Realizarea accesului la spatiul

endodontic. Instrumentele si
tehnicile.

Mamaliga Diana
 Crearea cavitatii de acces.
 Crearea cavității de acces
 Definiție: crearea cavității de acces reprezintă abordarea unei
anumite suprafețe situată pe coroana dentară care permite
pătrunderea instrumentarului endodontic pe toată lungimea
canalelor radiculare, printr-o mișcare rectilinie.
 Situație diferită: tratamentul endodontic este datorat unei carii
profunde. Caria profundă nu e localizată mereu pe fața ocluzală ci
poate fi localizată și pe M, D sau la nivel cervical. În acest caz se
face întâi exereza dentinei alterate, obturarea cavității și apoi crea
cavității de acces pentru endo.
 Reguli
 Camera pulpară – centrul coroanei
 Canalul radicular – centrul rădăcinii
 Localizare
 Pe dinții frontali cavitatea de acces va fi realizată pe suprafața
orală
 Pe dinții laterali cavitatea de acces va fi realizată pe suprafața
ocluzală
 Forma cavității de acces
 Dinspre ocluzal
 Dată de poziția canalelor radiculare și de forma camerei
pulpare
 Privind dintele dinspre ocluzal , trebuie să fie vizibile
orificiile tuturor canalelor radiculare existente (orificiile
canalelor sunt situate de obicei la întâlnirea pereților
laterali ai camerei pulpare cu planșeul camerei pulpare)
 În senx axial
 Pereții ușor divergenți spre ocluzal pentru a
ușura accesul la canalele radiculare (opus
cavităților carioase unde pereții se prepară
convergenți spre ocluzal)
 Timpi de lucru
 Penetrarea plafonului camerei pulpare
 Eliminarea plafonului camerei pulpare în totalitate
 => linia de contur finală a camerei pulpare depinde de forma
camerei și de localizarea emergenței canalelor radiculare.
 Instrumentar
I. Piese de mână
 Turbină
 Contraunghi la viteză convențională
 Aparat cu ultrasunete
I. Freze
 Globulară:
 pentru penetrarea plafonului camerei pulpare;
 dimensiunea frezei se alege în funcție de dimensiunea dintelui.
(010, 014, 016)
 material: diamantată sau din carbură de tungsten
 de turbină
 Fisură cu vârf activ sau inactiv:
 Se indică cele cu vârf inactiv
 Avantaj: se poate îndepărta plafonul camerei pulpare și se
poate da ușoară divergența pereților laterali sepre ocluzal
 Endoo acces/ Endo Z:
 Din oțel inoxidabil cu lamele tăietoare și vârf inactiv pentru
a nu perfora planșeul camerei pulpare.
 Utilizare: îndepărtarea plafonului camerei pulpare.
+ freze Gates: pt lărgirea 1/3 coronare a canalelor.
+ sonda nr 17: controlul zonelor retentive ale plafonului
+ sonda Rhein sau DG 16 (Hu Friedy): pt localizarea orificiilor
de intrare în canale
 Crearea cavității de acces pentru dinții anteriori
I. Timpul I
 Punct inițial de frezaj: pe mijlocul feței orale, ușor incizal
față de cingulum.
Axa de penetrare : perpendicular pe fața orală
 Se pătrunde:
 După Cohen: 1 mm în dentină
(cam 2.5 mm în total – dentină + smalț)
 După autorii francezi: până la penetrarea camerei pulpare
Dificultate: la dinții cu camera pulpară mică (ex. incisivii
inferiori) nu se simte căderea în camera pulpară. Dacă s-a
pătruns 2.5-3 mm și nu se deschide camera pulpară => se
efectuează Rx cu un instrument radioopac.
După pătrundere se vor forma 2 triunghiuri: incizal și
cervical. Triunghiul cervical împiedică accesul la peretele
oral al canalului.
I. Timpul II : eliminarea celor 2 triunghiuri
După penetrarea camerei pulpare, axa de penetrare
se schimbă în direcție axială determinând eliminarea
triunghiurilor incizal și cervical.

* triunghiul cervical se poate îndepărta doar după

deschiderea camerei pulpare. Se inseră freza globulară sub
triunghiul cervical și se încearcă îndepărtarea ei din
camera pulpară.
Controlul accesului și localizarea orificiilor canalelor
 Sonda 17: cu vârful ei plasat în cameră, încercăm să
scoatem sonda. Dacă agață
înseamnă că mai avem de îndepărtat. Cu ajutorul ei
verificăm dacă am îndepărtat triunghiurile.
 Cu DG-16, CK-17 : căutăm canalele radiculare (încercăm
să palpăm intrarea în partea coronară a canalului radicular)
 Excavator endodontic
Forma finală
 Dinspre oral: cavitate de formă triunghiulară cu baza spre
incizal și vârful spre cingulum, realizată pe linia mediană
a dintelui;
 În sens axial: pereții laterali sunt divergenți spre ocluzal
În momentul cateterismului, acele trebuie să stea drepte =
aprecierea accesului rectiliniu al instrumentelor.
 Crearea cavității de acces pentru premolari
Poziția camerei pulpare: centrul dintelui, nivelul JCS.
Timp I
 Punct inițial de frezaj: centrul șanțului M-D (șanțul ce unește foseta
mezială cu foseta distală).
 Axa de penetrare: perpendicular pe suprafața ocluzală.
Se pătrunde până la penetrarea camerei pulpare.
Timp II
 Eliminarea plafonului prin mișcări de translație V-O și foarte ușor
M-D. Se realizează cu ajutorul frezei globulare sau a frezei Endo Z.
Timp III: eliminarea zonelor retentive.
 Controlul cavității
Cu sonda 17 se verifică dacă plafonul a fost îndepărtat în totalitate.
 Forma finală a cavității de acces
Cavitate de formă ovalară, aplatizată MD, realizată pe mijlocul feței
ocluzale, cu pereții laterali divergenți spre ocluzal.
Timp IV : Identificarea orificiilor canalelor radiculare.
Eliminarea interferențelor dentinare coronare (mai rar
la PM)
Interferențele dentinare coronare reprezintă zonele de
dentină care împiedică accesul rectiliniu la canalul
radicular.
Se elimină cu ajutorul:
 Frezelor Gates
 Acelor de Ni-Ti cu conicitate foarte mare (19%): sunt
ace mai scurte cu care se pot înlătura interferențele
dentinare
Verificarea accesului rectiliniu
 Cavitatea de acces pentru molarii maxilari (4 cuspizi, 3
rădăcini)
Timpul I
Punct initial de frezaj: în foseta centrală.
Uneori dinții sunt foarte abrazați și nu se mai vede foseta centrală.
În acest caz se unesc cuspizi MV și DV cu cuspidul MP și
mijlocul dintre linii va fi punctul inițial de frezaj.
Axa de penetrare: perpendicular pe suprafața ocluzală.
Se merge până la penetrarea camerei pulpare, adică până se simte
“senzația de cădere în gol”.
Timpul II – eliminarea plafonului
Se realizează cu Endo Acces- pătrundem dincolo de perforația
camerei pulpare. Prin mișcări V-O și ușor M-D se îndepărtează
plafonul. Pentru a da o formă corectă cavității de acces, se
înclină freza și se realizează divergența pereților laterali.
Orificiul canalului MV este situat de obicei sub vârful cuspidului
MV așadar cavitatea de acces nu e centrată ci ușor deplasată
spre mezial.
Verificarea îndepărtării plafonului cu sonda 17.
Eliminarea zonelor retentive
În cazul molarilor, interferențele dentinare coronare sunt mai
accentuate decât la PM.
Interferența (curbura coronară a canalului) se îndepărtează cu
freza Gates, de pe perete opus curburii.
Cum știm că am îndepărtat interferența dentinară?
 Când introducem primul ac, mânerul este pe cuspidul opus
=> canalul este curb
 După îndepărtarea interferențelor, acul va avea o poziției
rectilinie în canal
Forma finală a cavității de acces : cavitate ocluzală, situată
mezial pe fața ocluzală:
 Triunghiulară cu vârfuri rotunjite : dacă avem 3 canale
(MV, DV, P)
 Rombică / trapez: dacă avem 4 canale (MV1, MV2, DV, P).
 De obicei MV2 este situat la 1-2 mm palatinal față de MV1.
 Cum se caută MV2: se trage o linie din MV 1 – P și apoi din
canalul DV se duce o perpendicular pe această linie . MV2 e
situat la unirea celor 2 linii.
 MV 2 e un canal fin; Necesită ultrasunete pentru deschidere
(uneori): cu vârful unei anse de ultrasunete se îndepărtează
puțin din dentina ce îl acoperă.
 Unghiul obtuz: DV, unghiuri ascuție: MV, P
Cavități de acces pentru molarii mandibulari
Timpul I
Punct initial de frezaj: foseta central.
Axa de penetrare: perpendicular pe suprafața ocluzală.
Se păstrează aceastră direcția până la penetrarea camerei
pulpare.
Timpul II
Eliminarea plafonului se face prin mișcări V-O și M-D
(mai mult spre M pt că acolo sunt canalele radiculare).
Orificiul canalului :
 MV e sub vârful cuspidului MV
 ML e pe mijlocul feței ocluzale ușor spre M (de obicei se
găsește primul)
Forma finală a cavității: cavitate de formă trapezoidală,
cu baza mică orientată spre distal și baza mare spre
mezial.

Frecvent există 2 canale D sau un singur canal D sub formă

de 8 alungit. Mai rar, pot să apară 3 canale meziale : MV,
ML și un canal central între ele.
Timpul III: identificarea orificiilor canalelor radiculare.

Dacă rădăcina are un singur canal, acesta e situat central.

Dacă găsim un canal mai vestibularizat sau oralizat (nu
centrat) înseamnă că există 2 canale și trebuie să îl
căutăm și pe cel de-al doilea.

În cazul dinților cu camera pulpară mică, retractată

pentru a deschide mai ușor camera pulpară va trebui să
mergem în zona mai puțin retractată. Retracția e mai
mică, de obicei, unde canalul e mai mare:
 la M inferiori retracția e mai mică spre canalul D,
 la M superiori retracția e mai mică spre canalul P.
 OBIECTIVELE CREERI ACCESULUI
1. Să permită eliminarea conținutului camerei
pulpare: îndepărtarea plafonului + cu ajutorul
excavatorului se elimină tot din camera pulpară.
2. Vizualizarea direct a orificiilor canalelor
radiculare
3. Asigurarea pătrunderii instrumentarului
endodontic pe toată lungimea canalului prin
introducere pasivă (mișcare rectilinie fără
interferențe)
4. Obținerea unei cavități cu 4 pereți ușor
divergenți spre ocluzal pentru a asigura:
 Rezervor pentru soluția de irigație
 Spațiu necesar pentru pansamentele temporare