece se pot distruge accidental peretii de smalt deja
fragilizati de procesul carios.

Deschiderea se poate realiza si cu dalti si toporisti de smalt.
2. Exereza dentinei infectate

Se poate realiza cu freze sferice din otel/extradure la_turatie
conventionala, prin miscari de scoatere activa. Se incepe cu peretil

laterali (vestibular, oral, gingival), lasand la urma peretele parapulpat.
asupra caruia se vor realiza manevre blande, la turatie scazuta:
- pentru a nu deschide accidental camera pulpara; )
- pentru anu provoca durere.

66
ait

ca exereza Sa se realizeze sub jizo|
ferabil “Glare, pentru a

este Prntaminared cu saliva a camerei pulpare, in cazu deschiderii
ni
reve stale: a
pocisenta utiliza si linguri Black sau excavatoare dentare. La finalul
se Pr 4 palpeaza peretele parapulpar cu o sonda flexibila, pentru a

exereze! yentuale deschideri ale camerei pulpare.
. ae
depist
. reventiva
5, extensi gstibulare si orale ale cavitafii se vor situa in afara

Margi cu dintele vecin la o distanté de maximum 1 mm (vor fi
conta deschise ,in evantai” spre dintele vecin). Verificarea acestui
face cu varful sondei dentare, care trebuie s& treaca fara
e dinspre cavitate inspre oral si vestibular.
crag gingival va fi_situat sub punctul de contact dar deasupra
marginil gingivale libere. In cazul in care, prin evolutia procesului Carios
in urma etapelor anterioare de preparare, pragul ajunge subgingival,
ge va realiza 0 gingivectomie, in scopul plasarii ulterioare a pragului la

nivel juxta- SAU chiar supragingival.
spatiu $
dificultat
Aceasta cavitate este alcatuita din doua componente (Fig. 90):
- Verticala — rezultata din prepararea procesului carios;
- Orizontala - realizata de medic, in scop de retentie sau prin

prepararea unei carii ocluzale care a evoluat simultan cu cea
proximala.
Fig. 90. Cavitate de clasa a Il-a cu doua componente: a — vedere ocluzala;

b,c — vedere proximala
| 3 xomponenta orizontala
—_ a retentia cavitatii in plan sagital (mezio-distal);
onfore © cu cea verticala printr-o zona mal ingusta, numita istm; ;
mai lats regulilor lui G. V. Black, cavitatea orizontala avea O zond
riun a, In partea Opusa istmului, ceea ce Il conferea un contur
Shiular, fapt care i-a adus denumirea de ,coada de randunica’”,
67

i ers al i de santuri si f
- In prezent, se prepara prin largirea sistemulul de santuri $i fosete F
suprafetei ocluzale, respectand cuspizit ate fi mai adénc’ si m.,

Adancimea este de maximum 2 mm, po ve fi mai lat& gi ma ma
ingusta la dintii cuspidafi; la dint abrazati Putin
profunda; . oo _
- Pentru a asigura o bund retetle, suprafata trebuie sa fie aproximati,
¥, din suprafata cavitatii verticale, — . a
- Latimea amid trebuie sa fie circa ” ar tS one
x 5 ica sau cilin , pang s
- Se prepara cu © freza sferica SAU | ca 1a ;
ance jonctiunea amelo-dentinara, pornind on foseta Ocluzals
opusa_ istmului (centrala sau distala), se con inua ra frezs
cilindrica la turatie conventionala, ceea ce coniera cavital beret
laterali verticali, paraleli intre ei $1 un perete pulpar orizontal, plan 5
neted.
b. Componenta verticala _.
Obturatia are tendinta sa fie dislocata inspre zonele cu absenta
peretilor dentari:
« in sens sagital (favorizata fiind si de divergenta peretilor vestibular
si oral din cadrul extensiei preventive),
= in sens cervico-ocluzal.
Tendinta de dislocare a obturatiei este contracarata de (Fig. 91):

- in sens cervico-ocluzal:
= Peretii vestibular si oral vor fi convergenti spre ocluzal sub un

unghi de 70°;
« Peretele gingival va fi orizontal, plan si neted, perpendicular pe
axul lung al dintelui; intre peretele gingival si parapulpar va fi un

unghi de 90°.
- In sens sagital:
" Retentia este asigurataé de prezenta cavitatii orizontale si 4

istmului;
* La premolari, unde cavitatea orizontala este mica, retentia s¢

poate imbunatati prin inclinarea peretelui gingival inspre cel
parapulpar, sub un unghi ascutit, cu ajutorul bizotatorului de prag

gingival de parte opusa.
- Peretii vestibular si oral se prepara cu freze cilindrice iar pragu!
gingival, cu freza de infundat pragul: in absenta acesteia, Sse poate

folosi o freza cilindrica sau con invers:
~ Se accentueaza unghiurile de intalnire dintre peretii laterali vertical

s! cel parapulpar cu freze cilindrice subtiri (fissure)
- Deseori, dupa exereza dentinei alterate, peretele parapulpar rezulle

concav; acesta va deveni plan dupa aplicarea unei obturatil de baze
68
4

+ ati, retentia cavitatii poate fi sup]; x
gituatil, Fe — peare I Suplimentats p,;
in une aca suri de — in dentind, la intalnirea perenne ea
"para ulpar, cu adancimea de 0,5 mm in portiunes icali cu
ce val, diminuand treptat pana la 0,3 mm inspre ocluzal: Pragului
ou gan{ de reteniie in dentina pragului gingival, cu adancimea ¢
: e
0,5 mm,
_ aceste
turatie
. inari pot fi preparati si cu toporisti g ina, prin mi
; dentinari po $U ae dentina, prin Ari

peel atie, pentru peretele parapulpar se va utiliza sapiliga de dentind
de tar accentuarea unghiurilor dintre pereti se vor folosi toporistile de
iar pel si cele pentru precizarea unghiurilor,
reparatii se pot realiza cu o freza sferic
innala 0 nt. A a mica .

onventionala sau 0 freza cilindrica/ciling &xtradurd, la
f0-conica.
AY cu
Fig. 91. a: Pereti laterali convergenti spre ocluzal; peretele gingival paralel cu
cel
pulpar; b: inclinarea pragului gingival inspre parapulpar
5.Forma de rezistenta
Peretii cavitatii precum $i materialul de obturatie trebuie sa fie suficient
de grosi pentru a rezista fortelor masticatorii $i celor produse de

coeficientul de dilatare/contractie al obturatiei metalice.
- Boltile cuspidiene, prin arhitectura lor, au o rezistenta destul de

mare; se vor pastra, chiar daca sunt alcatuite doar din smalt, si vor fi
captusite cu materiale cu rol de inlocuitori de dentina;
- Conturul ocluzal se va restrange in zona in care contactele ocluzale

sunt minime; .
- Extensia preventiva va fi minima, pentru a pastra cat mai mult din
Cuspizi si crestele marginale;

Peretele gingival si cel ocluzal vor fi relativ orizon
ei, Perpendiculari pe axul lung al dintelui; . '
@si bine precizate, unghiurile interne vor fi usor rotunjite, penitu 4
NU favoriza acumularea de stress in tesuturile dentare;
tali si paraleli intre
69
ee

oe Os
- Se va tesi unghiul dintre peretele pulpar $I cel parapulpar la niye uy

istmului, in unghi de 45°, cu o frez& cilindrica Saul Con Invers (say
instrumente de manda), pentru a nu actiona ca O pana asup,,
obturatiei, producand fractura acesteia (Fig. 92); .

Se va asigura 0 grosime minima de 1,5-2 mm pentru materialul g,
obturatie.

Se netezesc marginile de smalt si se rotunjesc unghiurile extern,
dintre pereti, cu freze de finisat sau diamantate,

Nu se realizeaza bizou, unghiul de cavo-suprafata avand Valoares
de 90°;
Se bizoteaza doar marginea de smalt de la nivelul pragului gingival

pentru a indeparta prismele de smalt friabile, nesustinute de denting
(Fig. 93). Se efectueaza miscari de translatie cu bizotatorul de pra
gingival, de la stanga la dreapta si invers; astfel, marginea de smal
va capata o inclinare de 20° inspre apical. Aceasta interventie se
realizeaza doar cand peretele gingival este situat la minimum 2 mm

deasupra gingiei. In caz contrar, nu se va realiza bizotarea, ci doar
netezirea marginii de smalt.

Spalarea cu jet de apa, izolarea cavitatii cu rulouri/comprese (daca nu
s-a realizat anterior cu diga), toaleta cavitatii.
Fig. 93. Tesirea unghiului dintre peretele

pulpar si cel parapulpar (1);
Lacasuri de retentie (2);
Bizotarea marginii de smalt a pragulul
gingival (3)
Fig. 92. Tegirea unghiului dintre peretele

pulpar si cel parapulpar
70

roximala ce submineazaé creasta marginal:
itatii de clasa a Il-a rainale
2 caria _
ae av
per qistrus punctul 8° contact cu dintele vecin si a subminat
catia Farginald Proxim rata. L lind aleatuita doar din smal, toate
eas? cupiacent find alterata. La inspectie, se observa colora 2
went? smaltului (alb-cretos sau gri-albastrui — smaltul by
anor izat procesul carios); cand distructia nu a ie
smaltului, se observa o transluciditate oalbui.
gchiderea procesului carios
e ait i ‘
“scesul este indirect (Fig. 94). Creasta marginala proximala, situata

upra procesulUl carios, trebuie desfiintata.
deas lege 0 freza sferica diamantata/extradura la turbina;
. Sea . arr . .
Se protejeaza dintele vecin de actiunea frezei cu o matrice/banda
4.D
metalica fixata cu o pana interdentara;
_ Se pozitioneaza freza pe creasta marginala de smalt, deasupra

cariei;
_ Se patrunde cu freza in turatie prin smalt, pana in carie, obtinandu-

se un orificiu;
_ Deschiderea procesului carios este marcata de senzatia de ,cadere
in gol”;
_ Orificiul creat va fi largit la turatie conventionala, fie cu freze sferice
(prin miscari de scoatere activa), fie cu freze cilindrice (prin miscari

circulare, de translatie), pana la desfiintarea completa a crestei
marginale proximale;
- Prismele de smalt pot fi indepartate si cu toporisti sau dalti de smalt.
Fi
ig. 94 a,b. Crearea accesului — vedere dinspre vestibular
71

Acces indirect
Fig. 94 c. Crearea accesului — vedere dinspre ocluzal

Se realizeaza ca in situatia anterioara.
Deoarece procesul carios este caracterizat de o distructie maj Putin

avansata a tesuturilor dure, cavitatea va consta doar in Preparares
componentei verticale.
Peretii vestibular si oral vor fi scogi din contactul cu dintele vecin cy

0,2-0,3 mm_ (vor avea orientare divergenta, ,in evantai”, spre dintele
vecin); pragul gingival va fi pozitionat la 0,5 mm distanta sub punctul de
contact.
In functie de starea suprafetei ocluzale, extensia preventiva poate

consta in:
- Daca santurile ocluzale sunt sanatoase, acestea se vor sigila;
- Daca sunt afectate de procese Carioase, se vor prepara cavitati

restranse, separate sau unite intr-una singura, in functie de latimea
puntii de smalt dintre acestea;
- Daca puntea de smalt dintre cavitatea ocluzala si cea verticala este

sub 2 mm I[atime, atunci aceste cavitati se vor uni, rezultand 0
cavitate de clasa a Il-a cu ,coada de randunica”.
Cavitatea consta doar in prepararea componentei verticale, find
denumita cavitate proximo-ocluzala limitata.
- Peretii vestibular si oral vor fi convergenti inspre ocluzal sub un

unghi de 70°:
- Peretele gingival va fi orizontal, plan si neted, perpendicular pe axul

Jung al dintelui;
- Peretele parapulpar va fi plan, neted, perpendicular pe cel gingival
- Se accentueaza unghiurile de intalnire dintre peretii verticali.
72
>

mponentel orizontale gi a istmului afecteaz
apsenl@ a trebui suplimentata prin (Fig. 95),
ati, CU” 6 lacaguri in dentina, la nivelul peretilor verticali (vestibular
ea -ecum $i a unui san{ in pragul gingival;
si oral) ie din peretil verticali vor ajunge pana la nively| suprafetei
in smalt;
cea peretelui gingival inspre peretele Parapulpar, sub un

- ncn ecutit
jascuy” ; :
ung tarul utilizat pentru crearea formei de retentie a fost descris
instru de clasa a ll-a cu intreruperea crestei marginale (cu ,coada
4 mult retentia
Fig. 95. Lacaguri de retentie in dentina: a — vedere proximala; b — vedere ocluzala
| Principiile sunt asemanatoare cu cele prezentate anterior, la cavitatea
de clasa a Il-a cu intreruperea crestei marginale, mai putin cele

referitoare la cavitatea orizontala, absenta in acest caz.
Finisarea marginilor si toaleta cavitatii sunt similare situatiei

anterioare.
6.2.3. Caria aproximala sub punctul de contact —

Prepararea cavitatii de clasa a ll-a
oie, cari au creasta marginala intact, sustinuta de dentina

de seaman Prezenta lor este tradata de inflamatia papilei interdentare $!
Tipul 4 sarea atei interdentare. a ed
aCcesul Ia — itate obtinut in urma prepararii este diferit, in functie ae
a carie: direct sau indirect.

irect 5H a avea patru pera;
6.2.3.1. Acces UNE. i casetd” C&M Pereti |
ra o cavitate Po arapulpar (Fi Shap
dal Pet lar, oral si ocluzal $1 U? perele P atorits 7 Ig. 96),
gingival, vestibular, nt iorul cavitatll, Ituarii Cai
a por “ sta vizibilitate $i datorita uny sae |
suprala{a me iy |
care permite accesul.
Prezenta unel treme;
Incongruenta dento-alv
- Ectopii dentare, .
ia di i in cauza, .
- Rotatia dintelui In ca na edentatillor
Tea at eile: Th UT
Migrari orizontale ale dintilor, In U ! )
_ Afectarea suprafetei distale a dintelui vecin prin procese carig
fracturi, slefuirea dintelui vecin in Scop protetic,
_ Dintele vecin sub forma de rest radicular sau absent (agen;
incluzie dentara sau extractie).
eolara Cu spatiere,
ase
Fig. 96 a,b. Cavitate de clasa a ll-a tip ,caseta”
1. Deschiderea procesului carios |
ey doce CuO freza Sferica extradura la turatie conventionala, P a

muse | de scoatere activa, astfel indepartandu-se_ prismele de sm
mineralizate de la marginile cavitatii
e realizeaz@ cu ac i 5 de
| eeasi f eH
procesului carios. my Wael <i care tae wefectuak
. Extensia preventiva du!
onsta i j
sina gear in plasares marginilor de smalt ale cavitatii in tesul
eza sferica la turatie conventionala
: A

retentie, divergenti cat
oma dere yor fi dV e oem fundul cavitati, py
4 alll fat ‘nvers la turatie conven avitatii, prin act
pele ere con In haza cavitatil), Vv flonala; conturul eqtonarea
ynel ater” 7 - respectiv gingivala ; dreptunghiular “an Sai
o@l plat j orale’ si ocluzala fiind A
ves Ele intre
ele: repal
u oP
. pent dicular pe
Ss
atie corecta, freza con invers trebuie s4

actioneze
axul lung al dintelui;
atiul interdentar nu premite manevrarea f
ntie se va realiza cu o freza sferica ae con

a, prin
q de rete 2 va Te
or de intalnire dintre peretii laterali si cele de |
ela
vers: Tea unghiunl
retentiei Se poate face cu o freza 5

; roata 5
sant circular de retentie la baza sorefiontalerai
lim
_ Sup aarea unul
ata sa actioneze perpendicular pe axul lung
e ca freza ro
probleme de rezistenté, deoarece fortele

direct asupra cavitatii. Totusi, pot fi situatii
zala este subminata de evolutia cariei; in
tate proximo-ocluzala limitata.
u actioneaza
marginala oclu
para 0 cavi
rasticatorll n
cand creasta
gost CZ SE va pre
nilor cavitatii
6. Finisarea margi
nile de smalt si se
Se netezesc margi
cavitattl.
rotunjesc unghiurile externe ale
7,Curatarea finala a cavitatii

Spalarea cu jet de apa, uscare, toaleta cavitatii.
eh Acces indirect
tha doa la carie se va face prin creasta marginala proximala, care va
‘bul desfiintata. Exista mai multe posibilitati de abordare:
mala, deasupra procesulul
Deschidl
Carlos: erea prin creasta marginala prox!
Se Coo
nelaeg za dintele vecin de actiunea frez
* Se alege 0 re cu o pana interdentara; ; ss care
S€ patru reza sferica diamantata sau extradurd la turbine, a

nde in turatie, vertical, prin creasta de smalt, pana [a im
elor cu 0 matrice/banda
§
; al dentings
Schimhs ? i
coments freza de turbina cu une extradura a a de
. 5 . ang 7 e
Cdarg ala, cu care se patrunde pana in carie, CU S
In gol”:
75

- In acest mod s-a creat o brega, care va fi largita CU frez Ser
turatie conventionala, prin miscari de scoatere activa say cy ita .
cilindrica, prin migcari circulare, de translatie; ° frags |
- Se largeste bresa pana la desfiintarea completa a Crestej arc:
- In urma etapelor de preparare va rezulta 0 cavitate de Claga "ale

proximo-ocluzala limitata. IL, |
Deschiderea cavitatii carioase este precedata de schitare

cavitatii orizontale: .
- Se alege o freza sferica de turbina cu care se actioneazg ins

nivelul fosetei ocluzale (centrale sau distale), opus, a k
marginale sub care se afla caria; Testa
- Se deplaseaza freza de-a lungul santului Intercuspidian mes;

distal, pana se ajunge la creasta marginala; 2g.
- Se schimba freza de turbina cu una cilindrica extradurg

conventionala, cu care se largeste santul intercuspidian, m
directia crestei marginale;
- Cand se ajunge deasupra procesului carios, se da frezej direc

verticala, pana se ajunge in procesul carios, moment Marcat de
senzatia de ,,cddere in gol’;
- Bresa obtinuté se largeste prin miscari de translatie, pana |a

desfiintarea totala a crestei marginale:
- Crearea bresei se poate efectua si cu o freza sferica sau Cilindrica

cu varf rotunjit, la turatie conventionala;
- Se obtine o cavitate de clasa a Il-a cu ,coada de randunica’.
a |
ontur Uj
la tUratis
€rgang ih.
Deschiderea cavitatii carioase este precedata de schitarea limitelor

cavitatii verticale:
- Cu o freza sferica la turbina se actioneaza in foseta ocluzala situata

deasupra procesului carios, pana se ajunge la dentina;
- De la acest nivel, se creaz4 douad santuri divergente, in forma litere

,V” (unul spre vestibular, altul spre Oral); _
- Aceste doua santuri marcheaza latimea vestibulo-orala maxima 4

cavitatii verticale; anit
- In dentina descoperita, la varful V-ului, se patrunde vertical pan

carie, cu o freza sfericd sau cilindricd la turatie convent it
obtinandu-se o bregs& care va fi largité asemanator situ
descrise anterior; . |
- Se obtine o cavitate de clasa a |l-a proximo-ocluzala limitata. |
Particularitati de preparare in cazul cariei radiculare al oa
La varstnici, din cauza retractiei gingivale sau la pacient| ata in

parodontala, caria evolueaza direct in cement; preparatia va °°
acest caz, in crearea unei cavitati tip »$ant” sau galerie”:
76

ata dinspre vestibular, cu o frez4 sfenan
ic
porda’e is.
ia V te venationala: oc extradurg
6a" tie © ‘9 presupune crearea unui sant oj
ral rentie PIS? sant circular ;

\a m8 de Me pe de intalnirea peri etal CU cel an denting
or nai 2 yea adancimea de arapulpar,
f mal P tent! va oe ia convent 0,25 mm, fiind saa
can meric’ mica, | ural nfionala, Parat cu
oe aga §
ate P ambele suprafete aproximale ‘ .

de clasa a Il-a tip MOD (mezio-ocluzo-dietnn -
a
rare y
ii exe, care se prepara pe trei s
ait ON Gstald (Fig. 97). uprafete ale dintelui:
“tea PFe ararii este data de existenta concomitenta a un
sitaler « yistale Pe acelas$l dinte iar puntea de smalt ochizais.
cal "a cele doua cavitaf) proximale (preparate cu sau fara retenti
ae coada de randunica”) este sub 2 mm (situatie intalnita mai
i remolari, care au o suprafata ocluzala mica) sau este
(ecm de o fisura cariata.

rticale se prepara conform recomandarilor
aba wg vee
a doua cavitati ve
rezentate anterior. | . . ae
cavitate’ comuna, orizontala, se prepara similar descrierilor

arterioare, CU urmatoarele specificati:
» Este continua de-a lungul suprafete! ocluzale, unind cele doua
cavitati proximale; .
» Este pozitionata pe mijlocul suprafetei ocluzale;
» Urmareste traseul santurilor ocluzale, ocolind cuspizii;

1 Are latime uniforma pe tot traiectul sau;
» Adancimea este de 1,5-2 mm.
Fig. 97 a,b. Cavitate de clasa a ll-a tip MOD
77
Rs

6.3, PREPARAREA CAVITATII DE CLASA A vp 5,
RESTAURAREA CU AMALGAyy NTR
Cavitatile de clasa a V-a rezulta din prepararea Cariiloy Sit

treimea de colet a tuturor dintilor, pe suprafetele Vestibyy te i
orale. ate 5i
Din motive fizionomice, restaurarea cu amalgam S@ va ac

pentru cavitatile care nu sunt accesibile vederii directe. e dos,
Stadiul de carie necavitara (pata alba cretoasa) benefig;
tratament prin remineralizare sau infiltrare cu un material compos,” de |

fara a prepara o cavitate. Mig
Stadiul de carie cavitara impune prepararea unei cavitati, Catiile
colet au tendinta de a evolua subgingival: de aceea, inainte oe
Prepararea cavitatii, trebuie adoptata atitudinea terapeutica adec Ug
fata de starea gingiei: sanatoasa sau inflamata. vata
Etapele prepararii:
Se vor realiza cu:
- freze la turatie conventionala, cu viteza minima — din cauza
sensibilitatii dureroase gi al pericolului deraparii $i lezarii gingiei-

- instrumente de mana.
Accesul este direct, dinspre vestibular sau oral. Se indeparteazs

prismele de smalt cretoase sau colorate de la marginile cavitatii, cu freze
sferice.
In zona distala a arcadelor dentare, uneori, accesul pieselor poate fi

dificil din cauza lipsei de spatiu create prin tensiunea musculaturii; de
aceea, pacientul va fi indrumat sa nu deschida larg gura sau se va folosi
0 piesa contraunghi cu cap miniatur.
Ca instrumente de mana, se pot folosi dalti si toporisti de smalt.
2.Exereza dentinei infectate .
Se realizeaza cu freza Sfericé, prin miscdri de scoatere activ

incepand cu peretii laterali si lasAnd la urma peretele parapulpar. 7
Se pot folosi si instrumente de mana: linguri Black si excavaln

dentare (prin miscari de scoatere gi semirotatie) sau toporisca de - at
nr, 20 (prin migcari de translatie de-a lungul peretelui parapy
insistand la nivelul unghiurilor de intalnire dintre pereti; in aces
odata cu indepartarea dentinei alterate se realizeaza si &
preventiva si retentia Cavitatii).
78
_a

a oo
psi Vale? margin at a Smalt sanatos, oy 9;
ext’ in pla yels: ce va ware . p pendicular pe 4 ajutory!

3 in al cavitatl! va fi diferit, in functie d xul lung al
5: circular, oval sau reniform localizarea 5
(@ ea
dt ntie
con invers, Ceea ce va confer)
fundul cavitafii, care va rezult ri peretilor o
a plan si neted
se, dive = pri

: _nentata prin crearea unui
il 9 7 poate , oa p eretilO! laterali, cu o freza roata (Fig 190,26
ct forma de retentie, frezele con invers $i roata
ato o erpendicular pe axul lung al dintelui (Fig. 100), ™
pen 3 action gpatil cand nu se pot utiliza frezele mai sus amintit
va consta in realizarea unor santuri la intéinires
caz ; or $a
Moe retent cel parapulpal, cu o freza sferica mica.
i a
e rezistent
5, Forma robleme, deoarece as
Nu pune sticatie-
u
iofele deme
itatii
6 in netezirea marginilor de sma t, rotunjirea unghiurilor

cons si in departarea prismelor de smalt nesustinute de dentina.
ote gvut in vedere ca in aceasta zona, de colet, prismele se inclina
Trebul
de _ finisat/diamantate fine sau
apical.
Te we utiliza freze extradure c !
istrumente de mana. Unghiul de cavo-suprafata va fi de 90°; nu se
realizeaza pizotare.
upra restaurarii nu se exercita direct
Sant
x circular de
retenge
Fig, 98 .
mr : cu freza
orma de retentie cu freza con Fig. 99. Sant circular de retentie
ners roata
79
ba
ip

L.
Fig. 100. Orientarea frezei con invers pentru prepararea cavitatii de Clasa a
Cavitatea preparata (b) V-aq (a).
6.4. PREPARAREA CAVITATII DE CLASA A VI-A PENTR

RESTAURAREA CU AMALGAM U
Se prepara in cazul cariilor situa
te pe varfurile cuspizilor ging

laterali. dintio
Aceste carii se pot dezvolta in defecte de smalt preexistente de |g

acest nivel: fisuri, fracturi, gropite, uzuri, distrofii, care creaza Conditi
pentru acumularea placii bacteriene si a resturilor alimentare.
La nivelul cuspizilor, prismele de smalt au orientare divergenta. Avand

in vedere acest aspect, cavitatea se va prepara cu o freza cilindro.
conica, iar pentru asigurarea unei forme autoretentive la interior, se va
actiona cu o freza sferica mica, para sau con invers, la baza peretior
laterali, pentru a obtine o usoara divergenta a acestora catre fundul
cavitatii (Fig.101). Grosimea obturatiei din amalgam va fi de 1,5-2 mm.
ie
Fig. 101. Cavitate de clasa a VI-a pentru amalgam — forma de retent!
al
80
cAPITOL\” f
CAVITATILOR PENTRY
AR
neon , cU MATERIALE FIZIONOMIcE
(nue
E ita vreme singurul material util
5 “aterali Odata eg “oats ee
a
genta’ qa dintilor
uU . “ee
aga” direct anilor 4960, s-a aplicat utilizarea acestora si la
An a “me
| a , ée
soe, 12 ie ‘i multe Motve
& potl "i din ma
com" eral ice; is . 7
i eral este of preparatil mai conservatoare, cu economie de tesut
d wT ea
- Cnaliza" ;
| Re otal o ui
gut Cora roxicitall! mercurulut
é
ro
P t produse sub variate forme de prezentare:
q initiata chimic, prin reactia dintre doua
zitele Ys cu priz
comPor izabile, © pl
mer 4 si activator)
?
~autoPoln” ie (paZa prin amestecul carora rezulta pasta
cavitate; cele doua componente erau
e pt
compon’" - fie aplicata In
qa Tle p ins
ce ur id asta-pasta Sau pulbere-lichid;
pa ent materialul Se prezinta sub forma de pasta in
_(n Piicapsule, avand priza fotoinitiata (compozite
Ne olimerizabile), sub actiunea unul fascicol luminos in spectrul
bl avand lungimea de unda 400-500 nm.
protocolul de restaurare al unei cavitati cu materiale compozite
presupune: on aaa = J
. Protectia pulpara In cazul cavitatilor medi $I profunde;
. Gravarea acida a smaltului (30 secunde) si a dentinei (15 secunde)

cuun gel/solutie de acid fosforic (in concentratie de 35-37%);
- Prin demineralizarea tesuturilor dure, acidul creaza microretentii, cu
expunerea fibrelor de colagen;,

Spalarea si uscarea cavitatil;
een aspectul alb-cretos al tesuturilor pe ca
- Aplica ‘ . 2
Mictorets unui adeziv, de consistenta _ fluida,
clopoht produse de acid;
I i ; . .
. merizarea adezivului conform spec!
in ,
Rotate 0.20 secund)
materialului compozit gi fotopolimerizarea conform
SPcifica 7
tilor producatorului (in general intre 20-40 secunde).
re a actionat
care umple
ficatiilor producatorulul
81
bh

Compozitele adera la structurile dure dentare (smalt si denting .
Prin
trei mecanisme: ; ies tiey.
ae vitatii);
- Macromecanic (datorita formel | microretentilor ° cate 4
- Micromecanic, prin intermediul micro e Aciq. i
Care a patruns adezivul:
~ Prin adeziune chimica.
Pentru aplicarea corecta a materialelor compozite s! Pentru ASigura,
i Sri in timp, este necesara INdeplinir 8a
succesului restaurarii dentare in P, 8a Uno,

conditii:
1. Prezenta bizouluj in smalt:

Avantaje:
~ &re rol de retentie si fizionomic, fiind acoperit de compozit:
~ Compenseaza partial contractia de polimerizare a COMpozZitulyj.
Dezavantaje: .
~ Poate crea margini Subtiri ale restauratiei, racturg

materialului la acel nivel, mai ales in zonele supuse fortelor Ocluzale
2.Riscul carios al pacientului — compozitele sunt Contraindicate la

Pacientii cu risc Carios crescut:
3. Nivelul de igiend al Pacientului — trebuie sa fie foarte bun;
cte — deoarece COMpozZitele Sunt

cu diga; nu se vor apl
cinatatea unui Parodon
ngerarea acestuia inhib
CU UZura/f
hidrofobe, este indicata izolarea
CU Margini in cement say in ve

inflamat, deoarece Secretia si sa
materialului:
5.Zone cu contacte o
tiu_ marginal
@ adeziuneg
cluzale puternice: contactele trebuie si se
, IN prezent existi
Capabile s@ reziste la presiuni ocluzale mari;
6.Cand distructia coronara este extinsa, cu pereti

absenta unor cuspizi —
Se vor realiza restaurari indirecte,

7. Alegerea corecta ac
ulorii materialului, pentru a Corespunde cu

cea a dintilor — se va face inainte de Prepararea cavitatii, cu ajutorul
© compozit, la lumina naturala, dintele fiind

umezit cu apa.
subtiri sau
82
P|

REPARAREA CAVITATII DE CLASA | PENTRU
RESTAURAREA CU MATERIALE COMPOZITE
ge res ecta conditiile enue anterior ; .
_ Preparatia Va fi conservativa, CU Indepartarea strict a tesuturilor

dentare alterate; . . _
_ Extensia preventiva consta doar in plasarea marginilor Cavitatii in

smalt sanatos, : ,
Se ia in considerare starea intregului Sistem de santuri si fosete
ocluzale, care vor trebul sigilate (daca sunt sanatoase) sau la nivelul
carora se vor realiza restaurari preventive cu rasini (dac& sunt
cariate); oo.
Peretii cavitatii sunt verticali sau usor convergenti spre ocluzal:
_ Fundul cavitatii va fi rezulta orizontal si plan dupa aplicarea unei

obturatii de baza;
. Unghiurile interne sunt rotunjite, pentru a facilita adaptarea intima a

compozitului la tesuturile dure;
. Forma de retentie poate fi realizata cu o freza para extradura;
- Termenul ,forma de retentie” este inlocuit cu cel de ,forma de

adeziune”;
- Se finiseaza marginile de smalt ale cavitatii, netezind asperitatile;
- Unghiurile exterioare se rotunjesc;
- Se incearca pastrarea contactelor ocluzale la nivelul smaltului si nu

pe compozit, prin marcarea acestora cu hartie de articulatie inainte
de inceperea prepararii;
- Se prefera unghiuri de cavo-suprafata intre 70-90°, fara prepararea

unui bizou, care ar crea zone subtiri ale restaurarii, cu risc de
fracturare a materialului.
7.2. PREPARAREA CAVITATII DE CLASA A II-A PENTRU

Se respect conditiile mentionate anterior.
- Cavitatea va fi preparata cat mai conservator, cu indepartarea doar
a tesuturilor alterate;
Se incearca pastrarea contactelor ocluzale pe smalt;
- Atitudinea fata de santurile si fosetele ocluzale din vecinatatea

Cavitatii este similara cavitatii de clasa |:
: "Coada de randunica’ va fi realizata cu scop de retentie doar pentru
Cavitatile mai extinse;
83

Fig. 102. Obturatie tip ,sandwich inchis”
Se pot crea santuri de retentie in dentina, la nivelu| Perey

Or
vestibular, oral si gingival ai cavitatii proximale;

Peretii vestibular si oral ai cavitatii proximale vor Perpendicular;
peretele gingival sau usor convergenti spre ocluzal; Re
Unghiurile interne vor fi rotunjite;

Finisarea_ marginilor cavitatii va tine cont de orientarea Prismelo, 4
| Me
SMalt de la nivelul cavitatii iar unghiurile externe vor fi rotunjite
La nivel ocluzal se prefera margini fara bizou;

Pragul gingival va fi situat de preferintéa in smalt, pentru o adeziy
$!, In consecinta, o inchidere marginala buna; se va realiza obturan:
tip ,sandwich inchis”, alcatuita dintr-o baz&a de glass-ionomey is
obturatie definitiva din compozit (Fig. 102); "
Cand marginea gingivala este in cement sau smaltul cervica| est
foarte subtire, obturatia va fi tip sandwich deschis”, deoarecg
compozitul nu aderé la cement (Fig. 103). Baza de glass-ionome,
poate ajunge pana la nivelul punctului de contact.
Fig. 103. Obturatie tip ,sandwich deschis”
Pentru cariile situate sub punctul de contact, pe langa cavitatea de tip

caseta sau proximo-ocluzala limitata (in functie de localizarea cariei),
exista urmatoarele posibilitati de preparare:
a. Cavitatea ,,in tunel” (Fig. 104) — etape de preparare:
Accesul este indirect;

Se protejeaza dintele vecin de actiunea frezelor cu o matrice/banda
metalica, fixata cu o pana interdentara:

Se alege o freza sfericé diamantat& mica la turbina. cu care S¢
actioneaza in smalt, la nivelul fosetei ocluzale deasupra procesului
carios, pana se ajunge in dentina:
Se schimba freza cu una sferica extradurd la turatie conventionala:

cu care se merge in directie oblica, pana se ajunge in proces
carios;
Se realizeaza exereza dentinei alterate-
84

marginile interdentare ale cavitatii nu se situeaza i
sibile autocurafaril gi curafarii artificiale, tunelul v 4
+ cu glass-ionomer (cu rol cariopreventiv) | a
obtura . emai j
. zona ocluzala a cavitatii, de la nivelul smaltului, va fi obturata cu

material compozit, pentru a conferi rezistenta restaurarii la presiunile
masticatoril.
Avantaje: 7 :
" Preparatie conservativa, cu forma unui tunel oblic;
_ Conservarea creastei marginale si a punctului de contact.
Dezavantaje:
_ Exista riscul neindepartarii in totalitate a dentinei alterate, din cauza

lipsei vizibilitati
Daca inclinarea frezei nu este cea corecta, nu se va ajunge in
procesul carios;
Se poate fragiliza creasta marginala, daca este prea subtire;
in cazul fracturarii crestei marginale, se va restaura cu material

compozit;
in cazul unei deteriorari mai ample, se va prepara o cavitate

proximo-ocluzala limitata.
c d
Fig. 104 a-d. Cavitate de clasa a Il-a ,in tunel”
85

oN
b. Cavitatea yin galerie” sau ,in sant” (Fig. 105) — €tape de
Preparare:
Accesu/ este indirect:

indirect, :
Se protejeaza dintele vecin de actiunea frezelor cu o matrice/bangs
metalica, fixaté cu o pana interdentara;

Se alege o freza sferica diamantaté mica la turbina, cu CALE gq
actioneaza in smalt, preferabil dinspre vestibular, deoarecg
Vizibilitatea este mai buna; . .

Cand se ajunge la dentina, se foloseste o freza sferica extradurs la
turatie conventionala, pana se ajunge la carie;
Freza va avea directie orizontala, dinspre vestibular spre oral:
Se realizeaza exereza dentinei alterate;
Punctul de Contact va fi desfiintat, in functie de evolutia cariei:
Este preferabil ca pragul gingival sa fie situat in smalt si nu prea

mult Subgingival, pentru a putea realiza o izolare satisfacatoare-
Galeria se va obtura cu glass-ionomer (cu rol cariopreventiv),
Zona vestibulara a cavitatii, de la nivelul smaltului, poate fi obturatg

CU material compozit, dupa realizarea bizoului;
Rezistenta Cavitatii nu constituie o problema, deoarece creasta

marginala se sprijind pe dentina sAnatoasa iar fortele ocluzale ny
actioneaza direct asupra restaurarii.
Fig. 105. Cavitate de clasa a ll-a ,in galerie”:

vedere vestibulara (a) si proximala (b)
86

—
7.3, PREPARAREA CAVITATII DE CLASA A IIA
e de clasa a hha rezulta din tratarea proceselor Carioase

fetele aproximale ale dintilor frontali, fara interesarea
unghiului incizal.
cavitatil
situate Pe
(afectarea)
in functie de raportul cu creasta marginala, se pot intalni urmatoarele
ene ios incipl ijlocul fetei ;

- proces carlos incipient, pe mijlocul fetei aproximale, la distantd de
creasta marginala; . |
- proces carios Cu subminarea crestel marginale;
- proces carios care a intrerupt creasta marginala.
Materialele fizionomice utilizate pentru restaurarea directa a cavitatilor
de clasa a Ill-a pot fi:
_ neadezive (cimenturi silicat), care necesita o cavitate retentiva

(geometrica). Acest tip de restaurare este foarte putin utilizata in
prezent, datorita aparitiei materialelor moderne adezive.
- adezive (compozite), care necesita prepararea unei cavitati
adezive (bizotata).
7.3.1. Prepararea cavitatii de clasa a Ill-a pentru restaurarea cu

materiale fizionomice neadezive (cimenturi silicat)
7.3.1.1. Proces carios care a intrerupt creasta marginala —

prepararea cavitatii de clasa a Ill-a
De obicei, caria evolueaza spre oral, producand intreruperea crestei

marginale. Marginile cavitatii sunt neregulate, taioase, cu prisme de
smalt alb-cretoase sau brun-inchis. Frecvent, caria poate fi decelata
dinspre suprafata vestibulara; prin transparenta smaltului se poate
observa culoarea brun-inchisa a dentinei alterate subiacente.
Mai rar, caria poate distruge creasta marginala vestibulara.

. Accesul este direct, dinspre oral sau vestibular, in functie de
intreruperea crestei marginale.
- Cand accesul este dinspre oral, se foloseste o freza sferica

extraduraé, montata la piesa contraunghi; cand accesul este
vestibular, Sé poate utiliza si piesa dreapta;
ve bier migcari de scoatere activa a frezei din cavitate, pentru
indeparta in totalitate prismele de smalt friabile, colorate de la

Marginile cavitatii
87
Pe

- Deoarece in zona frontala a arcadelor dentare primeaza principiy)
fizionomic, deschiderea se va efectua doar atat cat sa Permits
vizibilitate asupra cavitatii si accesul instrumentelor pentru realizare,
urmatoarelor etape de preparare a cavitatil; 7
- La dintii frontali inferior, din cauza suprafetel aproximale mici, esta

recomandabil sA se indeparteze creasta marginala pe toats
intinderea procesului carios.
2. Exereza dentinei infectate tate |

- Se realizeaza cu freze sferice de otel/extradure, montate Ia aceleasj
piese cu care s-a creat deschiderea; . . of ,
tiva a frezei din cavitate,
- Se efectueaz4 miscdri de scoatere ac

pornind de la baza peretilor laterali spre deschidere, —
- Peretele parapulpar va fi preparat ultimul; la acest nivel se va lucra

cu atentie, la turatie mai redusa, pentru a nu deschide accidental
camera pulpara.
Din motive fizionomice, acesta etapa se
indepartarea prismelor de smalt demineralizate de

cavitatii.
rezuma strict la
la marginile
4. Forma de retentie .
Cavitatea are forma unei casete triunghiulare, cu patru_ pereti:
vestibular, oral, gingival si parapulpar (Fig. 106,107).
- Peretii laterali sunt divergenti spre peretele parapulpar. Se

accentueaza unghiurile de intalnire dintre peretii laterali si cel
parapulpar, la 0,25 mm adancime in dentina, cu o freza sferica mica
la turatie conventionala. Aceasta preparatie confera peretelul
parapulpar o forma usor convexa; .

Se accentueaza si unghiurile de intainire dintre peretii laterali, mal
ales unghiul incizal;

Se conserva cat mai mult din peretele oral, prin care s-a realizat
deschiderea.
ca
Fig. 106. Cavitate de clasa a Ill-a: accentuarea unghiurilor cu freza sferica
88
y
Cavitate
clasaalil-a
c
at: a —sectiune verticala
asa a Ill-a pentru silic

d —vedere proximala
Fig. 107 a-d. Cavitate de cl

); b,c — vedere orala;
(accentuarea unghiurilor
Din ratiuni de ordin estetic, se vor face c
preparare a cavitatii. Astfel, se vor past

transparenti, nesustinuti de dentina, atat ora
pastra si unghiul incizal subminat, chiar si
nefavorabile (,cap-la-cap”’).
oncesii si in aceasta faza de

ra peretii de smalt subtiri,
| cat si vestibular. Se va
in cazul unei ocluzii
6.Finisarea marginilor cavitatii

Consté in netezirea marginilor de smalt si rotunjirea ugoara a
unghiurior externe, Deoarece materialul de obturatie nu este adeziv, nu

S€ va realiza bizotarea.
7, x re
Curatarea finala a cavitatii
scarea cu bulete de
Se reali Be og
a a spalarea cavitatii, cu jet de apa, u
€ Si jet de aer si toaleta cavitatii.
Prep
arare itatii . . Ana
a cavitatii se poate face si cu instrumente de mana.
89

. a m 1 ~
7.3.1.2.Proces carios care a gubminat creasta marginala
prepararea cavitatii de clasa a Ill-a
4 doar din smal nesprijinit
e alcatuit A ;
nta fiind alterata. Accesy
in acest caz, creasta marginala est é

ubiace
pe dentina sdnatoasda, toata dentina §

poate fi realizat:
- Dupa separarea dintilor
direct. es di
» Prin spatiul obtinut in urma separarll Se introduce, dinspre oral, 9
freza sferica mica, la viteza conventionala, $I, a miscari de

scoatere activa, se intrerupe creasta marginala ora a —
- Cand separarea este contraindicata, accesul va fi indirect, prin
creasta marginala orala: Ss

» Se actioneaza cu oO freza sferica mica, la turbina, pe smaltul situat
deasupra procesului carios, pana la senzatia de »cadere in gol’.
Astfel, se intrerupe creasta marginala orala, prin realizarea unej
brese, care va fi largita ulterior cu © freza sferica extradura la
turatie conventionala, prin miscari de scoatere activa.
(lenta, urmata de rapida): accesul va fj
j sunt similare celor descrise
Restul etapelor de preparare a cavitati

easta marginala.
anterior, la procesul carios ce a intrerupt cr
7.3.1.3. Proces carios incipient, situat pe mijlocul fetei aproximale

— prepararea cavitatii de clasa a lll-a
Exista mai multe posibilitati de abordare a procesului carios:
4. Dupa separarea dintilor (lenta, urmata de rapida) — accesul va fi

direct:
a. Cand spatiul obtinut este suficient de mare pentru prepararea

corecta a cavitati, se va patrunde in cavitate cu o freza sferica mica
la turatie conventionala, dinspre oral sau vestibular;
« se largeste deschiderea cavitatii prin migcari de scoatere activa,

dupa care se realizeaza etapele urmatoare de preparare, fara 4
intrerupe creasta marginala. Rezulta o cavitate cu forma dé
caseté triunghiulard, cu patru pereti (vestibular, oral, gingival §
parapulpar) (Fig. 108).
b. Cand spatiul obtinut nu permite prepararea corectaé a cavitatil

creasta marginala orala va trebui desfiintata;
= prin spatiul obtinut in urma separarii, se patrunde in carie dinsp’?
oral, cu o freza sferica mica la piesa contraunghi, cu care se
intrerupe creasta marginala prin miscari de ecraterd activa.
90

———
cand separarea dintilor este contraindicaté — accesy| ya fi

2.00" 5.
indirect:
intrerupe creasta marginala orala, actionand cu o freza sferica

se
“a la turbina, pe smaltul situat deasupra procesului carios:
mie se ajunge la dentina, se utilizeaza o freza sfericd extradura |a

- ca contraunghi, cu care se patrunde in directia Cariei, pana la
Penzatia de ,cadere in gol’, :
pega creata Va fi largita ulterior, cu o freza Sferica la piesa

contraunghi (prin miscari de scoatere activa) Sau cu o freza
cilindric& subtire, prin migcar! de translatie pe marginea de smalt, in
directia coletului si spre incizal.
crearea accesului in situafia cariilor incipiente sau al celor care au

subminat creasta marginala se va face protejand dintele vecin cu o
matrice/banda metalica fixata cu o pana interdentard, pentru a nu-l leza
in timpul actiunii frezelor.
Contur
exterior
‘
Contur
interior
Fig. 108. Cavitate de clasaa Ill-a pentru silicat: forma de caseta triunghiulara
(vedere proximala)
7.3.2. Prepararea cavitatii de clasa a Ill-a pentru restaurarea cu

Materiale fj
zionomice adezive (compozite)
ofS accesului, deschiderea cavitatii, exereza dentinei infectate .

Prepararit eventiva sunt asemanatoare celor descrise anterior, In cazu
G0sebirile Cavitatii de clasa a Ill-a pentru materiale neadezive.
Sina dene la forma de retentie si finisarea marginilor.

azeaza retentie clasica este inlocuita cu forma de adeziune, care se
Pe prezenta bizourilor. Daca peretii de smalt restanti sunt prea
91

subtiri, nu se vor bizota; pentru suplimentare ei Bote, area
sant in dentina, la nivelul peretelui ginglv@, stata prezenta y a Mics
extradura la turatie conventionala; daca se COM la. se poate Nel cari
la nivelul foramen caecum de pe suprafata or al de reten Prepara |,
acel nivel 0 cavitate tip ,coada de en , CU TO tie. Aceast,
se va uni prin istm cu cavitatea proximala.
Finisarea marginilor presupune crearea unor bizouri, C€ vor avea ata

rol de retentie, marind suprafata de adeziune, Fecal S! rol est
realizand o trecere graduala intre nuanta dintelui $I a o! turatiel.
Tipurile de bizou difera in functie de intinderea cavitatil:
- pentru cavitatile mici este suficienta crearea unui bizou net, de 0.5.4
mm latime, cu o frezd diamantata efilata, pe marginea de smajt g
peretilor vestibular si oral (Fig. 109); ,

- pentru cavitatile mai extinse, pe marginea vestibulara se va realiza up
bizou lung, estompat, de 2-3 mm latime iar pe marginea orala ~ up
bizou concav, cu o freza diamantata sferica; .

- pragul gingival va fi bizotat doar daca se afla cu minimum 2 mm
supragingival; se va realiza un bizou concav.
Clic,
Fig. 109. Cavitate de clasa a Ill-a pentru compozit: bizou net pe suprafata
vestibulara
92

——S——
EPARAREA CAVITATII DE CLASA A Iv-4 p

74, PR RESTAURAREA CU MATERIALE COMPOZITE
tile de clasa a IV-a rezulta din prepararea cariilor situate

e dintii frontali, cu afectarea unghiului incizal. Aceste
ima "
ao iti vor fi restaurate doar cu materiale adezive (compozite)
ca :
Etapele prepararil:
4. Deschiderea cavitatil a |
Accesul este direct, dinspre unghiul incizal distrus. Se indeparteaza
rismele de smalt cariate de la marginile cavitatii, cu freze sferice la
turatie conventionala.
2. Exereza dentinei infectate |

Se realizeaza cu freze sferice la turatie conventionala, prin miscari de
scoatere activa, incepand cu peretii laterali (vestibular, oral si pragul

gingival), lasand la urma_ peretele parapulpar, asupra caruia se
realizeaza miscari blande, cu viteza mica. Se pot utiliza si instrumente de
mana: excavatoare si linguri Black.
Consté in plasarea marginilor cavitatii in tesut sanatos, prin
indepartarea stricta a smaltului cretos sau brun, friabil, de la periferia
cavitatii.
Se bazeaza pe prezenta bizoului (Fig. 110), care va fi circumferential.

_ In cazul unei distructii mai avansate a unghiului incizal, retentia va
fi suplimentata prin:
- Prepararea unui sant de retentie in dentina, la nivelul pragului

gingival, avand adancimea de 0,25 mm, cu 0 freza sferica mica la
turatie conventionala (Fig. 111); _—
- Prepararea unei cavitati accesorii, de tip ,coada de r Andunica”
pe suprafafa orala, cu o freza con invers. Adancimea cavitatii va fi

pana la limita smalt-dentina, forma trapezoidala, fiind unita prin istm
cu cavitatea proximala (Fig. 112). .
Crearea unor lacaguri in dentina (cu freze cilindrice speciale, scurte,
tip burghiu) in care se vor fixa pivofi parapulpari. O parte a
Plvotului va fi cimentata/infiletata in dentina iar o parte ramane
liber, cu scopul de a retentiona materialul de obturatie. Riscury
" Crearea unor lacasuri prea largi — in acest caz se VOI fixa pivotl
mal grosi;
93
ge TT
ulpare — este necesara
3 . p
« Deschiderea acciden ; i :
radiografie pentru apreciercé volume eviarea a .

grosimii dentinei restante (la copii $e voll subtiri) ACestaj
in ii ult, . .
= a ouaihactuta ‘Sitelui: fortele de ocluzie $e Coe ee ee

lungul pivotilor metalici, creand stress In ee urile dentare; cg
alternativa, se pot folosi pivoti din fibra de sl re pri
« Pivotii metalici nu sunt estetic!, pot Tene ae grosimeg

smaltului/materialului de obturatie sau PO coroda, pentru aj
masca, se pot aplica substante CU rol de opac sau se pot utiliza
pivoti din fibra de sticla; .
» Aplicarea pivotilor se realizeaza

mare si nu exista suficient smalf act
unei cavitati tip ,coada de randunica .
rei P
cand distructia coronara este

ccesibil bizotarii sau prepararii
retentie adecvate, impreuna cu
loacele de qeC' |
tribuie la consolidarea
Prepararea cavitatii, CU mij

utilizarea materialelor adezive de obturatie, con
structurii dentare restante.

Se netezesc marginile de smalf si se rotunjesc unghiurile exterioare
ale cavitatii cu freze diamantate cu granulatie fina. Ulterior, se prepara
un bizou circumferential, de tip skirting:
- Pe marginea vestibulara: scurt sau lung (de 2-3 mm sau chiar mai
mult; se poate asocia cu zig-zag);
- Pe marginea orala: concav,
- Pe marginea gingivala (doar cand este cu cel putin 2 mm
supragingival): concav.
iY)
a b
Fig. 110. Cavitate de clasa a IV-a: “ate de clas
Bizou vestibular: a — lung; Fe oie ten in
peretele gingival
b — lung asociat cu zig-zag
94

Fig. 112. Cavitate de clasa a IV-a cu ,coada de randunica”: a — vedere orala:
b—vedere dinspre cavitatea proximala; c — vedere dinspre partea opusa cavitatii
7.5. PREPARAREA CAVITATII DE CLASA A V-A PENTRU

Etapele prepararii cavitatii sunt similare cu cele prezentate la

amalgam, cu diferente in ceea ce priveste forma de retentie si finisarea
marginilor cavitatil.
a. Cand toate marginile cavitatii sunt in cement, retentia se prepara

cu freza con invers/para. Se pot realiza santuri de retentie cu freza
sferica mica sau roata. Unghiul de cavo-suprafata este de 90°, fara
bizou. Cavitatea se va restaura cu glass-ionomer.
b.Cand toate marginile cavitatii sunt in smalt, retentia se bazeaza

pe prezenta bizoului, care va fi circumferential, rezultand o cavitate
cu margini bizotate (Fig. 113-116). Marginea gingivala se
bizoteaza doar daca este situaté cu 2 mm supragingival. Pentru un
efect fizionomic bun, bizoul marginii ocluzale/incizale poate fi lung,
ajungand uneori pana la jumatatea suprafetei vestibulare. Retentia
Se poate suplimenta prin crearea unor santuri de 0,25 mm adancime
in dentina, cu o freza sfericd mica. Cavitatea se restaureaza cu
glass-ionomer si compozit, prin obturatie tip sandwich inchis.
¢. Cand una din margini este in cement iar cealalta in smalt va rezulta
© Cavitate mixta, clasic-bizotata (Fig. 117,118). Marginea gingivala
Va avea unghi de cavo-suprafata de 90° iar cea ocluzala/incizala va
f bizotaté. Obturatia va fi de tip sandwich deschis; glass-ionomerul
va veni in contact cu cementul iar compozitul se va aplica deasupra,
avand contact doar cu marginile de small.
95

Bizou lung
Fig. 113. Cavitate de clasa a V-a cu Fig. 114. Cavitate de clasa a vg

Margini bizotate: sectiune vestibulo-orala margini bizotate: bizouri vestibulare
a ~ >
Fig. 115. Bizou la marginea incizala: a — vedere vestibulara; b — vedere proximala
$s
Fig. 116. Obturatie tip —_
Fig. 117. ‘vies
atie tip
mixta, clasic-bizotata Fig 118, Obturati
»sandwich deschis”
»sandwich inchis”
96

Ee
¢. PREPAR AREA CAVITATII DE CLASA A VI-A

7.6. PS’ ESTAURAREA CU MATERIALE CoMPozITE
ariile situate la nivelul marginii incizale a dinti :

1 este direct; a dintilor frontali:
a in smalt cu o freza diamantata sferica mica, |
dentina, cu o freza sferica la turatie conventionala: a
n bizou circumferential (Fig. 119). *
Pentru ¢
. Accesu
_ Se actioneaz
turbina, apoi in
. Se realizeaza U
pentru cariile situate pe varfurile cuspizilor dintilor laterali:
Accesul este direct;
Deschiderea cavitatii si exereza dentinei alterate se efectueaza cu
freza sferica la turatie conventionala;
Extensia preventiva consta in plasarea marginilor cavitatii in smalt
sanatos,
_ Forma de retentie poate fi realizata cu o freza con invers/para;
Se realizeaza un bizou concav pe marginile de smalf cu 0 freza
sferica diamantata (Fig. 120);
in situatia in care se constata subminarea cuspidului, se va renunta
la bizou, efectuandu-se doar finisarea marginilor de smal;
- Pentru a face fata fortelor masticatorii, restaurarea va avea vartul
usor aplatizat, mimand o usoara atritie.
Fig. 119. Cavitate de clasa‘a Vl-a

pentru compozit, pe un dinte frontal
Fig. 120. Cavitate de clasa a Vl-a pentru

compozit, pe un dinte lateral
97

Carte Odonto1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Odonto1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UCRARI PRA

INSTRUMENTAR PENTRU TRATAMENTUL

1.1. INSTRUMENTAR PENTRU CONSULTATIE

Examinarea clinica odontala a pacientilor se realizeaza cu oglinda

1.1.1. Oglinda dentara

- din metal (otel inoxidabil, otel nichelat) — se sterilizeaza si se

- din plastic — este de unica folosinta.

Manerul are in general o Jungime de 95-135 mm si 0 grosime intre

Oglinda propriu-zisa poate fi sudata la maner sau detasabila.

- plane: redau imaginea reala a obiectului reflectat;

- concave: redau imaginea marita a obiectului reflectat.

Utilizarile oglinzii dentare sunt:

- examinarea suprafetelor dentare inaccesibile vederii directe

- proiectarea luminii de la unitul dentar pe suprafetele de examinat,

- indepartarea partilor moi ale cavitatii bucale (obraji, buze, limba):

Fig. 1. Oglinda dentara

Scanned with CamScanner

Fig. 2. Oglinda propriu-zisa S$

4.1.2. Sonda dentara

4.1.2.1. Sonda dentara rigida

avand aceleasi caracteristici $i materiale ca

Este alcatuita din maner (

- jn unghi drept — pentru suprafetele ocluzale;

- in baioneta — pentru molarii si premolarii superiori;

- curbe — pentru zonele de colet;

- interproximale — pentru detect

area cariilor interdentare situate sub

Scanned with CamScanner

- palparea suprafetelor dentare in scopul diagnosticarii leziunilor

- palparea suprafetelor dentare ce prezinta leziuni necarioase (uzuri

- controlul cavitatilor rezultate dupa tratarea cariilor;

- palparea marginilor obturatiilor pentru a verifica gradul de

- verificarea gradului de adaptare transversala a_lucrarilor

- aprecierea intinderii si volumului depozitelor de tartru la nivel supra-

- masurarea adancimii pungilor parodontale (cu sonda parodontala,

- in cadrul tratamentului endodontic:

« decelarea orificiilor canalelor radiculare;

« transportarea si plasarea in dreptul orificiilor canalelor radiculare a

« dislocarea concretiunilor minerale care blocheaza intrarea in

» perforarea materialelor de obturatie provizorie in cadrul

a, Sonda parodontala b. Topografia camerei c. Deschiderea camerei

Fig. 5 a-c. Utilizdrile sondei dentare rigide

Scanned with CamScanner

d. Verificarea e, Plasarea picaturilorde _f. Dislocarea Concretiuni

Fig. 5 d-f. Utilizarile sondei dentare rigide

1.2.2.2. Sonda dentara flexibila

Poate fi din metal sau plastic, atasaté sau nu de un maner (port-ac),

Se mai numeste si ac Miller (Fig. 6). Palparea cu sonda dentara este 0

- palparea leziunilor carioase incipiente ale smaltului — pata albs

- palparea peretelui pulpar sau parapulpar al cavitatilor — pentru a

1.1.3. Pensa dentara

Este inclusa in trusa

de consultatie, aldturi de oglinda si ON

Scanned with CamScanner

- manevrarea instrumentarului mic, steril (freze, ace, matrici, etc.);

- manevrarea materialelor moi, sterile, necesare izolarii cAmpului

- aplicarea gsi indepartarea din cavitéti a pansamentelor

Fig. 7. Trusa de consultatie Fig 8. Pensa dentara (detaliu)

1.2. NSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA

1.2.1. Instrumentar manual

Primele instrumente utilizate in tratamentul cariei dentare au fost

1.2.1.1. Lingura Black

Este un instrument special destinat indepartarii (exerezei) dentinei