Oglinda: poate fi plana (imagine reala) sau concava (imagine marita).

Tija poate fi: dreapta, cotita (cu angulatie,

pentru posterior), furca). Diametrul poate fi intre 16 si 24mm.
Utilizari:
-Explorarea suprafetelor dentare inaccesibile, prin vizibilitate indirecta;
-Proiectarea fasciculului luminos pe zona de examinat;
-Indepartarea si protejarea partilor moi, in timpul utilizării instrumentarului rotativ;
-Exercitarea de presiuni pe partile moi cu scop diagnostic, atunci cand acesta nu se poate efectua digital.
Oglinda maner cu zimti

Oglinda maner cu muchii

Sonda dentara rigida

Sonda dentara dreapta – folosita in cazul dintilor frontali superiori
Sonda dentara in baioneta – utilizata la premolarii si molarii superiori

Sonda dentara curba – pentru examinarea zonelor ocluzale si a fetelor distale ale ultimilor molari – sonda dentara 23
sau „Carligul pastorului”

Sonda dentara cu un unghi in acelasi plan – pentru palparea fetelor vestibulare si orale ale dintilor. Unghiul poate fi
drept, obtuz sau ascutit
Tija dreapta:
 Cu tija angulata – pentru dintii frontali

Sonda dentara cu o curbura si un unghi in acelasi plan – trusa de consultatie tot pentru palpare
Sonda dentara cu o curbura

Sonda dentara cu doua unghiuri in acelasi plan – pentru palparea suprafetelor dentare distale (sonda 17)

Sonda dentara „corn de vaca” – pentru jonctiunea smalt-cement pe suprafata distala a premolarilor
Sonda dentara cu doua curburi in planuri diferite –exameninarea suprafetelor distale ale dintilor 10 si a suprafetelor
meziale 9
Utilizari:
-Explorarea tuturor suprafetelor dentare, suprafete de abraziune, fractura, eroziune;
-Aprecierea consistentei si a duritatii tesuturilor dentare;
-Examinarea proceselor carioase, apreciindu-se intinderea lor in suprafata si adancime;
-Permit aprecierea gradului de sensibilitate a dentinei si a pulpei dentare;
-Permit aprecierea calitatii adaptarii marginale a obturatiilor coronare, incrustatiilor, lucrarilor protetice;
-Depistarea eventualelor perforatii ale lucrarilor protetice conjuncte(fixe);
-Depisarea cariilor secundare marginale;
-Controlul indepartarii in totalitate a tavanului camerei pulpare, si reperarea orificiilor canalelor radiculare;
-Aprecierea existentei si cantitatii de tartru supragingival;
-Modelarea si finisarea obturatiilor de amalgam la nivelul cavitatiilor de clasa V-a permitand o buna adaptare a
acesteia la nivelul santului gingival si indepartarea excesului;
-Indepartarea exesului de amalgam la nivelul crestei marginale a unei cavitati de clasa a II-a
-Verificarea instalarii unei anstezii, prin inteparea mucoasei
-Manerul sondei este utilizat la percutia in ax si transversala a dintilor.
Sonda dentara flexibila
Este un ac de forma conica efilata, cu varful ascutit, formata din ac si portac. Lungimea se incadreaza intre 40-50 mm.
Partea activa poate avea suprafata neteda sau poate fi in forma de prisma cu 4 muchii

Utilizari:
-Depinstarea eventualelor perforatii ale tavanului camerei pulpare;
-Identificarea orificiilor canalelor radiculare si a eventualilor pulpoliti;
-Controlul permeabilitatii canalelor radiculare;
-Controlul adaptarii transversale a matricelor, la nivelul pragului gingival;
-Manipularea meselor de vata in vederea spalarii si uscarii canalelor radiculare;
-Plasarea meselor de vata cu medicamente, anestezice sau demineraizante in canalul radicular;
-Electrod in cursul unor tratamente cu agenti fizici;
-Determinarea lungimii de lucru in endodontie.

Pensa dentara
Are doua brate curbate, terminate efilat. Pentru a impiedica forfecarea, sunt prevazute cu pinten/pivot si orificiu (este
mai flexibila). Pe fata interioara (partea activa) au zimti/santuri pentru o mai buna priza, mai putin cea pentru
capilaritate.
Pensa anatomica (de serviciu) – utilizata pentru servit, pentru manipularea instrumentelor sterile cand sunt mutate din
sterilizator pe masa de lucru

Pensa cotita
Pensa dublu cotita
Pensa cu unghi obtuz
Pensa cu unghi ascutit
Pensa cu unghi drept
Pensa in forma de baioneta
Pensa pentru capilaritate

Utilizari:
-Manevrarea de rulouri, comprese, mese, bulete.
-Manipularea instrumentarului mic sterilizat (ace, freze, conuri de hartie sau gutaperca, pene, inele, stifturi)
-Aplicarea si indepartarea din cavitati a pansamentelor medicamentoase
-Introducerea prin capilaritate a unor solutii medicamentoase in camera pulpara (neteda pe interior)
-Indepartarea excesului de amalgam de pe fata ocluzala a cavitatilor, cu ajutorul unei bulete.
-Manevrarea firului de sarma in imobilizari dentare.
Excavator
Este un instrument de mana, taietor, se actioneaza in dentina, partea activa a unui capat este orientata in sens opus fata
de partea activa a celuilalt capat, si poate avea forma de lingura, platou, lopata.
Excavator
Platou Lingura Lopata

/!\Chiurete

Utilizari:
-Indepartarea resturilor alimentare din leziunile carioase;
-Indepartarea materialelor de obturatie provizorie, precum si a pansamentelor dentare;
-Indepartarea dentinei alterate moi (ramolite);
-Testarea vitalitatii dentare si sectionarea conurilor de gutaperca, prin incalzirea unui capat;
-Plasarea bazelor de ciment, si a linerilor pe baza cavitatii;
-Fixarea si pozitionarea corecta a firelor pentru indepartarea gingiei;
-Indepartarea excesului de ciment folosit pentru fixare definitiva.
  Fuloar port-amalgam
Cu ajutorul lui se transporta amalgamul in cavitate. Are forma de trunchi de con sau cilindru cu baza zimtata. Poate
avea capul zimtat la ambele capete, sau la unul poate fi port-amalgamul, iar la celalalt cap, o bila sau un cilindru cu
cap rotunjit (fuloar de condensat).

Seringa port amalgam

 Fuloar de condensat
Prin condensare, amalgamul este adaptat la peretii cavitatii, se compacteaza materialul pentru a se elimina bulele de
aer si a reduce cantitatea de mercur rezidual din obturatie, care scade rezistenta.
Presiunea de condensare depinde de marimea capului fuloarului si de forta aplicatorului. Cu cat capul fuloarului este
mai mare, cu atat forta aplicata pe unitate este mai mica. Cu cat fuloarul este mai mare, cu atat presiunea aplicata de
medic trebuie sa fie mai mare.
La inceput condensarea se face vertical, prin miscari de tasare si circulare, iar pentru peretii laterali se foloseste
suprafata neteda terminala, inclinata spre peretele lateral sau partea laterala neteda a fuloarului, prin comprimare.
Forta de condensare trebuie sa fie egala pe toate fragmetele de amalgam succesiv, in scopul umplerii cavitatii.
Pentru reducerea excesului de mercur de la suprafata obturatiei, cavitatea se umple in exces, apoi excesul este impins
la exterior prin presare.
 Instrumente pentru burnisat – se utilizeaza pentru a netezi obturatia cu amalgam. Lustruirea se face dupa
condensarea cu instrumente speciale. Partea activa are forma de con rotunjit. Se actioneaza cu o forta pentru a impinge
amalgamul proaspat condensat la marginile preparatiei, in scopul lustruirii. Se exercita miscari dinspre mezial spre
distal, si dinspre vestibular spre lingual.
o Spatula bucala – are doua parti active orientate in planuri diferite, poate fi rigida sau flexibila. Partea activa
are forma dreptunghiulara, lungime de 15 cm, latime de 2,5 cm si grosime de 0,5 cm. Exista instrumente care au la un
capat o lama, iar la celalat un fuloar (pentru transportarea materialului si condensare).
Utilizari:
-Aplicarea materialelor de obturatie provizorie sau fizionomice
-Modelarea morfo-functionala a acestor materiale.
 o Fuloar de ciment – au la ambele capete parti active. Se utilizeaza la fularea (condensarea) materialelor
fizionomice in cavitati sub forma de baza sau obturatie. Materialele compozite si cimenturile CIS, pot fi introduse in
cavitate si cu injectoare speciale (principiul de seringa).
Compozit (Fotopolimerizabil, cu bila)

Autopolimerizabile (Con invers, Cilindru, Trunchi de con )

Tronconic Cilindric – cap rotunjit Cilindric – cap drept

o Spatula de ciment – pentru amestecarea pe placuta de sticla sau pe hartie cerata a: ciment FOZ, lineri, CIS.
Sunt subtiri si flexibile sau groase si rigide.

Fir de retractie – doua capete active orientate in planuri diferite

Freza sferica
Are 6-8 lamele taietoare simple sau cu taietura transversala, este activa pe toata suprafata. Dimensiunea capului
variaza inte 0,5 – 30 mm.
Tipuri:
-Cu lamele helicoidale
-Cu lamele helicoidale si taietura transversala
-Cu lamele helicoidale mai dese pentru lustruirea amalgamului
Utilizari:
COT T
Indepartarea dentinei alterate dure Deschiderea procesului carios, prin perorarea smaltului
Realizarea santurilor de retentie Indepartarea prismelor de smalt de la periferia
Trepanarea la locul de electie pentru deschiderea procesului
camerei pulpare
Deschiderea camerei pulpare
Finisarea si lustruirea obturatiilor de amalgam
Crearea unor lacasuri la nivelul orificilor canalelor
radiculare, in care se introduc materiale pentru
ambutatie vitala sau devitala

Sferica
Diamantata – abraziva Extradura – taietoare

Pentru finisarea amalgamului – taietoare

Freza cilindrica
Tipuri:
-Fara varf activ dar cu lamele paralele dispuse in axul manerului

-Fara varf activ dar cu lamele paralele multiple si mai putin pronuntate pentru finisat amalgam
-Fara varf activ dar cu lamele paralele si taietura transversala

-Fara varf activ dar cu lamele helicoidale

-Diamantata
-Fara varf activ dar cu lamele helicoidale si taietura transversala

-Activa la varf si lamele helicoidale si taietura transversala

-Activa doar la varf pentru infundat pragul gingival //COT

-Chirurgicale
-Cilindro-conica pentru prepararea suprafetelor cu incrustatii
-Cilindro-conica cu cap rotunjit
-Cilindro-conica cu lamele transversale
-Cilindrica cu cap rotunjit
-Cilindrica cu cap rotunjit si lamele transversale
Utilizari:
COT T
Realizarea MOD (unirea cavitatilor proximale)
Finisarea peretilor dentinari ai cavitatii Largirea accesului la cavitatea carioasa
Indepartarea tavanului camerei pulpare Realizarea conturului marginal la cavitatea de cls II
Finisarea si lustruirea obturatiilor cu amalgam Finisarea marginilor externe ale cavitatii
Bizotarea marginilor cavitatii
Taierea lucrarilor protetice (lamele cu taieturi transversale)
Indepartarea obturatiilor de amalgam sau fizionomice
Realizarea retentiei in forma de coada de randunica
Sectionarea coroanelor de invelis fizionomice sau metalice
Freza con invers
Creaza unghiuri de intalnire ascutite intre pereti si este activa pe toate suprafetele sale.
Utilizari:
COT T
Realizarea MOD (unirea cavitatilor proximale)
Netezirea planseurilor la cavitatiile de cls I, II, III Realizarea retentiei in forma de coada de randunica la cls IV
Pregatirea cavitatilor de cls V Desfiintarea marmoratiilor de santuri si fosete de pe fata
ocluzala la PM si M
Indepartarea puntilor de smalt subminate dintre doua procese
carioase si realizarea unei preparatii unice

Con invers
Diamantata – abraziva Extradura – taietoare

Freza para
Se utilizeaza la pregatirea cavitatilor de cls I pentru restaurari cu compozit. Lungimea partii active este e 3x mai mare
decat latimea. Are o parte frontala plata, intalnirea acesteia cu peretii laterali se face in unghiuri rotunjite.
Para
Extradura – taietoare
Diamantata – abraziva

Freze romboidala
Freza roata
Pentru reducerea inaltimii cuspizilor.

Freze pentru prelucrarea obturatiilor din compozit

Freza ou

Freze conice efilate:

-Cu varf ascutit

-Cu varf taiat

Pentru finisarea restauratilor se utilizeaza discuri montate la mandrin, formate din pasta abraziva si suport de plastic
dur. Se mai pot utiliza si instrumente abrazive sub forma de banda pentru spatiile interproximale de diferite granulatii.
Dupa finisare trebuie lustruit.
Lustruirea se face cu gume abrazive siliconice care au coloratii diferite in functie de granulatie sau cu disc de burete
abraziv.
Se folosesc paste de lustruire.
Dispozitive de aspiratie salivara
1)Aspirator de saliva: canula din plastic si tub subtire din cauciuc conectat la apa.
Indicatii:
-Planseul lingual nu trebuie sa vina in contact direct cu orificile extremitatii canulei, pentru a nu leza mucoasa prin
aspiratie;
-Se protejeaza mucoasa planseului bucal, cu rulouri de vata;
-Aspiratorul nu trebuie sa irite comisurile bucale;
-Se indeparteaza periodic pentru a schimba rulourile
-La utilizarea digai, aceasta se va perfora.
2)Automaton: Dispozitiv cu care se izoleaza o hemiarcada sau arcul frontal inferior. Ajuta la mentinerea rulourilor de
vata, paralingual si vestibular. Indeparteaza limba si obrazul
3)Departatoare: La copii, au doua aripioare adaptate la nivelul buzelor, indepartandu-le.
Medii absorbante salivare
1)Rulouri: vata hidrofila acoperita cu hartie absorbanta.
-Standard: netede sau striate – se pun sub limba sau in regiunea vestibulara
-Parotisroll: in interior are o tija de material plastic
2)Comprese: Mai putin aderente de tesuturi si mai bine tolerate, au acelasi roluri ca rulourile
3)Filamente de bumbac(fire de retractie): se introduc in santul gingival
Roluri: opresc sangerarea, dirijeaza secretiile vestibular si oral, largesc santul gingival

Diga
Utilizari:
1) Endodontie;
2) Tratamente proteice cu lucrari fixe;
3) Terapia odontala coronara profilactica si conservatoare;
4) Pedodontie;
5) Albire dentara;
6) In cazul unor tratamente odontale de lunga durata.
Avantaje:
- Asigura cea mai buna izolare a campului operator fata de saliva;
- Imbunatateste: a) vizibilitatea prin contrastul ce-l ofera
b) vizibilitatea si accesul prin refractia partilor moi. Mentine pacientul cu gura deschisa pe
toata durata tratamentului.
- Ofera un camp uscat;
- Creeaza o bariera fizica intre mucoasa orala, faringe si lichidele de racire, diversele substante cu gust neplacut
sau iritate;
- Previne aspirarea sau ingestia corpilor straini, a instrumentarului endodontic;
- Clema si folia exercita o usoara refractie parodontala;
- Liniste operatorie;
- Controlul umiditatii, deci optimizeaza proprietatile materialelor;
- Protejeaza medicul impotriva contaminarii respiratorii de la pacient.
Dezavantaje:
- Timp in plus;
- Exista situații clinice la care este dificil sau contraindicat de aplicat (astmatici);
- In lipotimii sau la epileptici, trebuie îndepărtată rapid si sigur;
- Nu permite momentul ocluziei si modelajul funcțional;
- Sporește costul tratamentului.
Componente:
1. Folia elastica: este de cauciuc sau sintetica, separa spațiul de lucru, încercuind coletul clinic si producând o retracție
a parților moi. Cea subțire se folosește in endodontie, cea groasa da retracția parților moi, indicata in terapia
restauratoare, iar cea foarte groasa, pentru albire. Se fixează cu pene sau cleme.
2. Cleme de prindere: sunt dispozitive metalice din inox, se prind pe coletul clinic, fixează folia elastica. Elemente:
- brațe: sunt doua, orizontale, se fixează pe coletul clinic vestibular si oral. Au: platou cu 1 sau 2 perforatii,
aripioare (prelungiri laterale orientate spre gingival), pinten (opus radacinii arcului, in prelungirea platoului),
perimetru activ;
- inele: unul sau doua, unesc brațele si mențin tensiunea pentru fixarea pe dinte.
! Se fixeaza intai punctele orale, apoi vestibulare.
Clema se alege in functie de: dintele pe care se lucreaza, temporar/permanent, morfologia coronara, diametrul coronar,
rapoartele cu dintele vecin, marimea leziunii si localizarea acesteia.
3. Perforator: se fac orificii in folia elastica.
4. Pensa port-clema: aplicarea si indepartarea clemelor. Are 2 brate, o articulatie si parte activa.
5. Cadrul: dispozitiv extraoral, rigid, pentru fixare si mentinere in tensiune a foliei elastice.
Tehnica de montare:
- Anestezie;
- Igienizarea cavitatii orale;
- Verificarea punctelor de contact cu firul de matase;
- Se perforeaza orificiile necesare;
- Lubrefierea cauciucului digai;
- Selectarea si probarea clemelor;
- Diga se fixeaza pe clema dupa ce se pozitioneaza clema sau se fixeaza inainte si se introduc impreuna cu
clestele;
- Intindere si fixare pe cadrul metalic;
- Tregerea digai prin toate contactele interdentare si introducerea in santurile gingivale.
Matrici dentare:
Sunt piese dentare metalice sau nemetalice sub forma de banda, parțiale (doar interdentar) sau totale.
Utilizari:
- Adaptarea obturatiei la pragul gingival si la peretii V si O;
- Refacerea peretelui lipsa si condensarea cu presiune a materialului de obturatie;
- Realizarea unei arii de contact corect plasate, in functie de papila interdentara si de abraziunea fetelor
ocluzale;
- Suprafata neteda a obturatiei;
- Modelarea unei creste marginale corete;
- Protectia papilei interdentare in timpul fularii amalgamului.
Tipuri:
- Prefabricate:
a) metalice:
I. parțială Ivory:
* Avantaje: reda forma peretelui absent, introducerea cu presiune a materialului, buna adaptare la
pragul gingival, protejeaza papila interdentara, suprafata neteda a obturatiei;
* Dezavantaje: o singura fata proximala, impiedica modelarea punctului de contact odata cu
condensarea, nu permite vizualizarea stratificarii, nu e compatibila cu materiale fizionomica, nu se fixeaza pe
dintii conici.
II. circulare Tofflemire:
*Indicatii: refacerea coronara la cavitatile de cls II si MOD si realizarea machetelor incrustatiilor
MOD;
III. din aluminiu anodizat: pentru materiale fizionomice.
b) nemetalice:
I. benzi de celuloid: cls II, III, IV cand se face gravarea acida.
II. matrici cervicale:
c) mixte: bimatrice HAWE.
- Confectionate in cabinet – metalice:
I. inelare, inele de cupru/Al;
II. benzi de otel;
III. benzi in T;
IV. matrici partiale.