Sunteți pe pagina 1din 15

Malocluzia Clasa a III-a Angle

http://dent.erciyes.edu.tr/?BolumId=7&Grup=3&AnaMenuId=147&LinkTur=
4&Dil=ENG

1.Definitie
Malocluziile de Clasa a III-a reprezint o entitate

dismorfic incontestabil n ceea ce privete:


manifestrile lor estetice i funcionale; dezechilibrul
facial uneori greu de suportat de ctre pacient, ocluzia
anterioar invers cu dezavantajele ei. Dei sunt mai
rare ca alte anomalii ele au preocupat ndelung
ortodonii. Cu excepia prognaiei mandibulare ereditare,
o mare parte (33-43%) din cazurile scheletice ale Clasei
a III-a, observate la vrst ortodontic, sunt de
dezvoltare insuficient a maxilarului sau combinaii de
dezvoltare maxilar insuficient cu progenie. Astfel,
profilul prognatic apare n dou tipuri de anomalie:
progeniile false i adevrate

2.Prevalenta
Clasa a III-a afecteaz 4,16% din populaia

globului, dar dac ereditatea comand


inexorabil anumii pacieni la chirurgie maxilofacial, este evident c depistarea precoce a
unei pro-alunecri i corectarea sa permite
prevenirea transformrii unei anomalii
funcionale ntr-una scheletic.

3.Conduita actual
Cea mai mare parte a malocluziilor de Clasa a III-a

devine evident pe parcursul sau dup erupia dinilor


temporari sau pe parcursul erupiei incisivilor
permaneni. O malocluzie de Clasa a III-a n dentiia
temporar trebuie atent evaluat i monitorizat
pentru a observa dac semnele se agraveaz sau au
tendina de autocorectare. n aceast faz
posibilitile de tratament trebuie stabilite cu mare
atenie pentru toi pacienii. nainte de adoptarea unei
decizii finale, examenul clinic trebuie s fie foarte
minuios i de asemenea trebuie luate n considerare
toate semnele care pot prevede evoluia viitoare.

4. Forme clinice
Tabloul clinic cel mai caracteristic i cel mai sever

din punct de vedere al manifestrilor i


prognosticului este dat de o dezvoltare n exces a
mandibulei. Dac se are n vedere numai perioada
ce a urmat clasificrii lui Islay (1881), n literatur
se ntlnesc numeroi termeni i multiple sisteme
de clasificare a acestor anomalii. n majoritatea
clasificrilor este adoptat sistemul comparaiei
ntre formele clinice, distingnd ca entitate
principal pe cea caracterizat prin creterea n
exces a mandibulei (dei este mai puin frecvent).

Prognatismul

mandibular anatomic
(sindromului
prognaiilor adevrate
macrognaii) se
caracterizeaz prin
dezvoltarea n exces a
corpului mandibulei n
plan sagital i
inversarea ocluziei n
regiunea frontal n
timp ce la maxilarul
superior se constat o
dezvoltare n minus.
http://www.scritub.com/limba/engleza/health/SURGICAL-ORTHODONTIC-CORRECTIO
751915134.php

Pseudo-prognatismul mandibular (sindromului

prognaiilor false sau retrognaii superioare sau


conducere forat). n aceast grup sunt incluse
formele clinice ce au drept caracteristic poziia
anterioar a mandibulei n momentul trecerii de
la inocluzia fiziologic la ocluzia central, fr
modificri morfologice ale mandibulei.
Anomaliile de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
rapoarte mezializate la nivelul molarilor primi
permaneni; ocluzie invers frontal cu sau fr
inocluzie sagital invers. Doar 1/4 din totalul
pacienilor ce solicit terapie ortodontic se
nscriu n grupul progenic.

5.Manifestari clinice
Maxilarul inferior poate fi dezvoltat in exces sau poate fi ghidat in

cadrul raporturilor de ocluzie intr-o pozitie anteriora. Aceste


modificari in sens sagittal ale maxilarului superior sau inferior se
traduc la examenul facial printr-o fata aplatizata , cu obrajii
infundati , cu profil concav, prin deplasarea punctului Nsa inapoia
planului Dreyfuss sau prin deplasarea punctului Gn inaintea
planului Simon. Buza superiora este infundata si , de obicei , in
raport invers cu cea inferioara; unghiul format prin tangenta dusa
la nivelul gurii este sub 10 0 din cauza retragerii buzei superioare
sau a avansarii buzei inferioare.
Prin avansarea mandibulei , la examenul endobucal se pune in
evidenta o arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si
inversa frontal sau totala , cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
Pacientul poate prezenta incongruenta dento-alveolara si inocluzie
vertical.

Anomaliile cuprinse in grupa malocluziilor de

clasa a III-a se caracterizeaza printr-un decalaj


invers intermaxilar cu sau fara ocluzie inversa
frontala , cu sau fara inocluzie sagitala
inversa.Ele au mai fost descrise in sindromul
prognatiilor adevarate-macrognatie - sau
false- retrognatii superioare sau de conducere
fortata. Modificarile pot sa intereseze
maxilarul inferior , maxilarul superior sau
pozitia inversa intermaxilara sa fie
determinate de o conducere ocluzala sau
condiliana anterioara a mandibulei ( Boboc ).

Principii de tratament
Se desprind citeva principia in tratamentul malocluziei de

clasa a III a, care pot fi sistematizate astfel:


- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa;
- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate medie;
- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate extrema.
Rezolvarea malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa,
cere o selectionare a metodelor de tratament in raport cu o
serie de factori important, si anume: virsta pacientului,
asocierea sau nu a prognatismului mandibular, proportia intre
etajele fetei, factorul etiologic, marimea sau absenta inocluziei
sagitale.

Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de


gravitate redusa
Cind

decalajele
intermaxilare
sint
de
amplitudine redusa, existind o supraocluzie
frontal de cel putin fara inocluzie sagitala, iar
drumul de inchidere este in treapta
mezializata, metodele ortodontice vor viza,in
cele mai multe cazuri,vestibulaizarea dintilor
superiori si rezolvarea incongruientei arcadei
superioare.

http://www.creeaza.com/familie/medicina/INDICATIILE-SI-LIMITELE-UTILIZ552.php

Vestibularizarea incisivilor superiori schimba

contactul initial din drumul de inchidere si


permite o auto reglare a dezvoltarii ulterioare a
maxilarului si a mandibulei cu pozitionarea
corecta
unuia fata de celalalt.In vederea
saltului articular frontal,aparatele ortodontice
utilizate sunt prevazute cu gutiere care sa
inalte temporar ocluzia,cu sau fara tractiune
extra orala mentoniera.
In unele cazuri se pot folosi pentru intrudarea

incisivilor inferiori si protrudarea celor superiori


aparate de tip functional (ReichenbachBruckl),gutiera plan inclinat frontala, reglatorul
Frankel tip 3 sau bionatorul functional tip 3.

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/REGLATORUL-FUNCTIONAL-FRANKEL95.
php

Tratamentul malocluziei de clasa a


III- a de gravitate medie
Cand decalajul intre bazele maxilare este accentuat,modificarile pozitiei

segmentelor dento alveolare frontale nu permit obtinerea unui ghidaj


anterior,iar pacientul a depasit varsta de 10 ani ,se impune modificarea
pozitie bazelor maxilare una fata de cealalta.aceasta actiune ortodontica
poate fi obtinuta cu ajutorul tractiunii intermaxilare de clasa a III-a ,dar,mai
ales,cu ajutorul dispozitivelor exofaciale de tip Delaire.Elementul endooral al
dispozitivului va fi ancorat pe gutiere iar placa va fi despicata transversal si
prevazuta cu surub de actiune sagitala,astfel incat sa stimuleze alungirea
arcadei dentoalveolare.La aceasta se poate aplica si un scut lingual in zona
anterioara.
Aparatura fixa de tip Mollin poate,de asemenea,alungi substantial arcada
superioara si crea conditii tractiunilor intermaxilare de clasa a III-a.Trebuie
de mentionat ca deplasarea sagitala a maxilarului superior este insotita de
rotatia acestuia de tip posterior si,in conditiile lipsei supraocluziei frontale se
poate ajunge la instalarea unei inocluzei vertical.In aceasta situatie
tractionarea sagitala a maxilarului superior trebuie orientate obligatoriu in
jos si inainte.

Tratamentul malocluziei de clasa a


III- a de gravitate extrema
Aceasta reprezinta un numar de aproximativ de 20% de cazuri,cu

decalaje intermaxilare crescute,la care se adauga si un grad ridicat de


prognatism inferior cu etaj marit,retrognatism maxilar insotit de
fenomene compensatorii reprezentate de proalveolodontie superioara
si retroalveolie dentara inferioara.
In peste 80% din cazuri se adauga ca fenomen agravant existent unei
inocluzii frontale sau total verticale sau cu o rotatie posterioara
facial.astfel,modoficarilor sagitale maxilare li se adauga un element de
gravitate extrema si anume decalajul vertical in aceste cazuri,terapia
ortodontica biomecanica este limitata,ea singura putand duce la
rezolvarea unui numar restrains de pacienti.
Corectarea disarmoniei in aceste cazuri se face pe baza repozitionarii
chirurgicale a bazelor maxilare.Tratamentului orthodontic ii revine in
acest caz sarcina echilibrarii relatiei ocluzale in noua situatie
create,aparatura fixa,alaturi de tractiunile intermaxilare ,gasindu-si o
larga aplicabilitate.

Profilaxie
Tratamentul profilactic:

n cazurile cu macrogenie anatomic, ereditar terapia trebuie s nceap din timpul


dentaiei temporare, prin aplicarea unei traciuni cranio-mentoniere pentru diminuarea i
modificarea tiparului de cretere mandibular. Extracia n timp optim a unui incisiv temporar
superior ce persist pe arcad peste vrsta normal de exfoliere mpiedic erupia spre
palatinal a succesorului permanent i apariia unui angrenaj invers.
n perioada dentiiei temporare (3-6 ani) i gsete indicaia tratamentul ortopedic. Se
urmrete creterea propulsiei mandibulei, a prognaiei mandibulare i retrognaiei maxilare.
La aceast vrst i gsete indicaia traciunea extra-oral cu capelin i brbi asociat
sau nu cu plac mobilizabil. Dac terapia nu d rezultate dup 6 luni (corectarea ocluziei
inverse) se impune schimbarea tratamentului. Retrognaia maxilar beneficiaz de tratament
cu masc Delaire, traciuni elastice pe gutiere cimentate pe dinii arcadei superioare.
Scopul profilaxiei este de a combate toi factorii favorizani: atitudini posturale vicioase (capul
n hiperflexie); ticuri de propulsie a mandibulei; respiraie oral; micarea buzei superioare;
prevenirea apariiei i desfiinarea contactelor premature; lefuiri selective ale dinilor ce
depesc planul de ocluzie (n special caninii temporari); cicatrice retractile; fonaia la cei cu
despicturi labio-maxilo-palatin; extracia dinilor temporari supraretenionai; aplicarea
preventiv (2-3 nopi pe sptmn) a brbiei cu capelin la copii care provin din familii cu
prognatism mandibular; exerciii cu spatula.

Bibliografie
Ortodontie si ortopedie dento-faciala Dragos

Stanciu,Valentina Scintei-Dorobat Bucuresti


1991

1999
Ortodontie Practica Dragos Stanciu Lidia
Boboc
Google